Lucrarea lui Mihai Toma, 'Apa - miracolul vieții', subliniază importanța apei în terapeutica internă și spirituală, având scopul de a ridica nivelul de conștiință al oamenilor. Autorul discută despre cauzele bolilor, cum ar fi ignoranța, lăcomia și îngâmfarea, și sugerează că aceste neajunsuri pot fi depășite prin cunoașterea de sine și a legilor universale ale dragostei și armoniei. Apa este prezentată ca fiind esențială pentru viață, atât fizică, cât și spirituală, invitând cititorii să reflecteze asupra priorităților lor și să îmbrățișeze valori mai înalte pentru a trăi în armonie cu natura și cu ei înșiși.

1. MiháitaToma,
APn,
nriracohrl victii
Terapíi írr;terne. cu a;páL
Edifia a2-a, revizuitá ¡i adáugitá
r&
Editura Dharana
Bucureqti
2010

2. @ Miháifá Toma
O 2009 Editura DHARANA
Eúana Afrardtw Eucure sti
Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53
rfe[ ozl-xz zq z¿
e -r.nal [. e litura @g mai I c om
www.sufletdecarte.ro
Coperta cotecyiei : fuLifrai fularinescu
Domnul Miháifá Toma poate fi contactat
la tel. 0745715036
e-mail: mihaitatoma@yahoo.com
rvww.tm-holistic.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romániei
TOMA, nnIIrÁITÁ
Apa - miracolul üe{ii : terapii interne cu apá / Toma Mihái}á. -
Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010
ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7
615.8
Avertisment:
Terapiile prezentate in aceastá lucrare au caracter in-
formativ. Autorul gi editura nu iqi asumá responsabilita-
tea in caztl realizárli unor terapii fárá supravegherea
medicului de specialitate.

3. MULTUMIRI,
tn primul ránd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru
toate darurile pe care mi le-a fácut qi pentru incercárile
viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe dru-
mul cátre SINE.
Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor
Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor.
Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele
Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi
cunoa¡terea dáruitá.
Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim
Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de
iubire gi putere in momentele de cumpáná ale viefii.
Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tánase,
Johan Müller Dragoman, Aurica Borcea, Traian
Stánciulescu, Michael Szellner, Sorinel Bálan, Rodica
Costicá, Mircea Stefea, etc... pentru dáruirea gi iubirea
cu care iqi fac misiunea asumatá, aceea de a-i ajuta qi
armonízape cei din jur.
Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru cá a fácut po-
sibilá apat'rfia acestei cár[i.
Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNo§TINTÁ qi
ARMONIE !
Autorul

4. ,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín
care plutegte este cel care degenereazd. Re-
ínnoifi acest lichid din timp ín timp, dali-le
celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hrdni Si pulsul vielii poate continua la infi-
nit"
Alexis Carrel

5. Apa, míracolul vielii
CUVANTINAINTE
Tráim intr-o perioadá de mari schimbári. Schimbári
fundamentale in viafa noastrá gi in viala Mamei Pámánt.
Schimbári care se petrec mai ales in plan spiritual, qi ca-
re vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfá-
§urarea VIETII pe planeta albastrá.
Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de
vibralie al Planetei Pámánt, a crescut de la 7,8 Hzla 13
Hz, iar noi, oamenii, trebuie sá ne aliniem acestui nou
nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pámánt.
De aceea se spune cá secolul )O(I va fi un secol al spiri-
tualit¿ifii sau nu va mai fi deloc. Pentru cá cine nu se va
trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru
ridicarea nivelului sáu de vibrafle, va avea mari proble-
me pe toate planurile ¡i chiar va dispare de pe planetá.
De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observá un cu-
rent extraordinar la nivel mondial, cátre spiritualitate,
cátre CUNOA§TEREA DE SINE, pentm ridicarea de-
asnpra materialitáfii care ne-a subjugatatáteamii de ani.
Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele,
indiferent de culturá sau religie, sunt in postura de cáu-
tátori ai ADEVÁRULUI gi IUBIRII.

6. MiháiÍá Toma
DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !esá-
tura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fi-
ind OMNIPREZENTÁ, OMNIPOTENTÁ, qi OM-
NISCIENTÁ.
in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa
este normal sá apará dezechilibre qi boli. Dupá cum bine
spunea prietenul nostru Johann Müller Dragoman, cau-
zele principale ale bolilor sunt:
a. Pretenliile prea manfa!á de lume;
b. Dependenfa de valorile materiale;
c. Nerespe ctarea legilor spirituale;
d. Lipsa iubirii necondifionate.
E bine sá ne oprim din alergátura zllnicá, dupá má-
runtele lucruri care constituie viala noastrá qi care cre-
dem cá sunt foarte importante, qi sá ne tntrebám:
Ce vreau eu sá fac cu viafa mea ?
Care sunt prioritá1ile mele aici ¡i acum ?
Tráiesc eu oare in AICI qi ACUM ?
Má bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau
nu mai qtiu gi nu mai pot sá má bucur ?
Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?
8

7. Apa, miracolul vie¡ii
imi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA
VIATÁ qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna
caut vinovafi in afará pentru problemele gi suferinfe-
le mele ?
Congtientizez cá sunt o fiin{á de Luminá in interco-
nexiune permanentá cu toate fiinfele de pe pámánt gi
chiar din univers ?
Am uitat sá IUBESC, sá IERT 9i sá AJUT, sau mai
qtiu incá ?
Ar trebui sá ne menlinem spiritul deschis, sá nu re-
fazám nimic apriori, sá practicám discernámántul (foar-
te grea virtute !), sá ascultám, sá ALEGEM ce credem
cá e bun gi ni se potriveqte qi sá FIM. Sá schimbám or-
dinea celor trei verbe:
a Avea, a Face gi a Fi
in
A FI, A FACE qi A AVEA
Faptul cá dimensiunea spiritualá este dimensiunea
principalá a fiinlei umane se regásegte si in afirmalia
medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor
care ar fi:

8. Miháüá Toma
a. TGNORANTA
b. LÁCOMIA
c. tNcÁmanpa
Sá analizám pufin aceste cauze.
Prima gi se pare cea mai importantii este IGNO-
RANTA dar nu ignoranfa totalá, pentru cá majoritatea
oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n dome-
niul lor de activit¿te. Ci ignoranla in privinla fiinlei
noastre. Adicá nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebám:
Cine suntem?
Ce suntem?
De unde venim?
incotro mergem?
Care este scopul viefli?
Dacá ne-am intreba, am incepe sá cáutám ráspunsu-
rile (qi cei care o fac le qi gásesc!), ¡i viala noastrá" ar
cápáta sens, ar deveni mai armonioasá gi mai fericitii.
Adicá am risipi o parte insemnatá a IGNORANTEI.
Pentru cá aceasta ne impinge in pácatul de a incálca
legile divine ale iubirii, armoniei, adevárului, dreptá1ii,
másurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce
inevitabil suferin!á, boalá, denñdejde. Majoritatea oa-
menilor au impresia derivatá din ignoranfá cá sunt sepa-
rati de Dumnezeu. Au uitat cá TOATE sunt UNA, cá
Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, cá ne
iubegte necondif;onat, qi nu ne dá niciodatií mai mult
l0

9. Apa, miracolul vie{ii
decát putem duce, toate ?ncercárile prin care trecem fi-
ind lecf,i din care trebuie sá ?nváfám.
Ce anume sá invátám?
Cá nu suntem numai trup fizic, cá sufletul 9i spiritul
determiná trupul fizic cu care trebuie sá fie in armonie,
cá trebuie sá in{elegem qi sá respectám legile universale
ale iubirii, iertárii, adevárului qi dreptiitii- Iar scopul fi-
nal al vielilor noastre este sá ne tntoarcem acolo de unde
am plecat - la Tatiil Ceresc.
Risipirea ignoranlei ne stii la indemáná" trebuie nu-
mai sá VREM gi sá ALEGEM sá facem acest lucn¡
pentru cá viafa noastrá este o SUMÁ DE ALEGERI.
A doua cauzá, LÁCOMIA, este ptezentá la fiecare
pas in viala noastrá. incepánd de la lácomia pentru mán-
care qi báuturá existentá aproape páná la moatte, conti-
nuánd cu lácomia pentru bunuri materiale (bani, case
maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi
faimá qi terminánd cu lácomia pentru putere care este
deosebit de periculoasá atát pentru propria persoaná cát
mai ales pentru cei din jur. Lácomia pentru bani gi goa-
na petmanentá dupá profit au condus la poluarea accele-
ratá a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bi-
neinleles cauzeazÁ dezechilibre 9i boli.
Cánd omul este dominat de lácomie (qi dacá se aflá
qi in ignoran{á, cu atát mai ráu) fiinla lui este dezechili-
bratá, tot ceea ce face gi gándeqte este orientat cátre pla-
nul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape
11

10. Miháiló Toma
total gi bolile apar inevitabil. Iar odatá apárute nu se
vindecá decát prin schimbarea radicalá a omului, printr-
un efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi
spiritului care sunt legile divine. intotdeauna existá qan-
se de vindecare qi de miracole, pentru cá vindecarea este
o necesitate scrisá in stráfundurile fiin,tei noastre. De-
pinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru cá LIBERUL
ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare
dar de la Dumnezeu cátre om.
A treia cauzá, iNCÁir¿faREA, aÍe ca sinonime or-
goliul nemásurat, mándria exageratá (slava degartá).
Omul crede cá le poate face pe toate singur, EGOUL lui
personal creqte la cote inimaginabile, pierde legátura cu
Dumnezeu qi cu semenii qi evident cá fiinfa se dezechi-
libreazá. Pentru cá aflat in aceastá stare omul uitá de
obicei sá mai dáruiascá, voind numai sá primeascá (doar
i se cuvine !), devine disprefuitor fa!á de semeni qi de
Dumnezeu, coboará la o stare de vibrafie foarte joasá qi
iaráqi fiinfa lui se dezechilibreazá. Sfrnfii Párin1i soco-
teau MÁNDRIA (slava deqafá) pácatul cel mai mare
(este pácatul ?ngerilor cánrfi care s-au crezut dumnezei)
din el derivánd o mulfime de alte pácate ce produc páná
la urmá pierzania omului.
Dacá ALEGEM sá nu mai fim ignoranfi in ceea ce
priveqte fiinfa noastrá, atunci sigur vom gási mentori,
profesori, duhovnici, maeqtri, cáfii, etc., care ne vor in-
druma pe calea regásirii armoniei si echilibrului fiintei
t2

11. Apa, miracolul vielii
noastre, qi astfel vom scápa gi de lácomie qi de ingámfa-
re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem in
adáncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE.
Prin informa{iile aduse de aceastá lucrare dorim sá
contribuim ¡i noi la risipirea paialá a IGNORANIEI,
intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei
noastre qi a planetei Pámánt gi anume APA. Aceastá
APÁ atát de comuná, de ráspánditá, de ignoratá, de ne-
cesará, de nerespectatá gi de pulin cunoscutá.
Vom incerca sá facem o trecere in revistá a tipurilor
de apá, a calitálilor gi parametrilor acestora, a ultimelor
cercetári asupra proprietáfilor apei qi rolului acesteia in
organismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuri
de apá in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea
fiin,tei umane.
l3

12. Mihdilá Toma
Capitohrl l
APA, MTRACOLULVTE!'II
Motto:
Iisus, ín Evaghelia dupó Toma:
,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli
trái ín sárdcie"
APA este o substantá miraculoasá. Unirea enigmati-
cului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezintá
secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei
uniri a apárut marele laborator de producere gi reprodu-
cere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie
din univers qi o transmite in organismul uman.
Apa este matricea vielii, creatá de Dumnezeu inain-
tea luminii. Aqa cum se spune fir Genezá (1.2):,,Pámán-
tul era pustiu qi gol; peste fa{a adáncului de ape era tn-
tuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-
lor"
Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit
lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost
o seara, apoi a fost o diminea{á; aceast¿ a fost ziua in-
14

13. Apa, miracolul vie¡ii
¡at-"
§i Apostolul Petru in a doua Epistolá Soborniceascá
spune: ,,Cáci inadins se fac cá nu qtiu cá odinioará erau
ceruri gi un pámánt scos prin cuvántul lui Dumnezeu din
apá si cu ajutorul apei"
Este singura substan!á de pe Pámánt ce are 4 faze:
solidá, lichidá, gazoasá qi cristal lichid. Aceastá stare
deosebitá de cristal lichid, in care se gáseqte apa in celu-
le, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi
a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun
solvent de pe Pámánt. Este flamabilá (arde). B,et:zina
uscatá (ftrá apá) nu arde !! Apa adeváratá, purá, este cea
care ne dá PUTERE. Ftuá APÁ nu ar exista VIATÁ PE
TERRA. APA este deci cea mai mare bogáfie a UMA-
NITÁTII.
Suprafala acoperitá de apá a planetei este de 510 mi-
lioane km2 : 70,8o/o din suprafala totalá. Conform date-
lor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de apá
de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-
tente pe pámánt este de 1400 milioane km3 din care vo-
lumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adicá 2,7oA din
cantitatea totalá de apá. Din aceasta numai 0,46Yo poate
fi utllizatá direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizárii
directe de cátre oameni deoarece este reprezentatá de:
- ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo
- apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o
- apele subterane qi umiditatea solului
15

14. Miháitá Toma
22,47yo
- cursuri de apá - 0,01o/o
- vapori de apá din atmosferá- 0,0404
in total, apa dulce care poate fi folositá este numai
0,009o/o din intreaga cantitate de apá de pe Pámánt!!
Problema apei va deveni in acest secol XXI o pro-
blemá capitalá, mai importantá decát cea a combustibili-
lor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia
depinzánd continuarea vie{ii pe pámánt.
in procesul complex al viefii pe pámánt nu degeaba
apa sáratá din mári gi oceane are o pondere asa de mare
in volumul total al apei. Márile qi oceanele au un ro1 ca-
pital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei
pámántului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2,
bioxidul de carbon din apele de suprafalá qi degajá 02 in
atmosferá. Dacá viala in ocean nu ar mai exista, cantita-
tea de CO2 din atmosferá s-ar tripla fafá de cea actualá!!
Din cele peste 90 de elemente care se aflá pe pámánt,62
le gásim qi in ape. Clorura de sodiu, adicá sarea obignui-
tá, reprezitrtáL 75o/o din cantitatea totalá de minerale din
oceane adicá 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea
o substan{á indispensabilá viefii.
Apa este un material debazá al celulelor vii, deoare-
ce in interiorul membranei celulare plutesc componente-
le celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Ma-
tricea intercelulará este qi ea in cea mai mare másurá
compusá din apá. Din acest punct de vedere cele mai
16

15. ,,nuide,, paaiaretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.
Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substan-
fe din organism datoritá asimetriei qi constituliei bipola-
re a moleculelor de apá. Volumul total al apei corpului
poate fi impár,tit in trei compartimente: intracelular,
transcelular, extracelular.
Apa intracelulará este reprezentatá de volumul de
lichid conlinut de protoplasma celulará, qi este 40Yo din
greutatea totalá a corpului..
Apa transcelulará este formatá din mai multe volu-
me mici de lichid, confinute in canalele glandelor exo-
crine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea
apoasá a ochilor, endolimfa utriculará, lichidul cefalora-
hidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul
gastrointestinal (aceste lichide reprezintá l% din
greutatea totalá a corpului).
Apa extracelulará constá din apa plasmei, lichidul
interstilial, limfá Si faza extracelulará a fesutului con-
junctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea totalá
a organismului.
Apa este compusá din oxigen, element din grupa a
§asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai
mic element chimic.
Molecula de apá are formá de V iar tipul de molecu-
1á este AX2E2, ceea ce inseamná cá la atomul central de
oxigen sunt conectate 2 legáturi de hidrogen qi douá pe-
rechi de electroni. in ceea ce privegte structura electro-
t7

16. MiháiÍd Toma
nicá a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni
de pe stratul de valenle formeazá, o legáturá cu fiecare
atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rámaqi
formeazá douá perechi nelegate de electroni. Cele douá
perechi nelegate formeazá la rándul lor douá cái mole-
culare. Structura moleculei de apá este de tetraedru per-
fect (unghi de legáturá de 109,5o) in cazul apei 4,,obiec-
te" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt
identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datoritá
incárcáturii negative) se resping una pe alta, pretinzánd
un spafiu mai larg. Polaritatea legáturilor de apá rcnrJtá
din doi factori:
a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi
hidrogenului;
b) forma de V a moleculei.
Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legá-
turá decát hidrogenul, iar dacá molecula ar fi dreaptá,
cele douá efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina
reciproc. in mod similar, schimbul de incárcáturá in cele
douá legáturi O-H, atribuie o anumitá sarciná (polaritate)
gi moleculei ?n sine. Distanfa legáturilor covalente pola-
rizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datoritá carac-
terului asimetric bipolar al moleculei de apá, aceasta are
un capát pozitiv gi unul negativ. Carcn¡ltat, componen-
tele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o
mullime de substanfe sunt disociate in molecula de apá.
Apa dizolvá orice substan{á care poate sá facá parte din
18

17. legárura o"n o*rlrJ
miracolul vie¡ii
Densitatea apei este maximá la 4oC, iar la 20oC este
de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formea-
zá o structurá tetraedricá cu ajutorul legáturilor de hi-
drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunatá,
deoarece existá multe goluri gi cavitá{i. Din aceastá cau-
zá densitatea ghefii este mai micá decát a apei, iar vo-
lumul mai mare cu aproximatív 9oA. De aceea ghea{a
plutegte pe apá. ln starea de vapori moleculele sunt sin-
gure. in starea lichidá apar grupuri de molecule - 6 sau
12 sau 18. Explicafia fenomenului o gásim in polaritatea
moleculei de apá.
in ultimi 20 de ani s-a descoperit cá apapoate exista
gi intr-o a patra stare numitá starea de cristal lichid intre
0 - 60oC, aceasta fiind forma structuralá ce caracterizea-
zá márile ¡i oceanele gi fiecare fiin{á vie. in aceastá sta-
re apa posedá o incárcáturá magneticá specialá care este
baza comunicárii moleculare qi parte a complexului ,,
fosfat - apá - oxigen legat" ce explicá Biofotonica - teo-
ria laserilor biologici. Acest complex in care este pre-
zentá apa structuratá sub formá de cristal lichid, este cel
care asigurá circulafia LUMINII (a biofotonilor) in or-
ganism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-un
capitol viitor. Apa existentá in corpul uman actioneazá
ca o moleculá bipolará care inconjoará fiecare anion ¡i
cation cu o matrice structuralá unicá rezultánd aqa numi-
{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de apá, care ocupá un
19

18. Miháild Toma
spaliu mult mai mare decát particulele dizolvate pro-
priu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanfá.
Dacá se aclioneazá asupra organismului adicá asupra
apei din organism, adicá asupra clusterilor cu o frecven-
fá potrivitá, clusterii pot fi descompugi gi substanlele
dáunátoare pot fi eliminate din corp. Este interesant fap-
tul cá aceqti clusteri de apá rezistá chiar dacá particulele
in jurul cárora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa de-
vine un fel de purtátor de informafie. Memorarea sub-
stanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a
dezvoltárii alergiei. Nu este deci suficientá indepártarca
alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei tre-
buie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza
cu ajutorul terapiei prin biorezonanfá. Perturbarea elec-
tronilor, adicápozilionarea lor in corp, este esenla f,recá-
rei terapii, in timpul cáreia ordinea qi aqezarea molecu-
lelor finalizeazá condilia patologicá sau non patologicá
(boalá sau sánátate).
Cercetátorii au stabilit cá apareprezintá, aproximativ
70Yo din corpul uman, iar:
- la 7 sáptámáni embrionul esfe 95oA apá;
- bebeluqul de 7 sáptámáni este 75- 80 oA apá;
- adultul are 70 - 75 % apá;
- várstnicul 50 - 60 Yo apá;
- bátránul de 81 de ani are 49,8oA apá
- creierul are 85%o apá;
- ficatul are 80Yo apá;
20

19. Apa, miracolul vielii
- sángele are 83oA apá.
intre 35 - 42C structura e instabilá (gheafá + apá li-
chidá +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile bio-
chimice care genereazá qi intrelin viala. §i asta la o
temperaturá de 37"C gi o presiune de I atmosferá !!
Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au
loc in celulá qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este ne-
voie de sute de grade gi sute de atmosfere !!!
Iatá de ce APA este parte esenlialá a marelui MIS-
TER al VIETII !
in organismul uman apa arc urmátoarele funclii:
1. Regleazá temperatura corpului;
2. Asigurá sánátatea pielii;
3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii;
4. Ajúá la absorbfia nutrienlilor;
5. Transportá nutrienfii in interiorul organismului;
6. Indepárt eazá toxinele din organism;
7. AjrÍá la digestie qi la toate reacliile chimice;
8. Este esenlialá pentru circulafia gi flexibilitatea va-
selor sanguine;
9. Umidificá aerul pe care il respirám;
10. Creeazá un strat de proteclie in jurul organelor
vitale;
I 1. Regleazá nivelul electronilor gi protonilor din ce-
lule;
12. Ne protejeazá impotriva radiafiilor cosmice ¡i a
altor tipuri de radiafii;
2t

20. Miháilá Toma
13. Este principalul purtátor de Informalie qi Luminá
in organismul uman.
Ce face omenirea pentru a ingriji aceastá bogáfie ex-
traordinará ñrá de care viata asa cum o cunoastem nu ar
putea exista?
Ce sá facá?
Deverseazá in apele planetei anual 250 milioane de
tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de pe-
trol !
Aruncá in mare degeurile radioactive rezultate din
industria nucleará, in oceane strángándu-se páná in pre-
zent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive.
Aruncá tot ce nu ii mai trebuie in ape, numárulpolu-
anlilor ridicándu-se la peste 80 de mii!!
Partea civiLizatá a omenirii face risipá de apá, deqi
pe glob existá peste I miliard de oameni care nu au ac-
ces la apa potabilá qi zilnic mor 4.000 copii din cavza
calitá{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe
an, de l0 ori mai mult decát in diversele rázboaie.
Mai mult, in special in partea aceasta civllizatá a
omenirii, se cresc pásári gi animale pentru carne de con-
sum, in sistem intensiv, pentru care se consumá cantitáfi
imense de apá gi care constituie o sursá de poluare a
apelor extrem de serioasá. Pentru cá pe Glob se cresc
anual peste 13 miliarde de gáini, 1 miliard de porci, 1,4
miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiile
lor polueazá apele mai mult decát toatá industria ¡i ca-
22

21. narere de evacuar:::;;:::i*!^,,^ue ra un roc!!
(conform raportului World Watch Institute 2008).
Este neapárat necesar sá devenim cu tolii mai re-
sponsabili fafá de APA planetei, sá o RESPECTÁM qi
s-o IUBIM!
Dacá wem ca VIAIA sá continue pe TERRA!
in urmátorul capitol vom vedea cum ar trebui sá fie
apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sánátate.
23

22. MiháiÍá Toma
Capitolul2
CALITATILE §I PARAMETRII APEI
Motto:
« Apa este leagánul vielii »
Pentru echilibrarea noastrá, vindecarea sau menline-
rea unei stári de sánátate, este foarte importantá calítatea
apei pe care o bem, nu numai cantitatea.
in primul ránd apa potabilá ar trebui sá fie lipsitá de
impuritá1i - metale grele, clor qi compugi organici ai
acestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organi-
ce, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabi-
lite in fiecare fará prin legi sau noÍne pentru apa potabi-
lá. in Románia aceste reglementári sunt: Stas l342ll99l
qi Legea 45812002. Aceste reglementári stabilesc con-
centra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii,
etc., pentru apa potabilá liwatá in refea de instala{iile
centrale sau locale de tratare a apei. Prezentám mai jos
tabelele cu aceste reglementári.
24

23. Apa, miracolul vielii
Parametrii microbiologici
Parametru/Unitatea de
másurá
Valoarea
admisá
Metodá de
analizá
Eschirichia coli (Ecoli)
/100m1
0 rso 938-1
Entercoci (Streptococi fe-
cali) /100m1
0 STAS
300y1991
ISO 7899-2
Parametrii indicatori
Parametru/ Unitatea de
másurá
Valoarea CMA
Aluminiu (uell) 2A0
Amoniu (me/l) 0,5
Bacterii colifbrme
lnumár/l00ml)
0
Carbon organic total
(cor)
Nici o modificare anormalá
Cloruri (mg/l) 250
Clostridium perfringens
(numár/l00m1)
0
Clor rezidual liber
(ms/l) 0.50
25

24. MiháiÍá Toma
-la intrarea in refea
-la caoát de retea
0,25
Conductivitate
(uScm-tla 20'C)
2sa0
Culoare Acceptabilá consumatorilor qi
nici o modificare anormalá
Duritate totalá (grade
sermane) minim
5
Fier (¡rgll) 200
Gust Acceptabil consumatorilor gi
nici o modificare anormalá
Mangan (pgll) 50
Miros Acceptabil consumatorilor gi
nici o modificare anormalá
Numár de colonii la
22.Clml
Nedetectabili la 100 de ml
Oxidabilitate (mg Oxi-
een/l)
5,0
pH (unitáli de p) ):6,5
(:Q 5
Sodiu (me/l) 200
Substanfe tensioactive
Total (us.ll).
200
Sulfat (mdl) 2s0
Sulfuri si hidroeen sul- 100
26

25. Apa, miracolul vielii
furat (uell)
Turbiditate ([INT) <:5
Zinc (us.ll 5000
Tritiu lBo/l) 100
Doza efectivá totalá de
referin!á
lmSv/an)
0,10
Activitatea alfa globalá
(Bq/l)
0,1
Activitatea beta globalá
lBo/l)
I
Parametrii Chimici
Parametru / Unitatea de másurá Valoarea CMA
Acrilamida (pdl) 0,10
Arsen (pell) 10
Benzen (uell) 1.0
Benz(a)piren 0.01
Bor lmell) 1.0
Bromati @e/l) 10
Cadmiu (peil) 5,0
27

26. MihdiÍá Toma
Clorurá de vinil fus.ll 0.5
Crom (total) (uell) 50
Cupru (mgll) 0,1
Cianuri (totale) (pgll) 50
Cianuri (libere) (pell) t0
Dicloretan (pell) 3,0
Epiclorhidrina (pgll) 0,10
Fluor (mgll) 1,2
Hidrocarburi policiclice aroma-
tice (pgll)
0,10
Mercur (pgll) 1,0
Nichel (pgll) 20
Nitrali (mg/l) 50
Nitriti (mell) 0,50
Pesticide (uell)/clasa 0,1
Pesticide (Vg/l)I total 0,5
Plumb (uell) 10
Seleniu (pgll) 10
Stibiu (us/l) s,0
Tetracloretan qi Tricloretena
Gg/l) (suma concentraliilor
compusilor specificati)
l0
28

27. Apa, miracolul vielii
Trihalometani (pgll) Total (suma
concentrafiilor compu¡ilor speci-
ficafi)
100
La o analizá sumará a acestor tabele se observa cá in
apa potabilá liwatá in relea sunt permise anumite con-
centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru
sánátate. Acest fapt se datoreazá metodei de tratare a
apei cu clor (cea mai ráspánditá pe plan mondial) qi fil-
trárii cu straturi succesive de nisip qi cárbune activ, me-
tode care nu reusesc sá ducá la oblinerea unei ape foarte
curate qi sánátoase. Situafia este generalá pe plan mon-
dial, mai ales in marile aglomerári urbane de la cámpie,
unde fluviile gi ráurile care ajung au apa pliná de polu-
anfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limita
normalá, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de fil-
trare gi tratare a apei. Mai mult, datoritá folosirii cloru-
lui la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in con-
tinuare) permis este peste 6,5, adicá este permis sá bem
apá acidá (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a
avea o apá mai curatá gi sánátoasá atát la intrare, cát qi
la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au
fonduri igi aduc apa potabilá prin sisteme de conducte,
din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluatá.
De exemplu: Pentru New York apa este adusá de la
29

28. Miháild Toma
190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru
San Francisco de la 500 km!!
in afara acestora existá o serie de parametri de care
trebuie sá linem seama (sá ne informám) pentru a folosi
o apá adeváratá, care sá hidrateze celulele qi sá elimine
toxinele. Ace¡ti parametri sunt :
2.1. Indicele acido-bazic - pH
PH-ul se referá la concentra{ia de ioni pozitivi de
hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH scázut (sub 7-
valoarea neutrá) indicá o cantitate mare de ioni de hi-
drogen, solufia este acidá, iar un pH ridicat (mai mare
de 7), ?nseamná o cantitate micá de ioni de hidrogen, so-
lulia fiind alcaliná. Acest parametru indicá energia hi-
drogenului qi a activitáfii sale in medii lichide.
I neci dacá apa are pH-ul mai mic decát 7 este acidá,
iar dacáare pH-ul mai mare de 7 este alcaliná. t[
Lichidele din organismul nostru au un pH bazic,
sángele, limfa, saliva qi mucoasele avánd reac{ie alcali-
ná. Astfel pH-ul unei persoane sánátoase este de 7,35 -
7,4A, dar dacá scade la 7,2 persoana intrá in comá gi la
7,L moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la
modificarea aciditálii sau alcalinitáfii in propor,tii de 10 :
1 (astfel o apá cu pH : 7,5 este mai alcaliná de 2 ori
decát una cu pH : 7,4; una cu pH : 8,0 este de 10 ori
mai alcaliná decát una cu pH: 7,0 ).
30

29. sángere
",r"
!r''"i"'iiliJo,rli'*^
^pentru
toate
celulele noastre, el alimentánd toate organele gi este
foarte important pentru sánátate ca el sá-qi pástreze un
pH normal. Apa este de fapt hraná pentru sánge. Dacá
apa nu este de calitate, scade ¡i calitatea sángelui, pier-
dem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc.
qi in final sánátatea.
Se cunoagte faptul cá microorganismele nu se dez-
voltá in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcali-
ne reprezintá un scut in fa(a germenilor patogeni.
lnfucát aproape tot ce máncám ne acidifiazá, trebu-
ie sá bem o apá alcaliná (cu pH peste 7).
Scáderea pH-ului duce la tulburári de imunitate.
Menlinerea organismului intr-o stare buná de alcalinita-
te activeazá limfocitele responsabile cu intárirea imuni-
táfii.
Datoritá poluárii, apa de ploaie este qi ea acidá (pH
:5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie
auto), qi afecteazá la modul general organismul gi in
special pielea gi páruI.
7) Potenfialul de oxidoreducere (POR)
Exprimá capacitatea apei de a lupta contra radicali-
lor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se másoará in
milivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e
un POR foarte bun), páná la +l200mV (intre 0 qi
31

30. MiháiÍá Toma
+1200mV e un POR prost). Valorile pozitive aratá des-
fágurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iar
valorile negative aratá desftsurarea procesului de rege-
nerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa sá realize-
ze o buná proteclie a organismului, POR trebuie sá aibá
valori negative (0 spre -800mV).
Apa de la robinet (din relea) are un POR de aproxi-
mativ +185mV (prost), care nu realizeazá o buná pro-
teclie a organismului. 0
2.3. J*"p*itp-.39----------------uperf
iciatá(TS)
Cu cát tensiunea superficialá este mai joasá, cu atát
apa este mai udá.
Toate celulele organismului necesitá o apá cu o ten-
siune superficialá de aproximativ 45 dynelcm2. Tensiu-
nea superficialá a lichidelor interne cregte o datá cu vár-
sta, acest fenomen contribuind la evolufia procesului de
imbátránire.
Fárá o tensiune scázutá, apa nu poate sá treacá prin
peretele grásos al celulei, toxinele nu pot párási celula,
iar hrana nu poate pátrunde in aceasta.
Apa de la robinet are tensiunea superficialá de 73
dyne/cm2 qi in aceste condilii schimbul nu se face corect.
Apa báutá trece prin corp ftrá sá hidrateze suficient ce-
lulele gi noi credem cá dacá am báut 2l - 2,5 l/zi, sun-
tem cu siguran!á sánátoqi !
32

31. Apa, miracolul vielií
Celulele deshidratate incep sá se distrugá, organis-
mul incepe sá consume propriile celule gi lesuturi qi
apar boli autoimune precum scleroza in pláci, lupus, etc.
Se pot bea tone de apá curentá de la re{ea cu tensiu-
nea superlrcialá de 73 dynelcm', dar dacá lipsesc micro-
nutrien(ii care sá o converteascá la 45 dyne/cm', se poa-
te ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea
se pot lua cele mai scumpe vitamine, cáci ele nu ajung
in celule decát in cantitáti foarte mici qi in rest se elimi-
ná.
Apa fiartá are o tensiune superficialá de 55
dynelcm2, adicá este mai udá decát apa de la relea, dar
nu este recomandatá pentru báut din alte motive (vezi
paragraful,,Apa fiartá")
Tensiunea superficialá a lichidelor biologice este de
45 dyne/cm2. Sucurile de legume qi fructe au o astfel de
tensiune superficialá, acesta fiind incá un motiv pentru
care trebuie sá le consumám, deoarece contribuie atátla
hránirea celulelor, cát qi la detoxifierea lor.
2.4. Conductibilitatea electricá sau rezistenfa
apei
Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-
ganismului trebuie sá facá schimb de informafii intre
ele. Acest sistem complex de comunicafii acfioneazá cu
ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot sá se
aa
JJ

32. Miháilá Toma
deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.
Acest parametru dá informafii ¡i despre conlinutul
in minerale al apei.
34

33. Apa, miracolul víe¡ii
Capitolul 3
FORMELE APEI
Motto:
,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín
care pluteSte este cel care degenereazá. Re-
ínnoili acest lichid din timp ín timp, dali-le
celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hráni Si pulsul vielii poate continuo la inJi-
nit "
Alexis Carrel
3.1. APE NATURALE
3.1.1. APA DE PLOAIE
Este de fapt o apá distilatá, dar datoritá poluárii ae-
rului prin care trec picáturile, devine acidá.
3.1.2. LAPOVTTA
Asemánátoare ploii, este o apá distilatá gi la fel, da-
toritá poluárii aerului prin care trece, devine acidá.
35

34. Mihái¡d Toma
3.1.3. APA DE SUPRAFATÁ
Include lacurile qi lacurile de acumulare, izvoare ce
curg mai incet, ráuri, fluvii, mári gi oceane. Márile qi
oceanele au apá sáratá, care nu poate fi folositá in con-
sum decát dupá desalinizare. Apa dulce reprezintá doar
un procent de 106 din cantitateatotalá a apelor de supra-
fa|;á.
3,I.4. APA DE IZVOR
Este o apá de origine naturalá, care ajurge la supra-
fa!á datoritá precipitaliilor acumulate. Confinutul mine-
ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi sá folosim
apá de izvor cu un confinut de minerale de 0,5 g/litru,
deoarece organismul nostru funclioneazáinaqa fel incát
poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zar-
zavaturi, fructe), iar cele anorganice din apá se depun
sau se eliminá cu eforturi.
Cea mai buná apá de izvor este cea din izvoarele de
la munte datoritá urmátoarelor aspecte:
- atmosfera este nepoluatá qi in curgerea ei apa
se incarcá cu oxigen;
- datoritá faptului cá trece peste mii gi milioa-
ne de pietre, clusterii de apá se sparg gi apa
devine hexagonalá, exact asa cum trebuie
pentru o hidratare perfectá a celulei;
- pe traseul ei prin zona in care aerul nu este
poluat apa absoarbe qi radialiile infraroqii de
36

35. Apa, miracolul vielii
la soare;
- apa este bogatá in substanle minerale qi lipsi-
tá de poluanfi gi substanfe toxice;
- izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-
turi apropiate de 4oC situafie in care energia
interná a apei este maximá.
intr-un cuvánt, aceasta este apa vie, necesará orga-
nismului nostru.
3.1.5. APA MINERALÁ
Este o apá medicinalá cu conlinut mineral ridicat qi
cu efect curativ. Trebuie consumatá la sursá, pe perioa-
de limitate de timp, in scop terapeutic. Nu poate inlocui
apa de báut gi nu se recomandá s-o folosim zilnic ca
apá de báut. Existá gi ape minerale termale folosite
pentru bái in scop terapeutic.
3.1.6. APA DE FÁNTÁNÁ
Este o apá oblinutá prin foraje la diferite adáncimi
de la l0 m la 100 m.
Apa din ffintánile de suprafatá (sub l0 m) ar trebui
folositá numai pentru udat.
Din pácate, poluanlii de pe sol (insecticide, pesticide,
ingráqáminte, cei aduqi de ploi din aerul poluat, cei re-
niltali din activitáti industriale), ajung in pánza freaticá
qi tot mai gfeu gásim apá de ffintáná curatá qi vie (trebu-
ie forat la adáncimi foarte mari).
37

36. Miháüá Toma
3.I.7. APA PLATÁ
Este apa care se gáseste in comer!, in recipiente din
plastic qi este recomandatá pentru consum. Sursele sunt
izvoare sau foraje de mare adáncime. Are un conlinut
bun de minerale, dar existá diferenfe de calitate in func-
lie de sursá. Apoi mai intervine gi factorul depozitare -
in cát timp ajunge la consumator, ce substanfe din am-
balajele de plastic trec in apá, precum gi temperatura la
care este pástratá De regulá sunt ape netratate.
Conform Le gii 4 52 I 2002, parametrii microbiologici
sunt:
Parametrii microbiologici pentru apa imbuteliatá in
sticle Itesau alte rec
Parametru Nnitatea
de másurá
Valoarea
admisá
Metoda de analizá
Escherichia coli
Gcoli)/250m1
0 ISO 9308-1
Enterococi (Strep-
tococi fecali)
l250ml
0 STAS3001l1991
prENISO12780
Numár de colonii la
22.Clml
100 STAS 3001/1991 pr
EN ISO 622
Numár de colonii la
37.Clml
20 STAS 3001/1991 pr
EN ISO 6222
38

37. 3.2.
Apa, mirocolul vielii
APE TRATATE
3.2.I. APA DE ROBINET
Este de regulá o apá tratatá cu clor, eventual gi cu
ozon pentru dezinfectare (omorárea bacteriilor) gi f,rltra-
rea grosierá.
Toate marile orase sunt alimentate cu apá din ráuri
gi fluvii poluate in amonte cu cele mai diverse substanfe
(peste 80.000 de diferite substan{e chimice).
Nicio stalie de filtrare nu reuqegte sá transforme
aceste ape intr-o apá uxatá qi sánátoasá. Potrivit norrne-
lor existente in lume pentru apa potabilá (care de multe
ori nu se respectá !) aceastá apá care ajunge in casele
oamenilor este o apá menajerá! §i nici aceasta curatá!
Nu mai vorbim de faptul cá páná la consumator apa
trece printr-un sistem de conducte de oJel, cupru, plastic
(PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. in
plus, absenla razelor solare contribuie la inmullirea di-
vergilor agenli patogeni in conducte, chiar dacá acestea
din urmá sunt dezinfectate.
Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedi-
mentare, coagulare, filtrare (fizicá sau biologicá) apoi
dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de mine-
r alizare, dezactiv are, deminer alizare, fl ocul are me c anicá,
despumare, etc. Filtrarea poate fi lentá, directá, cu pre-
siune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc.
Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea,
39

38. MiháiÍá Toma
sau demanganízarea. Dezinfeclia se face de regulá prin
clorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloraminá), dar
¡i prin ozonizare, iodurare sau bromurate, cv argint sau
cu pefinanganat de potasiu, etc.
Nu existá metode aplicabile practic de a epura spe-
cific o anumitá substan!á. Prin urmare se epureazá ne-
discriminatoriu clase ?ntregi de componen{i ai apei, nu
doar cei toxici, ceea ce duce gi la indepártarea unor sub-
stan{e dorite qi mai ales la costuri mari qi muncá multá,
consum mare de reactivi, schimbare frecventá de filtre,
etc.
tn Románia, prin HG100/2002 de aprobare a normei
de calitate a apelor NTPA 013, s-au definit urmátoarele
trei tehnologii standard de tratare a apei pentru trans-
formarea apelor de suprafa{á de categoriile Al, A2, A3
in apá potabilá:
Categoria A1: tratare fizicá simplá qi dezinfec{ie (de
exemplu: filtrare rapidá gi dezinfeclie).
Categoria A2: Tratarea normalá ftzicá, chimicá gi
dezinfeclie [de exemplu: perclorinare, coagulare, flocu-
lare, decantare, frltrare, dezinfecf ie (clorinare fi nalá)] .
Categoria A3: Tratare ftzicá, chimicá avansatá,
perclorare qi dezinfeclie [de exemplu; clorinare inter-
medieará, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin
adsorblie (pe cárbune actic) dezinfecfie (ozotizare. clo-
rinare finalá)1.
Printre substanlele chimice utilizate in tratarea apei
40

39. Apa, miracolul vie¡ii
se numárá: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul,
hidroxidul de calciu, soda causticá, dioxidul de carbon,
carbonatul de sodiu, sulfatul feros qi sulfatul feric, cár-
bunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu,
polielectrolili, amoniacul, fosfalii sulfatul de cupru, per-
manganatul de potasiu, hipoclorilii, clorura de sodiu, ar-
gilele.
Etapele de tratare a apei intr-o stalie de tratare sunt:
sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplicá
peste tot), adsorblia, stabilizare a (dezacidifierea, deferi-
zat e a, dem an g an izare a), de durizare a, dezactiv ar ea, dez-
infeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplicá rar), ultravio-
lete (se aplicá rar).
Apa din re{ea, in ciuda tratárii ei, sau datoritá poluá-
rii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine
urmátoarele substanfe dáunátoare sánátá1ii :
- Clorul qi compugi ai clorului;
- Trihalometani;
- Materialeplutitoare;
- Materiale cu miros gi gust din conductele de
plastic;
- Bacterii;
- Ciuperci;
- Parazili;
- Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cad-
miu, mercur;
- Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa durá).
41

40. Miháüd Toma
Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile
a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de
dezavantaje, acesta a rámas modul standard de tratare a
apeí. Clorul nu este folosit pentru cá este sigur sau efi-
cient ca dezinfectant, ci pentru cá este cel mai ieftin!
Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Me-
diului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care con-
sumá apá cu clor este cu 93oA mai mare decát in cazttl
persoanelor care consumá apá ftrá clor".
in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte
numitá "Boli coronariene/colesterollclor", a cárei con-
ch;zie era cá una din principalele cauze ale artero-
sclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral)
este clorul.
Cánd este adáugatin apá, clorul se combiná cu ele-
mentele naturale din aceasta, formánd trihalometani
(produqi de clorurare), numili THM. Acegti produgi se-
cundari determiná apari¡ia radicalilor liberi in organism,
ducánd la distrugerea celulelor, fiind puternic canceri-
geni. Atunci cánd consumám apá cu clor, aceasta dis-
truge celule gi fesuturi din organismul nostru. Doctor
Robert Carlson de la Universitatea Minnesota a aftmat,
in urma cercetárilor efectuate, cá ( problema clorului
este similará poluárii aerului », §i (( cel mai aprig ucigaq
al timpurilor moderne este clorul ».
Una dintre cele mai gocante descoperiri ale cercetá-
torului citat este cá douá heimi din expunerea periculoa-
42

41. Apa, miracolul vielii
sá la clor se datoreazá inhalárii aburilor gi absorbfei la
nivelul pielii in timpul dugului. Un duq cald deschide
porii qi permite accelerarea absorbliei clorului qi a altor
chimicale din apá. Aburul pe care il inhalám in timpul
duqului poate conline de 50 de ori mai mult clor decát
apa de la robinet, deoarece clorul se evaporá mult mai
rapid qi la o temperaturá mult mai scázutá decát apa. In-
halarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clo-
rul trece direct in sánge. Inhalarea clorului este una din
cauzele astmului bronqic Ai a brongitei, in mod special la
copii, boli a cáror frecven{á a crescut clu300oA in ultimii
20 de ani. Clorul din apa de duq produce gi efect cosme-
tic negativ, scázánd hidratarea gi elasticitatea pielii gi a
párului. Gustul neplácut al apei cu clor ii face pe oameni
sá se indrepte spre surse gi mai nesánátoase de lichide:
sucuri, báuturi carbogazoase gi alte lichide indulcite !
Apa tratatá cu clor nu mai con{ine protonii gi elec-
tronii indispensabili corpului nostru.
Pe lángá deficienla de protoni qi electroni, confine qi
sáruri minerale nefaste.
§i apa este o hraná, dar nu pentru a ne furniza sáruri
minerale (acestea le putem lua din surse de origine ve-
getalá gi animalá), ci protoni gi electroni. Viala nu poate
exista fárá acegtia.Dacá apa nu conline protoni gi elec-
troni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din di-
verse zone ale organismului, gi in special din apa intra-
celulará, ceea ce conduce la boli, imbátránire gi moarte.
43

42. MihdiÍá Toma
Cu cát avem mai pufiná apá intracelulará, ceea ce se in-
támplá pe másurá ce inaintám in várstá, capacitatea or-
ganismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.
§i aga ilr¿eÁfRÁNtM qi aga MURIM. incá un motiv
pentru care este atát de importantá CALITATEA apei
pe care o bem gi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidant
foarte puternic, distruge (absoarbe) electronii qi scade
puternic cámpul magnetic al apei. Acelagi lucru produce
qi ozonul.
De aceea ar trebui sá evitám folosirea apei cu clor
de la robinet atát pentru báut qi cát qi pentru máncare,
iar la baie qi dug este recomandabil sá atagám un filtru
care refine páná la 90%o din clorul din apa caldá ( se gá-
seqte pe pia{á).
3.2.2. APA DISTILATÁ
Apa distilatá se obline prin fierbere, vaporizare qi
condensare de vapori. Ea nu poate intre{ine nicio formá
de via!á, de acea este numitá gi apá moartá. Datoritá fap-
tului cá nu poate intre{ine nicio formá de viafá, nu depo-
ziteazá substanfe in organismul nostru. Are o singurá
proprietate - greutatea. Este o apá acidá, fárá minerale,
stoarce organismul de minerale qi nu este bio - receptor.
De aceea nu se recomandá pentru báut.
Este recomandatá de unii terapeuli : Paul Bragg, Va-
leriu Popa, Bogdan Victor, in curele de dezintoxicare
sau post deoarece, datoritá greutáfii sale, exercitá o pre-
44

43. Apa, miracolul vie¡ií
siune asupra mineralelor anorganice, a actzilor qi a apei
toxice acumulate in organism (apa neagrá).
Apa distilatá, cánd intrá in contact cu « apa neagrá »
(apá cu toxine), se amestecá prin osmozá cu aceasta, fa-
ce schimb ionic ¡i preia o parte din toxinele acesteia,
realizándu-se purificarea organismului. Dacá ?npima zi
bolnavul consumá 2l de apá distilatá, el va elimina ace-
eagi cantitate de «apá neagrá » (apa distilatá nu hidra-
teazá celula), dar cu un conlinut de toxine mai ridicat
(aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism.
in timpul curei cu apá distilatá trebuie fácute zilnic
clisme cu ceaiuri de plante (muqefel, coada qoricelului,
tátáneasá, rostopascá, etc.) qi consumate sucuri de le-
gume qi fructe BIO, pentru a aduce apá structuratá, vie,
in organism. Orice asemenea curá de dezintoxicare tre-
buie fácutá sub supraveghere medicalá, cu credinfá,
adaptatá afecfiunilor bolnavului ¡i cu schimbarea stilului
de viafá.
3.2.3. APA TILTRATÁ PRIN OSMOZA
INVERSÁ
Sistemul de purificare prin osmozá inversá este un
sistem de puriflrcare a apei foane avansat, eliminándu-se
99% din virusuri, bacteriile, poluanfii gi chimicalele din
apa de robinet.
in timpul osmozei, apa trece printr-o membraná
45

44. MiháiÍá Toma
semipefineabilá care previne fluxul mineralelor qi a al-
tor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un
element fundamental in funclionarea organismelor vii.
Dacá se separá cu o membraná douá solulii diluate, apa
din solulia cu concentra{ie mai micá va curge inspre so-
lufia cu concentralie mai mare. Scurgerea solventului
poate fi opritá, chiar inversatá, dacá presiunea asupra
soluliei cu o concentrafie mai mare creqte. Aceasta este
osmoza inversá.
Sistemul de filtrare are 4 unitáli :
a) prima treaptá I - 2 prefiltre de carbon activ cu
pori de 2A ¡tm qi 5 ¡rm, care filtreazápohnn[ii de dimen-
siuni mari ( praf, sol, ruginá etc.);
b) a doua treaptá este membrana osmozei inverse -
inima purificatorului de apá - care are pori de 0,0001
pm si eliminá 99% din poluanlii biologici qi chimici di-
zolvatí in apá;
c) a treia treaptá este filtml de carbon activ, care
leagá materialele dizolvate rámase qi dá apei un gust qi
un miros plácut;
d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa
filtratá.
Cu toate cá este un sistem foarte avansat de purifica-
re a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa
rezultatá este o apá moartá, destructuratá.
Nu se recomandá pentru báut.
46

45. Apa, miracolul vie¡ii
3.2,4. APA FIARTÁ
Pentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiartá timp
de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile gi
virusurile, dar nu poate fi redusá cantitatea de particule
gi compuqi organici. Fierberea este ineficientá qi consu-
má timp, gustul oblinut fiind neplácut.
in timpul fierberii se distrug mineralele valoroase,
creqte concentrafia de nitrali, sáruri, metale grele, iar
calciul, sodiul, magneziul qi fluorul atát de neces¿re or-
ganismului se depun, iat apa devine ,,moaÍtá". in con-
cluzie nu se recomandá a se folosi ca apá potabilá decát
in cazuri extreme.
Mai mult, apa frartá confine aproximativ 200 ppM
deuteriu fa{á de 146 ppM cát are apa obiqnuitá, ceea ce
conduce la imbátránirea rapidá a celulei umane qi la
dezvoltarea radicalilor liberi (se ¡tie cá o apá sárácitá in
deuteriu incetinegte imbátránirea; vezi paragraful « Apa
cu deuteriu »).
3.2.5. APA ALCALINÁ
Viala qi moartea noastrá se desfáqoarála nivel celu-
lar. Miliardele de celule care alcátuiesc organismul
uman sunt ugor alcaline gi trebuie sá rámáná aqa, pentru
a putea sá fie vii, sánátoase, funcfionale.
Atunci cánd fiecare celulá alcaliná iqi indeplinegte
funclia respiratorie, ea secretá produgi de metabolism de
naturá acidá.
47

46. MíháiÍá Toma
Degi aceqti produqi sunt folosili pentru a produce
energie qi pentru a men{ine func{ionarea, nu trebuie sá
se permitá acumularea lor. Un astfel de exemplu este
durerosul acid lactic apárú in urma eforturilor ñzice in-
tense (febra musculará).
Organismul va incerca sá se detoxifieze qi sá inde-
párteze acest acid, inainte ca el sá deviná toxic pentru
celule, modificánd aciditatea acestora. Dacá acidul intrá
in contact cu un organ, el creeazá gáuri in lesut. Acesta
poate determina aparília unor celule mutante. Nivelul de
oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe sá fie
consumat. in felul acesta, organismul poate sá producá
grásime tocmai pentru a se apára de un mediu prea acid.
Aceste depozite de grásime gi celulitá, pot fi de fapt nig-
te « pachete » pline de acid, care incearcá sá liná la dis-
tan!á acest acid de organele vitale. Grásimea poate salva
astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie sá aju-
tám organismul bánd o apá ctratá, frlffafá, alcaliná gi fo-
losind o dietá bazicá (cu alimente alcaline).
Apa alcaliná are un pH de 7,4 - 9. Se obline de re-
gulá prin ionizare sau prin adáugare de Microhidriná qi
Calciu Coral. Apa alcaliná ionizatá are efect reducátor
datoritá ionului negativ OH care leagá radicalii liberi,
intrefinánd sau anihilánd capacitatea de reacfie a acesto-
ra, fiind deci antioxidantá. Apa alcalirtá ionizatá imbu-
nátálegte capacitatea de dizolvare qi de metabolism a
nutrienlilor qi de eliminare a reziduurilor, fácánd astfel
48

47. ca intres ,r,r" ,Í!; *{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateazá
celulele de 6 ori mai bine decát apa obiqnuitá. Este re-
comandatá in :
- Hiperaciditategastricá
- Ulcer
- Diaree cronicá
- Digestieinsuf,rcientá
- Fermentafie gastricá qi intestinalá anormalá
(meteorism, halená)
- Hidropizie
- Obezitate
- Hipertensiune
- Cancer
- Micoze
Se recomandá sá be[i 2 I lzi de apá alcaliná, iar di-
mineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se
recomandá sá beli apá alcaliná ionizatá impreuná cu
medicamentele pe bazá de calciu, sau antihipertensive.
Trebuie un interval de 1 orá intre acestea.
3.2.6. APA ACIDÁ
Are un pH sub 7 (6,0 - 6,9) qi se folosegte numai
pentru uz extern (pe piele). Este excelentá impotriva
micozelor de pe picioare sau de pe unghii ( 30 min se
stá cu picioarele in apá acidá ionizatá). Se mai folosegte
pentru arsuri, ráni, nas infundat, irigafii vaginale (mico-
ze).
49

48. Miháilá Toma
Se poate utlliza in gospodárie pentru dezinfectarea
suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfi-
uni ale pielii poate fi combinatá cu utilizarca apei alca-
line - intern.
3.2.7. APA PI
A fost descoperitá de
Yamashita in 1964, in timpul
botanicá.
in decursul cercetárilor a
profesorul japonez Shoi
unui studiu de fizioiogie
fost descoperit faptul cá
inmugurirea se datoreazá unei cantitáli infime de sare
fero-fericá. Introducánd aceastá sare intr-un mediu pu-
ternic energizat qi trecánd-o printr-un proces de filtrare
cu ceramicá, se ob{ine apa PI. O particulá PI este mai
micá decát un proton, un neutron sau un electron. Parti-
cula PI face ca protonii gi neutronii sá iqi interschimbe
stárile de energie, ceea ce duce la formarea unei incárcá-
turi electrice gi energetice de sine státátoare. Cantitatea
de sare fero-fericá (ferita bivalentá qi trivalentá) este in-
fimá, de regulá doar semnalul energetic al substanfei
rámáne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii ho-
meopatice. Aceste particule extrem de mici sunt con-
ductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a
,,memoriei"celulare (informalie codificatá anterior),
privind bioenergia naturalá a proceselor de vindecare.
Aceastá apá optimizeazá transferul de informatii din
organism.
50

49. Apa, miracolul vielii
Apa PI fierbe mai repede qi se consumá cu 8,2 oA
energie mai pu{in la fierberea ei decát la fierberea apei
normale. Inghea!á in intervalul -1 páná la -7 grade
Celsius qi acele de gheafá se topesc mai greu.
La Simpozionul Internafional pentru Prevenirea
Cancerului din Franf a 1998, unul din subiectele fierbinfi
a fost apa PI. in urma lucrárilor qi dezbaterilor s-au con-
cluzionat urmátoarele :
1. Apa PI este cea mai apropiatá de forma
apei din organism;
2. Prezintá proprietá{i antioxidante, datoritá
abilitálii de a elimina radicalii liberi.
3. Fumizeazá bioenergie. S-a ñcut un expe-
riment in care pegtii de acvariu au reugit sá tráiascá 216
zile intr-un acvariu inchis etang, numai pe baza energiei
din apá. in condilii normale un pegte de acvariu moare
dupá 3- 5 zlle intr-un acvariu inchis, in apá obignuitá.
4. Cregte numáruI celulelor Killer.
5. Cre¡te activitatea anticorpilor.
6. imbunátáfe¡te activitatea de autovindecare a
celulelor, trezind ,,memoria" celulará cu privire la vin-
decare.
7. Transportá mai mult oxigen prin organism,
creánd un mediu puternic oxigenat, care distruge orga-
nismele anaerobe.
8. Creeazá grupári mici de molecule de apá
ceea ce imbunátá{eqte funcfionarea celulelor qi efectele
51

50. MiháiÍá Toma
detoxifiante ale apei.
9. imbunátálegte capacitatea celulelor de a se
adapta la stres.
10. Neutralizeazá pH-ul apei, aducándu-l páná
la valori cu pufin peste 7, foarte aproape de pH-ul natu-
ral al organismului.
Datoritá acestor calitá¡i, cercetátorii japonezi (Dr.
Tokafumi Tsurumi) au ?ntocmit o listá cureztltate uimi-
toare oblinute asupra organismului uman:
- Eradicarea cancerului de stomac, micqorarea
fumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei;
- Ameliorarea dermatitei si a alopeciei;
- Ameliorareadiabetului;
- imbunátálirea functionárii ficatului dupá he-
patitá;
- Scáderea presiunii sanguine qi imbunátátirea
ritmului cardiac;
- Recuperarea rapidá dupá atacul de cord;
- Ugurarea durerilor de cap ¡i a constipa{iei;
- imbunátá[irea imunitá1ii, - vindecarea rácelii,
gripei, virozelor, infecliilor;
- Ameliorarea SIDA
in urma cercetárilor efectuate in diferite domenii au
rezultaturmátoarele :
a). ín industrie:
- a scázut dramatic oxidarea qi ruginirea
b). ín agriculturd:
52

51. Apa, miracolul vielii
- au crescut dimensiunile legumelor gi s-a imbu-
nátáfit gustul acestora
- la culturile de spanac s-au ob{inut 25 de recolte
consecutive, ñrá o nouá insámánfare.
- pásárile gi animalele care au báut apá PI s-au
imbolnávit mai pulin, carnea gi ouále au avut un
gust mai bun, a crescut producfia de ouá, anima-
lele letargice au devenit mai jucáuqe.
c). ín laboratoarele medicale:
- mostrele de fesut conservat in apá Pi, in loc de
solulii hormonale, au rezistat 30 ani !
d). ín gospodárie :
- inmuierea rufelor produce mai multá finefe;
- la gátit, gustul máncárurilor a fost foarte bun,
micqorándu-se cantitatea de condimente;
- spálarea legumelor ¡i fructelor cu apá PI inde-
párteazá toxinele qi le prelungeste prospefimea;
- stropirea florilor cu apá PI intáreqte rádácinile
qi ajutá la imbogáfirea coroanei cu frunze;
- animalele de companie sunt mai pline de ener-
gie, sunt indepártate mirosurile neplácute, stro-
pirea blánii o face mai lucioasá gi mai curatá;
- dacá ne spálám cu apá PI, párul qi pielea sunt
mai curate, hainele nu se mai ingálbenesc la fel
de ugor.
53

52. MihdiÍá Toma
3.2.8. APA HEXAGONALÁ
Cea mai buná apá pentru sánátatea umaná este apa
hexagonalá. O apá obignuitá se prezintá in aglomerári
(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc sá pá-
trundá in celule deoarece canalele membranei celuiare
sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateazá cel mai
bine celulele este apa hexagonalá. Aceasta existá in pro-
cent mare intr-un organism tánár, sánátos.
Ea transportá nutrienlii, indepárteazá toxinele qi
men{ine o comunicare eficientá intre celule. in organism
existá gi apá legatá fizic de alte structuri moleculare,
aceasta neputánd sá se migte liber prin perefii celulari.
Pe másurá ce inaintám in várstá apa legatá devine pre-
dominantá. Acest fapt micqoreazá eficienla a mii de
funclii metabolice, determinánd modifi cári semnificati-
ve ale structurii fesuturilor.
Moleculele din apa liberá sunt organizate in struc-
turi compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate
sub formá de cristale la -25 grade Celsius (Masaru
Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se lea-
gá una de cealaltá intr-o lume acvaticá ce aratá gi se
comportá cu totul altfel decát apa de robinet sau de iz-
vor. Aceastá apá organizatá. este importantá deoarece es-
te mai eficientá ca alte tipuri de apá. Este mai mobilá.
Suntem capabili sá gándim, sá alergám, sá muncim ¡i sá
ne jucám datoritá minunatelor funcfii pe care le indepli-
nesc celulele. Din momentul naqterii, cantitáIi imense de
54

53. Apa, miracolul vielii
nutrienli qi compuqi vitali, cum este oxigenul, sunt adugi
la fiecare celulá. Fiecare celulá folosegte aceqti nutrienli
pentru a farniza energia diverselor activitáfi pe care le
intreprindem. Toxinele qi produqii secundari trebuie in-
depártafi. Ce anume aduce nutrienfii necesari la celule,
ce asigurá producerea de energie, ce indepárteazá degeu-
rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si
cel mai rapid este apa liberá hexagonalá.
Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreazá design-
ului qi formei moleculei de apá gi a celulei insáqi, deoa-
rece canalele membranei celulare sunt hexagonale.
De ce e bine sá bem apá hexagonalá ?
1 Pentru a ne umple organismul cu apa specialá he-
xagonalá cu care ne-am náscut, apá care pátrunde uqor
in fiecare celulá a corpului.
2. Pentru a imbunátáli comunicarea intre celule ast-
fel incát transferul de informalii sá se desfáqoare intr-un
ritm optim.
Potrivit exper{ilor, apa joacá un rol semnificativ in
transmiterea de informafii in intregul organism prin in-
termediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale
organismului transmite continuu informafii cu viteza
sunetului pe frecvenle de rezonan!á. Cel mai interesant
este cá nucleul fiecárui dublu helix al ADN-ului este
format dintr-o coloaná de aglomerári de molecule de
apá. in plus, cantitáfi semnificative de apá sunt organi-
zate in straturi multiple la suprafafa proteinelor structu-
55

54. Mihád Toma
rale intracelulare qi a membranelor.
Datoritá rolului jucat de aceastá apá superorganizatá
la nivelul celulelor, celulele posedá anumite tipare rezo-
nante cooperante, care se modificá in timp gi variazá in
funcfie de eficienla metabolismului.
Apa hexagonalá accelereazá rezistenla acestor tipare,
care produc efecte benefice asupra lesuturilor gi a ho-
meostaziei organelor.
Sá enumerám cáteva beneficii ale apei hexagonale:
- Accentueazá hidratarea celulelor (sánátatea
depinde de o hidratare crescutá a celulelor);
- Energizeazá celulele, conferind un plus de
energie ftzicá gi o mai mare claritate mentalá;
- Ajutá la menfinerea integritá{ii nucleului mo-
leculei de ADN, care este umplut cu apá he-
xagonalá;
- Contribuie la indepártarea toxinelor qi a de-
qeurilor acide din organism;
- Produce un nivel sánátos, bioalcalin in celule
gi lesuturi. Iar bolile nu se dezvoltá in mediu
alcalin;
- imbunátáfeqte comunicarea intercelulará in
scopul vindecárii si refacerii;
- imbunátáfegte transportul de oxigen qi
nutrienji, precum qi gradul de absorbfie;
- Ajutá celulele sá se vindece singure gi sá ge-
nereze energie;
56

55. Apa, miracolul vie¡ii
- Ridicá mintea gi trupul la un nivel de vibralie
mai inalt.
3.2.9. APA SÁRÁCITÁ iN »NUTERIU
Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nu-
cleul celor mai mulli atomi de hidrogen din naturá con-
lin un proton (simbol chimic 1H), insá nucleul atomului
de hidrogen mai poate confine gi un proton gi un neutron
sau un proton qi doi neutroni. in primul caz, aceasta se
numeqte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar in al do-
ilea - tritiu (simbol chimic 3H sau T).
Conjinutul de deuteriu al apelor superficiale din zo-
na noastrá climaticá este de 150 ppm (pá{i per milion),
cu o fluctualie minimá; al precipitaliilor din zona ecua-
torialá, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordicá a
Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm.
Cantitatea de deuteriu din apá variazá in f,rncfie de lati-
tudine, dar qi de altitudine (are o valoare de 150 ppm la
nivelul márii qi de circa 130 ppm la o inál{ime de 2.000
de metri). Cantitatea de deuteriu másuratá in apá este di-
rect proporfionalá cu con{inutul de deuteriu al organis-
melor care tráiesc aici.
Concentrafia de deuteriu din organismul unui adult
este de circa 120-140 ppm. Cu toate cá nu pare mult,
dacá comparám aceastá cantitate cu masa altor elemente
vitale, se observá cá deuteriul este prezent in corp intr-o
cantitate de qase ori mai mare decát calciul gi de zece ori
57

56. MiháiÍá Toma
mai mare decát magneziul.
O serie de experimente au demonstrat cá apa cu
conlinut scárut in deuteriu poate ñ folositá cu rezultate
deosebite qi ñrá niciun efect toxic. in plus, are influen{á
asupra diviziunii celulare. Cu cát concentratia de deute-
riu din apá este mai micá, cu atát va f,r mai lent procesul
de diviziune celulará, ceea ce inseamná cá « imbátráni-
rea )) organismului va fi incetinitá. De asemenea, in ca-
zul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apaú-
fiei de diviziune.
in anii 60, in Uniunea Sovieticá, oamenii de qtiin!á
au studiat in paralel douá populafii ale cáror membri
ajungeau la várste extrem de inaintate gi erau foarte sá-
nátoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, eratt
foarte diferite, insá cele douá populafii aveau ceva in
comun - beau apá de ghefar. Apa de ghe{ar este purá, fi-
ind formatá cu mii gi mii de ani in urmá, cu un procent
redus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biolo-
gice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonalá
(structuratá), alcaliná gi purá.
La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvatá in or-
ganism este de patru ori mai micá decát la o persoaná in
várstá. De fapt, pe másurá ce noi imbátránim, apa imbá-
tráneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub
formá de gaze. Dacá reuqim sá inlocuim apa « poluatá »
din interiorul organismului (poluatá prin informafie
structuralá, izotopicá,, entropicá) cu o apá nepoluatá,
58

57. arunci vom reuqi ::X,':::T^:":;¡i o nouá tinere{e
organismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este
una dintre apele care fac lucrul acesta.
in Románia apa sárácitá in deuteriu (ASD) se pro-
duce printr-un procedeu original de separare izotopicá a
apei la Institutul Nalional de Cercetare Dezvoltare pen-
tru Tehnologii Criogenice gi Izotopice Rámnicu Válcea.
ASD este o apá microbiologicá purá mineralizatá
conform legisla{iei din Románia cu o concentrafie in
deuteriu de 25 ppm (25 párfi per milion) in compozilie.
Comparafi aceastá concentrafie cu concentrafia in deute-
riu a apei obignuite de 120 - 150 ppm.
ASD cregte spectaculos activitatea noastrá metabo-
licá. Existá cercetári laborioase privind efectul ASD
asupra ADN-ului uman (in Germania qi SUA).
Deoarece apa grea afecteazá enzimele responsabile
de repararea qi replicarea ADN, aceasta poate ac{iona ca
wt catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dacá
existá gi o expunere la radiafii.
Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea
polarizárii lor, a transportului biochimic din ele, la dis-
pailia contractibilitáfii acestora gi la blocarea diviziunii
celulare, ñcánd astfel posibilá aparilia oricáror afecfiuni,
datoritá faptului cá deranjeazá echíllbd ionic de polari-
zare qi depolarizare celulará. S-a demonstrat eficienla
utilizárii de apá sárácitá in deuteriu (ASD, sau DDW30,
aprobatá de Ministerul Sánátálii in 1997) in urmátoarele
59

58. Miháifá Toma
afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii,
depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, ade-
nom de prostatá, colesterolemie, etc.
in come4 se gáseqte sub denumirea de Qlarivia.
3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDAL
Argintul este un microelement foarte necesar pentru
funcfionarea organelor noastre interne. Conform cerce-
tárilor efectuate in Rusia, cantitatea de argint este de
0,02 mgll}0g lesut uscat la om. tn organismul uman ar-
gintul se aflá in {esutul creierului mare, in nucleul celu-
lelor nervoase, in glandele sistemului endocrin, in partea
exterioará a ochiului gi in oase.
Din cauza sárácirii solului (85% din confinutul de
argint a fost pierdut), a poluárii aerului gi apei, omul nu-
qi mai poate lua cantitatea necesará de argint din hraná
¡i apá.
Ca urmare este necesará o altá sursá, iar aceasta este
apa cu argint coloidal. Cercetátorii au stabilit cá omul
are zllnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se intámplá da-
cá in organismul nostru nu existá acest nivel optim de
argint ? Se produc stári de disconfort, dereglári ale me-
tabolismului, boli.
Apa cu argint coloidal este o solu(ie de apá foarte
purá (de cinci ori mai purá decát apa distilatá folositá in
spitale) qi ioni de argint sub formá de coloizi.
Particulele coloidale sunt cele mai mici particule in
60

59. care poate ,, o"r"?*o:;":":r'J,"'*ua-qi pierde pro-
prietáfile individuale. Urmátoar ea treaptá a seclionárii ar
fi atomul insugi. Aceste particule se gásesc in apa foarte
purá gi poartá incárcáturá electricá. Deoarece incárcátu-
rile de acelagi tip se resping, ele se menfin in stare de
plutire. Coloizii joacá un rol foarte important in naturá.
Toate procesele vitale dintr-o celulá se bazeazá pe for-
me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizi
sunt sucurile de portocale proaspát presate, detergentul,
fumul gi ceafa.
Transformánd o substanfá in stare coloidalá, supra-
fa[a ei se máregte enorrn ceea ce conduce la cregterea
efectului sáu. Datoritá dimensiunilor foarte mici, coloi-
zíi pot ajunge in cele mai greu accesibile locuri, unde
ac[ioneazá. Deosebit de interesant este argintul ca bun
conducátor electric (cel mai bun), coloizii avánd sarciná
electricá pozitivá.
Din punct de vedere gtiinpifrc se vorbegte despre un
sistem coloidal atunci cánd sunt implinite trei conditii :
l. Trebuie sá existe douá elemente diferite, in canil
nostru - argint qi apá.
2. Trebuie sá aibá faze diferite, qi anume lichid/solid,
gaz/lichid.
3. Particulele nu trebuie sá fie dizolvabile.
Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau
nedizolvabili.
Dacá intr-o camerá intunecatá se emite un fascicul
61

60. Mihái{á Toma
fin de luminá printr-un lichid, atunci cánd in acest lichid
existá coloizi, acest fascicul se contureazá clar ca un con
de luminá (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat
prin impráqtierea luminii in solufia coloidalá; este mai
clar vizibil cánd se folosegte o lanterná printr-o gaurá de
l-2mm.
Argintul coloidal este constituit din particule de ar-
gint cu incárcáturá electricá pozitivá, in apá. Argintul
coloidal este o dispersie formatá din apá foarte purá
demineralizatá qi argint metalic pur, produs prin electro-
lizá. intre cei doi electrozi de argint introdugi in apá se
creeazá o tensiune prin care se desprind din aceqtia par-
ticule qi ioni de argint.
Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm páná la
0,001pm qi con{in 1000 páná la 1.000.000 atomi de ar-
gint, gi sunt vizibili in apá ca o cea!á aurie sau argintie.
Indiferent de concentra{ie, márimea particulelor nu este
omogená.
Particulele de argint sunt incárcate electric pozitiv qi
se resping in apá, astfel incát se pástreazá in plutire gi se
impráqtie omogen in apá. Aceastá migcare de respingere
este vizibilá la microscop ca o miqcare moleculará.
Concentralia de argint este intre 3 qi 50 ppm (pár[i per
milion), adicá 3-50 miligrame argint la un litru de apá.
Cu timpul, particulele iqi pierd incárcátura electricá
datoritá influenlei luminii sau cámpurilor electromagne-
tice. Astfel, particulele mai mici se aglomereazá in
62

61. Apa, míracolul vie¡ii
agfegate mari.
in urma cercetárilor efecfuate in lumea intreagá asu-
pra proprietáfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania,
Suedia, Japonia, etc.), qi utilizárii acestuia in mediciná,
mai ales sub formá de apá cu argint coloidal, atrezultat
urmátoarele calitali ale acestuia :
a. Bactericid;
b. Virucid;
c. Fungícid Si antimicotic;
d. Antioxidant;
e. Imunomodulator.
a. Efectul Bactericid - al argintului se explicá astfel:
Membrana celulei bacteriene are sarciná electricá
negativá. Ea atrage ionii pozitivi de argitt, care se adu-
ná pe membrana celulei bacteriene qi se lipesc de ea.
Astfel ionii pozitivi ai argintului blocheazá func1ia de
bazá a bacteriei, adicá reproducerea. Aceastá funclie a
argintului se numeqte funcfie bacteriostaticá.
in faza a doua, ionii argintului pátrund prin mem-
brana celulei bacteriene in interiorul ei ¡i blocheazá en-
zimele din lanful respirator gi procesele de oxidare care
se produc in interiorul celulei. Astfel, ionii argintului
opresc respirafia bacteriei gi ea moare. Aceastá funcfie a
argintului este functia bactericidá. La Universitatea Te-
xasul de Nord (SUA) s-au publicat rezttltatele cercetári-
lor efectuate ?n 2003 asupra efectelor apei cu argint co-
63

62. Miháilá Toma
loidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate suná
astfel: bacteriile aflate intr-o populafie de 10 milioane -
I miliard de unitá{i au dispárut dupá 2 -10 minute de
expunere in apá cu argint coloidal.
Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis
(suA):
- Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r
meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o
concentralie de 5 ppm;
- Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost dis-
trusá cu o concentralie de 2,5 ppm;
- Salmonela - a fost distrusá cu o concentralie de 5
ppm;
- Escherichia coli - distrusá cu o concentra{ie de 2,5
ppm;
- Pseudomonas aerighinoza - distrusá cu o concen-
trafie de 5 ppm;
- Streptococus pneumoniae - distrus cu o concentra-
lie de 5 ppm;
- Streptococus mutans (cauza principalá a cariilor
dentare) - a fost distrus cu o concentrafie de 5 ppm.
Aceste cercetári confirmá rezultatele experimentale
efectuate de dr. Henry Margraff care a demonstrat
acum 100 de ani cá argintul distruge in cáteva minute
peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale
dr. Henry Kruk care, in uflna experimentelor, a conclu-
zionat:,,nu cunosc niciun microb care in experimente
64

63. Apa, miracolul vie¡ii
de laborator sá nu poatá fi distrus tr doar 6 minute cu
ajutorul argintului coloidal".
b) Efectul virucid
Virusurile sunt de fapt molecule de albuminá de di-
mensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avánd in vedere
aceste dimensiuni mult mai mici decát ale celulei, viru-
¡ii pátrund in interiorul celulei prin procesul de osmozá,
aici reproducándu-se gi distrugánd celula sánátoasá.
Bacteriile nu pot face asta pentru cá cea mai micá
bacterie este de 2.000 de ori mai mare decát cel mai mic
virus, qi nu poate pátrunde in interiorul celulei. Bacterii-
le tráiesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice
de sintezá sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari,
care nu pot trece prin membrana celulará pentru a aclio-
na asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele
chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelu-
lar, acolo unde gásim bacteriile.
De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile?
Pentru cá dimensiunea acestora este de 0,00lpm adicá I
nanometru, deci de 20 de ori mai mici decát cel mai mic
virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin pro-
cesul de osmozá sá penetreze membrana celulará a viru-
sului, sá ajungá in interior qi sá acfioneze asupra lui.
Cum ? Aproape in acelaqi mod in care ac{ioneazá. Si
asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care
se produce, inhibá, blocheazá gi leagá de ionii de argint
65

64. Miháild Toma
enzimele care transportá oxigenul necesar supraviefuirii
virusului. Datoritá faptului cá virusul rámáne ñrá en-
zima care ii asigurá oxigenul, se va usca qi va muri.
Prezentám mai jos tabelul cu principalii agenfii pa-
togeni qi bolile corespunzátoare in care apa cu argint co-
loidal are efect putemic :
-,,i-it,:. Gi*;.'
Gripá
Bordetella pertusis
Brucella aborfus
66

65. Apa. miracolul vielii
Haemophilus
influenziae
Mixovirusinfluenzae Virusuri
Bacterie
Bacterie Leptospirozá
Artritá, endocardi*
tá, meningitá
Osteomielitá, pne-
umonie,
Septicemie, sinuzi-
ta
Mycobacterium
tuberculosis
Papiloma virus
Pseudomonas malei Bacterie
':ii{ : ; l:i' 1'!'::.ii.r:il.!f, i::,:i' i:1! :,:.r: i:'i :.:,
. i¿lg{.Bf}&''.:',. i.,i,,:''i,. :i "il:l,
Bacterie Tuberculozá
Bacterie
67
Gripá
Virusuri
Pneurnococi Bacterie
Riscksettsia rickettsi Encefalitá

66. i. ::. r': jrjl: I r:'..i :.,::... r1...- . r,:',:...i
i' Saln*onella ¡ar,aty$Ui. I
Salmonella typhi
Mihái¡ít Toma
Bacterie Tifos
Staphylococi Bacterie Angina stafilococi-
cá, enteritá
Stafilococicá, scar-
latiná
#fi
Varicelá
c) Fungicid Si antimicotic
S-au ñcut experienfe cu o serie de ciuperci puse in
apá cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca
qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune
f,rind similar.
Streptomyces
Virus
68

67. Apa, miracolul vielii
d) Antioxidant
Antioxidanfii sunt substanfe care neutralizeazá radi-
calii liberi.
Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative,
cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma
acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor
factori, ¡i sunt extrem de instabile. Celulele sánátoase au
o membraná neutrá din punct de vedere al sarcinii, adicá
numárul de protoni este egal cu numáruI de electroni.
Cánd apare un virus sau alli factori, se observá aparilia
unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radi-
calii liberi.
De ce sunt radicalii liberi o problemá ? Pentru cá
sunt foarte instabili qi tind sá deviná neutri. tn acest
scop ei trebuie sá se elibereze de electronul in plus.
Cum procedeazá ? Atacá prima celulá sánátoasá care le
apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumitá celulá.
Dacá ar fi aqa atunci oamenii de gtiinfá ar avea posibili-
tatea sá prevadá care celulá este in pericol sá fie atacatá
Din pácate, niciodatá nu putem gti cánd qi unde in orga-
nism vor apárea acegti radicali liberi care vor ac{iona
asupra primei celule sánátoase dándu-i electronul, adicá
surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sánátoasá, de-
vine electronegativá, de asemenea instabilá. in dorinla
ei de a reveni la starea ini{ialá, aclioneazá la rándul sáu
asupra altei celule sánátoase, eliberánd electronul sáu in
plus, producándu-se o reaclie in lanf. Aceastá reaclie in
69

68. Miháilá Toma
lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeazá moar-
tea celulelor sánátoase din organismul nostru. Cercetá-
torii avertizeazá cá aglomerarea radicalilor liberi este
ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala
Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile auto-
imune, etc.
. Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radi-
calii liberi acel electron in plus, dar ei rámán stabili din
punct de vedere al sarcinii gi blocheazá producerea ace-
lei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt pro-
duqi intr-un organism sánátos. Dacá apar probleme tre-
buie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitamina
E, seleniu, bioflavonoide, microhidriná, apa cu argint
coloidal, etc.
De ce argintul este un puternic antioxidant natural?
Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care
atrag radicalii liberi preluánd acel electron in plus ¡i
neutralizándu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de pro-
ducere a radicalilor liberi.
e) Imunomodulator
Argintul coloidal ajutá la creqterea imunoglobuli-
nelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea
creqterea procentualá gi absolutá a cantitálii limfocite-
lor T.
in ufina cercetárilor s-a descoperit cá argintul co-
loidal stimuleazá organele care au ca funcfie produce-
70

69. Apa, miracolul vielii
rea sángelui, ceea ce inseamná márirea numárului lim-
focitelor, eritrocitelor qi valoarea hemoglobinei.
in anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA,
(cercetátor asiduu al proprietá1ilor argintului coloidal),
la o dezbatere publicá a declarat urmátoarele:
"Atunci cánd, cu ajutorul argintului coloidal, ve{i
scápa de toate bacteriile patogene, de parazi¡i gi viruqi,
sistemul vostru imunitar va putea respira gi funcliona
normal, asa cum a fost creat de Dumnezeu. §tim cu to-
{ii cá atunci cánd sistemul imunitar este despovárat, el
poate lupta qi impotriva cancerului. Eu cred cá siste-
mul imunitar poate face minuni pentru noi".
Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat
eficienfa in urmátoarele afecliuni: acnee, alergii, an-
trax, apendicitá, infeclii ale vezicii, furuncule, arsuri,
candida, cistitá, mátreafá, dermatite, diaree, otite, ec-
zeme, infecfii provocate de Escherichia coli, infecfii
ale ochilor, gashitá, gonoree, herpes, probleme de di-
gestie, malarie, mononucleozá, neurastenie, parazili,
pneumonie, pleurezie, infecfii ale prostatei, psoriazis,
rácealá, reumatism, cáderea párului, salmonela, septi-
cemie, seboree, sinuzitá, diferite infecfii ale pielii, in-
fecfii create de streptococi, virozá, intestinalá, tubercu-
lozá, amigdalitá, ulcer, infecfii virale, negi, toate tipu-
rile de infeclii provocate de ciuperci, hepatitá B gi C,
unele forme de cancer, etc.
Argintul coloidal nu este toxic qi nici alergic. Ori-
71

70. MihdiÍá Toma
ce surplus se va elimina uqor din organism in 24 de
ore qi nu se va acumula in lesuturi.
Nu existá riscul de supradozaj qi nu interacfionea-
zá cu alte medicamente.
Se gásegte sub formá de apá cu argint coloidal -
concentralia 5 ppm, flacoane de 500 ml qi concentrafia
25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: sá se
pástreze la intuneric, departe de orice aparat electro-
casnic (nu in frigider !).
Aten{ie la produsele de pe piafá. Etichetele trebuie
sá cuprindá numáru1 notificárii de la Institutul de
Bioresurse Alimentare.
3.2.II. APA CU AUR COLOIDAL
Aurul se utilizeazá incá din antichitate in scopuri
curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar
are alte calitá1i.
Aurul coloidal este o solufie de particule extrem de
mici intr-o apá demineralizatá. Particulele de aur au sar-
ciná electricá unilateralá gi se aflá in stare suspendatá in
apá. Nu are gust gi nu are toxine.
Efectele lui asupra organismului sunt :
- Tonificá qi máregte rezisten{a la boli;
- Stimuleazá funcliile de restabilire a echili-
brului organismului;
- Stabilizeazá starea sistemului nervos;
- Faciliteazá o activitate mentalá normalá;
72

71. - Res,ab :::;K';',,::::^a persoane,or cu
psihicul instabil (in cazul stárilor depresive,
suicide);
- imbunátáfeqte mecanismul de termoreglare
(in caz de ráceli, febrá de duratá, transpiralie
masivá in timpul somnului);
- intinereste pielea - se utilizeazáin cosmeticá
impreuná cu argintul coloidal qi uleiul de
Emu;
- Eliminá durerile gi regenereazá lesutul plági-
lor.
Utilizare: Se iau cáte Y+ - Yz lingwile/zi intre me-
se. Se prezintáin flacoane de 58 ml.
3.2.12. APA iUrsOCÁTrrÁ CU CALCTU
DE CORAL: CORAL-MINE
Aqa cum vom aráta, Calciul este un element esen{ial
in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de
calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste
150 de boli grave, care afecteazá in mod special copiii,
femeile insárcinate qi persoanele cu vársta de peste 40
ani.
Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din cora-
lul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj impor-
tant al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu
apa, calciul in formá ionicá fiind asimilat cu ugurinta de
celule. El creeazá in organism un mediu alcalin, norna-
73

72. MiháiÍá Toma
lizánd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{io-
narea celulelor din organism.
Coral Mine satureazá apa cu calciu ionizat.
in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral va-
riazá intre 7-9 (funcfie de apá qi cantitatea de calciu).
Potenfialul redox (POR) se situeazá intre -100 gi -700
mV, adicá foarte bun, fa{á de +100 spre +500 mV pen-
tru apa platá, rcalizánd astfel o foarte buná proteclie a
organismului fa!á de radicalii liberi. De asemenea, ten-
siunea superficialá a apei cu calciu coral este 43 - 45
dynelcm', fa1á de 73 dynelcm2 cát are apa obiqnuitá.
Astfel, apa poate pátrunde ugor in celule, realizándu-se
o buná hidratare, hránire gi detoxifiere a acestora.
Folosirea zllnicá a unei astfel de ape favoúzeazá:
- Atingerea unei valori optime a pH-ului din sánge,
realizándu-se optimizarea hránirii tuturor celulelor gi
optimizarea detoxifierii lor, echilibránd astfel sánátatea;
- Saturalia sángelui cu oxigen. Se imbunátáfe¡te flu-
xul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sis-
temului nervos central;
- O buná protec{ie prin scáderea riscului de imbol-
návire a organismului gi in special a sistemului cardio-
vascular gi digestiv;
- Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei;
- Prevenirea dezvoltárii artritelor, creqterea elastici-
tá1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos
gi cartilaginos;
74

73. -Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,or
Un pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g
pulbere (doza pentru 1 luná). Un pliculef de coral pulbe-
re contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu
34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier,
potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, sele-
niu, platiná, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu,
platiná, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc.
Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg)
intr-un vas de sticlá sau lut de 1,5 l, cu apá filtratá, apá
de izvor sau apá platá. Se amestecá l- 5 minute. Se bea
in cursul zilei in loc de apa obi¡nuitá.
3.2.13. APA CU §HUNGIT
Shungitul este o rocá provenitá dintr-un mare mete-
orit cázut cu zeci de mii de ani in urmá in zona satului
Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situ-
at in apropierea lacului Onega. Proprietá1ile terapeutice
ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in seco-
lul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit sá se constru-
iascá aláturi de izvorul care trecea prin acest zácámánt
de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Mar-
fiene gi a fost prima stafiune ruseascá. farul Petru cel
Mare a poruncit ca fiecare soldat sá aibá la el o bucatá
de Shungit din care sá puná in apa pe care o bea pentru
a o dezinfecta gi a men{ine sánátatea stomacului. Shun-
gitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum
75

74. Mihdüá Toma
cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la
Poltava. in secolul XX oamenii de qtiin!á at analizat
shungitul qi au explicat proprietálile miraculoase ale
acesfuia. Astfel, acesta are capacifatea de a purifica apa
practic de toate substan{ele organice (incluzánd aici qi
produsele pebazá de petrol qi pesticidele), de multe me-
tale gi nemetale, de bacterii qi microorganisme.
Shungitul purificá apa qi de nitrafi qi de nitrifi, eli-
miná excesul de cupru, mangan gi fier, limpezeqte apa
tulbure, eliminá mirosurile gi gusturile particulare. De
asemenea satureazá apa cu sáruri de calciu qi magneziu,
microelemente páná la concentralia optimá pentru orga-
nismul uman; dezinfecteazá apa ñrá adáugarea clorului
sau folosir ea razelor ultraviolete.
Proprietálile bactericide ale apei cu Shungit au fost
demonstrate de savanli pe microbii streptococului din
grupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reuma-
tismul infecfios) qi ai streptococului din grupa D (ente-
rococul). Experimentele au demonstrat cá apa amesteca-
tá cu Shungit are dupá trei zile proprietáfi bactericide
insemnate. La o jumátate de orá dupá cufundarea in apa
cu Shrurgit concentrafia streptococului din grupa D a
scárut de 10 páná la 100 de ori, iar a celui din grupa A
de 900 de ori fap de indicatorii iniliali.
Apa cu Shungit este o solufie molecular-coloidalá
cu fullerene care aclioneazá pe mai multe planuri asupra
organismului. Ea este recomandatá in profilaxia gi tera-
76

75. Apa, miracolul vie¡ii
pia multor boli dintre care enumerám: anemia, alergiile
de diferite tipuri, asmul bronqic, gastrita, dispepsia, boli-
le de rinichi, bolile de f,rcat, bolile vezicii biliare inclu-
siv pietre, bolile glandei tiroide, ráceli, boli cardio vas-
culare, sindromul oboselii cronice.
Mai mult, báutá cu regularitate, apa cu Shungit in-
depárteazá durerile de cap, reumatismul, normalizeazá
somnul, stabilizeazá tensiunea, fortificá sistemul imuni-
tat, dá energie.
Apa cu Shungit se poate folosi qi sub formá de gar-
gará, comprese gi bái.
Apa cu Shungit grábeqte qi creqte eficienfa medica-
mentelor.
Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop cu-
rativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse!
Mod de utilizare.
in scopuri terapeutice se recomandá consumarea a
2-3 pahare cu apá de Shungit pe zi. Aceasta se obline
prin punerea intr-un vas de 2litri cu apá filtratá a 200 de
grame de Shungit (adicá 100 de grame pentru 1 litru).
Bucálile de Shungit trebuie clátite in prealabil cu apá
rece. Apa nu trebuie agitatá ci doar lásatá sá acfioneze
minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dupá ffei zi-
le apa se filtreazá intr-un alt vas iar bucáfile de Shungit
pot fl imediat refolosite. Nu se recomandá linerea
Shungitului in apá mai mult de hei zile. Dupá o hurá de
utilizare, bucá{ile de Shungit trebuie sá fie expuse l- 2
77

76. Mihái{d Toma
ore la soare. Bucáfile de Shtrngit trebuie inlocuite dupá
6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi
pástreazá proprietá{ile terapeutice. Se recomandá in
mod special celor care folosesc apa din puluri gi fántáni
sá utilizeze tratamentul apei cu shungit minimum 30 de
minute inainte de a o consuma.
Cercetárile asupra proprietáfilor apei cu Shungit gi
Shungitului au fost efectuate de cátre Academia de Me-
diciná Maritimá din Rusia, Academia de $tiinle din Ru-
sia, Centrul $tiinlific din Karelia, Centrul de Cercetári
§tiinfifice a Ministerului Apárárii din Federa{ia Rusá,
etc.
78

77. Apa, miracolul vielii
Capitohrl4
ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.
ROL1IL CALCIULUI iru ONCNNISM
Motto:
,,ánátatea este principiul vital al
fericirii"
James Thomson
Acidifierea provocatá de alimentalíe, aet, apá, stres
slábeqte intregul organism. Nu ar trebui sá ne preocupe
doar supraacidifierea din stomac ci gi modificarea pato-
logicá a valorii pH-ului in intregul organism.
Acidifierea priveazá organismul de minerale (calciu,
sodiu, potasiu qi magneziu), prin extragerea acestora din
organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare,
organismul este afectat pe timp indelungat, ceea ce duce
la acidifiere. Mai ráu decát atát, acidifierea poate trece
neobservatá ani de zile.
Dacá avem un organism sánátos, avem tezewa alca-
liná pentru a ne proteja. Dacá supraacidifierea trebuie
anihilatá in permanen!á, rezervele alcaline se epuizeazá,
rezistenla organismului slábeqte, iar acest lucru favori-
zeazá. aparilia bolilor.
79

78. Miháitá Toma
Conform Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los
Angeles California - UCLA), organismul nostru se strá-
duiegte sá-gi menliná starea de sánátate prin folosirea tu-
turor rezervelor. Acest lucru dfuneazá rinichilor qi fica-
tului - cele mai importante organe pentru detoxifiere.
Fácánd un studiu pe 10.000 de persoane in várstá, dr.
Lynda Farsetto a descoperit cá relinem toxinele acide in
lesutul adipos, in loc sá le eliminám prin rinichi.
Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea
unei mari cantitáfi de materiale toxice, organismul pro-
tejánd astfel organele vitale de efectele acidifierii; insá
intre timp in organism se dezvoltá anumite boli cum ar
fi cancerul, diabetul, artrita, etc.
Ín 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea cá bolile sunt
cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat
acumulárii de acizi in organism.
Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu existá moarte na-
turalá. Fiecare moarte a cárei cauzá este presupusá natu-
ralá, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avan-
sate".
Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizali-
vá sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor,
cauza lor primordialá ar trebui cáutatá in supraacidifi-
erea organismului".
Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului",
spune: ,,trebuie sa ne schimbám mediul interior pentru
a ne men{ine sánátatea qi a rezista factorilor externi dis-
80

79. trugátori,,.
Apa' miracolul vielii
Potrivit lui Sang Whang, autorul cá4ii ,,Reverse
Aging" (Schimbarea sensului procesului de ímbátráni-
re), chiar dacá máncám cele mai bune vegetale qi fructe
organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxi-
gen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la
imbátránire. El vorbe¡te despre máncáruri benefice qi
máncáruri nesánátoase. Din pácate gi máncárurile tradi-
lionale sunt acide. O fiin!á umaná are nevoie de « mán-
care vie >>, completá, alcaliná, verde. Máncáruri-
le « bune » confin mai pulini acizi qi mai multe substan-
!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fárá ingráqá-
minte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chi-
mice sunt greu de gásit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de
ploaia acidá, iar vántul transportá qi el poluanfi, este in-
dicat sá folosim apá alcaliná.
Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem
spune cá sárurile care conferá duritate apei participá tot-
deauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele exis-
tente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate pá-
trund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici
intrá in sánge, iar prin sánge ajung in fiecare parte a or-
ganismului. Aceasta este cauza majoritálii bolilor".
Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth
about Water" (Adevárul socant despre apá), scria: ,,Mi-
neralele dizolvate in apa potabilá, colesterolul gi sárurile
dáunátoare atacá in mod special arterele cerebrale in-
81

80. Mihdilá Toma
guste. Pierderea elasticitáfii arterelor gi arteroscleroza
incep din ziua in care pátrund prima datá in organismul
nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de
robinet".
Deci cauzele acidifierii organismului sunt:
a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi,
práj eli, báuturi carbogazoase, indulcitori artifi-
ciali ¡i zahár. Folosirea alimentelor cu chimica-
le (coloranli, indulcitori, hormoni, antibiotice,
pesticide, E-uri, etc.);
b) Stresul, atát ftzic cát gi psihic. Stresul
mental determiná aparilia depresiei;
c) Poluarea mediului;
d) Smogul electromagnetic qi stresul geo-
patogen;
e) DeSeurile rezultate in urma unui meta-
bolism normal, duc la aparilia unor toxine aci-
de ce trebuie eliminate din organism. Medicina
alopatá nu incearcá sá indepárteze toxinele aci-
de din sistemul fiziologic; iar dacá boala se
vindecá, dar acizii nu sunt indepárta{i, boala va
reveni.
O datá cu acidifierea, re{eaua arterialá lturgá de
96.000 km este "erodatá" continuu. Prin intermediul
acesteia, toate celulele organismului sunt in conexiune
gi astfel boala se extinde in tot organismul.
Se poate intámpla ca boala sá nu fte cauzatá direct
82

81. Apa, miracolul vielii
de substanfele chimice ingerate, dar prezenla lor perma-
nentá in organism poate avea efect dáunátor ireversibil.
Medicii japonezi, dupá 40 de ani de cercetári ¡i ex-
perimente, cred cá prin consumul zilnic de apá alcaliná,
mediul intern poate fi. alcalinizat iar procesul de elimi-
nare a toxinelor acide ajutat, índepártánd astfel rádáci-
na bolii. Astfel, acestia au oblinut rezultate extraordina-
re in tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de
rinichi gi vezicá urinará folosind apa alcaliná.
Importanfa calciului
Oasele incep sá piardá calciu atunci cánd organis-
mul incearcá sá menliná pH-ul dupá consumul de mán-
cáruri acide, báuturi carbogazoase gi dulciuri. Ca urmare,
adesea ducem lipsá de acest element important.
- Calciul este unul dintre cele mai importante
minerale carc previne acidifierea sángelui;
- Lipsa unei cantitáfi suficiente de calciu duce
la osteoporozá gi Ia fracturi ale oaselor;
- Calciul ugureazá excitabilitatea nervilor;
- Calciul impiedica acumularea de metale gre-
le in organism;
- Calciul influenleazá direct flutcliile orga-
nismului gi ajutá la formarea apei hexagonale;
- Este important pentru comunicarea celulará,
funclionarea inimii, a nervilor qi coagularea
83

82. Miháilá Toma
sángelui.
Dacá vom folosi apá alcaliná, organismul nu va mai
fi obligat sá foloseascá din calciul intern, se va produce
dezacidifierea qi aducerea metabolismului spre « nor-
mal ».
Conform studiilor statistice, 85% din americani au
deficien{e de calciu.
Atenlie ! Supraacidifierea organismului creeazá un
mediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilor
qi mucegaiurilor, care nu suportá mediul alcalin qi care
prolifereazá extrem de rapid in mediul acid. Incidenla
afecfiunilor produse de acestea a crescut extraordinar in
ultimii 20 - 25 de ani. Ciupercile qi mucegaiurile sunt
organisme unicelulare care tráiesc in aer, apá, sol qi in
multe din alimentele pe care le consumám. Swrt mai
dezvoltate decát bacteriile gi decát formele iniliale ale
virusurilor. in timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de
specii. Sunt organisme oportuniste gi supraviefuitoare,
aflate in permanentá cáutare a unor locuri unde se pot
coloniza gi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fi
detectate decát cu ajutorul microscopului. Odatá coloni-
zate devin vizibile, sub forma ciupercilor gi mucegaiuri-
lor pe care le vedem uneori pe alimente.
Mucegaiul, bacteriile, ciupercile gi virusurile au
tendinla de a se fixa in anumite locuri in organism, in
frmclie de nutrienlii de care au nevoie gi de condi¡iile
necesare colonizárii. Toate sunt capabile sá producá
84

83. Apa, miracolul vielii
fermentalie de grad mare, prin produqii de metabolism
care pátrund in lichidul extracelular al sángelui gi lesu-
turilor, fiind apoi distribuili in tot organismul. Acest
proces culmineazá cu supraaciditatea sángelui gi a fesu-
turilor, care incep sá intoxice qi sá distrugá sistematic
celulele organismului.
Sursa principald de hraná a ciupercilor, bacteriilor
Ei mucegaiurilor este zahárul! ASadar evitali sau elimi-
nafi consumul zahárului qi a dulciurilor; befi apá alcali-
ná qi mánca1i alimente alcaline. Propo(ia idealá intre
alimentele alcaline gi cele acide este de 4: M (80 %-
20%).
85

84. MiháiÍá Toma
Capirohrl5
HI DRATARE §I DESHI DRATARE
Motto:
,,Dacá rául curge limpede qi curat prin
albia lui, totul vafi bine pe maluri"
Lao Tse
Aqa cum am mai atátat, apa din organism are un rol
deosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie.
Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvánd substanfe-
le organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe
PámánQ. Fárá apá, substanfele reziduale ale organismu-
lui ne-ar intoxica, cáci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-
tul cá ajutá la eliminarea toxinelor se poate spune cá ea
influenfeazá creqterea rezistenfei organismului, echili-
bránd qi optimizánd func{iile sale. Organismul purificat
de toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar
fi echilibrarea imunitátii sau pentru reglarea celulará gi
tisulará.
Detoxifierea organismului ajutá foarte mult ficatul,
filtrarea substanfelor fiind uquratá, realizándu-se o pro-
tecfie mai mare a lui ¡i inláturándu-se oboseala. Protec-
fia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub-
86

85. Apa, míracolul vielii
stanlelor dáunátoare gi curálirea colonului, sunt de un
real ajutor, determinánd o circulalie sanguiná mai buná,
o respira{ie mai buná gi in final creqterea randamentului
fizic ai intelectual gi eliminarea stresului.
Pe lángá rolul de curáfire al organismului, apa are gi
un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecárei funcfii a
organismului.
Organismul uman este in realitate un hidrogenerator
complex, care foloseSte elementele din naturá pentru a
deveni magina minune care am fost destina{i sá fim.
Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra
energiei gi puterii noastre. De cáte ori in organism pá-
trunde o substan!á chimicá toxicá (inclusiv clorul), tre-
buie sá ne folosim o parte din energie penku a reduce ¡i
repara daunele provocate de acel element. Apa este fo-
lositá de ficat pentru a transforma grásimile in energie.
Consumánd o cantitate mare de apá curatá din punct de
vedere chimic qi fizic, se accelereazá metabolismul gi
organismul asimileazá nutrienlii mai bine, ceea ce duce
la o creqtere a energiei gi puterii organismului.
De fiecare datá cánd expirám, clipim sau facem
orice altá migcare, folosim o parte din apa disponibilá in
organismul nostru.
tn general, fárá máncare se poate trái circa 70 zile,
dar fárá apá numai 3 zile I
Scáderea cu 4 - 5 o/o
a confinutului de apá din orga-
nism determiná scáderea cu 20 - 30 Y, a capacitá{ii de
87

86. MiháiÍá Toma
muncá, iar o pierdere de apá de 1506 poate provoca per-
turbári grave in organism qi chiar moartea. Din pácate
2/3 dín populalie nu consumá suficientá apá gi mai ales
apá de calitate, suferind de deshidratare. Rezultá astfel
cá marea majoritate a populafiei nu ipi folose¡te decát
70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire cei
mai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi
a zahárului pentru a se energizain loc sá bea mai multá
apá gi sá ajute organismul sá producá mai multá energie.
Cofeina, zaháruI qi alcoolul sunt diuretice puternice qi
determiná pierderi de apá, ducánd la o pierdere gi mai
mare de energie naturalá!
Rezultá agadar cá rur organism echilibrat va avea
mereu nevoie de un consum suficient de apá, necesarul
zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, de-
oarece aceasta este cantitatea pe care o eliminá orga-
nismul ziTnic prin transpirafie, expirafie, uriná qi excre-
mente.
Consumul gi eliminarea medie de apá pe zi este :
88

87. Apa, miracolul vie{ii
-g¡fry
Din lichide
Din alimente
Apa oxidatá (for-
matá in cursul ar-
derii nutrienlilor)
W Transpirafie
Expira{ie
Fecale
Uriná
500 ml
350 ml
150 ml
1500 ml
TOTAL :TOTAL 2500 ml
detoxifiere. adicá cel putin 1000 - 1500 ml. Dacá nu
consumám si aceastá cantitate. procesul de eliminare a
toxinelor este incomplet.
Pentru ca organismul sá igi desfágoare activitatea la
nivel optim, este nevoie sá consumám o cantitate de apá
mai mare deqát necesarul minim.
Cu cát existá mai multá apá in organism, cu atát or-
ganismul poate scápa de elementele (toxine) care pro-
voacá boala qi imbátránirea. Este un proces foarte sim-
plu care poate face o imensá diferenlá in via¡a fiecáruia,
dar care se poate realiza numai consumánd apá curatá
din abundenfá.
Mulli dintre noi nu consumám suficiente lichide sau
cele pe care le consumám nu sunt de calitate (sucuri din
comer!, cafea, alcool, etc.) in felul acesta organismul se
obignuieqte cu o cantitate insuficientá de apá qi nu apare
89

88. MiháiÍá Toma
senzafia de sete, in timp producándu-se o deshidratare
cronicá.
Aportul scázut de apá determiná cregterea de hista-
miná (pentru a permite apei sá ajungá in zona deshidra-
tatá), iar cánd aceasta traverseazá nervii apare durerea.
in acest fel, durerea apare ca prim semnal al deshidratá-
rii.
in aceste canri, o durere de cap poate sá treacá du-
pá ingerarea mai multor pahare de apá la interval de 5 -
l0 minute. Alteori, foamea dintre mese poate reprezenta
o sete camuflatá. care dispare imediat ce a fost báut un
pahar cu apá.
Dacá nu se iau másuri, in timp apar diverse dezechi-
libre, cum ar fi constipalie, grefuri, probleme menstruale,
probleme articulare, astm, alergii, hipercolesterolemia,
sindroame dispeptice, etc.
La inceput, simpla administrare corectá a unei ape
bune, poate inlátura aceste dezechilibre.
Desigur deshidratarea organismului poate dura ani
de zile sau poate debuta chiar din copilárie, gi atunci es-
te necesará o reeducare a senza{iei de sete gi o
reobiqnuire a organismului de a lua atáta apá cát ii este
necesará.
Un consum insuficient de apá determiná depurerea
grásimilor. slábirea tonusului muscular. scáderea ran-
damentului digestiei. scáderea randamentului funclioná-
rii tuturor organelor si cresterea sensibilitálii articulafii-
90

89. ,r, ur," ,*^rr-rÍJ;!", * l"lir{*ur^"r*.
Se recomandá ca apa sá fie báutá cu inghilituri mici
de-a lungul z1lei, nu in timpul meselor. Fiecare inghili-
turá trebuie savuratá, pentru a se amesteca bine apa cu
saliva, ceea ce contribuie la scáderea tensiunii superfici-
ale atát de necesará unei hidratári eficiente.
Problema este cá, in general, nici mácar o jumátate
din cantitatea de apá recomandatá nu se consumá direct
sub forma apei potabile. Aceasta se intámplá qi din cau-
zá cá uneori gustul este neplácut sau apa confine impuri-
táIi.
Iatá deci, cá pentru echilibrarea noastrá, pentru o
stare de sánátate optimá, conteazá nu numai CANTI-
TATEA DE APÁ ci qi CALITATEA ei.
Ce fel de apá se recomandá?
in primul ránd apa de izvor de munte, apoi apa fil-
tratá, apa filtratá alcaliná + PI, apa platá. Pentru locuito-
rii oraqelor e greu sá gáseascá izvoare cu apa curatá, al-
caliná, vie, iar apa platá, datoritá transportului gi depozi-
tárii igi pierde multe din calitálile ini{iale.
De aceea se recomandá apa filtratá ¡i alcaliná, obli-
nutá cu un filtru performant, eventual cu un optimizator
sau ionizator de apá (PI-MAG, PUREPRO, ORION sau
AQUARION;vezi Cap. Filtre gi dispozitive).
Sigur, pentru terapie (cánd realizarca trnui echilibru
acido-bazic, adicá dezacidifierea qi dezintoxicarea sunt
esenliale, deoarece e vorba de << terenul » bolii), existá o
9t

90. MihdiÍá Toma
serie de metode qi tehnici la indemáná (vezi Cap. Tera-
pii cu apá) din care putefi alege asumándu-vá responsa-
bilitatea propriei sánátáli gi a stárii dumneavoastrá de
bine.
Aerul pe care il respirám este poluat, alimentele pe
care le folosim confin coloranfi, conservanfi pesticide,
hormoni, etc., pe haine rámán urme de la detergenfi,
toate ne expun la agenli toxici. Este practic imposibil sá
menfinem puritatea aerului pe care ?l respiram, a lucruri-
lor pe care le atingem qi a alimentelor pe care le consu-
mám. Aceasta face ca puritatea apei pe care o bem sá fie
gi mai importantá. Calitatea apei pe care o bem este sin-
eurul element din mediul care ne inconjoará pe care il
putem controla cu usurinfá.
Sá vedem in continuare din ce alimente putem lua
apa vie, biologicá - cea mai bwrá sursá pentru hidratarea
profundá la nivel de celule.
92

91. Apa, miracolul vie¡ii
Capitolul 6
ALI MENTE ALCALT NI ZANTE
§r
ALIMENTE ACIDIFIANTE
Motto:
,,Toate bogáliile sunt ale divinitálii iar
cei care le delin sunt administratori, nu
proprietari."
Sri Aurobindo
Prima piramidá a alimentelor propusá de USDA
(Departamentul de agriculturá al SUA) avealabazá ce-
realele integrale. in 2005, Walter C. Willet, de la qcoala
de mediciná a Universitáfii Harvard, a modificat-o pu-
nánd la bazá exerciliul fizic. Profesorul Gheorghe
Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetári
Alimentare din Bucuregti, propune includerea apei in pi-
ramida alimentará gi anume imediat dupá exerciliul fizic,
fiind adicá primul gi cel mai important aliment pe care
trebuie sá il consumám (vezi figura de mai jos). Viala
nu poate exista ñrá apá, iar cei 1,5 - 2l de apá pe care
93

92. MiháiÍá Toma
ar trebui sa-i consumám zilnic sunt esenliali pentru
menjinerea sánátáfii.
Alcaol in
eáñü't*{l
moda¡gte
Ca
güpfiniente _ .
nutritive é':Lt:',
,*r*/
fffi
+, ?&í*¿
-"b1*'u
+*+t'--
álbá" pastÉ á{ba,
lb
ia#
bH
lleffij¡ii,.r
#
:¡:'
-t,lct xtr"w
1-r;-r}E,r"mr,a*6¡*te#r-árá'
4
¿ Apá
wAi:.::* i
{w* nc*uitate naicá ¡¡ rs*trolul srff látri, *".*
PIRAMIDA ALIMENTELOR
Piramida alimentelor este un mod de a sugera oa-
menilor care ar trebui sá fie structura dietei. Alimentele
de labazá trebuie sá fie consumate in cantitáli mai mari,
decát cele aflate in várf. Observa{i cá pe nivelul 4 se aflá
legumele crude gi fructele crude, care con{in cel mai
mare procent de apá vie, biologicá dintre toate alimente-
le.
94

93. Apa, miracolul vielii
Pentru exemplificare prezentám un tabel cu confinu-
tul in apá, ml/100 g aliment (conform bibliografie [4
Categoria de
alimente
Continut
aná
Alimente
reDrezentative
Legume
Fructe proaspete
Lapte
Ciuperci
Pegte
Ouá
Smántáná
Fáinoase
Fructe oleaginoase
Unt, maionezá
80 -9s %
80 -90 %
90%
80 -90 %
75 -80 %
L,*
I
I so -to v,
I tt -+0,t,
I
I :-sox
I
I rs-
I rcv,
Cartofi, varzá, fa-
sole verde, roqii, cas-
travefi, conopidá, gulii,
salatá, ridichi, morcov,
pátrunjel, feliná.
Mere, pere, cireqe,
viqine, portocale, 1á-
mái, mandarine, caise,
piersici
Burefi, mánátárci
Carne de Peqte
proaspát
Gálbenuq - 50 o/o,
albuq - 88%
Páine integralá, de
secará, graham
Arahide, alune,
castane, migdale, nuci
95

94. MíháiÍá Toma
Deci apa e prezentá pe nivelele 2 qi 4 (qi in celelalte
alimente existá apá, dar in procent mai mic - practic nu
existá aliment fárá apá ! ), ale piramidei alimentelor, ce-
ea ce denotá clar faptul cá acesta este cel mai important
aliment pentru viatá.
Existá qi aga numitele ,,stári alcaline" induse de
sentimente qi practici cum ar fi : iubirea, iertarea, pacea,
blándelea, compasiunea, oblinute prin rugáciune qi me-
ditalie precum gi aqa numitele ,,stári acide" induse de
fricá, furie, stres, gelozie, muncá in exces.
De ce sentimentele induc ,,stári alcaline" gi ,,stári
acide"?
Pentru cá ele formeazá corpul nostru emofional,
corp determinant pentru echilibrul gi sánátatea noastrá qi
care are ca element corespondent APA. Acest corp emo-
fional poate fi asimilat cu sufletul nostru. Iertarea, iubi-
rea, pacea, blándefea, compasiunea sunt sentimente de
vibrafie inaltá, care transmit informalie qi energie bene-
ficá corpului fizic qi mai ales apei din acesta. $i atunci
toate procesele din organismul fizic tind spre echilibru,
stare care se obline cánd sángele, limfa gi celelalte lichi-
de sunt uqor alcaline. De aceea tofi marii vindecátori qi
terapeuli recomandá sá avem grijá de toate componente-
1e fiinfei noastre (tnrp, suflet gi spirit sau Duh) pentru cá
ele interacfioneazá qi se influenteazá reciproc.
Adicá este bine sá bem apá alcaliná, sá máncám
alimente alcaline qi bio in propo(ie de 80% din total, sá
96

95. Apa, miracolul vielii
facem migcare fizicá qi exercifii de respira{ie, sá practi-
cám rugáciunea gi meditalia, pentru a fi in armonie cu
noi, cu semenii, cu natura gi cu Dumnezeu.
6.I. ALIMENTELE CARE DUC LA APA.
RITIA UNUI MEDIU PUTERNIC ALCALIN _ PH
=8r5-9
pH : 9,0 - lámáie proaspát táiatá ( 4-6 ore), lube-
ni!á (pepene verde).
pH: 8,5 - cantalup, curmale, smochine, lámái verzi,
pepene galben, mango, pátrunjel, struguri dulci fárá
sámburi, alge, asparagus, papaya, andive, kiwi, sucuri
de fructe naturale proaspete, pere, ananas, stafide, sucuri
de legume proaspete.
6.2. ALIMENTE MODERAT ALCALINE
pH : 8,0 - mere dulci, piersici, fáiná integralá,
avocado, banane, morcov, feliná, curmale qi smochine
proaspete, usturoi,coacáze, struguri tru foarte dulci,
$epfrut, salatá verde, alte verdefuri, nectarine, caise
dulci, pere nu foarte dulci, mazáre, dovleac dulce, spa-
nac.
pH: 7,5 - mere veÍzi, fasole verde, sfeclá, broccoli,
varzá, conopidá, roscove, ghimbir proaspát, struguri acri,
salatá verde, portocale, pástárnac, caise nu foarte dulci,
97

96. Miháüá Toma
mazáre nu foarte dulce, cartofi cu coajá, dovlecei, zme-
urá, cápquni, porumb dulce, napi.
6.3. ALIMENTE U§OR ALCALINE,
pH neutru
pH = 7,0 - migdale, cire¡e, castraveli, miere brutá,
praz, ciuperci, anghinare, bame, ceapá, ridichi, muráturi
cu sare mariná qi olet de mere, condimente, rogii dulci,
castane coapte, gálbenug de ou, lapte de caprá gi zer,
ulei de másline, susan, lapte de soia, cereale incolfite,
rogii, drojdie de bere.
6.4. ALIMENTE PUTERNIC ACIDE
pH=5r0-5r5
pH: 5,0 - ?ndulcitorii artificiali
pH: 5,5 - carne de vitá, de pui, de porc, de miel, de
eurcan, de iepure, de caprá, de cáprioará, báuturile car-
bogazoase, figárile, medicamentele,_fáina albá, produse-
le de patiserie, zaháruIalb qi brun, b-gpe, ciocolata, ca-
feaua, gemurile, jeleurile, lichiorul, pastele fáinoase din
ñiná albá, grigul, E_r:u-ry!l1?- Si io,{q14, ceaiul negru,
orezul alb, ofetul alb.
98

97. Apa, miracolul vie¡ii
ALIMENTELE MODERAT ACIDE
pH= 6,0 - 615
pH: 6,0 - figári de foi, peste, sucuri de fructe cu
zahár, sirop de arfar, melasá, muráturi din come, orez,
ová2, secará, cereale raftnate, fulgi de cereale, molugte,
germeni de gráu, alimente din gráu integral, iaurt indul-
cit.
pH : 6,5 - Banane coapte, hrigcá, bránzefuri, má-
máligá, cremá de ouá, ketchup, maionezá, ováz, paste,
produse de patiserie din cereale ¡i miere, alune, cartofi
ñrá coajá, popcorn cu sare qi unt,orez, sos de soia din
comer!, páine.
6.6. ALIMENTE U§OR ACIDE Cu
pH neutru 7r0
pH : 7,0 - Tárále, cereale nerafinate, merigor, fruc-
tozá, miere, sirop arlar neprelucrat, lapte omogenizat,
produse lactate, nucgoará, mugtar, fistic, popcorn cu unt,
biscui{i din fáiná integralá, secará, páine de secará orga-
nicá, seminfe de dovleac qi de floarea soarelui, nuci, lap-
te de caprá, prune, másline murate.
Sá vedem in continuare de ce este aceastá apá atát
de importantá pentru noi, pentru legátura noastrá cu
universul, pentru capacitatea fiinlei noastre de a primi
99
6.5.

98. Mihdüd Toma
INFORMATIA pi LUMINA, conform ultimelor
cercetári fácute de specialiqti din intreaga lume.
100

99. Apa, miracolul vie¡ii
Capitolul T
APA - PUNTEn irurnr CER §r PÁMÁlVr
Motto:
,,Nu po[i reline lumina dacá
eSti intoxicat"
Ann Louise Gittleman
7.I. MEMORIA APEI
La27 mai 1988 medicul francez Jacques Beneviste,
directorul de cercetári al INSERM (Institutul Nafional
de Sánátate qi Cercetári Medicale), a prezentat la Con-
gresul Nalional de Homeopatie, rezultatul cercetárilor
sale care suná astfel: ,, o substanlá dizolvatá intr-o canti-
tate mare de apá, are acelaqi efect biologic ca atunci
cánd se aflá in stare purá, inilialá". Mai precis: ,,apa pre-
ia tiparul" (informafia) moleculei care a dispárut. O sto-
cheazá in memorie putánd apoi sá o retransmitá. Un fel
de spirit care rámáne dupá ce corpul ftzic a dispárut. in
plus, Jacques Beneviste a mai adáugat : ,,Suportul unor
101

100. Miháüá Toma
astfel de fenomene rámáne foarte misterios, dar se pare
ca el poate permite o organizare a materiei, incá necu-
noscutá in zilele noastre"
De atunci qi páná astázi cercetárile medicului fran-
cez au fost refácute in zeci de laboratoare, rezultatele
confirmándu-le pe cele iniliale. Printre cei mai entuei-
agti cercetátori au fost f,rzicienii italieni Emile Giudici qi
Giovani Preparata, care au afirmat, in urma cercetárilor
proprii, cá prin intermediul apei, materia poate emite qi
primi informafii ,,ca qi cum particulele sale ar folosi
mici posturi de radio pentru a comunica intre ele".
Fizicianul gennan Fritz Albert Popp, descoperitorul
biofotonicii (ale cárei fundamente teoretice au fost rea-
lizate de cercetátorii románi Traian Stánciulescu gi
Daniela Manu) spunea ,,toate indiciile duc la concluzia
cá materia vie, prin intermediul apei, dispune de o logi-
cá cuanticá, ce ii permite sá utilizeze in mod optim im-
pulsurile informative ce vin din mediul inconjurátor".
Cánd savanlii incearcá sá explice aceste lucruri, ei nu
fac de fapt decát sá igi puná intrebári despre ceea ce
Aristotel gi Platon descoperiserá cu mult timp inainte. $i
anume : ,,Cámpul congtiinlei noastre face parte dintr-o
conqtiin{á universalá, fiind conectatá ln permanen!á la
ea".
Anticii simfeau aceastá stare, senzalia de a aparline
universului, de a participa la opera creatoare a lumii
cosmice. Nu era nevoie sá fii savant sau diplomat,
102

101. Apa, miracolul vie[ii
aceastá capacitate sau stare era accesibilá oricárui sim-
plu cioban din antichitate. in schimb, aproape tofi con-
temporanii noqtri sunt pringi in capcana intinsá de sis-
temul lor intelectual, analitic qi logic, aceste lucruri
manifestándu-se mai ales in cercurile qtiinfifice oficiale.
Strámogii noqtri simfiserá, fárá sá poatá explica
acest lucru, cá apa era un captator de energie capabil sá
asigure transferuri de toate felurile. permifánd astfel in-
teracfiunea intre cer si pámánt
APA era qi este PLINTEA intre for{ele cosmice gi te-
lurice.
Sá revenim pulin la cercetárile medicului Jacques
Beneviste. El afirma cá: ,, apa poate memora gi transmi-
te un efect biologic specific, prin simplul fapt al sensibi-
litáIii sale la un proces fizic pur cum ar fi un cámp mag-
netic". intr-adevár, Beneviste a demonstrat cu o ratá de
reuqitá de 100% , cá o solulie foarte diluatá de histaminá
(10'" pána la 10-'") in apá influenleazá debitul arterelor
coronariene la cobai, sporind ritmul cardiac, dar cá acest
efect putea fi ñcut sá dispará dacá solufia homeopatá de
histaminá era expusá timp de 15 minute la un cámp
magnetic de 50 Hz . Specialist in alergii qi reaclii infla-
matorii ale organismului, Jacques Beneviste a ales in al-
te experimente globulele albe ,,basofile" din sánge. Fo-
losind un remediu homeopatic antialergic (Apis
Mellifica) diluat indelung in apá, páná la disparilia ulti-
mei molecule din compozilia sa, remediul a avut acelaqi
103

102. MiháiÍd Toma
efect asupra organismului ca gi cum substan{a inilialá ar
mai fi existat. in total, echipa doctorului Jacques
Beneviste a oblinut, prin intermediul a peste 200 de ex-
perienfe intreprinse pe 10 produse diferite, rezultate care
merg toate in aceeaqi direcfie. Ele constituie un pas foar-
te important in direcfia constatárii fenomenului memori-
ei apei, intreprinse in cadrul unui protocol reproductibil
in aceleaqi condilii experimentale.
Dar aceste experienje ale echipei Dr. Jacques
Beneviste nu aratá decát o fafetá a memoriei apei. Apa
ascunde foarte multe secrete care trec dincolo de simpla
memorizare a unei substanle, ceea ce deschide posibili-
táli uriaqe ale utilizárii acestei descoperiri in biologie gi
tratamente medicale.
in esenfá, importanfa cercetárilor Dr. Jacques
Beneviste constá in faptul cá au demonstrat ac{iunea di-
rectá asupra organismelor v1i, a unei dilulii apoase, in
care orice urmá materialá a moleculei dispáruse defini-
tiv. Memoria apei stá la baza homeopatiei, unde agentul
care provoacá boala este anihilat prin el insuqi, folosind
dilufii foarte puternice.
Dar, cercetárile din ultimii ani au pus in eviden!á o
altá calitate de exceplie a apei: rolul ei de REZONA-
TOR intre forlele exterioare, de origine cosmicá gi lesu-
turile vii. Aceastá putere remarcabilá a apei de a intra
ín rezonantá cu toate tipurile de frecvente din Univers ti
deschide posibilitatea de a caota taate gamele de vibra-
104

103. Apa, miracolul vielii
¡j! Totul in univers este vibratoriu qi apa organicá
(biostructuratá) prezentá in fiecare ñpturá vie se ptezin'
tá ca un veritabil intermediar energetic intre mediul am-
biant qi organism, capabil sá capteze, sá transmitá qi sá
transforme energia cosmicá, de naturá electromagneticá,
in energie ionicá, fácánd sá funcfioneze, din punct de
vedere chimic metabolic qi dinamic, toate celulele vii
din corpul nostru.
incá din 1951 savantul italian Giorgio Picardi, di-
rectorul Institutului Fizico Chimic din Florenfa a cerce-
tat influenf a razelor cosmice asupra apei, 9i mai ales
asupra apei biostructurate din fiinlele vii. Se qtie cá ra-
zele cosmice provin din spafii intersiderale 9i au o pute-
re de penetrare enormá. Dacá tazele X obiqnuite sunt
absorbite de 2, 3 cm de plumb, o tazá cosmicá nu este
opritá decát pe jumátate dupá ce a traversat I m de
plumb. Actiunea biologicá a razelor cosmice nu este o
simplá ipotezá ci una dintre sursele de intretinere a celu-
lelor cu enereie vibratorie. Iar receptorul din fiinla vie
este APA.
in cadrul cercetárilor efectuate de savanlii italieni,
acegtia au lnchis iepuri in cu¡ti inconjurate de un strat
gros de plumb. fn ciuda unei alimentalii foarte echilibra-
te, a apei potabile gi a aerului purif,cat qi reinnoit, ei au
murit cu tolii, din cauza lipsei de taze cosmice. in tim-
pul celui de-al doilea rázboi mondial, germanii s-au
confruntat cu aceastá situalie, La baza de submarine din
105

104. Miháiid Toma
Lorient (Franfa), unde soldafii care tráiau sub circa zece
metri de beton se imbolnáveau dupá o luná ¡i trebuiau
inlocui{i. Giorgio Picardi a fácut teste al cáror rezultat
este fructul experienfelor realizate pe parcursul a 20 de
ani, prin mai mult de 10 mii de másurátori, ñcute in
toate regiunile pámántului, inclusiv Oceanul Atlantic qi
Oceanul Arctic. Experienfele s-au desft¡urat cu ajutorul
coloizilor. Ei sunt o stare particulará a materiei, fárá de
care viata nu ar putea exista. Materialele care participá
la formarea fiinfelor vii, atát a celulelor, cát qi a lichide-
lor care circulá prin fesuturi sunt constituite in mare par-
te din substanle coloidale, particule cu acela¡i semn
electric, deci care se resping in permanen!á. Aceastá
respingere menfine particulele in suspensie. Fárá sá ia
coloizi asa de complecqi ca aceia ce se gásesc in orga-
nismele vii, Picardi a folosit unul simplu, neorganic:
oxiclorura de bismut, pe care a precipitat-o prin hidroli-
zá in apá distilatá, deci purá. Dupá ce a constatat cá nu
era niciodatá identicá, in timp ce condiliile de desffiqura-
re a experienfei erau mereu aceleaqi, a avut ideea sá in-
registreze in fiecare zi, timp de ani la ránd gi in locuri
diferite ale globului acest experiment. Concluzia a fost
indubitabilá: rezultatele diferite erau datorate unei influ-
enfe exterioare cosmice, memorizatá, ¡i amplificatá de
cátre apá.
Picardi a scris: ,,daca un coloid anorganic atát de
simplu precum oxiclorura de bismut, poate ráspunde
106

105. Apa, miracolul vie¡ii
intr-un asemenea fel la fenomenele terestre, solare qi
cosmice in general ¡i la cámpurile magnetice in particu-
lar, oare cum reacfioneazá coloizii organismelor vii, ce
se aflá intr-un mediu acvatic, precum protoplasma celu-
lelor de exemplu? Pot fi ele izolate de influenfele cos-
mice? Ráspunsul este : NU!". De fapt, aceasta este pro-
blema. Niciodatá. nimeni nu a avut posibilitatea de a
izola un sistem de restul universului. Totul comunicá.
totul dialogheazá. totul se aflá in interconexiune perma-
nentá. urmánd legáturi ce provoacá interacfiuni ale sis-
temelor intre ele. Toate sistemele sunt deschise. Iar or-
ganismul nostru, in special, este sensibil 1a vibraliile pe
care cele 5 simfuri ale noastre, devenite grosolane odatá
cu trecerea timpului, nu mai pot sá le perceapá qi, din
aceastá ca.uzá, noi le ignorám qi le excludem din cámpul
nostru de inlelegere. Mai exact, nu avem ,,senzor" pen-
tru a percepe energia universalá care aclioneazá perpe-
tuu asupra noastrá (de fapt avem, dar s-a attoftat datoritá
materialismului, a folosirii cu precádere a emisferei
stángi a creierului - sediul gándirii ra{ionale 9i analitice).
in realitate noi, oamenii, facem parte din TOT qi
TOTUL se aflá in noi, dupá ierarhii extrem de subtile,
care scapá analizei obignuite gi simfului nostru comun.
107

106. MiháiÍá Toma
7.2. APA _ COMPONENTÁ A SISTEMULUI
DE LASERI BIOLOGICI
Existá pe Terra circa 100 de tipuri de ape, in care
apar fie izotopi ai hidrogenului (H2O, DzO, T2O, 4H,
5H) fie izotopi ai oxigenului ( O14 , O15, 016, O19,
O20). Proporfia acestora este variabilá in func]ie de me-
diul de referin!á. De exemplu,,apa grea"(D2O) existá in
propor,tie de 150 g de D2O la 1 toná de apá de robinet.
La nivelul structurilor vii (om gi animale), apa se gáseq-
te ca apá Legatá,, apá liberá gi apá biostructuratá. Ca hi-
drurá de oxigen, dpd reprezintá o substan|á cu multe
anomalii, dintre care menfionám:
- in raport cu alte hidrocarburi, punctul de to-
pire al apei este OoC, degi in mod normal ar
trebui sá fie -80'C;
- la presiunea de I atm a aerului, punctul de
fierbere real este de l00oC, cánd normal ar
trebui sá fie 0"C, ceea ce permite ca la tem-
peratura obiqnuitá (20"C) sá avem apá in
mári gi oceane;
- densitatea in stare solidá este mai micá decát
in stare lichidá, eeea ce face ca gheafa sá se
ridice la suprafa[a fazei lichide, izolánd gi
menlinánd o temperaturá relativ constantá
(+4"C) pe fi.urdul márilor qi oceanelor, tem-
peraturá propice pentru menfinerea viefii
108

107. Apa, miracolul vie¡ii
subacvatice;
greutatea specificá micá (kg/dm3) este sub I
pentru aburi si 1,02 la 20oC pentru apa de
mare;
este transparentá in stare lichidá gi opacá in
stare cristaliná sau de vapori;
dipolii apei se orienteazá sub efectul cámpu-
rilor electromagnetice exteme; in acest con-
text, trebuie consemnat faptul cá apa topitá,
provenitá din apa inghefatá, este mai ugor
asimilatá de organismele vii; procesul se da-
torcazá tocmai orientárii dipolilor apei in
cámpul magnetic local inaintea inghe!árii.
Apa sub forma ,,apei legate" este parte componentá
a sistemului laser,,biologic" molecular, aláturi de fosfat
qi oxigen molecular (PO4 -H2O - O2), sistem care ex-
plicá fenomenul de bioluminiscen!á. in acest context,
cele 3 molecule de apá legate de ionul fosfat sunt orien-
tate cu sarcinile pozitive ale dipolului apei (deci cu ato-
mul H+) spre ionul negativ (PO4), iar sarcinile negati-
ve ale moleculei de apá (cu oxigenul) spre exterior.
Conform Teoriei Laserilor Biologici, aceastá asociafie
este absolut necesará pentru reaclia de fotolizá / des-
compunerea apei in :
- ioni pozitivi de (H+) sau in protoni, ce dau
aciditate mediului (un pH acid)
109

108. MiháiÍá Toma
- atomi de oxigen (OzJ foarte reactivi, ce dau
peroxizi, inifiind reacfii de oxidoreducere.
Dacá izotopii de oxigen srmt ciocnifi de radiafii
gamma sau X este posibil ca aceqtia sá se descompuná,
transformándu-se gi eliberánd particule deosebite, care
geuereazá,,efecte exotice" in sistem, cum ar fi de pildá
cele descrise de efectul Kervran (transmutarea elemen-
telor in condilii de joasá energie, proprietate a sisteme-
lor vii descoperitá de L. Kervran).
Apa are qi proprietáfi frzice speciale, asupra cárora
men{ionám urmátoarele aspecte:
a. Proprietdlile optice ale apei vanazá in func{ie de
puritatea apei : dispersia, refrac{ia, refl ecfia, transparen}a.
Se cunoagte faptul cá la traversarea luminii albe a unui
pahar cu apá, apar culorile spectrale (ROGVAIV). Indi-
cele de refraclie al apei este rlapá: 1,33, iar cel al ghe{ii
qghea!á:1,31. Mediile transparente ale ochiului au in-
dici de refraclie foarte pulin mai mari decát indicele de
refraclie al apei. Transparenla apei constá - conform
TLB - in absorbfia qi emisia practic instantanee a lumi-
nii, respectiv in absorblia parfialá a radialiilor calorice.
b. Proprietálile termice ale apei - un rol esenlial in
metabolismul sistemelor vii, avánd in vedere faptul cá -
in conformitate cu TLB, in afara procesului chimic de
fotosintezá - apa indeplineqte qi rolul de sistem de rácire
al tuturor celor 6 tipuri de sisteme de laseri biologici. Sá
110

109. Apa, miracolul vie{ii
reamintim eá apa dispune de cea mai mare capacitate
caloricá dintre toate substanlele organice gi anorganice
terestre, cáldura latentá a apei flind 537 callg. La nivelul
organismului viu, capacitatea caloricá mare permite ab-
sorblia unei mari cantitá1i de cáldurá (fotoni infraro¡ii),
in timpul zilei, carc se restituie in cursul nop{ii cátre sis-
temele ,,laser molecular" semiconductoare. Acest proces
contribuie la intrelinerea bioluminescenfei in timpul
nopfii. Se poate spune, in consecinlá,cá apa participá ca
element esenlial la intretinerea biolurniniscentei si im-
plicit a fenomenelor BEMF (biologice, electrice' mas-
netice. fotonice) asociate. tn manifestarea acestui proces,
sunt implicit activate proprietáfile termice ale apei, prin-
tre care putem menfiona:
- energia de legátura intre atomul de oxigen qi cel de
hidrogen O- H (hidroxil) din molecula apei este de 7000
cal/mol, fiind aproximativ egalá cu energia de legáturá
O-H din molecula acidului fosforic, de circa 7300
caUmol, ceea ce face ca apa sá poatá sá genereze u§or
hidroliza compuqilor macroenergetici la cáldurá;
- radialia infraroqie are valori energetice sub 35000
cal/mol, care corespund sezoanelor iarná- vará, iar frec-
venlele infrarogii surt cuprinse intre l011Hz qi 1,5x
loraHz.
Proprietáfile calorice ale apei sunt extrem de impor-
tante pentru implementarea sistemului fosfat in obline-
rea fenomenului de emisie stimulatá a luminii. Astfel
111

110. M¡háiÍá Toma
conform TLB, apa contribuie la intrelinerea biolumines-
cenfei prin:
- absorblia cáldurii gi circulafiei apei in intreg orga-
nismul vegetal sau animal, in timpul zilei;
- prin captarea directá de radiafii calorice (electro-
magnetice) in compuqii macroenergetici, in timpul zilei;
- efectele termice realizate la nivelul ,,laserului celu-
lar", urmate de cedarea acestor radiafii in cursul noplii.
Aceste procese favorizeazá qi condi{ioneazá realiza-
rea emisiei ,,laser biologic" nocfurne - prinh-un meca-
nism de chemoelechobioluminiscen!á - la nivelul sis-
temului molecular fosfat PO4, respectiv la realizarea ce-
lorlalte efecte BEMF ce intre{in viafa in cursul nop{ii.
a) Proprietatea de bun solvent al apei pentru acidul
pirofosforic, proteine, glucide, alte substanfe (electrolifi)
este asiguratá de legáturile sale hidrolizabile .
b) Proprietatea de a nu uda lipidele (insolvabilitate
pentru grásimi), care formeazá membrane uni sau pluri-
celulare. Datoritá acestei proprietáfi, intre apá gi mem-
brane apar tensiuni superficiale, care - duc la formarea
miceliilor (sferice sau ovoidale).
c) Electrolilii dizolvali ín apá creeazá:
- medii de solubilitate pentru proteine(globuline), li-
pide, glucide;
- centri de bioluminiscenfá, activatori sau inhibitori
- conductivitate electricá qi fotonicá a mediului.
Recapitulánd, putem spune cá prin proprietá{ile sale
Lt2

111. .Apa,
miracolul vielii
apa indeplineqte cáteva roluri esenfiale in funclionarea
sistemelor de,,laseri biologici":
f . in calitate de componentá a sistemului sanguin,
apa participá la rácirea tuturor sistemelor de ,,laseri bio-
logici";
2.in calitate de apá legatá acceptoare de electroni ca
semiconductor de tip ,,p", ea permite manifestarea me-
canismelor specifice,,laserului molecular";
3. in calitate de mediu intra qi intercelular, apa bio-
structuratá permite dispunerea ordonatá a cristalelor li-
chide la nivelul membranelor,constituind un mediu de
interfalá pentru acestea gi favorizánd, totodatá, meca-
nismele de transmitere informalionalá prin intermediul
potenfialelor membranare.
Toate aceste proprietáfi fundamentale pentru functi-
onarea celulei (gi implicit a organismului) qi pentru
transmiterea informaliei preluate din Univers cátre toate
celulele corpului uman, constituie domeniul noii gtiin(e
de frontierá numitá BIOFOTONICA, creatá de cercetá-
torul german Fritz Albert Popp gi fundamentatá teoretic
gi extinsá de cátre profesorii gi cercetátorii románi Tra-
ian Stánciulescu ¡i Daniela Manu [0]. Cercetárile apro-
fundate ale acestora au demonstrat gtiinfific rolul fun-
damental al APEI STRUCTURATE ca PUNTE intre
CER qi PÁUÁNT, intre CER qi OM.
113

112. 7.3.
MiháiÍá Toma
APA _ OGLINDA SUFLETULUI
De 50, 60 de ani colective de cercetátori din Japonia
qi Rusia, studiazá proprietálile extraordinare ale apei, in-
tre altele modul cum aceasta reac{ioneazá la vibrafiile
noastre transmise prin cuvánt, gánd, rugáciune, emofie,
sentiment. Cercetátorul japonez Masaru Emoto, ale cá-
rui experienfe legate de apá gi interac{iunea ei cu sufle-
tul omenesc sunt celebre in toatá lumea, spunea: ,,Exis-
tenfa este vibrafie. Universul ?ntreg este in stare
vibratorie ¡i fiecare lucru igi genereazá propria sa frec-
venfá care este unicá. De¡i e greu de acceptat cá páná qi
scaunul pe care stám, corpul omenesc, tot ceea ce putem
vedea gi atinge nu este decát vibrafie" La ora actualá fi-
zica cuanticá a demonstrat acest lucru ñrá putinfá de tá-
gadá. ,,Toate lucrurile vibreazá dupá propriile lor frec-
venfe. Dacá sesizám gi acceptám adeváruI acesta ne
vom lárgi in mod decisiv modul de infelegere al univer-
sului. Grafie acestei inlelegeri, ochii noqtri se vor des-
chide spre lucruri pe care nu le-am vázut niciodatá ina-
inte, lucruri refuzate, depozitate in stráfundul congtiinlei
noastre qi care vor conferi o viafá nouá suflefului" spu-
nea M. Emoto. De-a lungul cercetárilor sale cercetátorul
japonez a observat cá apa igi schimbá calitatea in func{ie
de informafiile pe care le preia din mediu, iar punctul de
pornire al cercetárilor a fost revelalia cá nu existá doi
fulgi de západá, identici!
tt4

113. Apa, miracolul vie{ii
tmpreuná cu cercetátorul Kazuya Ishibashi au pus la
punct o tehnicá de fotografiere a cristalelor de apá in-
ghetatá la - 25'C. Cristalele nu rezistá decát cáteva mi-
nute, timp suftcient pentru a fi fotografiate. Temperatura
in laborator este de -5"C. Au fost luate inghe{ate gi foto-
grafrate mii de mostre de apá. Mai intái au observat cá
apa de robinet din toate marile orase (din Japonia gi din
intreaga lume) nici mácar nu formeazá, cristale. Numai
apa din orase mai mici, care este captatá din surse subte-
ranle, a rcalizat cristale frumoase, hexagonale. De ase-
menea, apa din izvoarele de munte a dat cristale deose-
bit de frumoase. Apoi s-au fotografiat cristale din apa de
ploaie - acestea au fost diferite funcfie de poluarea aeru-
lui ¡i poluarea informationalá cu vibrafii ,,negative" (co-
rect ,joase") eum ar fi invidie , urá, lácomie, etc. Cánd
locuitorii unui oráqel s-au rugat qi gi-au schimbat in ma-
re másurá modul de gándire, atunci qi apa de ploaie a
dat cristale frumoase. O serie intreagá de experimente
s-au efectuat pentru a se gási influen{a rugáciunii asupra
apei (cristale extrem de frumoase dupá rugáciune, mai
ales rugáciune colectivá) apoi influenfa cuvintelor:
,,Mulfumesc'o,,,Bine fácut",,,Fericire",,,Nefericire",
,,Prosfule", ,,Nll e bine", ,,Iubire gi Recunogtin{á",
,,Stres", ,,tngrijorare", etc. Interesant este cá nu a contat
limba in care s-au spus sau scris cuvintele ci informalia
transmisá de acestea. Cele mai frumoase cristale au re-
zultat la cuvintele MULJUMESC qi IUBIRE 9i RE-
115

114. Miháifá Toma
CUNO§TIN1Á, de acea cercetátorii recomandá insis-
tent ca inainte de a bea paharul cu apá sá spunem:
MULTUMESC, iar pe vasul in care linem apa (de sticlá
sau lut) sá punem o etichetá pe care e scris IUBIRE gi
RECUNO§T[NTÁ (cu scrisul inspre apá). Apa recepfi-
oneazá informalia beneficá, se structureazá Si devine
benef,rcá organismului. Altá serie de experimente a fost
fácutá cu apá expusá undelor electromagnetice produse
de telefonul mobil, televizor, computer qi cuptor cu mi-
crounde. Toate probele, fárá excepfie, au dat cristale
uráte sau chiar nu au apárut cristale. Din miile de crista-
le fotografiate s-a observat cá acelea care sunt frumoase
au o formá hexagonalá. Adicá exact asa cum este apa
structuratá, vie, hexagonalá care hidrateazá 10006 cel:u-
lele (vezi paragraf 3.2.7 qi 3.2.8). Concluziile cercetáto-
rului japonez se referá in primul ránd la modul nostru de
gándire gi simfire, adicá: gándim pozitiv gi cultivám iu-
birea, iertarea qi recunoqtinla, ne ridicám propriile vibra-
fii, reuqim sá facem ca apa din interiorul corpului (70%)
qi apa pe care o bem sá deviná structuratá gi beneficá
vielii. Nu este asa de sreu sá fim sánátosi dacá respec-
tám si iubim APA. dacá ne respectám si ne iubim pe noi
insine si pe semenii nostri!
O serie complexá de cercetári asupra apei, a memo-
riei acesteia, a skucturii ei gi a capacitá1ii de a prelua qi
transmite informafia a fost realízatá de mai multe echipe
de cercetátori rugi de-a lungul a peste 40 de ani.
116

115. Apa, miracolul vielii
Astfel, echipa academicianului Prof. Constantin
Korotkov a descoperit cá structura apei este mult mai
importantá decát compozilia chimicá. Pe másurá ce apa
primeqte informalie iqi schimbá structura. §i atunci cánd
aprindem lumina intr-o camerá se modificá structura
apei din acea camerá.
Aceastá echipá de cercetátori au studiat influenla
emo{iilor pozitive qi negative asupra structurii apei.
Au fost efectuate experimente cu diverse grupuri de
subiecli qi diverse mostre de apá. Subieclii au transmis
apei mai intái emolii pozitive: iubire, recunoqtin!á, at-
monie, apoi emo{ii negative: fricá, urá, invidie.
Dupá másurátori cu aparaturá sofisticatá, originalá a
reniltat clar faptul cá emoliile pozitive máresc nivelul
de energie al cristalelor de apá qi o stabilizeazá, reztrl'
tánd cristale hexagonale, íar emofiile negative micAo-
rcazá energia apei qi ii modificá structura, rezultánd
cristale haotice.
Rezultatele acestor cercetári sunt similare cu cele
efectuate de Masaru Emoto. ,
Un alt g*p d-G.tátori condus de Doctor Ale-
xandru Solodilov, Membru Corespondent al Academiei
de §tiinfe a Rusiei, a studiat influenla cámpurilor mag-
netice pulsatorii de intensitáfi foarte mici (de mii de ori
mai mici decát cámpul magnetic al pámántului, similar
cu cámpul magnetic al inimii). Astfel, peptii care tráiau
intr-un bazin cu apá supusá la aceste cámpuri magnetice
tt7

116. Miháilá Toma
s-au reprodus, iar urmagii lor au iegit diferifi: pe burta
lor erau dungi cenuqii gi pete pe care párinlii nu le aveau.
§i asta la absolut tofi pegtii din generafia urmátoafe, ce-
ea ce inseamná cá aceqtia au reacfionat la fel, cá au o
minte colectivá. Aceste rentltate, inseamná schimbarea
fenotipului qi de aici derivá o concluzie extraordinará:
forma animalelor qi comportamentul lor se poate schim-
ba doar prin intermediul apei ! Cu aceleagi cámpuri
magnetice de valori foarte mici (similare cu cámpul
magnetic al inimii), s-a putut separa dintr-un vas in care
era un amestec de petrol cu apá, petrolul de apá dupá 5
zile de actiune a acestor cámpuri. Aceste rezultate pot
avea o aplicabilitate practicá imediatá, fiind gtiut faptul
cá in jurul cámpurilor petrolifere existá in prezent peste
un miliard de tone de petrol amestecat cu apá, in lacuri
oribile. Acest petrol ar putea fi separat, recuperat gi s-ar
rezolva qi o mare problemá de poluare a solului.
Profesor Doctor Victor Inyushin de la Universitatea
din Kazahstan a studiat influenla experienfelor cu bom-
be cu hidrogen asupra apei. Astfel acesta a descoperit cá
dupá o explozie a unei bombe termonucleare, structura
apei s-a schimbat pe suprafe{e uriage (sute de kilometri
pátrali) in jurul locului exploziei, indiferent cá explozia
a avut loc la sol, in atmosferá sau in subteran. Mai grav
este faptul cá apa din aceastá mare zoná ce inconjura lo-
cul exploziei fluctua incá 30 de zile dupá momentul ex-
ploziei, schimbándu-qi structura gi devenind o apá pato-
118

117. Apa, miracolul vielii
logicá (bolnavá).
La oamenii care foloseau aceastá apá ,,bolnavá"
apárea un conflict intre aceasta qi apa structuratá din
creier (creierul este 85% apá), care a dat drept reniltat
lipsa voinjei fundamentale de a trái (tendinfá de sinuci-
dere), precum qi diverse boli. Explicalia este cá explozia
a modificat cámpul informalional gi nivelul de vibra{ie
in intreaga zona inconjurátoare iar apa a preluat aceste
informafii schimbándu-gi structura gi calitáfile. Evident
cá informafia era o informalie de distrugere gi moarte.
Se qtie cá singura mare fárá via!á de pe pámánt este Ma-
rea Moartá, reztútatá in urma distrugerii celor douá ce-
táli Sodoma qi Gomora !
Echipa Doctorului Alexander Solodilov a plecat in
anul 2005 in Venezuela pentru a studia apele virgine
aflate departe de orice zoná locuitá. Astfel, cercetátorii
au ajuns pe platoul Roraima, care inseamná ,,mama tu-
turor apelor", dupá trei zile de mers prin savaná 9i jwt-
glá, platou ce se aflá la 800 m inálfime fa!á de zona din
jur, de unde au recoltat o serie de probe de apá virginalá,
unicá. Aceste probe au fost másurate dupá cinci zile cu
aparaturá performantá la laboratoarele din Sankt
Petersburg rezultánd cá apa de pe Platoul Roraima era
nu de 2,3,..10 ori, ci de 40.000 de ori mai activá decát o
apá obignuitá !!! Adicá energia qi informalia pe care o
aducea aceastá apá era pur $i simplu extraordinará!
Aceasta era explicalia faptului cá indienii bágtinagi care
tt9

118. Miháilá Toma
foloseau aceastá apá, deqi erau foarte sáraci, erau fericili
qi plini de vitalitate.
Un alt cercetátor care a studiat memoria apei qi in-
fluenfa emoliilor asupra structurii apei este Profesorul
Vlail Kaznacheev, de la Academia de Mediciná a Rusiei.
El a descoperit cá inten{ia, gándul gi rugáciunea pot fi
impregnate in apá. A¡a se explica puterea extraordinará
a slujbei de sfinlire a apei - Agheasma Mare de la Bo-
boteazá. S-a demonstrat cu probe in laborator cá apa
sfinlitá avea cristale hexagonale frumoase (deci era
structuratá) iar apa obignuitá avea cristale haotice sau nu
cristaliza deloc. De asemenea s-a demonstrat cá l0 g de
apá sfinlitá structureazá 60 I apá obiqnuitá!! Aceasta es-
te explica{ia ritualurilor de purificare cu apá la evrei:
botezul in rául Iordan (Sfántul Ioan Botezátorul), la in-
dieni: purificarea ritualá in Gange gi la creqtini: botezul,
cánd Grafia Diviná coboará asupra copilaguluibotezat.
Cánd un preot sfinle$te apa, densitatea ei opticá este
de 2,5 ori mai mare. Dacá rugáciurea de sfinlire a apei
este spusá de un simplu credincios, densitatea opticá es-
te doar de 1,5 ori mai mare. §i rugáciunea mecanicá a
unui necredincios modificá structura apei dar nesemni-
ficativ, din punct de vedere curativ.
O altá cercetátoare, Angelina Malakhovskaya, a
studiat timp de 10 ani puterea semnului crucii gi a rugá-
ciunii asupra apei qi máncárii. Astfel ea a descoperit cá
semnul crucii qi rugáciunea transformá structura apei, in
t20

119. Apa, miracolul vielii
special densitatea ei opticá in domeniul ultraviolet gi
scade numáruI de bacterii dáunátoare de l0 páná la 10
mii de ori! S-au folosit mostre de apá din diferite surse -
fántáni, ráuri, lacuri - s-a fácut semnul crucii qi s-a spus
rugáciunea Tatál Nostru. Toate mostrele de apá, fárá ex-
cepfie, gi-au schimbat structura gi s-a redus numárul de
bacterii din ele.
Experimentele au fost ftcute astfel incát sá se ex-
cludá posibilul impact al sugestiei mentale. Rugáciunea
a fost spusá atát de credinciogi cát qi de necredincioqi,
efectul fiind acelaqi. S-a studiat apoi efectul rugáciunii
¡i al semnului crucii asupra sángelui uman, care are
83oA apá. in mod uimitor, parametrii s-au modificat in
direcfia vindecárii: la hipotensivi, presiunea sángelui a
crescut, iar la hipertensivi a scázut.
Este foarte important ca semnul crucii sá se facá in-
grüit qi corect, adicá ñrá grabá, qi sá se atingá punctele
corespunzátoare - centrul frunlii, plexul solar gi umerii,
in caz contrar experimentele au demonstrat cá nu apar
rezultate pozitive ! Explicafia purificárii máncárii prin
binecuvántare qi rugáciune este cá aceasta conline apá in
procent de 70 - 90 yo, iar apa devine structuratá, vie, ce-
ea ce conduce la efecte benefice.
Apa care curge prin sisteme de sute de kilometri de
conducte este destructuratá (coturile drepte distrug
structura apei), devitalizatá qi putredá, furá energia oa-
121

120. Míháüá Toma
menilor gi a plantelor din locuinlele prin care trece.
Aceastá apá este poluatá informafional gi spiritual cu
toatá ura, ráutatea, invidia, gelozia,lácomia, stresul, etc.,
oamenilor prin apartamentele si casele cárora trece. Mi-
zeria informafionalá otráveqte apa, acumulándu-se strat
dupá strat in memoria sa. Dacá acest proces ar continua
mereu, apa ar putea sá ,,innebuneascá". Dar ea are o ca-
pacitate de autopurificare extraordinará. Aceasta se pe-
trece la tranzi{ia intre faze: evaporare - condensare -
inghelare - topire. Acelagi rol de neutralizare a mizeriei
informalionale il are sarea din mári qi oceane (nu de-
geaba Dumnezeu a creat mfuile gi oceanele cu apá sára-
tá). Scuturándu-se de mizeria informafionalá, apa revine
la structura de bazá qi la functia fundamentalá - aceea
de a sus{ine VIAIA.
Proprietá{ile apei de memorizare gi transmitere a in-
forma{iei sunt cele care au fost folosite de profesorul
gennan Walter Schempp la realizarea procedeului qi a
aparaturii de Rezonan!á Magneticá Nucleará (RMN),
una din cele mai des utilizate metode de vintalizare a
interiorului corpului uman.
Oblinerea imaginilor creierului qi a fesuturilor moi
ale corpului cu ajutorul aparatului de vizualizare prin
rezonan!á magneticá constá de fapt in urmárirea apei ca-
re se strecoará prin spaliile dintre celule, tesuturi qi or-
gane. Pentru asta trebuie gásite nucleele moleculelor de
apá ráspándite prin creier sau corp. Deoarece protonii se
r22

121. Apa, miracolul vie¡ii
rotesc asemenea unor magnefi minusculi, localizarea lor
este cel mai simph realizatá prin aplicarea unui cámp
magnetic. Acest procedeu accelereazá miqcarea de rota-
!ie, ajungándu-se ca acele nuclee sá se comporte ca nigte
giroscoape microscopice, care se rotesc páná scapá de
sub control. Toatá aceastá manipulare moleculará face
ca moleculele de apá sá deviná mult mai vizibile, permi-
fánd aparatului sá le localizeze gi in cele din urmá sá ob-
finá o imagine clará, a fesuturilor moi ale creierului sau
altor organe.
Pe másurá ce moleculele iqi incetinesc migcarea ele
emit radia{ii. Walter Schempp a descoperit cá aceste ra-
diafii conlineau informalii de unde codificate despre
co¡p, pe care aparatul le poate capta;i in cele din urmá
le poate folosi pentru a reconstrui o imagine tridimen-
sionalá a corpului. Informafiile pe care le extrage consti-
tuie o hologramá codificatá a unei felii de creier sau a
unei pá4i a corpului pe care dorim sá o examinám. Prin
folosirea transformárilor Fourier gi captánd imaginile
mai multor felii din corp se combiná gi in ultimá instan-
já se transformá aceste informafii intr-o imagine opticá.
Walter Schempp a dezvoltat gi a perfeclionat aparatele
de vizualizare prin rezonantá magneticá ajungándu-se la
reducerea timpului in care pacienlii erau nevoifi sá stea
nemigcali dela4 ore la 2A de minute.
El qi-a denumit teoria ,,holografie cuanticá" scriind
gi o carte despre aceasta, ajungánd o autoritate mondialá
123

122. MiháiÍá Toma
in acest domeniu. Schempp a descoperit cá de fapt toate
categoriile de informalii despre obiecte, inclusiv forma
lor tridimensionalá, erau purtate in fluctua{iile cuantice
ale Cámpului Punctului Zero gi cá aceste informafii pu-
teau fi recuperate qi reasamblate intr-o imagine tridi-
mensionalá. Adicá Schempp a descoperit cá acest
Cámp al Punctultti Zerc este un vast rezervor de amin-
tiri.
Vedem cá descoperirile legate de proprietáfile mira-
culoase ale apei incep sá apará in avalangá in ultimi ani
qi suntem siguri cá ele vor continua.
7.4. APE INFORMATE SI STRUCTURATE
7,4,I. APA INFORMATA PRIN BIORE.
ZONANTÁ
^,In ultimii 20-30 ani, cercetárile gi rezultatele ob{inu-
te de colective de cercetátori in domeniul frzicii cuantice,
al concep{iei holistice gi holografice a Universului, al
Conqtiinlei gi Cámpului Punctului Zero, au avut ca re-
zultate practice realizarea unor dispozitive de
BIOREZONANTÁ 9i RADIONICÁ, in special, care
analizeazá, gi trateazá fiinla umaná pe mai multe planuri:
informafional, spiritual, energetic qi f,rzic. Existá mai
multe linii de cercetare qi inventicá, funclie de tara de
origine - Rusia, SUA, Germania, Japonia, Anglia, etc.,
dar principiile fundamentale sunt aceleaqi. Cele mai cu-
124

123. Apa, miracolul vielii
noscute qi ráspándite asemenea dispozitive gi aparate,
inclusiv in Románia sunt SCIO gi CoRe Innergetix.
Acestea deceleazá vibraliile patologice ale organelor,
celulelor, moleculelor gi atomilor, le prelucreazá qi re-
trimit organismului vibraliile normale, ca.re sá aducá ce-
lulele gi organele la armonie, asigurándu-qi astfel home-
ostazia (un echilibru labil, creator). Mai mult, dupá eva-
luarea fiinfei pe toate planurile, vibraliile gi informafia
necesará pentru armonizarea fiin1ei sunt transferate in-
tr-o sticlá cu apá, pusá pe platanul aparatului iar APA va
deveni INFORMATÁ, cu INFORMAJIA qi VIBRA-
JIA, specific necesará pentru armonizarea persoanei
bolnave.
Aceastá apá se foloseqte aproape ca un remediu ho-
meopatic, cáte 5-10 ml la 2l apá filtratá alcaliná, zilnic,
contribuind la reechilibrarea gi armonizarea fiinlei paci-
entului. Dupá 4-6 sáptámáni se recomandá o nouá eva-
luare completá qi o nouá INFORMARE a unei sticle cu
apá, cu VIBRAJIA qi INFORMATIILE actualizate
pentru acel moment.
Datoritá capacitá1ii fantastice de memorare a apei gi
a faptului cá suntem aproximativ 1006 apá, informafiile
din APA INFORMATÁ vor fi recepfionate de toate mo-
leculele de apá din organism, iar efectul va fi BENEFIC.
Evident cá acest efect va fi cu atát mai puternic cu cát
mai repede ne vom SCHIMBA STILUL DE VIA!Á qi
VOM ACTIONA CU RESPONSABILITATE pentru
125

124. MiháiÍá Toma
PROPRIA FIINTÁ.
7.4.2. APA STRUCTURATÁ CU ADR.4
Dispozitivul ADR-4, invenlie a cercetátorului polo-
nez Adrian Wosinski, este un stimulator energetic al
apei, care produce structurarea acesteia. Este un disc de
aproximativ l0 -12cm diametru, pe care se plaseazá sti-
cla cu apá pentru 3 minute. Apa se amestecá dupá aceste
3 minute gi apoi se lasá deoparte ?ncá 3 minute, dupá ca-
re se poate bea. ,,Apa structuratá" in clusteri - structuri
stabile ce inmagazineazá, energia utilá sau subtilá, este
oblinutá ca urmare a interacliunii intre structura dipolará
a apei qi cámpurile magnetice produse de materialele
compozite ale discului. Elementul principal din interio-
rul discului creeazá, efecte de rezonanfá cu moleculele
de apá, schimbándu-le structura.
Cercetárile efectuate ,,in vitro" asupra ,,apei structu-
rate" au eviden{iat urmátoarele efecte ale acesteia:
- neutralizarea radicalilor liberi;
- reglarea metabolismului datoritá acfiunii oligoele-
mentelor confinute: K, Na, Ca, Mg;
- transferul energiei necesare optimizfuii proceselor
metabolice cátre celula vie;
- stimuleazá puternic orice proces de biosintezá.
Pentru strucfurarea apei cu ADR-4, se recomandá
folosirea apei filtrate alcaline, a apei de izvor de munte
sau a apei plate.
t?6

125. Apa, miracolul vielii
Discul se spalá periodic in apá curgátoare. Nu se in-
troduce in maqina de spálat vase.
Studiile farmaceutice preclinice gi clinice au eviden-
liat urmátoarele acliuni biologice specifice:
- antiinflamatoare;
- hemostaticá;
- refacerea fesuturilor;
- anti-microbianá gi bacteriostaticá;
- antiinflamatoare;
- imunostimulatoare;
- scáderea glicemiei in tratamente de duratá.
Preful informativ al ADR-4 este de 350-400 RON.
7.4.3. APA TAHIONIZATÁ
Pentru a inlelege ce este APA TAHIONIZATÁ tre-
buie sá prezentám foarte, foarte scurt ce este CÁMPUL
PLINCTULUI ZERO, descoperit ¡i demonstrat matema-
tic de oamenii de gtiin!á Bernhard Haisch, Alfonso
Rueda 9i Hal Putfoff in anii 1990-2000. Acest CÁtvtp
impregneazá tot Universul, confine toate posibilitá1ile, e
omniprezent, omnipotent, omniscient, nu are formá, e
nemanifestat qi are tot ceea ce este necesar pentru a crea
forme perfecte.
in limbaj spiritual, congtiinla purá, energia cosmicá,
prana universalá gi DUHUL SFÁNT, sunt termeni ana-
logi pentru aceastá stare nemanifestatá de ordine perfec-
tá. Acest CAvtp al PUNCTULUI ZERO se condensea-
127

126. Mihdüá Toma
zá in energie tahionicá (sunt particule cu viteze mult
mai mari decát viteza luminii), care este apoi transfor-
matá ?n frecvenle de cátre CESO (Cámpuri Energetice
Subtile de Organizare), creándu-se toate varietáfile de
forme qi in flrnal materia care este energie condensatá.
Aceastá energie a punctului zero impregneazá tottil,
existá in cantitate nelimitatá, e absolut inepuizabilá qi
conline intregul potenlial al formei perfecte.
Cercetátorul german Hans Nieper descria tahionul
drept forma de energie uqor contractatá sau acea stare
virtualá care incearcá sá deviná particulá. Ea existá la
granila dintre energie qi materie.
,,Cámpurile Energetice Subtile de Organizare srurt
cámpuri care creeazá gi in acelaqi timp energizeazá for-
ma- qablon a sistemelor vii. CESO existá in toate aspec-
tele continuumului energetic. Pe másurá ce CESO ies
din starea virtualá, ele sunt capabile sá se organizeze la
orice nivel al organismului uman - de la structura celu-
lará páná la sistemele organice gi corpurile subtile.
Acest CESO rezoneazá cu energia nelimitatá a stárii vir-
tuale, transportánd-o prin diverse sisteme de fragmenta-
re care, in cele din urmá o transferá in cámpurile ener-
getice ale organismului uman. in felul acesta, CESO re-
zoneazá cu complexul minte-co1p qi il energizeazá.
Energia punctului zero este omniprezentá; agadar, intr-o
anumitá másurá, noi rezonám in permanenfá cu aceastá
energie cosmicá. Intensificánd energia tahionicá in viala
128

127. Apa, miracolul vielii
noastrá, in mod indirect ne márim rezonan[a cu energia
punctului zero. in consecinlá, ne imbunátálim toate ni-
velurile sánátá{ii trupegti, emo{ionale, mentale gi spiri-
fuale qi accelerám procesul de trecere cátre niveluri su-
perioare ale ordinii in viafá. Astfel, procesul nostru de
vindecare gi evolufie spiritualá se intensif,rcá" spunea
omul de gtiin!á Gabriel Counsens.
Prin folosirea energiei tahionice, caÍe este convertitá
in frecven{e specifice de cátre CESO, aceasta este trans-
formatá, in organismul uman, intr-o manierá care inver-
seazá entropia, deci inverseazá procesul de imbátránire.
CESO nu poate depági viteza luminii. Lumea noas-
trá e o lume a formei, gi prin urmare, singurul mod in
care noi putem interacliona cu energia punctului zerc
este prin intermediul tahionului. Condensarea energiei
punctului zero trece de la energia punctului zero -
nelimitatá gi fárá formá - in energie tahionicá, etapa
premergátoare incetinirii páná la viteza luminii. fn acest
punct, energia tahionicá se deplaseazá cu o vitezá mai
mare decát viteza luminii gi este anterioará tuturor frec-
venfelor. Tahionul nu are frecvenfá qi, ca energie cu o
vitezá mai mare decát viteza luminii, evident cá nu are
spin, vibrafie sau oscilafie, dar confine potenfialul tutu-
ror frecvenfelor.
Din punct de vedere qtiinlific, doar frecvenlele ma-
nifestá un spin sau o oscilalie. Energia tahionicá este
puntea energeticá dintre energia punctului zero gi CESO.
t29

128. MiháiÍü Toma
CESO se aflá in comunicare directá cu energia tahionicá,
la toate nivelurile. Prin intermediul acestor CESO, ener-
gia tahionicá este convertitá in toate nivelurile de frec-
venfe gi forme. CESO au formá qi energie. Ele pot sá
menfiná, cáqtige, piardá, sá rezoneze cu, sá transforme gi
sá transmitá energie.
Noi ne pierdem energia CESO, in foarte multe feluri.
Unul este prin influenfa frecvenlelor. O frecven!á poate
sá men{iná, - dacá este frecvenfa perfectá ori setul de
frecvente adecvat, asa cum se foloseqte adesea in vinde-
carea prin frecvenle - sá slábeascá ori sá distrugá un
CESO. CESO nu sunt energizate de frecvenfe. S-a de-
monstrat cá frecvenlele slábesc ori distrug CESO. Nu s-
a dovedit niciodatá cá ele an crea un CESO. Doar conec-
tarca la conlinutul energetic Ai conversia tahionului in
forma perfectá a CESO pot crea forma.
Alt exemplu este cá CESO al alimentelor preparate
termic sunt, in mare másurá sárácite. Pentru a asimila
complet alimentele preparate termic trebuie, practic, sá
reenergizám CESO ale respectivelor alimente, direct din
fo4a noastrá vitalá, slábind astfel energia propriilor
noastre CESO.
Cercetátorul gi inventatorul David Wagner a desco-
perit prin revelalie, cum putem folosi aceastá energie
tahionicá qi CESO pentru incárcarea qi armonizarea fiin-
fei umane cu CÁtvtpUL PLTNCTULUI zERO.
Astfel, el a creat o serie intreagá de produse qi dis-
130

129. Apa, miracolul vielii
pozitive care rcalizeazá acest transfer al energiei tahio-
nice a punctului zero in organismul uman, producánd
rezonan{a qi armonizarea cu aceasta, ceea ce inseamná
regenerare qi intinerire.
Produsele principale sunt nigte discuri de siliciu care
transferá energia tahionicá a punctului zero in APÁ, iar
de aici in tot organismul uman, care este aproximativ
70oA apá. Pentru cá APA este substanla cu cea mai mare
capacitate de stocare a informaliei gi energiei, qi pentru
cá ea este prezentá in fiecare celulá, APA TAHIONI-
ZATA, se constituie intr-un mijloc de armonizare qi in-
tinerire a fiinlei umane. Existá zeci de dispozitive gi sute
de produse tahionizate, prezente gi in Románia de apro-
ximativ un an de zile, la preturi relativ accesibile.
Cu speran{a cá a}i in}eles cá APA TAHIONIZATA
este altceva decát apa structuratá sau informatá inche-
iem aici, cei interesa{i fiind rugati sá consulte bibliogra-
fia indicatá.
7.4.4. TZVOARE TÁUÁDUTTOARE
O altá manifestare a puterilor miraculoase ale APEI,
de captare a informafiei qi energiei qi transmitere a aces-
tora sunt izvoarele támáduitoare. Nu degeaba in calen-
darul creqtin existá o sárbátoare specialá numitá - ;Z-
VORUL fÁUÁnUIRlI", care se sárbátoreqte in a 5-a
zi dupá tNVIen-e, ( Sfintele Pagti). in aceastá zi, GRA-
TIA DIVINÁ coboará asupra unor izvoare aflate in sau
131

130. MihüiÍá Toma
sau lángá Biserici gi chiar in alte locuri socotite sf,rnte,
iar APA devine VINDECÁTOARE.
De cele mai multe ori, numai in aceastá zi! Oamenii
care beau apá din aceste izvoare cu CREDINTÁ, avánd
centrul IUBIRII deschis (ANAHATA CHAKRA), pri-
mesc GRATIA DIVINÁ ¿in apá, qi deseori au loc vin-
decári miraculoase!
O posibilá explica{ie qtiin}ificá a acestui fapt gi a
proprietá{ilor extraordinare ale acestor ape in aceastázi,
ar fi conectarca apei qi a zonei, la ENERGIA PUN-
CTULUI ZERO, care este apoi transmisá bolnavilor,
producánd armonizarea fiinfei. Condilia esen{ialá pentru
armonizare qi vindecare, asa cum am mai spus, este
CREDINTA qi deschiderea CHAKREI INIMII (ANA-
HArA).
Existá o serie de izvoare cu aceste proprietáli atát in
Románia, cát qi in lume, unele mai cunoscute, altele mai
pufin cunoscute. Amintim cáteva dintre ele:
- LOURDES - Franfa- poate cel mai celebru;
- EFES - Turcia - unde a fost casa in care a
locuit Maica Domnului, dupá rástignirea qi
invierea Mántuitorului Iisus Cristos.
- Mánástirea Bráncoveanu, Sámbáta se Sus,
jud. Bragov * izvor gi ffintáná támáduitoare;
- Mánástirea lzbuc, sat Ponoarele, com.
Cárpinet, jud Bihor - izvor,,izbuc"
- Biserica din Seuca, (catolicá) sat Támáveni,
t32

131. Apa, miracolul vie¡ii
jud. Cluj - aparilie a Maicii Domnului;
- Mánástirea Prislop, sat Silvagu de Sus (Ha-
feg), com. Prislop, jud. Hunedoara _ izvor
támáduitor (tot aici se aflá gi mormántul pá-
rintelui Arsenie Boca, incá necanonizat)
- Mánástirea Rámef, com. Ráme[, jud. Alba -
izvor támáduitor in paraclis;
- Schitul Pogaga, com. pogaga, jud. Alba - iz-
vor támáduitor ;
- Schitul Cálugára, com. Ciclova Montaná
(Oravifa) - izvor támáduitor in bisericá;
- Mánástirea izvorul Miron, sat Románegti,
com. Tomeqti, jud. Timig - izvor támáduitor
cu ape termale;
- Mánástirea Sáraca, com. Semlagu Mic, jud.
Timiq - izvor támáduitor;
- Schitul Vasiova, oragul Bocga, jud. Carag-
Severin - izvor támáduitor in capelá;
- Schitul Váliug de pe Muntele Semenic, jud.
Carag Severin - lac sfánt;
- Mánástirea Bráncoveni, com. Bráncoveni,
jud.Olt - izvor támáduitor;
- Schitul Pátrunsa, com. Bárbátegti, jud. Vál-
cea - izvor támáduitor;
- Schitul Pahomie, com. Cheia, jud. Válcea -
izvor támáduitor (Izvorul Frumos);
- Mánástirea Bistrifa, com. Costegti, jud. Vál-
133

132. Miháilá Toma
cea - izttor támáduitor ce picurá in peqtera Sf.
Grigore (Vánturila), Galeria Ascefilor
Mánástirea Frásinei, com. Muereasca, jud.
Válcea -lzvor támáduitor (al Sf. Calinic);
Schitul Jgheaburi, sat Piscu Mare, com.
Stoenegti, jud. Válcea - izvor cu ape sulfu-
roase, támáduitor in Vinerea de dupá Pagti;
Biserica catolicá din Cacica, jud. Suceava -
izvor támáduitor;
Schitul Horáicioara, com. Crácáoani, jud.
Neamf - izvor támáduitor;
Fántána din satul Smeeni - apá támáduitoare;
Biserica Greceascá, Bráilajud. Bráila - izvor
támáduitor;
Mánástirea Dervento com. Ostrov, jud. Con-
stanfa - izvor támáduitor (al Sf. Andrei)
Mánástirea ,,Peqtera Sf. Ap. Andrei", com.
Ioan Corvin, jud. Constanfa - izvoare támá-
duitoare (ale Sf. Andrei)
Mánástirea Cetáfuia, com. Cetáfeni, jud. Ar-
ge§ - izvor támáduitor in altar ce curge de la
data ,,Izvodui Támáduirii" páná la 15 au-
gust,,Adormirea Maicii Domnului";
Mánástirea Robaia, com. Muqáteqti, jud. Ar-
ge§ - izvor támáduitor;
Mánástirea Námáiegti, lángá Cámpulung
Muscel, jud. Argeq - izvor támáduitor:
134

133. Apa, miracolul vie¡ii
- Mánástirea Glavacioc, sat Glavacioc, com.
§tefan cel Mare, jud. Argeg - izvor támádui-
tor;
- Biserica ,,Sf. Nectarie Taumaturgul qi Sf.
Calinic de la Cernica - a Izvoarelor de leac"
sat Válcele Crámpofani, com. Merigani, jud.
Arge§ - 7 in¡oare támáduitoare (pe locuri de
putere vechi; regula ,,tácerii" pe o razá de
lkm de jur imprejur)
- Fántána din sat Prodánegti, com. Ionegti, jud.
Argeg - apá támáduitoare
- Fántána din sat Glámbocu (lángá Pitegti) jud.
Argeg - apá támáduitoare;
- Mánástirea Ghighiu (lángá Ploie¡ti) - izvor
támáduitor;
- Biserica sat Parepa-Rugani, com. Colceag,
jud. Prahova - ffintáná támáduitoare (la locul
unei Teofanii din 1935);
- Mánástirea Cernica, lángá Bucureqti - izvor
támáduitor (la intrare);
- Biserica ,,Sf. Gheorghe-Márfiqor" - izvor
támáduitor (vizavi de fosta Mán. Váctue¡ti,
in apropierea benzináriei de la Big Berceni)
135

134. Miháifá Toma
CAPITOLUL 8
APA - FtrNTÁ VlE. APA§| CORPUL
EMOTIONAL
Motto:
,,Apa este sltrsa a tot ceea ce ínseamná
LIAT,,{"
Thales din Milet
8.1. APA - FrrNTÁ vrE
Apa este suslinátoarea ciclurilor care intrelin tot ce
inseamná VIATÁ. in fiecare picáturá de apá sáláqluieqte
Dumnezeu; tot acolo sáláqluieqte gi Via{a, Sufletul ,,pri-
mei substanfe - APA - ale cárei granile gi maluri sunt
capilarele care o dirijeazá qi prin care circulá. in fiecare
picáturá de apá bund de imor este incapsulatá mai
multá energie decát poate produce o centralá energeticá
de dimensiuni medii !!
intr-un cm3 de apá sunt 25 de milioane kwh de
energie.
Apa este o entitate vie, ,, Sángele pámántului _
Mamá", care se nagte din pántecele pádurii, asa cum
spunea geniul austriac Viktor Schauberger (l gg5_ l95g)
supranumit qi,,vrájitorul apei".
136

135. APa, miracolul vielii
Acest cercetátor austriac pasionat de apá qi pádure
punea apadlia qi funclionarea stratului de apá freaticá in
raport cu temperatura solului' El spunea cá existá atátea
varietáfi de apá cáte animale qi plante existá.
De asemenea apa distilatá, H2O, este o apá sterilá,
,,tánáÍá" care ia qi nu dá. Dacá ar fi sá bem constant apá
distilatá, aceasta ar absorbi rapid toate rczewele noastre
de minerale qi oligoelemente, slábindu-ne gi in cele din
urmá ucigándu-ne. Numai atunci cánd este ,,maturá",
adicá atunci cánd este imbogáfitá corespunzátor cu ma-
terii prime, ea poate sá dea, sá se lipseascá liber gi de
buná-voie de anumite elemente, permilánd celorlalte
forme de via!á sá se manifeste.
Prezentám in continuare cáteva idei deosebit de ac-
tuale privind apa, ale lui Viktor Schauberger'
Apa este o fiin!á care tráie;te 9i moare. Atunci cánd
este tratatá incorect, cu ignoran!á, ea se imbolnáveqte,
ráspándind aceastá stare de boalá tuturor celorlalte or-
ganisme, vegetale, animale qi umane, provocándu-le de-
gradarea frzícá, qi in final moartea' Cel mai important
factor care afecteazá sánátatea qi energia apei este tem-
peratura. La + 4"C, apa are cea mai mare densitate, dar
qi confinutul maxim de energie. Aceastá temperaturá de
+ 4oC se mai cheamá ,,punct de anomalie".
Conceputá in leagánul rácoros gi intunecos al pádu-
rii apa se maturizeazá pe másurá ce se ridicá incet din
adáncuri. in drumul sáu ascendent apa aduná oligoele-
137

136. Miháüá Toma
mente qi minerale. Doar cánd este maturá gi nu inainte,
va iegi din pántecul pámántului sub formá de izvor. Ca
izvor propriu-zis, spre deosebire de izvoarele de scurge-
re, el are o temperaturá a apei de aproximativ +4"C.
Aici, in lumina rece a pádurii, apa igi incepe ciclul sáu
lung, dátátor de viatá, sub forma unui páráu strálucitor,
vioi, translucid, care bolboroseqte, se involbureazá gi se
roteste cánd igi croieqte drumul spre vale. in miqcarea sa
naturalá, spiralatá, de rásucire, de autorácire apa iqi poa-
te pástra energiile vitale interioare, sánátatea qi puritatea.
in curgerea sa, apa formeazá vártejuri longitudinale
spre interior, alternativ in senul acelor de ceas, gi in di-
rec[ia opusá acelor de ceas, pe axa centralá a curentului,
vártejuri care rácesc qi rerácesc constant apa, menli-
nánd-o la o temperaturá sánátoasá qi ducánd la un curs
mai rapid, lamelar, spiralat.
Pentru a se proteja de efectele dáunátoare ale exce-
sului de cáldurá, apa se adápostegte de soare gra{ie ve-
getaliei atárnátoare pentru cá odatá cu cregterea cáldurii
gi luminii ea incepe sá-qi piardá vitalitatea pi sánátatea,
precum gi capacitatea de a insuflefi gi anima mediul prin
care trece.
Cánd ajunge in ráu sau in fluviul larg, apa devine
mai tulbure, gi se incálzegte ceea ce face ca procentul
sedimentelor gi aluviunilor sá creascá qi cursul sáu sá
deviná tot mai lent gi mai inert.
Pe de altá parte, aceste aluviuni protejeazá straturile
138

137. mai adánc ,
^r" "ÍJ,"*'::::'"i",!l,r*de
incárzire ar
soarelui. Fiind intr-o stare mai densá, straturile reci din
adáncime igi pástreazáfo{a de a deplasa sedimentele de
dimensiuni mai mari, pietrig, nisip, etc. din centrul cur-
sului apei. in acest fel, pericolul inundaliilor este redus
la minim.
Migcarea spiralatá de vortex creeazá condiliile in ca-
re se inhibá germinarea bacteriilor dáunátoare, apa reu-
gind sá rámáná feritá de boalá.
O altá proprietate a apei, dátátoare de via!á, este
cáldura specificá ridicatá. Aceastá cáldurá specificá se
referá la capacitatea qi rapiditatea cu care o substan!á
sau un organism absoarbe qi elibereazá cáldura. Remar-
cabil este faptul cá cea mai scázutá cáldurá specificá a
apei se situeazá la 37,5"C cu numai 0,5oC deasupra
temperaturii de 37'C a sángelui omului - cea mai evo-
luatá dintre fiin{ele naturii. Aceastá proprietate a apei de
a rezista schimbárilor rapide de temperaturá, ne permite
gi nouá sá supravie{uim in cazil unor mari variafii de
temperaturá, datoritá faptului cá sángele are 80% apá.
Apa are capacitatea de a refine mari cantitá1i de cál-
durá qi dacá nu ar exista vapori de apá in atmosferá
aceastá lume a noastrá ar fi un pustiu rece qi steril.
APA, in toate formele qi cu toate calitáfile sale este
astfel MEDIATORUL a tot ceea ce inseamná VATÁ.
Dugmanul numárul unu al apei este cáldura in exces
sau supra expunerea la razele soarelui. Atáta timp cát
139

138. MihdiÍd Toma
temperatura apei este sub valoarea de 9oC, confinutul
sáu de oxigen rámáne pasiv. in asemenea condilii, oxi-
genul ajutála formarea microorganismelor beneflrce gi a
altor forme de via!á organice. Dacá temperatura cregte
peste 9"C oxigenul devine tot mai activ qi mai agresiv,
ceea ce conduce la dezvoltarea bacteriilor patogene, ca-
re infesteazá organismul, din momentul ingerárii apei.
Aceastá agresivitate datoratá temperaturii mai ridi-
cate nu se limiteazá numai la domeniul oxigenului.
Cánd apa devine supra incálzitá datoritá defrigárilor
tot mai ráspándite, tiparul vártejurilor longitudinale care
este foarte important pentru sánátatea apei qi a noastrá,
se transformá, vártejurile devenind transversale. Aceste
vártejuri sapá qi scobesc in malurile ráurilor gi in lucrá-
rile de indiguire pe care le gi dárámá in final, creeazá
gropi in albia ráului, ceea ce conduce la o dezordine gi
mai mare intr-un profil deja haotic al albiei.
APA supusá unor asemenea condi{ii iqi pierde CA-
RACTERUL 9i SUFLETUL.
Asemenea oamenilor cu un caracter slab, ea devine
din ce in ce mai violentá gi agresivá, extinzándu-se in
toate direc{iile gi cáutánd sá dea fráu liber furiei pentru a
reveni la starea anterioará de sánátate qi stabilitate.
Datoritá practicii eronate qi nechibzuite a defriqárii
pádurilor, noi distrugem insugi fundamentul vielii pen-
tru cá odatá cu indepártarea pádurii se intámplá douá lu-
cruri foarte grave:
140

139. a)
Apa, miracolul vielii
in cursul sáu spre mare apa se incálzeqte pre-
matur atát de tare incát cáldura ajunge páná
pe albia canalului. Nu mai rámáne nici un
strat de apá rece gi dens, iat ca urmare sedi-
mentele rámán depuse pe firnd. Astfel se blo-
cheazá cursul, se dislocá canalul gi in conse-
cin!á se produc inundalii adesea catastrofale.
Mai mult, din cauza lárgirii canalului, apa es-
te expusá gi mai mult cáldurii soarelui, du-
cánd la evaporarea extrem de rapidá in atmos-
ferá. in multe cazlú| prin aceasta, atmosfera
se supraincarcá cu vapori de apá, pe care nu ?i
poate reline in suspensie. §i asa se formeazá
potopurile!!
Dupá ce pádurea a fost indepártatá, pámántul
se lncálzeste mult mai repede, ajmgánd la
temperaturi cu mult peste cele normale gi na-
turale. Solul uscat se incálzegte de 5 ori mai
repede decát apa. Acest lucru are un efect du-
blu:
- respingerea de cátre solul mai cald a
apei de ploaie cáante, a cárei temperaturá, in
acest caz, este in general mai scázutá. Apa de
ploaie rece nu se va inñltra imediat in solul
cald. Aceasta duce la ráspándirea apei pe su-
prafala solului gi la neincárcarca stratului de
apá freaticá. Astfel solul se usucá.
t4I
b)

140. Mihdi¡á Toma
- o crestere a activitáfi microbiene pato-
gene, dárurátoare vielii plantelor.
Deznodámántul tuturor acestor lucruri il constituie
creqterea inundaliilor, reducerea cantitálii apei freatice
gi scáderea stratului de apá freaticá.
Copacii rámagi - recipiente vitale ale apei - mor gi
ei lásánd solul steril ¡i uscat, urmarea fireascá fiind se-
ceta.
Astfel, ca posibile concluzii ale lui Viktor Schauber-
ger putem aminti:
. Apa nu este o masá lipsitá de viafá, ci sángele pá-
mántului carc ia fiinfá qi dispare prin interactiuni ener-
getice.
. Copacii sintetizeazá apa. Astfel, dacá nu existá pá-
dure, nu existá nici apá. Strámoqii nogtri gtiau aceasta,
ca ufinare, este imperios necesar sá nu mai táiem pádu-
rile haotic gi sá plantám cát mai mulli copaci.
. Apa ?qi schimbá punctele de fierbere qi inghe! in
firncfie de starea sa interioará de tensiune.
. Circulafia apei inseamná o rotire in spiralá spre in-
terior qi spre exterior, ca cea a arcului unui ceas, aceastá
migcare permite preluarea constantá de oxigen gi mine-
rale precum gi menlinerea unei temperaturi scázute.
Atunci cánd un ráu se leagáná de la stánga la dreapta gi
de la dreapta la stánga prin meandrele cursului sáu are
loc o puternicá reinnoire a apei. Deci sá nu mai indrep-
tám apa prin lucrári de regularizare pentru cá de fapt o
t42

141. Apa, miracolul vielii
ucidem.
. Apa este un magnet organic qi in acelagi timp un
transformator, receptor qi transmifátor. Dacá dorim
menfinerea stárii de sánátate a apei, atunci aceasta tre-
buie sá curgá intr-un mediu natural, altfel energiile ei se
pierd.
8.2. APA §r CORPUL EMOTTONAL
Aceastá mintrne care se cheamá APA este Elemen-
tul Primordial, care guverneazá corpul emofional. Este
suficient cáteodatá, doar sá asculti un susur de izvor sau
o apá care curge, pentru a te liniqti. Aceasta inseamná cá
vibrafiile transmise de apá ne linigtesc corpul emofional.
Omul ca qi Omenirea sunt izvoare. Originea lor se
aflá in inima Celui Nemuritor, a Tatálui Ceresc. Mama
pámánteaná adápostegte o vreme firicelul de via!á, il
hránegte cu hrana pámántului, il leagáná in ritmul respi-
rafiei ei, lásándu-l apoi sá iasá la luminá ca sá transfor-
me lumea inextaz gi splendoare.
Dacá legátura izvorului cu Cerul s-ar intrerupe o
singurá clipá, el ar seca gi ar deveni zámislitor de pustiu.
§tafeta vielii nu ar putea fi dusá mai departe, am uita
cuvántul BUCURIE gi ne-am transforma cu tolii in se-
cetá qi moarte. De acea trebuie sá urcám din cánd in
cánd la izvoare, sá ne aducem aminte cá apa lor este
scánteietoare ca Iubirea, bogatá ca inlelepciunea, puter-
nicá precum Voinfa de a lucra a Binelui!
143

142. MíháiÍá Toma
Sá ne aducem aminte cá am promis sá veghem cá
nimeni qi nimic nrl va strica aceastá apá gi sá o pázim sá
rámáne curatá páná ce se va intoarce in Marele Ocean!
Gándifi-vá ce prefios este un izvor cu apá curatá,
mereu proaspátá, rácoroasá, !áqnind din máruntaiele
pámántului! in jurul lui, ca intr-o vrajá frumoasá, se
aduná VIATA.. Apare mai intái un f,rr de iarbá, o floare,
o gázá, apoi infloreqte o poianá, cresc arbori, se inallá o
casá gi o localitate. Iar izvorul cántá gi nu ostenegte sá
curgá cátre alte spalii, sá ude cámpii, sá renascá crán-
guri, sá fie mereu dátátor de bucurie qi de cántec. El nu
uitá niciodatá cá apa lui a fost mai intái náscutá in infi-
nitul Cerului, ocrotitá de ingerí, cá a fost adápostitá in
pántecele mamei Geea, hránitá ¡i imbogáfitA de ea, sa
apoi sá fáqneascá la suprafafá gi sá se transforme in Bi-
necuvántare.
Pentru cá apa este in corelafie directá cu corpul
emo{ional, acolo unde acumulám marea majoritate a
,,negativitáfii" din cursul activitáfii zilnice, se recoman-
dá efectuarea unui dug sau bái zilnice pentru eliminarea
acestei negativitá{i. Mai mult, dacá in timpul dugului pu-
tem face gi o meditafie, efectul asupra corpului emofio-
nal este extraordinar. Vá propunem mai jos aceastá me-
ditalie sub duq (5- 10 minute):
- incepeli prin a vá focaliza atenfia asupra picáturi-
lor de apá. Sunt reci sau calde, au destulá intensitate, le
simfi cum se preling pe piele? Apoi atenfia se duce la
t44

143. Apa, miracolul vielii
ceafá, urmárind cum curge apa pe spate, fese, dosul pi-
cioarelor, glezne, tálpi. La fel prin fa[á; cap, gát, piept,
abdomen, coapse, glezne, tálpi. Gándi1i-vá cum toate
aceste picáturi de apá ne spalá de negativitatea acumula-
tá in cursul zllei, iar apa, cu vibra{iile negative (oase)
preluate de la noi, ajunge in cele din urmá in mare sau
ocean, unde, datoritá salinitá1ii, negativitatea este ,dt-
sát'.
Dacá apar diverse gánduri sau griji, lásafi-le sá trea-
cá, nu vá cramponali de ele, revenifi cu atenfia mereu gi
mereu la apa care curge pe corpul vostru gi il purificá.
Vefi observa cá se produce un sentiment de liniqte qi
echilibru gi vá incárcafi cu energie pozitivá.
Pentru linigtirea corpului emolional gi aducerea lui
la o stare de armonie, recomandám incá o meditalie
Meditalie:
- Aqezat confortabil sau culcat, incepe prin a obser-
va respiralia, lasá Corpul sá respire singur, pentru cá el
gtie cel mai bine cum sá o facá. lnchide ochii qi incepe
sá-{i aminteqti toate ipostazele in care ai cunoscut Apa:
ca apa de báut, ca apa wrui izvor, a unui ráu, a unui Flu-
viu, a unei Mári.
Apa sub formá de ploaie, de rouá, de fulgi de zápa-
dá, de chiciurá, de grindiná, de nori pe cer.
Apa unui lac, apa botezului, apa sfinfitá, sacralizatá.
Apoi incepe sá te gándegti la felul in care Apa poate fi
145

144. Miháilá Toma
regásitá in corpul táu: imagineazá-[i-o transformatá in
sánge, in limñ, in lacrimi, in secrelii.
Adu-fi aminte ce sim{i cánd bei o gurá de apá, cánd
apa ifi atinge pielea, cánd calci prin roua ierbii sau cánd
intri intr-un lac sau in mare. Gándegte-te cá atingi prima
oará apa unui ocean; gándegte-te la apa zápezllor care se
topesc. Mulfumeqte-i apei cá existá, cá sus{ine via{a, cá
este 70Yo din tine.
Corpul táu emofional se va echilibra incetul cu ince-
tul prin practicarea zílnicá a acestei meditalii timp de 15
minute, oferindu-fi o stare de stabilitate deosebitá.
146

145. Apa, miracolul vie[ii
Capitolul 9
SISTEME DE FITTRARE §I TRATARE A
APEI PENTRU IlZ F AMILIAL
Motto:
,,Dacá nu avem grijá de vitalitatea noastrá
Si o risipim ín mod arbitrar, este ca Si cum am
turns apd tntr-o cupá spartá. "
Patriarhul Taoist Lü Yen
Am vázut ce calitá1i gi proprietáfi extraordinare are
apa, ce importantá este ea pentru funclionarea optimá a
organismului qi pentru legátura noastrá cu forfele cos-
mice. Conform datelor Organizafiei Mondiale a Sánátá-
tii apa confine 13.000 de elemente potenfial toxice,
80% din boli transmifándu-se prin apá. Din cauza aces-
tor boli mor anual pe planetá peste 25 de milioane de
persoane. La nivel mondial se pare cá boala diareicá es-
te a 2-a cauzá de deces dupá bolile cardiovasculare, iar
studii rcalizate in fárile dezvoltate aratá cá incidenfa bo-
lilor diareice este puternic subestimatá.
Impuritálile din apá favorizeazá aparilia a numeroa-
147

146. Miháilá Toma
se boli. Astfel, metalele grele (plumbul, mercurul, cad-
miul, zincul, nichelul, cromul) provoacá apañ,fia
aterosclerozei, a hipertensiunii arteriale, inflamarea
máduvei osoase, pierderea acuitáfii vizuale, etc. Ele-
mentele radioactive (uraniu, plutoniu, stron{iu, cesiu)
provoacá aparilia cancerelor a modificárilor genetice,
slábirea sistemului imunitar, malformafii congenitale la
copii, fragilitatea oaselor. Azotul qi fosforul slábesc sis-
temul imunitar qi, prin substan{ele complexe in care in-
trá, adicá nitrali, nitrifi, erbicide qi pesticide, conduc la
cancere, ciroze, boli de rinichi, etc. Clorul, fluorul, bro-
mul gi cloroformul produc nefrite, hepatite, toxicoze in
timpul sarcinii, malformalii congenitale, slábirea siste-
mului imunitar, cancere. Bacteriile pot produce diaree,
dizenterie, diverse infecfii intestinale gi hepatice, febrá
tifoidá, poliomielitá, cistite, etc. Virusurile din apá (pes-
te 100) care rezistá de la cáteva zile páná la doi ani, pot
produce boli diareice, hepatite, poliomielitá, infecfii in-
testinale, etc. Parazilii constituie o grupá de microrga-
nisme extrem de periculoase iar bolile provocate de ei
au crescut in ultimii 20 de ani aproape exploziv, inre-
gistrándu-se o mullime de epidemii pe plan mondial.
Cel mai des intálni1i parazili sunt lamblia, giardia,
fasciola, helminlii, oxiurii gi ascarizii.
Iatá de ce este extraordinar de important sá conqti-
entizám importanla consumárii unei ape filtrate qi alca-
line pentru sánátatea noastrá. Credem cá problema cali-
148

147. Apa, miracolul vie¡ii
tálii apei trebuie sá deviná o prioritate pentru viafa noas-
trá de zi cl zi, ajutándu-ne sá ne menlinem sánátatea, sá
suferim mai pufin qi sá cheltuim mai putin pe medica-
mente.
Ne vom ocupa acum de felul in care putem folosi in
via{a de zi cu zí apá filtratá, vie, alcaliná,, structuratá,
folosind dispozitive create de mintea qi mána omului.
Pe piala din Románia existá o mullime de filtre gi
sisteme de filtrare a apei, precum gi o serie de dispoziti-
ve care trateazá apa, modificándu-i unele proprietáfi.
Nu vom discuta decát despre dispozitivele folosite
in locuinfele personale, pentru uz familial, qi nu vom
putea prezenta decát cáteva din ele, cele mai accesibile
ca pret qi care au un raport calitate - pret bun spre foarte
bun.
tici:
9.1. Filtrul AQUATOR PLUS
Este un produs románesc cu urmátoarele caracteris-
- Debit I - 2,5 atm
- Presiunea minimá : 1,2 atm
- Presiunea maximá: 3,5 atm
- Masa netá:0,8 kg
- Gabarit :120 x 120 x 300 mm
- Finelea filtrárii = 0,5 pm
Elementul filtrant este fácut dintr-un bloc de cárbu-
r49

148. Mihái¡á Toma
ne activ microscopic care ñltreazá mecanic : nisipul,
argila, rugina, suspensii, alge, bacterii iar chimic: clo-
ruI, pesticidele, trihalometanii (THM).
Metalele grele ca plumbul, cadmiul, etc., nu se leagá
de carbon, dar sunt relinute datoritá dimensiunilor
elementului bloc, care con{ine in strucfurá qi substan{e
cu efect bactericid.
Dacá apa care vine pe conductá este murdará sau cu
multá ruginá, debitul de apá filtratá va scádea foarte
mult.
Are un pre! rezonabil de 120 RON.
9.2. FiItTUIMULTISTADIC
Este o invenfie románeascá premiatá cu aur la Sa-
loanele de Inventicá de la Bruxelles, Geneva, Buda-
pesta qi Moscova. Filtrul are 4 stadii de filtrare gi rea-
lizeazá purificarea apei de la robinet in procent de
99,999Yo adicá aproape 100%.
Apa filtratá este gustoasá, foarte limpede, este o
apá vie ca apa de izvor.
Se recomandá pentru báut, terapie cu apá, ceai, ca-
fea, máncare.
Acest filtru refine complet: substanfele organice,
(clor, pesticide, hidrocarburi clorinate, trihalometani);
metale toxice (plumb, aluminiu, cupru, arsen? cadmiu,
crom), bacterii (pyocianic, Escherichia coli, afltrax,
150

149. Apa, miracolul vielii
proteus mirabilis, salmonella, staphylococcus aureus,
enterobacter cloaccae, candida albicaus, klebsiella
pneumonial, etc.), parazi¡i (Giardia duodenalis - chisti,
Entamoeba histolytica chisti, Crytosporidium
parvum oochisti, Ascaris lumbricoides -ouá,
Trichuris frichiura --ouá, Enterobius vermicularis -
ouá, Hymenolepis nana - ouá, Taenia solium- ouá),
precum gi viruqi (Vibrio cholerae). Conform analizelor
ñcute la Institutul Carfiastzino din Bucureqti, dintr-o
apá infestatá cu 10.000 de miliarde de bacterii de An-
trax, filtrul a refinut 99,999Yo, iar dintr-o apá infestatá
cu l0 000 de miliarde de virusuri ai holerei filtrul a re-
finut 100%.
Diametrul porilor cartuqului filtrant este de 0,2pm.
Cartugul filtrant se schimbá o datá la 6 luni, dar trebu-
ie curá{at periodic (la 1,2 sáptámáni sau poate mai rar)
funcfie de apa care vine pe conductá cu un burete de
bucátárie (partea asprá) qi apá, ñrá detergent.
Caracteristici filtru:
- Presiunea de lucru 0,5 - 3 atm.;
- Debit inilial de f,rltare Ia p: 1 atm : 60llorá
- Temperatura de lucru maxim 50"C
- Masa elementului filtrant :250 g;
- Masa filtrului: 1000 g;
Filtrul nu reline sárurile minerale de aceea apa
rámáne vie.
Parametrii másurali cu electronometrul pentru apa
l5l

150. Miháüá Toma
filtratá cu filtrul MULTISTADIC sunt:
- pH: 8,2- 8,4 (alcaliná)
- POR (Potenfialul de Oxido Reducere) :
+140 mV (acceptabil)
- Prelul este de aproximativ de 470 RON, iar
cartuqul filtrant 280- 300 RON.
Un filtru similar costá in Austria 700 Euro gi in Ger-
mania 1000 Euro.
Din experienfa personalá qi a utilizatorilor acestui
filtru putem spune cá este foarte importantá starea re!e-
lei de conducte páná la robinetul nostru. Dacá re{eaua
este veche, atunci pe cartuqul filtrant se depune mult
oxid de fier (ruginá) qi cartuqul trebuie curálat foarte des
(chiar la 2, 3 zlle), scázánd debitul páná la 10 l/orá.
O solulie gásitá de utilizatori qi recomandatá de noi,
este montarea unui pre f,rltru (costa 30-40 RON) care re-
fine suspensiile mari (rugina, nisipul, materiile organice).
$i atunci filtrul MULTISTADIC reline bacteriile, com-
pugii organici , metalele toxice, parazilii, virusurile, ne-
maifiind afectat debitul qi crescánd durata de viafá a ca:
tugului filtrant páná la un an.
Oricum, apa oblinutá prin filtrare cu acest filtru este
foarte curatá gi sánátoasá fiind mai buná decát apa platá
imbuteliatá la bidoane sau sticle de plastic qi mult mai
ieftiná.
Este o apá recomandatá pentru terapie.
152

151. Apa, miracolul vielii
9.3. Filtrul SANTEVIA
Este un filtru ceramic japonez cu 8 trepte de filtrare,
cu porozitate de 0,3pm
Face o apá purá, mineralizatá, alcalinizatá, ionizatá.
Eliminá: bacterii, virugi, microorganisme, deqeuri
solide, chimicale, pesticide, insecticide.
Remineralízeazá gi activeazá magnetic moleculele
de apá.
Produce 15- 20 ll24 ore, adicá 5 litri in 6 ore, ceea
ce e foarte pufin.
Are dimensiuni foarte mari. Nu se poate monta pe
conductá sau pe chiuvetá, ci trebuie pus pe o masá sau
suport separat. Se alimenteazá manual cu 5 I apá in re-
zervorul superior, iar dupá filtrare aceasta se colecteazá
in rezervorul inferior.
Treptele de filtrare sunt: prefiltru ceramic, cárbune
gi grafit activate, granule de silica, granule de zeolili,
minerale poroase, bioceramicá, postfiltru cu roci mine-
rale, tunel magnetic.
Filtrul central se schimbá o datá la 6 luni, filtrul ce-
ramic la 12 luni iar rocile minerale la 4-5 ani.
Preful e in jur de 700 RON.
9.4. Ionizatorul de apá PUREPRO JA- 103
Este un dispozitiv fabricat in Taiwan (licenfá SUA)
gi a fost patentat qi premiat in intreaga lume, este foarte
153

152. MiháiÍá Toma
popular pentru cá oferá calitate buná la un pref accesibil.
Dispozitivul este compus dintr-un filtru de cárbune
activ acoperit cu argint qi mai multe straturi de fibre, o
camerá de ionizare cu 5 electrozi de titan acoperili cu
platiná (import Japonia, durata de via!á 20 de ani), com-
partiment de schimbare rapidá a filtrului, indicatori de
schimbare a filtrului qi microcomputer.
Caracteristici:
- greutate: 3,5 kg;
- dimensiuni: 315mm x275mmx 140mm;
- tensiune: 22AY;
- intensitatea-2-6 A;
- consum de curent 100- 200 Wh;
- suprafala camerei de electrolizá:450 cm2;
- capacitate de filtrare 10.000- 12.000 L
- garanie 2 ani
Ionizatorul poate produce patru nivele de apá alcali-
ná páná la un pH : 10, douá nivele de apá acidá, gi apá
purificatá neutrá cu pH: 7,0.
Potenfialul de oxido-reducere al apei alcaline produ-
sá de acest ionizator se situeazá in zona -200mV páná la
-400 mV, ceea ce asigurá o hidratare foarte buná la ni-
vel celular.
Dispozitivul este prevázut cu sistem de autocurálire
(foarte important) iar schimbarea filtnrlui se recomandá
a se efectuala I an .
Se poate monta cu ugurinfá pe chiuvetá.
t54

153. Apa, miracolul vielii
Nu se recomandá pentru apa tulbure din pufuri.
Cánd se iau medicamente se va folosi apa purificatá
cu pH de 7,0.
Preful acestui ionizafor este de aproximativ 3200
RON.
9.5. Ionizator JP109 ORION
Este un dispozitiv fabricat in Coreea, care produce
Ionizarea inteligentá a apei, controlatEí de un computer
Micom. Are sistem de curáfare automatá a electrozilor,
filtru cu mai multe straturi de fibre carbon activ cu ar-
gint, calciu gi turmaliná. Camerá de electrolizá cu elec-
trozi din platiná gi titan, electrozi imbrácali cu o plasá
din titan, sistem de avertizare in cazul presiunii scázute
a apei, sistem de alarmá qi oprirea ionizárii in cazul fo-
losirii accidentale a apei fierbinli, sistem automat de in-
versare a curgerii.
Caracteristici:
- tensiune de alimentare220Y;
- putere 80W;
- greutate 7,2kg;
- dimensiuni}41mm xl3Omm x330mm;
- temperatura apei 4 - 30"C;
- trepte de electrolizá -4 nivele;
- debit la iegire maxim 3llminut.
Durata de via,tá a filtmlui este 6 páná la 12 luni,
l5s

154. MiháiÍü Toma
iar garanfia este de 3 ani. Se poate monta direct
pe chiuvetá sau sub chiuvetá.
Mod de lucru stand-by - aparatul pornegte in
momentul trecerii apei prin el. Ionizatorul pro-
duce apá alcaliná, apá acidá qi apá purificatá cu
p}{7,0
Are sistem automat de curátare a electrozilor
(DARC).
Preful informativ este de 4700 RON.
9.6. Activatorul de apá AQUARION
Este un dispozitiv american, aflat gi pe piafa romá-
neascá qi produce apá alcaliná qi apá acidá.
Dispozitivul este compus dintr-un prefiltru care re-
tine impuritáfile mari, filtrul propriuzis cu 9 straturi de
filtrare (fibra, turmalina, fibra, carbon activat granular
cu argint, fibra, calciu, fibra, filtru ultrafin, fibra), valva
solenoidalá, camera de ionizare cu electrozi de titan -
platiná, microcomputer.
Caracteristici:
- greutate: 6,5 kg
- dimensiuni: 245 x 130 x 330 mm
- presiunea apei :0,7 - 5 atm
- temperatura apei: 5 - 30oC
- debit maxim al apeiionizate: 3 l/min
1s6

155. Apa, miracolul vielii
- consum de curent: 80 Watt/h
- material electrozi : platina - titan
Filtrul se poate folosi la 4000 I apa (201 pe zi), adi-
cá aproximativ 6 luni, dupá care se schimbá. Display-ul
aparatului afiSeazá tot timpul cáfi litri au mai rámas de
filtrat din cei 4000 l. Prefiltrul trebuie curáfat des, mai
ales dupá spargeri de conducte, reparafii, opriri, cánd
apa care vine pe conductá este foarte murdará. Dacá
aceste situalii se repetá des, s-ar putea ca filtnrl propriu
zis sá trebuiascá schimbat mai des. Dacá dispozitivul nu
se utilizeazá 30 de zile, filtrul trebuie schimbat.
Existá 3 posibilitáli de instalare:
1. Lángá chiuvetá, conectat la conducta de apá
reee cu o conductá suplimentará;
2. Lángá chiuvetá, conectat direct la conducta
de apá rece fárá conductá suplimentará;
3. Sub chiuvetá - deloc la vedere, atagat unui
mic robinet montat special pentru filtru
Pentru metodele 2 si 3 este nevoie de un instalator.
Aparatul produce apá alcaliná (4 nivele), apá purifi-
catá,, apá, acidá (4 nivele).
Nivelele apei alcaline:
a. pH : 7,5 - 8,5, apá slab alcalinizatá, care se
folosegte in primele 4 - 7 zile de obignuire a orga-
nismului cu acest pH.
b. pH = 8,0 - 9,0, apá alcalinizatá intre slab qi
mediu. Se urcá la acest nivel dupá perioada de aco-
t57

156. Miháilá Toma
modare inilialá. Se rámáne la acest nivel 3 - 4 zile.
c. pH : 8,5 - 9,5, apá alcalinizatá intre mediu gi
puternic. Acesta este cel maiutilizat nivel de alcali-
nitate pentru apa de báut. Unii oameni simt un gust
mult mai puternic al acestei ape. Majoritatea oame-
nilor folosesc nivelele b) si c).
d. pH : 9,5 - 10+, apá puternic alcalinizatá. tn
general este considerat un nivel la care apa are un
gust foarte puternic qi efecte detoxifiante puternice.
Nivelele apei acide
a. pH : 6,5 - 5,5, apá slab acidizatÁ,. Se foloseq-
te pentru igiena oralá, spálarea dinlilor etc.
b. pH : 6 - 5,5, apá. acidizatá de la slab la mediu.
Se folose¡te ca astringent pentru ingrijirea pielii.
c. pH : 5,5 - 5, apá aeidizatá de la mediu la pu-
ternic. Se folose¡te la curáfarea bucátáriei.
d. pH--5 si mai mic, apá putemic acidizatá. Se
folosegte pentru sterilizare.
Apa acidizatá NU se folosegte in niciun caz pentru
báut.
Apa alcalinizatá se recomandá pentru báut qi penku
máncare.
Cánd se iau medicamente se va folosi apá purificatá
(neutrá).
Pentru copiii sub 6 ani se recomandá sá bea apá pu-
rificatá.
Apa generatá de aparat este purá (filtrul are pori de
158

157. Apa, miracolul vie¡ii
0,1 ¡rm) mineralizatá, imbogáfitá in oxigen qi cu structu-
ra de clusteri de 6 molecule, ceea ce asigurá o hidratare
buná la nivel de celulá (POR bun).
in general nu este recomandat sá se foloseascá apa-
ratul pentru apa de fintáná sau pentru cea foarte durá.
Preful este de aproximativ intre 6000 - 7500RON.
9.7. Optimizatorul de apá PI - MAG
Este un dispozitiv japonez foarte performant com-
pus din douá pár!i:
- prima parte este un filtru cu mai multe stadii (car-
bon compact, carbon granulat, amestec de ceramice,
fulgi de coral); dimensiunea porilor fiind de 0,1pm
- a doua parte este optimizatorul compus din:
- o pereche de magne{i putemici,
- un inel de ceramicá,
- un rotor care agitá apa dupá modelul unui vortex (ci-
clon) care duce la incorporarea de oxigen in apá,
- o sursá de ultraviolete.
Se incarcá manual in vasul din stánga 1,5 - 2l apá
(acolo unde este flrltrul) gi dupá I I minute se extrage apa
din vasul din dreapta. Este preferabil sá se introducá in
optimizator apáplatá sau filtratá deja.
Apa tratatá in acest optimizator are urmátoarele cali-
táfi:
- este curatá;
159

158. Miháiiá Toma
- conrine energie magneticá, adicá este
bioreceptoare;
- este apáhexagonalá;
- este alcaliná;
- este incárcatá cu radialii infraroqii (similare
energiei solare);
- este o apá oxigenatá;
- este o apá PI, datoritá procesului patentat de
inducfie, ufilizat.
in concluzie este o apá recomandatá pentru terapie
gi pentru intrelinerea unei stári de sánátate bune, fiind
similará cu apa izvoarelor de munte.
Prelul unui optimizator PI - MAG este de aproxi-
mativ 300 USD.
9.8. DISPOZITML GAV (Generatorul de
apá vie)
Filtrul GAV este un dispozitiv constituir din 50.000
de magneli hiperstructurafi foarte puternici cu dimensi-
unea de 100-150 nanometri. Magne¡ii surt turnafi in
straturi de Neodimium-Fier-Bor, fiecare strat fiind tur-
nat sub un anumit unghi astfel incát ansamblul fo(elor
oblinute sá structureze cristalele de apá oblinánd cristale
hexagonale cu proprietálile apei de ghe{ar.
Elementele qi parametrii constructivi sunt:
- capsula filtn¡lui din aliaj de inox
160

159. Apa, miracolul vie{ii
- inveli¡ul filtrului: crom- vanadium;
- plácile redresoare: aliaj din neodimium, fier gi bor;
- numárul plácilor de redresare 5;
- numáruI straturilor de redresare 50.000;
- puterea magnelilor mai mare de 9.000Gauss;
- puterea efectivá a acliunii magnetice momentane
mai mare de 60.000 Gauss;
- presiunea maximá: 10 Barr
- temperatura de lucru 4 - 95oC;
- conectarea Ia furtun de Slfitoli;
- capacitatea de fraclionare (rezolu{ia de ac}ionare)
este de 0,001 nm;
- perioada de pástrare a proprietá{ilor GAV este 50-
70 de ani;
- Íaza maximá de acliune a dispozitivului este de 12-
15m (recomandat 9m). Asta inseamná lungimea fevii de
la locul instalárii GAV páná la cel mai indepártat robi-
net.
- garanfie 5 ani;
GAV este un dispozitiv de apá nanotehnologic care
energizeazá, structureazá (la nivel de microcluster ¡i
macrocluster) ¡i neutralizeazá informafional apa. GAV
transformá apa de robinet de calitatea pe care o qtim in
apá buná pentru báut , gátit, du¡, baie, magina de spálat,
etc. Apa produsá de GAV activeazá, mecanismele natu-
rale de autoinsánátoqire qi autocurátire qi improspáteazá
fluidele organismului uman. Cheltuielile pentru un litru
161

160. Mihdilá Toma
de apáprodusá de GAV sunt sub 0,0001 Euro/litru.
Apa obfinutá prin GAV manifestá ordine la nivel de
microcluster iar structura energiei apei nu are urme de
distorsiune, polaritatea moleculelor apei fiind practic
idealá. Datoritá acestor calitáfi apa obfinutá prin GAV
poate fi folositá cu rezultate bune in hipertensiune, afec-
liuni ale ficatului, pancreasului, boli de piele, intárirea
imunitAfli organismului, adenom de prostatá, afecfiuni
digestive.
Credem cá pentru terapie dispozitivul GAV ar trebui
cuplat cu filtnrl MULTISTADIC montat in amonte de-
oarece acesta refine clorul, trihalornetanii, metalele grele,
bacteriile, virusurile qi parazilii.
Costul aproximativ al dispozitivul GAV este apro-
ximativ 200 de Euro.
t62

161. Apa, miracolul vielii
Capitolul 1O
TERAPII CU APÁ
Motto:
,,Bem 90% din bolile noastre"
Louis Pasteur
Cred cá am realizat cu tofii cát de importantá este
apa pentru noi, ce cantitate trebuie sá bem, ce calitate
trebuie sá albá aceastá apá si cum putem obfine o apá de
calitate foarte buná. Dacá avem aceste informa{ii qi unul
sau douá dispozitive prezentate in capitolul anterior, pu-
tem folosi apa astfel oblinutá in terapii cu asumarea re-
sponsabilitá1ii pentru ceea ce facem qi ñcánd totul con-
gtien{i gi cu credinfá. Vom prezenta aeum cáteva varian-
te de terapii cu apá.
10.1. CURA INTERNÁ CIJ 4 PAHARE/ZI
Cura interná cu 4 pahare/zise aplicá in3 caztxi:
a) in scop profrlactic - de 2 ori/an cáte 15 zile
b) in scop curativ - 30-45 zile sau chiar mai
163

162. Mihóüá Toma
mult
c) in scop de recuperare sau tratament - perioa-
de oricát de lungi, sub control medical.
Mod de administrare :
in prima zi, dupátrezire, se bea 1 pahar de apá, du-
pá care nu se mai bea nimic timp de 15 minute. A doua
zi dimineaf a 2 pahare, a treia zi 3 pahare, a paffa zi 4
pahare qi se menfine 15 sau 30 zile.
Primele rezultate se observá dupá 15 zile de consum.
Ce fel de apá se consumá
Recomandate ar fi urmátoarele tipuri de apá :
a) Apá filtratá qi alcaliná;
b) Apá filtratá, alcaliná + Pl (structuratá);
c) Apá platá qi alcaliná (se alcalinizeazá cu Micro-
hidriná sau Calciu coral Alka-Mine, Coral-Mine);
d) Apá de izvor de munte la sursá;
e) Apá de zarzavat: in 2 litri apá platá se purl la ma-
cerut 2 morcovi curáfali cu peria, raqi qi se lasá
de seara páná diminea[a, cánd se strecoará, se
agita 5 minute gi se bea. Diferen{a de I - 1,2 I
care rámáne dupá ce se beau cele 4 pahare de
dimineatá se bea in cursul zilei.
0 Apá cu lámáie: in 2 litri de apá platá, se stoarce
sucul de la o lámáie qi se rade pu{iná coajá (evi-
dent dupá ce a fost bine spálatá). Se lasá la mace-
rat 24 ore, se agitá 5 minute, se strecoará qi se
beau cele 4 pahare; diferenfa se bea in cursul zi-
164

163. Apa, miracolul vielii
lei.
g) Apá cu argilá : in 1 litru de apá platá se pun 2
linguri de argilá la temperatura camerei, apoi se
poate consuma. Argila va dezinfecta apa gi in
plus, va adáuga o serie de minerale care sunt uti-
le in tratament. Se recomandá argila de la maga-
zinele naturiste (e sigurá).
Nu uitafi: spunefi ,,MULTUMESC" apei inainte de
aobea!
Foarte important : apa sá fie finutá in vase de lut (u1-
cior, oalá, caná) sau sticlá.
Boli ce pot fi tratate cu apá
Afecliuni cancero as e, afecf iuni c irculatorii, afecliuni
hepatice, afecliuni glandulare, afecfiunile pielii, afecfi-
uni renale, afec{iuni digestive, ascite, edeme cu diferite
localizári, paralizii in diferite stadii.
Perioada cle minimum douá sáptámáni poate fi une-
ori suficientá pentru dezintoxicare (ar trebui totugi 4
sáptámáni), dar in caanri de cancer, este bine sá se facá
o curá de lungá duratá, mai ales dacá se face concomi-
tent cu chimioterapie. La obezitate se poate continua
páná se ajunge la greutatea normalá.
Atenfionare : in bolile grave (cancer, sclerozá in
pláci, etc.), este indicat sá se obiqnuiascá mai lent orga-
nismul cu apa
Contraindicalii: anurie (imposibilitatea eliminárii
165

164. Mihái!á Toma
urinei). Cura cu apá aplicatá acestor bolnavi poate sá
ducá la edem pulmonar qi chiar moarte. Deci este inter-
zisá in acest caz. De asemenea, in cazurile in care ur-
meazá sá se facá o urografie, este indicat sá se intrerupá
cura cu apá, ulterior revenindu-se la ea. Ea grábeqte
eliminarea toxinelor din organism, care uneori pot fi iri-
tante penku tubii renali.
De asemenea cura cu apá este interzisá epilepticilor
gi persoanelor cu afecliuni psihice.
I0.2. CURA CU APÁ _ VARIANTA CHINE.
ZEASCÁ
Este o terapie folositá in China, incá din antichitate.
Procedeul este simplu. Se bea apá dimineala pe stoma-
cul gol, conform schemei urmátoare :
Apa se bea in prima jumátate de orá a diminelii pe
stomacul gol, la temperatura camerei. Se observá cá fe-
meile ajung abia dupá 7 sáptámáni la doza maximá de
3,5 litri. Doza maximá se line 3 sáptámáni, adicá ZL zlle,
apoi se reduce in sens invers, conform schemei. in-
seamná cá o curá completá dureazá 13 sáptámáni la
166

165. Apa, miracolul vielii
bárba1i gi l7 sáptámáni la femei.
Trebuie evitatá orice intrerupere a curei mai ales in
primele 2l zilel
Nu befi din prima zi l,5litri, ci puteli ajunge treptat
la 1,5 I in prima sáptámáná.
Apa care se folosegte este una din variantele de la
9.1 -a, b, c, d, a, f, E.
Este bine ca diminea{a vasul cu apá sá fie agitat de
120 ori cu ajutorul máinilor, cáci astfel apa se dinami-
zeazá qi se energizeazá, devenind compatibilá cu corpul
fizic Ai energetic al celui care consumá apa.
Dacá este expusá la rásáritul soarelui (solarizatá), iqi
máregte raza de acfiune gi rezultatele sunt mai bune.
Prin acest procedeu se reconstruieqte starea de sánátate.
Pentru cei considerali sánáto¡i, cura este consideratá
profilacticá.
Atenlie ! : várstnicii qi hipertensivii, cei cu probleme
renale se vor opri la 2,0 - 2,5 litri, qi vor avansa foarte
lent cátre aceastá cantitate.
Nu se mánáncá nimic timp de 3 ore dupá ingerarea
apei! Se recomandá alimentafia lacto - vegetarianá, pe
cát posibil BIO ¡i mai pufin sáratá.
Nu se mánáncá seara dupá ora 19.
Pot sá apará diverse reaclii secundare de dezintoxi-
care a organismului : máncfuimi, obosealá, buimácealá,
umflarea picioarelor, uqoará nervozitate care vor trece
de la sine pe másura continuárii procedurii. Sunt simp-
167

166. MiháiÍa Toma
tome de insánátogire.
Terapia poate fi fácutá toatávia[a cáte 3 luni pe an.
Efecte benefice qi chiar extraordinare s-au inregis-
trat in multe boli: cancer, afecfiuni ginecologice, afecfi-
uni ORL, migrene, hipertensiune, anemii, reumatism,
paralizlt, obezitate, artritá, tuse, astm, TBC pulmonar,
meningitá, afecliuni hepatice, hiperaciditate, colitá, con-
stipafie, hemoroizi, diabet, etc.
in cazul iradierilor din cancer, se eliminá efectele
primare qi secundare ale tratamentului cu cobalt.
apel inainte
Incercafi sá nu intrerupeli apa nici mácar o zi. Mer-
geli incet mai departe, nu vá oprili la jumátatea drumu-
lui.
Si nu uitali: spuneli ,,MULTUMESC"
de a o bea.
10.3. CURA CU APÁ CU MICROHIDRINÁ
§I ALKA.MINE
Microhidrina este poate cel mai putemic antioxidant
existent in prezent pe piaja mondialá. A fost descoperitá
de savantul american Patrick Flanagan, discipol al mare-
lui om de qtiin!á román Henri Coandá, care a studiat
timp de 60 de ani structura gi calitatea apei potabile, in-
cercánd sá descopere secretul ,,tineretii fárá bátránefe".
Henri Coandá a vizitat 5 regiuni de pe glob in care oa-
menii tráiesc peste 100 de ani ñrá boli qi carii dentare,
168

167. Apa, miracolul vielii
intr-o stare de sánátate gi vitalitate excelentá. Aceste re-
giuni sunt: finutul Hunza din Tibet, Vilkabamba din
Ecuador, o vale muntoasá in Georgia, o vale in Mongo-
lia ¡i alta in Peru. Locuitorii acestor {inuturi au o ali-
mentalie diferitá, dar beau apá de ghe{ar. Pentru cá vár-
sta nu i-a mai permis continuarea studiilor sale, a predat
gtafeta cercetátorului american Patrick Flanagan care,
dupá incá 30 de ani de cercetári, a descoperit tehnologia
de creare a nanoclusterilor, particule cu diametrul de 5
nanometri (10-e m), care au un potenfial electric ridicat
gi sunt incárcate negativ, ceea ce determiná strucfuri
cristaline. Nanoclusterii sunt firigoare infime de siliciu
cu incárcáturá negativá, iar acesta posedá puternice in-
sugiri antioxidante, stimuleazá sistemul imunitar gi creq-
te absorblia gi asimilarea substanlelor nutritive páná la
100% (in mod obignuit absorbfia nutrienfilor se produce
?ntr-un procent de páná la30% !).
Microhidrina creqte caracterul bazic al lichidului in-
tracelular, reprezentánd astfel o serioasá barierá in calea
degradárii lesuturilor qi a accelerárii procesului de imbá-
tránire.
Microhidrina structureazá apa ¡i lichidele din orga-
nism. Ea scade presiunea extracelulará a apei, contribu-
ind la hidratarea mai eficientá a celulelor fesuturilor. De
asemenea, este un puternic stimulator pentru producerea
energiei in organism. Contribuie la refacerea gi vindeca-
rea celulelor vátámate, la normalizarca proceselor meta-
169

168. Miháitá Toma
bolice, la lupta cu bolile cronice qi la distrugerea genne-
nilor patogeni.
Modificarea caracteristicilor gi parametrilor apei gi
ale unor alimente prin adáugarea de microhidriná rczul-
tá foarte clar din tabelul urmátor:
Tabelul Produselor Alimentare gi al Báuturilor
Báuturi
inainte de adáuga-
rea Microhidrinei
pH POR
Dupá adáugarea
Microhidrinei
nH POR
Sifon
Suc in sticle
Apá distilatá
Ceai negru
Cafea neagrá
Lapte nefiert
Apá de robi-
net
Suc de porto-
cale proaspát
Suc de mor-
covi proaspát
Suc de greu
serminat
3,1 63
?q)
4,79
4,26
5,58
6,19
6,55
4,60
6,68
7,40
+480
+350
+280
+220
+160
+150
+140
+52
-75
- 188
3,92
6,44
9,80
5)
8,22
7,78
9,36
6,12
9,38
9,87
-78
-270
-342
-255
-362
-398
-360
-473
-615
-681
170

169. Apa, miracolul vielii
Produse ali-
mentare
inainte de adáu-
garea
Microhidrinei
oH POR
Dupá adáugarea
Microhidrinei
nH POR
Ouá
Páine albá
Páine de gráu
Fulgi mic de-
jun
§uncá (file)
Hamburger
(preparat)
Ton conservá
Pizza
Somon proas-
pát Atlantic
Somon afumat
Salatá proas-
pátá
Pepene verde
Bananá
Bránzá
inehetatá
6,45
5,63
4,89
5,52
4,91
6,98
6,67
7,19
5,92
5.t7
4,02
3,98
3,76
4,34
5,78
+210
+322
+208
+385
+487
+438
+319
+288
+t7l
+348
+105
+233
+164
+228
+322
5,68
5,44
4,92
6,29
8,79
7,51
9,34
8,83
7,76
7,715
8,21
9,08
9,67
8,14
7,65
-352
-227
-336
-137
-45
-86
-r29
-236
-427
-274
-439
-3 16
432
183
267
r71

170. MiháiÍá Toma
Suplimente ali-
mentare
Inainte de adáu-
garea
Microhidrinei
pH POR
Dupá adáugarea
Microhidrinei
pH POR
Vitamina C
OPC
(proantocianidine
Oligomere)
Multivitamine
Enzime digestive
Calciu (depunere
mariná)
Spirulina pulbere
Ficoten
3,88
5?1
4,63
5,4r
7,89
6,98
5,68
+282
+211
+316
+229
+1q2
1.Jt
+t22
5,01
77)
57?
7,56
9,7L
9,65
9,81
-209
-386
-449
-477
-7 t5
-t66
-387
pH - indicele acido-bazic - se referá la concentra-
fia de ioni pozitivi dintr-o solu]ie ( cap. 2.1)
POR - potenfialul de oxido,reducere - exprimá ca-
pacitatea apei de a lupta contra radicalilor liberi (cap.
2.2)
Avánd in vedere cele prezentate la cap.3.2.12 pri-
vind apa cu calciu coral Alka-Mine, o curá cu acestea se
poate face astfel :
- Se pune 1 plicule[ de 1g de Calciu coral in 1,5 I
apa filtratá, platá sau de izvor de munte, se agitá 1-3
minute cu o linguritá (lingurá) de lemn sau plastic, apoi
172

171. se bea pe parcurs::;::':;':^'-::;apá se forosesc 2
pahare, 1 dimineala, 1 dupá pránz, in care se dizolvá
conlinutul unei capsule de microhiüiná (Yz dimineafa,
% dupá pránz). Se amestecá tot cu lingura de lemn sau
de plastic. in cazul bolilor grave se folosegte cáte o cap-
sulá in fiecare din cele 2 pahare. Cura line 2 luni, apoi I
lunápauzá qi iarági 2 luni.
- Dacá apar probleme de constipalie sau diaree, se
poate intrerupe cáteva zile calciul coral (nu gi
microhidrina), se rezolvá problema de constipa{ie sau
diaree, apoi se reia.
Dupá l- 2 luri, se pot tttiliza diverse sisteme de cu-
ráfare completá a colonului (Colo Vada 2 plus, Detoxin,
procedura cu sare amará, etc.) apoi se continuá cura, cu
rezultate extraordinare. Oricum este bine sá consultali
un medic sau un terapeut care a folosit aceste terapii gi
cunoagte produsele.
Afecliuni in care se rocomandá aceastá terapie :
- Toate afecliunile cronice
- Cancere
- Afecliuni ale rinichilor
- Hidropizie
- Obezitate
- Hipertensiune
- Diabet
- Artrite, Reumatism
- Afecliuni hepatice
173

172. Miháüá Toma
- Hiperaciditate
- Hemoroizi
- Afec{iuni ginecologice
- Afecfuni ORL etc.
Evident cá in timpul acestei cure este bine, mai ales
dacá avefi o boalá serioasá, sá máncali lacto-vegetarian
gi Bio, sá facefi miqcare, exercifii de respirafie completá,
exercilii de relaxare.
Nu uitafi: spuneli ,,MULTUMESC" apei inainte de
a o bea!
10.4. CURA CU APÁ SÁNÁCrrÁ iN DEU.
TERIU
in urma cercetárilor efectuate, prin administrarea
ASD (DDW30- denumirea tehnicá) s-au constatat urmá-
toarele:
- la cardio-vasculari reducerea colesterolului gi
imbunátálirea generalá a metabolismului;
- imbunátá{irea semnificativá a stárii generale
a somnului, a digestiei, a capacitáfii de mun-
cá, a memoriei, a potenfei, dupá o curá de cel
pu{in 6 luni;
- la diabetici s-a redus glicemia. La diabet de
tip I insulino-dependent, glicemia scade mai
repede, necesitánd corectarea dozei de insu-
liná spre a nu apárea accidente hipoglicemice;
174

173. Apa, miracolul vielii
in psoriazis, uz intern qi extern si folositá in-
clusiv la gátit;
determiná resorblia mioanelor, chisturilor,
adenoamelor de prostatá;
in cancere: poate produce stagnarea evoluliei,
regresia tumorilor sau dispari,tia lor, in func-
fie de tipul de cancer gi gravitatea stadiului
evolutiv. Potenleazá toleranfa la citostatice qi
radioterapie in cazul adminishárii concomi-
tente.
MODALTTÁ11 oe UTTLTZARE:
Se amestecá I I de apá sárácitá in deuteriu (DDW30)
cu 2 I apá filtratá sau platá.
Se consumá 1,5 llzi din acest amestec, la intervale
de 3-5 ore in porfii de 100 - 200 ml. Prima porfie de 150
ml va fi báutá dimineala latrezire, iar ultima de 200 ml ,
seara la culcare.
Dacá vá trezili noaptea, mai putefi bea o porfie. Se
recomandá 2 curelan cu duratá de 3 luni ñecare.
in come4 se gásegte ca apá QLAzuVfA.
Evident cá o asemenea curá trebuie insolitá de un
regim alimentar adecvat, migcare, respirafie, relaxare,
rás gi buná dispozilie.
175

174. MiháiÍá Toma
10.5. CURA CU APÁ CU ARGINT COLOI.
DAL
Avánd in vedere proprietá{ile acestei ape prezentate
la cap. 3.2.10 gi experimentate in toatá lumea, vom pre-
zenta cáteva modalitá1i de utilizare in terapii.
Pentru intrefinerea unei stári de sánátate normale qi
aducerea cantitálii de argint ce lipse¡te organismului din
caüza solului sárácit gi a poluárii se recomandá utiliza-
rea a 3 linguri¡elzi, concentrafia 5 ppm sau 25 ppm care
se fine 15 secunde sub limbá pentru o mai buná absorb-
!ie, apoi se inghite. Nu se mánáncá, bea, fumeazá 20
minute inainte qi dupá ingerarea apei cu argint coloidal.
Foarte important! * flaconul de plastic ?n care se
aflá aceastá apá se pástreazá in cutia originalá (la intu-
neric), departe de orice cámp electromagnetic (TV, cal-
culator, frigider, cuptor cu microunde) qi nu la frigider.
Temperatura optimá este de 15 oC. Se va folosi numai
lingurila de plastic aflatá in cutie (in niciun caz lingurite
de metal).
Cámpurile electromagnetice produc aglomerarea co-
loizilor de argint qi efectul terapeutic se reduce drasticf
Se poate lua tot timpul, evident folosind 2 - 2,5 llzi
apá filtratá, platá qi alcaliná. in mod normal, aceasta po-
tenteazá foarte mult eficacitatea apei cu argint coloidal.
in cazul tratamentului unor boli este importantá nu
atát cantitatea ci menlinerea concentrafiei de ioni de ar-
176

175. Apa, miracolul vie{ii
gint in organism, de aceea se recomandá a se lua cáte l-
2 lingurife la interval de l- 2 ore, sau chiar mai mult (1-
2linguri).
Prezentám mai jos cáteva recomandári pentru diver-
se afecliuni gi cazuri concrete in care se recomandá uti-
lizarea apei cu argint coloidal in concentralie de 5 ppm
gi 25 ppm :
Gripá, rácealá Se iau cerc b2 linguri la fiecare 2 orc
(dacá e mare febra chiar la I ora). Dacá
existá qi secrelii nazale se pun picáturi in
nas la 2-3 ore. Dupá 2 zile, dispar simp-
tomele (se cunosc cantri rezolvate cu 9-
10 lingurife), dar mai trebuie continuat
páná la 7 zlle pentru stabilizarea situafi-
ei.
Brongitá Se iau de 2-3 onlzi cdte 2linguri¡e, l-2
sáotámáni. minim
Faringita, an-
giná
De 2-3 orilzi gargará cu 1-2 lingwile apá
cu Ag gi de 4-5 ori/zi c6úe l-2 lingurile
intern
Rinita De 2 orilzi gargará cu cáte 2 lingurife qi
de 3-4 ori/zi oicáturi in nas si ochi.
Tuse De 3-4 ori/zi cdte 1-2 linsurite
Pneumonie De 3-4 orilzi cdte 2 lingurile sau 100 ml
de-a lunsul zllei
Coniunctivitá De 3-4 orilzi cáte 1-2 linsurite si de 3-4
t77

176. Mihd¡Íá Toma
onlzipicáfi:r:,in ochi
Abces Local- sprayere sau picáturi de 3-4 onlzi
pi de 3-4 ort/zi cdte 2-3 linsurite
Acnee De 2-3 orilzi sprayere sau tamponare lo-
calá gi intem de 2-3 oi/zi cáte 1 linguri-
tá
Gangrená De 2-3 orilzi sprayere sau picurare pe
zana afectatá gi de 3-4 ortlzi cáte 2-3
lingurite
Eczeme De 3-4 ori/zi sprayere sau tamponare sau
compresá udá fixatá pe eczema. Intern
de 2-3 orilzi cáte 1 linsuritá
Herpes Sprayere localá de 4-5 ori/zi gi de ?-3
orilzi cáte 1 linguri!á, care se {ine cát
mai mult in gurá.
Furuncul De 2-3 orlzi cáte 2 linguri{e intern,
sprayere sau compresá imbibatá de 3-4
orilzi
Zanazoster De 2-3 on/zi, l-3 lingurile gi sprayere de
2-3 ori/zi
Hemoroizi De 2-3 ori/zi sprayere localá, iar seara o
baie de sezut.
Rubeolá De 2 anlzi, 1-3 lingurife pentru copii,
pentru adulfi de 4 ori/zi - 1-3 lingurile pi
tamponare localá de cáteva orilzi
Neurodermitá De 3 anlzi páná la l0 picáturi aplicate
local si de2 ori/zi cáteZlinsurite intern.
178

177. Apa, miracolul vielii
Micozá De 2-3 ori pe zi cáte 2 lingurife pre-
cum tamponári dese locale, iar la ciu-
perci in tractul digestiv de 2 on pe zi
cáte 50 ml. La ciuperci la unghii trebu-
ie timo de 4-8 sáotámáni. baie localá
Ráni De 3-4 ori pe zi tamponare sau
soravare oe ráni
Psoriazis De 3-4 ori pe zi tamponare sau
spravare local
Ulcer varicos De 3-4 ori pe zi tamponare sau
sprayr¡re qi I datá pe zi I lingurifá in-
tern
Arsuri De mai multe ori pe zi, 8-10 ori,
sprayare sau compresá umedá fixatá.
Cistitii De 3 ori pe zi cdte l-Z lingurige sau
chiar 200 ml pe zi
Inflamarea ova-
relor
De 2 ori pe zi cáte 2-3 lingurife
uretritá De 3 ori pe zi cáte 1-2 linguri, apoi cá-
teva picáturi local pe abdomen de 2-3
ori pe zi gi de 2 ori pe zi spáláturi loca-
le
Leucoree De 2-3 ori pe zi clátire cu 50 ml gi de 2
ori oe zi cáte l-2 linsurite intem
Glomerulonefritá De 2 ori pe zi 3-4lingurife sau 100 ml
de-a lunsul zilei
Adenom de pro-
statá
De 3 ori pe zi cáte 2-3 lingurile sau
chiar dublu
t79

178. MiháiÍá Toma
Flatulenfá, mete-
orism
De 3 ori pe zi cáte 1-3 lingurile
Enteritá Zilnic 100 - 150 ml de-a lunsul zilei
Diaree De 3 ori pe zi cáte 2-3 lineuri
Colecist De 2-3 ori pe zi cáte 2-3 linsuri
Gastritá De 2 ori pe zi cáte 2-3 linsuri
Colon iritabil De 2 orilzi cáte 2-3lineuri
Hemorasie Tamponare/sprayere páná la oorire
Boreliozá De 1-2 ori pe zi cdte 3 linguri sau 100-
150 ml de-a lunsul zilei
Mastitá De l-2 ori pe zi sprayere sau tampona-
re gi 2-3 lineurite intem /zi
Febrá De 2-3 or pe zi cáte 1-3 lingurile, gar-
gará qi comprese pe piept. Pentru
adulli páná la 3 linguri pe zi sau 100
ml de-a luneul zilei
Artritá De 2-3 ori pe zi cáte I lingurá qi de 2
ori/zi comprese
Nevralgie trige-
meni
De 2 ori pe zi sprayere sau tamponare
local
lmunitate slábite De 3 ori pe zi Zlingurife sau o curá de
4 sáptámáni cu 100-150 mllzi
Urmári ale vac-
cinárii sresite
Cát mai repede dupá vaccin de 2 ori pe
zi2lingurite timp de 3-4 sáptámáni
Adenitá De 2-3 ori pe zi cáte 2-3 lingurife 9i de
2 oril zi tamponare/sprayere
Otitá medie De 3 ori pe zi picurare in urechi
Oreion De 2-3 ori pe zi cdte l-3 linsurite sau
180

179. Apa, miracolul vielii
50-100 ml de-a luneul zilei
Afte De 4-5 ori pe zi clátire gurá cu 2 lingu-
rife 9i l-2 orilzi cáte 1-3 linguri{e in-
tern
Stomatitá De 2 ori pe zi cdte 2 linguri{e pentru
clátire aooi inshitire
Fibromialgie De 2 ori pe zi cáte 2 linguri,te sau 1-3
linsuri
Alergii alimenta-
re
De 2 ori pe zi cdte 1-3 lingurife. Pentru
alergii cutanate sprayere/tamponare de
3-4 orioe zi
Ráu de mare,
de masiná
1 data pe zi cáte 1-3 linguri{e
Poliartritá
cronicá
De 2 onlzi cáte 1-3 linguri sau 100-150 ml
de-a lunsul zilei
Rubeolá De 2 oúlzi picáturi /sprayere local qi 100
ml de-a lungul zilei
Scarlatiná De 3 ort/zi cáte 2-3linguri sau 100-150 ml
de-a lungul zile|' suplimentar gargará gi
sDravere in sát de cáteva oi/zi
Insolatie La fiecare iumátate de orá 1-3 lineurite
Varicelá De 2 onlzi,l-3 lingurife gi de 3 oilzi
soravere sau tamoonare
Oxiuri, Asca-
rizi
De 2 orilzi cáteva picáturi pe anus, de 2-3
orilzi cáte 1-2 linguri sau 100 - 150 ml de-
a lunsul zilei
Gingivitá De 2 onlzi cáte l-3 lingurife gi gargará cu
50 ml
181

180. Mihdilá Toma
Dozaj
Deoarece argintul coloidal distruge agenfii patogeni
deja in cantitáli mici, ajunge de obicei un dozaj mai mic.
Dar in situalii de boli acute grave se recomandá dozaje
mari. Este importantá qi diferenlierea intre utilizarea in-
terná gi externá.
Putem indica :
- dozaje mici - I datÁ/zi- 2 lingurile
- dozaje mijlocii - de 2 sau 3 ort/zi cáte 1-2
lingurile
- dozaje mari - 50 - 100 mUzi
Apa cu argint coloidal nu trebuie (sau rareori poate
fi) amestecatá cuapá. in principiu, in cazul bolilor acute,
se oblin rezultate mai bune cu cantitáfi mai mari gi mai
dese.
Apa cu argint coloidal trebuie luatá neapárat intre
mese (cu 20 minute inainte qi dupá ingerare nu se má-
náncá gi nu se bea nimic).
La boli ale intestinului gros, solufia trebuie báutá
repede. in rest este recomandat a se line 15- 20 secunde
in gurá, pentru ca substanla activá sá fie preluatá de mu-
coasa cavitá1ii bucale. O curá pentru intestine poate fi
efectuatá cu dozaj mare timp de 14 zile, apoi cantitatea
poate fi redusá. Dupá 4 sáptámáni poate fi intreruptá, iar
la nevoie pot fi luate substan{e pentru refacerea florei
intestinale.
Apa cu argint coloidal poate fi picuratá fárá proble-
t82

181. Apa, miracolul vielii
me direct in ochi, nári, urechi.
Másuri : - 1 lingurá:8-10 ml apá cu Ag coloidal
- I linguritá: 3 ml apá cu Ag coloidal
Riscuri, ümite gi efecte secundare
,,Argintul coloidal nu este incompatibil cu niciun
medicament ¡i nu provoacá dureri de stomac. Conform
cercetárilor din ultimi 200 de ani, nu are niciun efect se-
cundar administrat oral sau intravenos. A fost utilizat cu
reniltate extraordinare in cazui grave. Fárá a dori sá
exagerez, a sosit vremea ca argintul coloidal sá fie recu-
noscut nu numai drept cel mai sigur, ci gi drept cel mai
eficient remediu din lume."
Matt Metcalf, Perception Magazine,3 l0 I 199 5
Cu toate acesteo, fiecare terapie care nu ia in con-
sideralie aspectele mentale Si emolionale ale tratamen-
tului nu poate duce pe termen lung decát la succese par-
¡iale. in aceastd privin!á, argintul coloidal nu este un
ponaceu, care ar face asumarea responsabilitálii pri-
vind boala Si stilul de vialá de prisos.
Páná acum, din practica terapeuticá nu sunt cunos-
cute efecte secundare. Ca primá reaclie se pot inráutáfi
u¡or simptomele iniliale, datoritá luptei organismului cu
agenfii patogeni, gen obosealá sau frisoane, care dispar
dupá 3 zile. in canri mai grele, pacientul reaclioneazá
183

182. MiháiÍá Toma
la inceput cu o stare de spirit schimbátoare sau senzalie
uqoará de ráu. Pot apárea balonári, insá la un tratament
mai lung dispar. Declan¡area de alergii la argintul din
apa cu argint coloidal nu a fost observatá.
Argintul coloidal este netoxic Ai lipsit de efecte se-
cundare u;tilizat terapeutic (pe o duratá limitatá) chiar gi
administrat in cantitáli mari.
in SUA s-au semn alat cazuri de argiria, colorarea
pielii in gri (problemá exclusiv cosmeticá) cáteva zeci
de cazuri (60 de cazurí). Dar argiria a apárut páná acum
numai la persoane care au luat timp de zeci de ani com-
pugi de argint sau solufii de argint oblinute cu aparate de
electrolizá individuale, deci fárá controlul puritáfii apei
gi a concentra{iei de argint coloidal. Nu se cunoaste
niciun caz de argirie provocatá de apa cu arqint coloidal
produsá de firme specializate si atestate.
Dupá calculele specialiqtilor gennani [7], ar putea fi
depáqitá cantitatea de argint din organism dacá se iau 78
-372litri de solulie ct 25 ppm de argint coloidal. Ceea
ce ar insemna cála o utilizare zikticá, de 100 ml (ceea ce
e foarte mult) dintr-o solufie de 25 ppm, ceea ce cores-
punde a2,25 mg zilnic, dupá 50 luni( 4 ani), s-ar atinge
o concentrafie care poate dáuna omului, asta fárá a lua
in considerare eliminmea. La o concentrafie de 5 ppm,
ar trebui 20 de ani de administrare zilnicá a 100 ml !!
Ceea ce este practic imposibil !!
184

183. Apa, miracolul vielii
Modalitáfi de combinare
Apa cu argint coloidal poate fi folositá impreuná cu
toate celelalte terapii, insá trebuie luatá in alt moment al
zilei. Apa cu argint coloidal poate fi combinatá cu esen-
lele florale Bach, uleiuri esenliale, remedii homeopatice,
suplimente alimentare naturale, medicamente, alte tera-
pii cu apá, etc. Dacá se folosesc concomitent qi remedii
homeopatice, trebuie sá fie o distan!á de 30 minute intre
acestea qi apa cu argint coloidal. Dacá se folosesc extern
uleiuri esen{iale, trebuie sá treacá 4 ore páná la trata-
mentul cu argint coloidal. tn ordine inversá sunt suflrci-
ente 2 ore.
Apa cu argint coloidal nu trebuie diluatá, nici mur-
dáritá cu apá puternic mineralízatá.
Másuri suplimentare nece§are
Deoarece particulele se resping reciproc datoritá
sarcinilor electrice de acelaqi fel, trebuie evitali orice
factori care faciliteazá aglomerarea gi descárcarea 1or.
De exemplu : cámpurile electrice, magnetice, tazele de
luminá; ceea ce inseamná cá apa cu argint coloidal tre-
buie linutá la intuneric, departe de aparatele electrocas-
nice, gi nu in frigider.
185

184. Miháüd Toma
10.6. CURA CU APÁ CU SHT]NGIT
Aga cum am descris la paragraful 3.2.13 apa cu
shungit este recomandatá in tratamenful urmátoarelor
boli: hipertensiune, diabet, boli cardiovasculare, gastri-
tá, astm, anemie, boli de ficat, de rinichi, ale vezicii bi-
liare, ale pancreasului, dispepsie, obosealá cronicá, sis-
tem imunitar slábit, ráceli obiqnuite qi impoten{á.
Existá mai multe variante de curá de apá cu shungit:
Varianta 1
Se beau cel pufin 3 pahare de apá cu shungit pe zi.
Aceasta se prepará astfel: la ll de apá filtratá sau platá
se pun 1009 de shungit. Avánd in vedere cá pachetul cu
chipsurile de shungit are 300 g se pot folosi o datá 3 I de
apála care se pun cele 300 de grame de shungit. Apa nu
trebuie agitatá ci doar lásatá sá actioneze shungitul mi-
nimum 30 minute qi maximum 3 zile. inainte de a fi in-
troduse in vasul at apá chipsurile de sungit se clátesc cu
apá rece. Nu se recomandá linerea shungitului in apá
mai mult de trei zile. Dupá trei zile apa se ftltreazá in-
tr-un alt vas iar chipsurile de shungit pot fi imediat refo-
losite.
Dupá o luná de utilizare chipsurile trebuie sá fie ex-
puse l-2 ore la soare. Acliunea shungitului se manifestá
timp de 6 luni dupá care chipsurile trebuie inlocuite.
186

185. Apa, miracolul vielii
Varianta 2 (cwa japonezá)
Se bea dimineala imediat dupá spálarea pe dinli
aproximativ 0,51 de apá cu shungit preparatá conform
celor de la varianta 1. Nu se mánáncá qi nu se bea nimic
timp de 40-60 minute. Cura trebuie {inutá cel pulin 1 iu-
ná, dar e bine ca termenul sá fie prelungit páná la 2-3
luni.
Varianta 3
Este o curá cu apá preparatá cu shungit timp de 72
ore pentru schimbarea apei deteriorate din corpul nostru.
Se beau 1,5 - 2,5 llzi lará a mai consuma alte lichide.
Durata curei in zile este funclie de greutatea corporalá.
Exemplu: pentru o greutate de 50 kg se vor bea 751apá
structuratá cu shungit, in total, ceea ce inseamná 50 de
zile x 1,5 Uzi. Adicá proporfia este de 1,5 I apá cu
shungit pentru fiecare Kg al corpului. Evident cá pentru
o greutate a corpului de 80 kg va trebui sa bem 120 |
apá cu shungit in 60 de zlle, dacábem2Uzi.
Se recomandá ca in timpul acestei cure sá nu se mai
consume alte lichide chiar dacá márim carfiitatea zllnicá
de apá cu shungit páná1a2,51.
Curele de apá cu shungit nu au contraindicafii qi nu
se cunosc reacfii adverse.
187

186. L
2.
Miháüá Toma
Capitolul l l
RECOMANDÁRI DE FINAL
Prin tot ceea ce face[i, RESPECTAJI APA. Nu
poluali ráurile qi lacurile, nu aruncali resturi de
niciun fel in ape, luali atitudine cánd vede{i seme-
nii fácánd asa ceva, faceli economie la apa menaje-
ta!
Cát de des aveli ocazia plantali pomi qi copaci gi
participali la acliuni de impádurire. Pentru cá
pÁOUnfe este cea care ajutá decisiv la formarea
izvoarelor cu apá vie.
incercali sá nu mai be{i apá de la robinet. Si nici
s-o folosiji la máncare, ceaiuri, cafea.
incercali sá folosili detergenfii BIO. Pe pia!á se
gásesc ,,nucile de sápun" un produs 100% de ori-
gine vegetalá, de fapt fructele arborelui Sapindus
Mukorossi ) care creqte liber intr-o zona nepoluatá
din India, la poalele munlilor Himalaya. Acest
produs are qi acliune antifungicá qi antimicrobianá,
este hipoalergenic gi este 100% biodegradabil qi
nepoluant. Mai mult este gi mai ieftin de 2- 3 ori
a
_).
4.
188

187. Apa, miracolul vielii
decát detergenlii sintetici.
5. Procurali-vá un filtru cát mai performant qi folosili
apa filtratá atát pentru terapie cát gi pentru báut qi
gátit.
6. in func1ie de banii de care dispunefi gi de scopurile
pe care le ave{i, e bine sá vá procurati un ionizator
sau un activator de apá, pentru a avea apá vie, al-
caliná gi hexagonalá tot timpul.
7. Folosifi vase de sticlá sau lut pentru apá. §i in má-
sura posibilitalilor procurafi-vá un dispozitiv de in-
formare sau structurare a apei din cele prezentate
la capitolul7.4.
8. Puneli etichetá cu : ,,IUBIRE §I RECUNO§TIN-
TÁ" pt sticla cu apá, cu scrisul spre interior.
9. Spunefi,,MULTUMESC" apei inainte de-a o bea.
10. Spunefi rugáciunea ,,TATAL NOSTRU" inainte
de masá qi faceli semnul crucii asupra máncárii.
11. Puteli folosi apá sfinfitá, o cegcu{á la l0 - 15 litri
de apá alcaliná filtratá sau platá, pentru a modifica
structura apei.
12. Dacá sunteli bolnavi sau dacá vre{i sá vá menJinefi
sánátatea, adoptali un stil de viafá sánátos cu mig-
care multá, apá fifratá vie 1,5 - 2 llzi, regim ali-
mentar echilibrat, cu multe legume qi fructe proas-
pete (80% alimente alcaline, 20oA alimente acide),
relaxare, practicali IUBIREA qi IERTAREA.
13. Fili deschiqi la spirit gi nu refuzali nicio informalie
189

188. MiháiÍá Toma
sau terapie care :v-ar putea fi de folos. Folosi{i-vá
discernámántul qi ascultali-vá atát inima cát qi ra-
fiunea. Asumafi-vá responsabilitatea pentru tot ce-
ea ce facefi qi gándifi.
Nu uitafi cá APA este condi{ia esenlialá a viefii, de
existenla ¡i de calitatea ei depinzánd existenla OMENI-
RII. Sá protejám prin toate mijloacele apa existentá pe
TERRA.
Sá ne aducem aminte cá noi oamenii suntem un N-
TREG, cu luminá qi intuneric, cu bine qi ráu, cu bucurie
gi suferin!á, iar 70Yo din noi este APÁ.
Pentru a fi sánátoqi trebuie sá ne RESPECTÁM pe
NOI ÍN§INE qi PC CEILALTI. Sá RESPECTÁM APA
(nu-i aqa, suntem 70% ltL}
Sá ne asumám RESPONSABILITATEA propriei
VIETI, a propriei SÁNÁfÁ1I ¡i implicit a propriei
FERICIRI.
Sá nu uitám cá am venit pe Pámánt pentru a ne invá-
fa propriile lecfii de via!á, necesare pentru evolufia
noastrá spiritualá.
Sá nu cáutám vinovafi iN efenA noastrá pentru
toate problemele qi suferinfele noastre.
190

189. Apa, miracolul vielii
Sá ne aducem aminte cá cele mai puternice medi-
camente sunt IUBIREA, IERTAREA gi DÁRUIREA
NECONDITIONATÁ ( qi APA gtie acest lucru)!
Sá-I mulfumim lui Dumnezeu pentru fiecare zi pe
care o primim, pentru lumina, aerul gi apa pe care ni le
dáruiegte necondilionat, pentru frumusefile naturii create
de El, pentru bucuriile, pentru VIATA qi pentru marele
dar al LIBERTÁIII de a ALEGE.
Agadar, dragii mei, ALEGETI SÁ FITI FERICITI,
ECHTLTBRATT, SÁNÁrOgr, ALEGETT SÁ ruer1r
ror cE vÁ iNcoNroARÁ §I pE vol IN§IVÁ,
ALEGETI sá vá IERTAJI pentru toate greqelile 9i frici-
le voastre, ALEGETI s¿ DÁRUIJI cát mai mult ñrá a
agtepta sá primi{i nici mácar Recunogtin!á.
RESPECTATI-VÁ pe voi qi pe CEILALTI qi RES-
PECTATI APA !
Cu IUBIRE .
191

190. MiháiÍá Toma
BIBLIOGRAFIE
1. ANTON, Speranfa, Incursiune in me-
dicina naturistd, Editura Polirom, Iaqi, 2001
2. BEJU, Angela Elena, Echilibrare ns-
turald optimald, Anatecor Arad, 2007
3. Bársan Lidia, Mic manual de trezire
interioard, Editura Angel Therapy, Bucuregti
2005
4. Bársan Lidia, Tu Si puterea ta inter-
ioard, Editura Angel Therapy, Bucureqti 2006
5. BRAGG, Paul C., Postul un miracol,
6. Callum Coats, Vrdjitorul apeirE,ditura
Excalibur, Bucureqti, 2009
7. Cousens Gabriel, David Wagner,
Energia tahionicd, Editura For You, Bucuregti
2009
8. CHIRILÁ, Pavel, Alimentafia echiti-
bratd a omului sdndtos, Editura Nafional Bu-
cureqti,2008
9. EMOTO, Masaru, Miracolul apei,
Editura Adevár Divin, Bragov
10. EMOTO, Masaru, Adevdrata putere a
t92

191. Apa, miracolul vielii
apei,Editura Adevár Diün Bragov
11. Lynne Mc Taggart, Cámpul, Editura
Adevár Diün, Braqov, 2009
12. Yon HOST, Walter, KÜHN, Werner,
Kolloidal Silber aus Medizin, das gesunde
Antibiotikum, AT Verlag, 2005
13. Miháitá Toma, Dezintoxicareatizicd Si
psihicd, Editura Dharana, Bucureqti ,2009
14. NENITESCU, Costin, Chimia Gene-
ralá, Editura didacticá gi pedagogicá, Bucu-
reqti, 1978
15. SA¡IDA, §tefan, DUMITRACHE, Ra-
luca, POPA, Valeriu, Ddruim lumind Si iubire,
Tip. Everest 2001, Bucuregti 2007
16. STÁNCIULESCU, Traian, MANU,
Daniela, Fundamentele biofotonicii, Editura
Performantica, Iagi, 2002
Articole:
GIURGIU, Eugen, Cura cu apd, Formula AS nr.
826t2008
Periodice:
Compendiu Conferin!á ANATECOR, Arad sept.
2007
Formula AS - nr. 533/2002;66312005; 666/2005;
688/2005; 76412007 ; 82612008.
r93

192. Miháiló Toma
Nutrition & Health - nr. 1, An XII, Cali News,
2007
Conferinfe:
Qx World Conference - Budapesta 17 -20 oct.
2008
194

193. Apa, miracolul vie¡ii
Cuprins
Mulqumiri .................5
Cuvánt inainte ..........7
Capitolul l
APA, MIRACOLUL VIETII ....................14
Capitolul?
CALTTATTLE §r PARAMETRTT APEr.. .....................24
2.1. Indicele acido-bazic-pH............................30
2.2. Potenfialul de oxido - reducere (POR) .......31
2.3. Tensiunea superficialá (TS ) ......... ..............32
2.4. Conductibilitateaelectricásaurezistenta
apei JJ
195

194. MiháiÍá Torua
3.2.7 Apa PI...... .........50
3.2.8. Apa hexagonalá......... .........54
3.2.9. Apa sárácitá in deuteriu.............. ..........57
3.2.10. Apa cu Argint Coloidal ......60
3.2.11. Apa cu Aur Coloidal .............. ..............72
3.2.12. Apa imbogá[itá cu calciu de coral :
coRAL-MrNE .................73
3.2.13. Apa cu SHT NGIT .............75
Capitolul4
ECHILIBRUL ACIDO-B AZIC.
ROLUL CALCruLU N ORGANISM ............. .........7 g
Importanfa calciului.... ..........83
Capitolul5
HTDRATARE §r DESHTDRATARE ........86
Capitolul 6
ALIMENTE ALCALINIZANTE-§ I-ALIMENTE
ACIDIFIANTE............. ............93
6.1. Alimente care duc la aparifiaunui mediu
puternic alcalin - pH : 8,5 - 9....... .........97
6.2. Alimente moderat alcaline ........97
6.3. Alimente ugor alcaline, pH neutru...............98
6.4. Alimente putemic acide - pH : 5,0 - 5,5....98
6.5. Alimente moderat acide - pH: 6,0 - 6,5 .....99
6.6. Alimente ugor acide - pH neutru 7,0...........99
Capitolul T
ApA - PLTNTEA iNrnB CER §r pÁrrtÁNr...........101
7.L. Memoria apei........... ................101
7.2. Apa - componentá a sistemului de laseri
biologici... .........108
7.3. Apa - Oglinda Sufletului .......114
7.4. Ape informate qi structurate ....124
7.4.I. Apa informatá prin biorezonantá........I24
7.4.2. Apa structuratácuADR-4..................126
t96

195. Apa, miracolul vie{ii
7.4.3. Apa Tahionizatá ...............127
7 .4.4. Irvoare támáduitoare ... ...... .. .... ... . .. .. .. . 1 3 1
CAPITOLUL 8
APA _ FIINTÁ VIE. APA §I CORPUL
EMOTrONAL............ ............136
8.1. Apa - Fiinfá vie............ ...........136
8.2. Apa gi corpul emofional ..........143
Capitolul 9
SISTEME DE FILTRARE §I TRATARE A APEI
PENTRU UZ FAMILrAL........... .............147
9.1. Filtrul AQUATOR PLUS .......149
9.2. Filtrul MULTISTADIC........ ...150
9.3. Filtrul SANTEVIA ..................153
9.4. Ionizatorul de apá PUREPRO JA- 103 ....153
9.5. Ionizator JP109 ORION..... .....155
9.6. Activatorul de apá AQUARION...............156
9.7. Optimizatorul de apá PI - MAG...............159
9.8. Dispozitivul GAV (Generatorul de apá vie)
160
Capitolul 10
TERAPTI CU ApÁ... .............163
10.1. Curá interná cu 4 pahare I 2i...................163
10.2. Cura cu apá- varianhchinezeascá........I66
10.3. Cura cu apá cu MICROHIDRINÁ §I
ALKA-MrNE............... ......168
10.4. Cura cu apá sárácitá in Deuteriu ............174
10.5. Cura cu apá cu ARGINT COLOIDAL ..176
10.6. Cura cu apá cu SHUNGIT ...186
Capitolul lt
RECOMANDARI DE FINAL ...............188
BrBLrOGRAFIE............. .......192
t97