2. @ Miháifá Toma
O 2009 Editura DHARANA
Eúana Afrardtw Eucure sti
Str. SfantalEcaterirw nr.15, sect.4, O.Q. 53
rfe[ ozl-xz zq z¿
e -r.nal [. e litura @g mai I c om
www.sufletdecarte.ro
Coperta cotecyiei : fuLifrai fularinescu
Domnul Miháifá Toma poate fi contactat
la tel. 0745715036
e-mail: mihaitatoma@yahoo.com
rvww.tm-holistic.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romániei
TOMA, nnIIrÁITÁ
Apa - miracolul üe{ii : terapii interne cu apá / Toma Mihái}á. -
Ed. a2-a, rev. - Bucuregti : Dharana, 2010
ISBN 978-973 -897 5 -3 4-7
615.8
Avertisment:
Terapiile prezentate in aceastá lucrare au caracter in-
formativ. Autorul gi editura nu iqi asumá responsabilita-
tea in caztl realizárli unor terapii fárá supravegherea
medicului de specialitate.
3. MULTUMIRI,
tn primul ránd mulgumesc lui DUMNEZEU pentru
toate darurile pe care mi le-a fácut qi pentru incercárile
viefii, care s-au dovedit prilejuri de cunoaqtere pe dru-
mul cátre SINE.
Mullumesc familiei mele, soliei Gabriela, copiilor
Doru gi Silvia, pentru iubirea, inlelegerea qi sprijinul lor.
Apoi, profesorului qi prietenului drag inimii mele
Yogacharya Mario Sorin Vasilescu, pentru lumina qi
cunoa¡terea dáruitá.
Prietenilor mei preofilor Tiberiu Vigan, Ieronim
Stoican gi Aurel Bendariu, care mi-au fost reazim de
iubire gi putere in momentele de cumpáná ale viefii.
Prietenilor de la ANATECOR Arad: Remus Tánase,
Johan Müller Dragoman, Aurica Borcea, Traian
Stánciulescu, Michael Szellner, Sorinel Bálan, Rodica
Costicá, Mircea Stefea, etc... pentru dáruirea gi iubirea
cu care iqi fac misiunea asumatá, aceea de a-i ajuta qi
armonízape cei din jur.
Editorului meu, Nelu Busuioc, pentru cá a fácut po-
sibilá apat'rfia acestei cár[i.
Tuturor le trimit IUBIRE, RECUNo§TINTÁ qi
ARMONIE !
Autorul
4. ,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín
care plutegte este cel care degenereazd. Re-
ínnoifi acest lichid din timp ín timp, dali-le
celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hrdni Si pulsul vielii poate continua la infi-
nit"
Alexis Carrel
5. Apa, míracolul vielii
CUVANTINAINTE
Tráim intr-o perioadá de mari schimbári. Schimbári
fundamentale in viafa noastrá gi in viala Mamei Pámánt.
Schimbári care se petrec mai ales in plan spiritual, qi ca-
re vor afectz intreaga popula{ie a planetei, dar gi desfá-
§urarea VIETII pe planeta albastrá.
Conform specialigtilor, in ultimii 15 ani, nivelul de
vibralie al Planetei Pámánt, a crescut de la 7,8 Hzla 13
Hz, iar noi, oamenii, trebuie sá ne aliniem acestui nou
nivel de vibrafie pentru a fi in armonie cu Mama Pámánt.
De aceea se spune cá secolul )O(I va fi un secol al spiri-
tualit¿ifii sau nu va mai fi deloc. Pentru cá cine nu se va
trezi din punct de vedere spiritual qi nu va lucra pentru
ridicarea nivelului sáu de vibrafle, va avea mari proble-
me pe toate planurile ¡i chiar va dispare de pe planetá.
De acea, in ultimii 20,30 de ani, se observá un cu-
rent extraordinar la nivel mondial, cátre spiritualitate,
cátre CUNOA§TEREA DE SINE, pentm ridicarea de-
asnpra materialitáfii care ne-a subjugatatáteamii de ani.
Zeci de milioane de oameni de pe toate continentele,
indiferent de culturá sau religie, sunt in postura de cáu-
tátori ai ADEVÁRULUI gi IUBIRII.
6. MiháiÍá Toma
DUMNEZEU este IUBIRE iar IUBIREA este !esá-
tura universului, FORTA care {ine qi conduce totul, fi-
ind OMNIPREZENTÁ, OMNIPOTENTÁ, qi OM-
NISCIENTÁ.
in acest ocean de materialism in care ne ducem viafa
este normal sá apará dezechilibre qi boli. Dupá cum bine
spunea prietenul nostru Johann Müller Dragoman, cau-
zele principale ale bolilor sunt:
a. Pretenliile prea manfa!á de lume;
b. Dependenfa de valorile materiale;
c. Nerespe ctarea legilor spirituale;
d. Lipsa iubirii necondifionate.
E bine sá ne oprim din alergátura zllnicá, dupá má-
runtele lucruri care constituie viala noastrá qi care cre-
dem cá sunt foarte importante, qi sá ne tntrebám:
Ce vreau eu sá fac cu viafa mea ?
Care sunt prioritá1ile mele aici ¡i acum ?
Tráiesc eu oare in AICI qi ACUM ?
Má bucur eu de toate darurile lui Dumnezeu ? Sau
nu mai qtiu gi nu mai pot sá má bucur ?
Mulfumesc in fiecare zi pentru aceste daruri ?
8
7. Apa, miracolul vie¡ii
imi asum eu responsabilitatea pentru PROPRIA
VIATÁ qi PROPRIA FERICIRE sau intotdeauna
caut vinovafi in afará pentru problemele gi suferinfe-
le mele ?
Congtientizez cá sunt o fiin{á de Luminá in interco-
nexiune permanentá cu toate fiinfele de pe pámánt gi
chiar din univers ?
Am uitat sá IUBESC, sá IERT 9i sá AJUT, sau mai
qtiu incá ?
Ar trebui sá ne menlinem spiritul deschis, sá nu re-
fazám nimic apriori, sá practicám discernámántul (foar-
te grea virtute !), sá ascultám, sá ALEGEM ce credem
cá e bun gi ni se potriveqte qi sá FIM. Sá schimbám or-
dinea celor trei verbe:
a Avea, a Face gi a Fi
in
A FI, A FACE qi A AVEA
Faptul cá dimensiunea spiritualá este dimensiunea
principalá a fiinlei umane se regásegte si in afirmalia
medicinii tibetane privind principalele cauze ale bolilor
care ar fi:
8. Miháüá Toma
a. TGNORANTA
b. LÁCOMIA
c. tNcÁmanpa
Sá analizám pufin aceste cauze.
Prima gi se pare cea mai importantii este IGNO-
RANTA dar nu ignoranfa totalá, pentru cá majoritatea
oamenilor sunt buni specialigti sau meseriaSi ?n dome-
niul lor de activit¿te. Ci ignoranla in privinla fiinlei
noastre. Adicá nu mai qtim gi nici nu ne mai intrebám:
Cine suntem?
Ce suntem?
De unde venim?
incotro mergem?
Care este scopul viefli?
Dacá ne-am intreba, am incepe sá cáutám ráspunsu-
rile (qi cei care o fac le qi gásesc!), ¡i viala noastrá" ar
cápáta sens, ar deveni mai armonioasá gi mai fericitii.
Adicá am risipi o parte insemnatá a IGNORANTEI.
Pentru cá aceasta ne impinge in pácatul de a incálca
legile divine ale iubirii, armoniei, adevárului, dreptá1ii,
másurii (echilibrului) gi respectului de sine gi ne aduce
inevitabil suferin!á, boalá, denñdejde. Majoritatea oa-
menilor au impresia derivatá din ignoranfá cá sunt sepa-
rati de Dumnezeu. Au uitat cá TOATE sunt UNA, cá
Dumnezeu este pretutindeni gi in fiecare din noi, cá ne
iubegte necondif;onat, qi nu ne dá niciodatií mai mult
l0
9. Apa, miracolul vie{ii
decát putem duce, toate ?ncercárile prin care trecem fi-
ind lecf,i din care trebuie sá ?nváfám.
Ce anume sá invátám?
Cá nu suntem numai trup fizic, cá sufletul 9i spiritul
determiná trupul fizic cu care trebuie sá fie in armonie,
cá trebuie sá in{elegem qi sá respectám legile universale
ale iubirii, iertárii, adevárului qi dreptiitii- Iar scopul fi-
nal al vielilor noastre este sá ne tntoarcem acolo de unde
am plecat - la Tatiil Ceresc.
Risipirea ignoranlei ne stii la indemáná" trebuie nu-
mai sá VREM gi sá ALEGEM sá facem acest lucn¡
pentru cá viafa noastrá este o SUMÁ DE ALEGERI.
A doua cauzá, LÁCOMIA, este ptezentá la fiecare
pas in viala noastrá. incepánd de la lácomia pentru mán-
care qi báuturá existentá aproape páná la moatte, conti-
nuánd cu lácomia pentru bunuri materiale (bani, case
maSini, firme, etc.), apoi cu dorinla de celebritate qi
faimá qi terminánd cu lácomia pentru putere care este
deosebit de periculoasá atát pentru propria persoaná cát
mai ales pentru cei din jur. Lácomia pentru bani gi goa-
na petmanentá dupá profit au condus la poluarea accele-
ratá a apei, a aerului, solului 9i alimentelor, ceea ce bi-
neinleles cauzeazÁ dezechilibre 9i boli.
Cánd omul este dominat de lácomie (qi dacá se aflá
qi in ignoran{á, cu atát mai ráu) fiinla lui este dezechili-
bratá, tot ceea ce face gi gándeqte este orientat cátre pla-
nul material, sufletul 9i spiritul sunt neglijate aproape
11
10. Miháiló Toma
total gi bolile apar inevitabil. Iar odatá apárute nu se
vindecá decát prin schimbarea radicalá a omului, printr-
un efort susfinut, prin intoarcerea la valorile sufletului gi
spiritului care sunt legile divine. intotdeauna existá qan-
se de vindecare qi de miracole, pentru cá vindecarea este
o necesitate scrisá in stráfundurile fiin,tei noastre. De-
pinde numai de noi ce ALEGEM. Pentru cá LIBERUL
ARBITRU (puterea de A ALEGE) este cel mai mare
dar de la Dumnezeu cátre om.
A treia cauzá, iNCÁir¿faREA, aÍe ca sinonime or-
goliul nemásurat, mándria exageratá (slava degartá).
Omul crede cá le poate face pe toate singur, EGOUL lui
personal creqte la cote inimaginabile, pierde legátura cu
Dumnezeu qi cu semenii qi evident cá fiinfa se dezechi-
libreazá. Pentru cá aflat in aceastá stare omul uitá de
obicei sá mai dáruiascá, voind numai sá primeascá (doar
i se cuvine !), devine disprefuitor fa!á de semeni qi de
Dumnezeu, coboará la o stare de vibrafie foarte joasá qi
iaráqi fiinfa lui se dezechilibreazá. Sfrnfii Párin1i soco-
teau MÁNDRIA (slava deqafá) pácatul cel mai mare
(este pácatul ?ngerilor cánrfi care s-au crezut dumnezei)
din el derivánd o mulfime de alte pácate ce produc páná
la urmá pierzania omului.
Dacá ALEGEM sá nu mai fim ignoranfi in ceea ce
priveqte fiinfa noastrá, atunci sigur vom gási mentori,
profesori, duhovnici, maeqtri, cáfii, etc., care ne vor in-
druma pe calea regásirii armoniei si echilibrului fiintei
t2
11. Apa, miracolul vielii
noastre, qi astfel vom scápa gi de lácomie qi de ingámfa-
re. Atunci vom fi mai aproape de ceea ce suntem in
adáncul fiinfei noastre: IUBIRE SI BUCURIE.
Prin informa{iile aduse de aceastá lucrare dorim sá
contribuim ¡i noi la risipirea paialá a IGNORANIEI,
intr-un domeniu care fine fundamental de VIAIA fiin1ei
noastre qi a planetei Pámánt gi anume APA. Aceastá
APÁ atát de comuná, de ráspánditá, de ignoratá, de ne-
cesará, de nerespectatá gi de pulin cunoscutá.
Vom incerca sá facem o trecere in revistá a tipurilor
de apá, a calitálilor gi parametrilor acestora, a ultimelor
cercetári asupra proprietáfilor apei qi rolului acesteia in
organismul uman, precum gi utilizarea diverselor tipuri
de apá in terapii, pentru dezintoxicarea gi echilibrarea
fiin,tei umane.
l3
12. Mihdilá Toma
Capitohrl l
APA, MTRACOLULVTE!'II
Motto:
Iisus, ín Evaghelia dupó Toma:
,,Dacd nu vd veli cunoaste pe voi, veli
trái ín sárdcie"
APA este o substantá miraculoasá. Unirea enigmati-
cului atom de oxigen cu atomul de hidrogen reprezintá
secretul esenlial al Macrocosmosului. tn urma acestei
uniri a apárut marele laborator de producere gi reprodu-
cere a vie,tii: I{2O. Apa primeqte energie qi informalie
din univers qi o transmite in organismul uman.
Apa este matricea vielii, creatá de Dumnezeu inain-
tea luminii. Aqa cum se spune fir Genezá (1.2):,,Pámán-
tul era pustiu qi gol; peste fa{a adáncului de ape era tn-
tuneric Si Duhul lui Dumezeu se misca pe deasupro ape-
lor"
Apoi in Geneza (1.5) este scris: ,,Dumnezeut a numit
lumina zi, iar intunericul l-a numit noapte. Astfel a fost
o seara, apoi a fost o diminea{á; aceast¿ a fost ziua in-
14
13. Apa, miracolul vie¡ii
¡at-"
§i Apostolul Petru in a doua Epistolá Soborniceascá
spune: ,,Cáci inadins se fac cá nu qtiu cá odinioará erau
ceruri gi un pámánt scos prin cuvántul lui Dumnezeu din
apá si cu ajutorul apei"
Este singura substan!á de pe Pámánt ce are 4 faze:
solidá, lichidá, gazoasá qi cristal lichid. Aceastá stare
deosebitá de cristal lichid, in care se gáseqte apa in celu-
le, este cea care permite primirea qi circulalia Luminii qi
a Informaliei in trupul nostru fizic. Apa este cel mai bun
solvent de pe Pámánt. Este flamabilá (arde). B,et:zina
uscatá (ftrá apá) nu arde !! Apa adeváratá, purá, este cea
care ne dá PUTERE. Ftuá APÁ nu ar exista VIATÁ PE
TERRA. APA este deci cea mai mare bogáfie a UMA-
NITÁTII.
Suprafala acoperitá de apá a planetei este de 510 mi-
lioane km2 : 70,8o/o din suprafala totalá. Conform date-
lor Conferinlei Naliunilor Unite asupra resurselor de apá
de la Mar del Plata din 1977, volumul total al apei exis-
tente pe pámánt este de 1400 milioane km3 din care vo-
lumul apei dulci este 37,8 milioane km3 adicá 2,7oA din
cantitatea totalá de apá. Din aceasta numai 0,46Yo poate
fi utllizatá direct, restul de 99,54oA se sustrage utilizárii
directe de cátre oameni deoarece este reprezentatá de:
- ghelari gi calote glaciare - 77 ,2yo
- apadin lacuri qi mlaqtini - A35o/o
- apele subterane qi umiditatea solului
15
14. Miháitá Toma
22,47yo
- cursuri de apá - 0,01o/o
- vapori de apá din atmosferá- 0,0404
in total, apa dulce care poate fi folositá este numai
0,009o/o din intreaga cantitate de apá de pe Pámánt!!
Problema apei va deveni in acest secol XXI o pro-
blemá capitalá, mai importantá decát cea a combustibili-
lor fosili (!ilei, gaze), de calitatea qi cantitatea acesteia
depinzánd continuarea vie{ii pe pámánt.
in procesul complex al viefii pe pámánt nu degeaba
apa sáratá din mári gi oceane are o pondere asa de mare
in volumul total al apei. Márile qi oceanele au un ro1 ca-
pital in menfinerea echilibrului compoziliei atmosferei
pámántului deoarece algele gi fitoplanctonul extrag CO2,
bioxidul de carbon din apele de suprafalá qi degajá 02 in
atmosferá. Dacá viala in ocean nu ar mai exista, cantita-
tea de CO2 din atmosferá s-ar tripla fafá de cea actualá!!
Din cele peste 90 de elemente care se aflá pe pámánt,62
le gásim qi in ape. Clorura de sodiu, adicá sarea obignui-
tá, reprezitrtáL 75o/o din cantitatea totalá de minerale din
oceane adicá 40 mii de trilioane de tone, sarea fiind qi ea
o substan{á indispensabilá viefii.
Apa este un material debazá al celulelor vii, deoare-
ce in interiorul membranei celulare plutesc componente-
le celulelor - nucleul, mitocondriile, enzimele, etc. Ma-
tricea intercelulará este qi ea in cea mai mare másurá
compusá din apá. Din acest punct de vedere cele mai
16
15. ,,nuide,, paaiaretuJg:::::,:*,1 ,*rere si rimra.
Aceste fluide pot dizolva qi transporta diferitele substan-
fe din organism datoritá asimetriei qi constituliei bipola-
re a moleculelor de apá. Volumul total al apei corpului
poate fi impár,tit in trei compartimente: intracelular,
transcelular, extracelular.
Apa intracelulará este reprezentatá de volumul de
lichid conlinut de protoplasma celulará, qi este 40Yo din
greutatea totalá a corpului..
Apa transcelulará este formatá din mai multe volu-
me mici de lichid, confinute in canalele glandelor exo-
crine, sistemul tubilor colectori ai rinichilor, umoarea
apoasá a ochilor, endolimfa utriculará, lichidul cefalora-
hidian qi lichidele din arborele traheo brongic gi tractul
gastrointestinal (aceste lichide reprezintá l% din
greutatea totalá a corpului).
Apa extracelulará constá din apa plasmei, lichidul
interstilial, limfá Si faza extracelulará a fesutului con-
junctiv dens qi al oaselor gi este 20%o din greutatea totalá
a organismului.
Apa este compusá din oxigen, element din grupa a
§asea a tabelului lui Mendeleev, qi hidrogen, cel mai
mic element chimic.
Molecula de apá are formá de V iar tipul de molecu-
1á este AX2E2, ceea ce inseamná cá la atomul central de
oxigen sunt conectate 2 legáturi de hidrogen qi douá pe-
rechi de electroni. in ceea ce privegte structura electro-
t7
16. MiháiÍd Toma
nicá a oxigenului (1s22s22p4) doi din cei gase electroni
de pe stratul de valenle formeazá, o legáturá cu fiecare
atom de hidrogen, in timp ce cei patru electroni rámaqi
formeazá douá perechi nelegate de electroni. Cele douá
perechi nelegate formeazá la rándul lor douá cái mole-
culare. Structura moleculei de apá este de tetraedru per-
fect (unghi de legáturá de 109,5o) in cazul apei 4,,obiec-
te" sunt conectate atomului central dar acestea nu sunt
identice. Cele 2 perechi de electroni nelegali (datoritá
incárcáturii negative) se resping una pe alta, pretinzánd
un spafiu mai larg. Polaritatea legáturilor de apá rcnrJtá
din doi factori:
a) diferenfa dintre electronegativitatea oxigenului qi
hidrogenului;
b) forma de V a moleculei.
Astfel, oxigenul atrage mai mult electronii din legá-
turá decát hidrogenul, iar dacá molecula ar fi dreaptá,
cele douá efecte direcfionate unul spre altul s-ar elimina
reciproc. in mod similar, schimbul de incárcáturá in cele
douá legáturi O-H, atribuie o anumitá sarciná (polaritate)
gi moleculei ?n sine. Distanfa legáturilor covalente pola-
rizate dintre atomi este de 0,96 x 10-1om. Datoritá carac-
terului asimetric bipolar al moleculei de apá, aceasta are
un capát pozitiv gi unul negativ. Carcn¡ltat, componen-
tele ionice sunt foarte bine dizolvate (exemplu Na Cl), o
mullime de substanfe sunt disociate in molecula de apá.
Apa dizolvá orice substan{á care poate sá facá parte din
18
17. legárura o"n o*rlrJ
miracolul vie¡ii
Densitatea apei este maximá la 4oC, iar la 20oC este
de 998,2 kg/m3. in procesul de inghe! al apei se formea-
zá o structurá tetraedricá cu ajutorul legáturilor de hi-
drogen, ttllizarea spafiului fiind oarecum ingreunatá,
deoarece existá multe goluri gi cavitá{i. Din aceastá cau-
zá densitatea ghefii este mai micá decát a apei, iar vo-
lumul mai mare cu aproximatív 9oA. De aceea ghea{a
plutegte pe apá. ln starea de vapori moleculele sunt sin-
gure. in starea lichidá apar grupuri de molecule - 6 sau
12 sau 18. Explicafia fenomenului o gásim in polaritatea
moleculei de apá.
in ultimi 20 de ani s-a descoperit cá apapoate exista
gi intr-o a patra stare numitá starea de cristal lichid intre
0 - 60oC, aceasta fiind forma structuralá ce caracterizea-
zá márile ¡i oceanele gi fiecare fiin{á vie. in aceastá sta-
re apa posedá o incárcáturá magneticá specialá care este
baza comunicárii moleculare qi parte a complexului ,,
fosfat - apá - oxigen legat" ce explicá Biofotonica - teo-
ria laserilor biologici. Acest complex in care este pre-
zentá apa structuratá sub formá de cristal lichid, este cel
care asigurá circulafia LUMINII (a biofotonilor) in or-
ganism, in special noaptea, asa cum vom vedea intr-un
capitol viitor. Apa existentá in corpul uman actioneazá
ca o moleculá bipolará care inconjoará fiecare anion ¡i
cation cu o matrice structuralá unicá rezultánd aqa numi-
{ii ,,clusteri"(grupuri) de molecule de apá, care ocupá un
19
18. Miháild Toma
spaliu mult mai mare decát particulele dizolvate pro-
priu-zis. Clusterii au o frecvenfa proprie de rezonanfá.
Dacá se aclioneazá asupra organismului adicá asupra
apei din organism, adicá asupra clusterilor cu o frecven-
fá potrivitá, clusterii pot fi descompugi gi substanlele
dáunátoare pot fi eliminate din corp. Este interesant fap-
tul cá aceqti clusteri de apá rezistá chiar dacá particulele
in jurul cárora sunt construi{i au fost dizolvate. Apa de-
vine un fel de purtátor de informafie. Memorarea sub-
stanlelor dizolvate are un rol esenlial, printre altele a
dezvoltárii alergiei. Nu este deci suficientá indepártarca
alergiei in sine din corp, ci informafiile din jurul ei tre-
buie de asemenea,,qterse". Acest lucru se poate realiza
cu ajutorul terapiei prin biorezonanfá. Perturbarea elec-
tronilor, adicápozilionarea lor in corp, este esenla f,recá-
rei terapii, in timpul cáreia ordinea qi aqezarea molecu-
lelor finalizeazá condilia patologicá sau non patologicá
(boalá sau sánátate).
Cercetátorii au stabilit cá apareprezintá, aproximativ
70Yo din corpul uman, iar:
- la 7 sáptámáni embrionul esfe 95oA apá;
- bebeluqul de 7 sáptámáni este 75- 80 oA apá;
- adultul are 70 - 75 % apá;
- várstnicul 50 - 60 Yo apá;
- bátránul de 81 de ani are 49,8oA apá
- creierul are 85%o apá;
- ficatul are 80Yo apá;
20
19. Apa, miracolul vielii
- sángele are 83oA apá.
intre 35 - 42C structura e instabilá (gheafá + apá li-
chidá +cristal lichid) qi atunci se produc reacfiile bio-
chimice care genereazá qi intrelin viala. §i asta la o
temperaturá de 37"C gi o presiune de I atmosferá !!
Penffu a reproduce in laborator aceleaqi reaclii care au
loc in celulá qi in corp la 37"C gi la p : I atm, este ne-
voie de sute de grade gi sute de atmosfere !!!
Iatá de ce APA este parte esenlialá a marelui MIS-
TER al VIETII !
in organismul uman apa arc urmátoarele funclii:
1. Regleazá temperatura corpului;
2. Asigurá sánátatea pielii;
3. Este un lubrifiant natural pentru articulafii;
4. Ajúá la absorbfia nutrienlilor;
5. Transportá nutrienfii in interiorul organismului;
6. Indepárt eazá toxinele din organism;
7. AjrÍá la digestie qi la toate reacliile chimice;
8. Este esenlialá pentru circulafia gi flexibilitatea va-
selor sanguine;
9. Umidificá aerul pe care il respirám;
10. Creeazá un strat de proteclie in jurul organelor
vitale;
I 1. Regleazá nivelul electronilor gi protonilor din ce-
lule;
12. Ne protejeazá impotriva radiafiilor cosmice ¡i a
altor tipuri de radiafii;
2t
20. Miháilá Toma
13. Este principalul purtátor de Informalie qi Luminá
in organismul uman.
Ce face omenirea pentru a ingriji aceastá bogáfie ex-
traordinará ñrá de care viata asa cum o cunoastem nu ar
putea exista?
Ce sá facá?
Deverseazá in apele planetei anual 250 milioane de
tone de contaminan{i din care 10 milioane tone de pe-
trol !
Aruncá in mare degeurile radioactive rezultate din
industria nucleará, in oceane strángándu-se páná in pre-
zent peste 90 de mii de containere cu deqeuri radioactive.
Aruncá tot ce nu ii mai trebuie in ape, numárulpolu-
anlilor ridicándu-se la peste 80 de mii!!
Partea civiLizatá a omenirii face risipá de apá, deqi
pe glob existá peste I miliard de oameni care nu au ac-
ces la apa potabilá qi zilnic mor 4.000 copii din cavza
calitá{ii sau lipsei apei, in total 5 milioane persoane pe
an, de l0 ori mai mult decát in diversele rázboaie.
Mai mult, in special in partea aceasta civllizatá a
omenirii, se cresc pásári gi animale pentru carne de con-
sum, in sistem intensiv, pentru care se consumá cantitáfi
imense de apá gi care constituie o sursá de poluare a
apelor extrem de serioasá. Pentru cá pe Glob se cresc
anual peste 13 miliarde de gáini, 1 miliard de porci, 1,4
miliarde bovine qi 1,8 miliarde de oi, care prin dejecfiile
lor polueazá apele mai mult decát toatá industria ¡i ca-
22
21. narere de evacuar:::;;:::i*!^,,^ue ra un roc!!
(conform raportului World Watch Institute 2008).
Este neapárat necesar sá devenim cu tolii mai re-
sponsabili fafá de APA planetei, sá o RESPECTÁM qi
s-o IUBIM!
Dacá wem ca VIAIA sá continue pe TERRA!
in urmátorul capitol vom vedea cum ar trebui sá fie
apa pe care o bem qi folosim, pentru a ne aduce sánátate.
23
22. MiháiÍá Toma
Capitolul2
CALITATILE §I PARAMETRII APEI
Motto:
« Apa este leagánul vielii »
Pentru echilibrarea noastrá, vindecarea sau menline-
rea unei stári de sánátate, este foarte importantá calítatea
apei pe care o bem, nu numai cantitatea.
in primul ránd apa potabilá ar trebui sá fie lipsitá de
impuritá1i - metale grele, clor qi compugi organici ai
acestuia, nitrifi, nitrali, uleiuri, fenoli, substanfe organi-
ce, bacterii, parazili, virusuri. Aceste condilii sunt stabi-
lite in fiecare fará prin legi sau noÍne pentru apa potabi-
lá. in Románia aceste reglementári sunt: Stas l342ll99l
qi Legea 45812002. Aceste reglementári stabilesc con-
centra{iile admise de substanfe chimice, metale, bacterii,
etc., pentru apa potabilá liwatá in refea de instala{iile
centrale sau locale de tratare a apei. Prezentám mai jos
tabelele cu aceste reglementári.
24
23. Apa, miracolul vielii
Parametrii microbiologici
Parametru/Unitatea de
másurá
Valoarea
admisá
Metodá de
analizá
Eschirichia coli (Ecoli)
/100m1
0 rso 938-1
Entercoci (Streptococi fe-
cali) /100m1
0 STAS
300y1991
ISO 7899-2
Parametrii indicatori
Parametru/ Unitatea de
másurá
Valoarea CMA
Aluminiu (uell) 2A0
Amoniu (me/l) 0,5
Bacterii colifbrme
lnumár/l00ml)
0
Carbon organic total
(cor)
Nici o modificare anormalá
Cloruri (mg/l) 250
Clostridium perfringens
(numár/l00m1)
0
Clor rezidual liber
(ms/l) 0.50
25
24. MiháiÍá Toma
-la intrarea in refea
-la caoát de retea
0,25
Conductivitate
(uScm-tla 20'C)
2sa0
Culoare Acceptabilá consumatorilor qi
nici o modificare anormalá
Duritate totalá (grade
sermane) minim
5
Fier (¡rgll) 200
Gust Acceptabil consumatorilor gi
nici o modificare anormalá
Mangan (pgll) 50
Miros Acceptabil consumatorilor gi
nici o modificare anormalá
Numár de colonii la
22.Clml
Nedetectabili la 100 de ml
Oxidabilitate (mg Oxi-
een/l)
5,0
pH (unitáli de p) ):6,5
(:Q 5
Sodiu (me/l) 200
Substanfe tensioactive
Total (us.ll).
200
Sulfat (mdl) 2s0
Sulfuri si hidroeen sul- 100
26
27. Apa, miracolul vielii
Trihalometani (pgll) Total (suma
concentrafiilor compu¡ilor speci-
ficafi)
100
La o analizá sumará a acestor tabele se observa cá in
apa potabilá liwatá in relea sunt permise anumite con-
centralii mici de diferite substanfe periculoase pentru
sánátate. Acest fapt se datoreazá metodei de tratare a
apei cu clor (cea mai ráspánditá pe plan mondial) qi fil-
trárii cu straturi succesive de nisip qi cárbune activ, me-
tode care nu reusesc sá ducá la oblinerea unei ape foarte
curate qi sánátoase. Situafia este generalá pe plan mon-
dial, mai ales in marile aglomerári urbane de la cámpie,
unde fluviile gi ráurile care ajung au apa pliná de polu-
anfi, cu concentrafii de zeci sau sute de ori peste limita
normalá, poluanfi care nu pot fi relinuti in stafiile de fil-
trare gi tratare a apei. Mai mult, datoritá folosirii cloru-
lui la tratarea apei, pH-ul (despre care vom vorbi in con-
tinuare) permis este peste 6,5, adicá este permis sá bem
apá acidá (ce este cu pH sub 7,0 este acid). Pentru a
avea o apá mai curatá gi sánátoasá atát la intrare, cát qi
la ieqirea din stafiile de tratare, unele mari oraqe care au
fonduri igi aduc apa potabilá prin sisteme de conducte,
din zonele muntoase, unde este mult mai pulin poluatá.
De exemplu: Pentru New York apa este adusá de la
29
28. Miháild Toma
190 km. Pentru Los Angeles de la 390 km, iar pentru
San Francisco de la 500 km!!
in afara acestora existá o serie de parametri de care
trebuie sá linem seama (sá ne informám) pentru a folosi
o apá adeváratá, care sá hidrateze celulele qi sá elimine
toxinele. Ace¡ti parametri sunt :
2.1. Indicele acido-bazic - pH
PH-ul se referá la concentra{ia de ioni pozitivi de
hidrogen dintr-o solufie oarecare. Un pH scázut (sub 7-
valoarea neutrá) indicá o cantitate mare de ioni de hi-
drogen, solufia este acidá, iar un pH ridicat (mai mare
de 7), ?nseamná o cantitate micá de ioni de hidrogen, so-
lulia fiind alcaliná. Acest parametru indicá energia hi-
drogenului qi a activitáfii sale in medii lichide.
I neci dacá apa are pH-ul mai mic decát 7 este acidá,
iar dacáare pH-ul mai mare de 7 este alcaliná. t[
Lichidele din organismul nostru au un pH bazic,
sángele, limfa, saliva qi mucoasele avánd reac{ie alcali-
ná. Astfel pH-ul unei persoane sánátoase este de 7,35 -
7,4A, dar dacá scade la 7,2 persoana intrá in comá gi la
7,L moare. Modificarea valorii pH cu o unitate duce la
modificarea aciditálii sau alcalinitáfii in propor,tii de 10 :
1 (astfel o apá cu pH : 7,5 este mai alcaliná de 2 ori
decát una cu pH : 7,4; una cu pH : 8,0 este de 10 ori
mai alcaliná decát una cu pH: 7,0 ).
30
29. sángere
",r"
!r''"i"'iiliJo,rli'*^
^pentru
toate
celulele noastre, el alimentánd toate organele gi este
foarte important pentru sánátate ca el sá-qi pástreze un
pH normal. Apa este de fapt hraná pentru sánge. Dacá
apa nu este de calitate, scade ¡i calitatea sángelui, pier-
dem apoi califatea sistemelor circulator, respirator, etc.
qi in final sánátatea.
Se cunoagte faptul cá microorganismele nu se dez-
voltá in lichidele cu pH bazic, de aceea lichidele alcali-
ne reprezintá un scut in fa(a germenilor patogeni.
lnfucát aproape tot ce máncám ne acidifiazá, trebu-
ie sá bem o apá alcaliná (cu pH peste 7).
Scáderea pH-ului duce la tulburári de imunitate.
Menlinerea organismului intr-o stare buná de alcalinita-
te activeazá limfocitele responsabile cu intárirea imuni-
táfii.
Datoritá poluárii, apa de ploaie este qi ea acidá (pH
:5 - 6 in zonele rurale, pH:4 - 5 in orase cu circulafie
auto), qi afecteazá la modul general organismul gi in
special pielea gi páruI.
7) Potenfialul de oxidoreducere (POR)
Exprimá capacitatea apei de a lupta contra radicali-
lor liberi (cu ajutorul electronilor liberi) gi se másoará in
milivolli.lscara este de la -800mV(intre 0 gi -800mV e
un POR foarte bun), páná la +l200mV (intre 0 qi
31
30. MiháiÍá Toma
+1200mV e un POR prost). Valorile pozitive aratá des-
fágurarea proceselor de oxidare in lipsa electronilor, iar
valorile negative aratá desftsurarea procesului de rege-
nerare qi prezenfa electronilor. Pentru ca apa sá realize-
ze o buná proteclie a organismului, POR trebuie sá aibá
valori negative (0 spre -800mV).
Apa de la robinet (din relea) are un POR de aproxi-
mativ +185mV (prost), care nu realizeazá o buná pro-
teclie a organismului. 0
2.3. J*"p*itp-.39----------------uperf
iciatá(TS)
Cu cát tensiunea superficialá este mai joasá, cu atát
apa este mai udá.
Toate celulele organismului necesitá o apá cu o ten-
siune superficialá de aproximativ 45 dynelcm2. Tensiu-
nea superficialá a lichidelor interne cregte o datá cu vár-
sta, acest fenomen contribuind la evolufia procesului de
imbátránire.
Fárá o tensiune scázutá, apa nu poate sá treacá prin
peretele grásos al celulei, toxinele nu pot párási celula,
iar hrana nu poate pátrunde in aceasta.
Apa de la robinet are tensiunea superficialá de 73
dyne/cm2 qi in aceste condilii schimbul nu se face corect.
Apa báutá trece prin corp ftrá sá hidrateze suficient ce-
lulele gi noi credem cá dacá am báut 2l - 2,5 l/zi, sun-
tem cu siguran!á sánátoqi !
32
31. Apa, miracolul vielií
Celulele deshidratate incep sá se distrugá, organis-
mul incepe sá consume propriile celule gi lesuturi qi
apar boli autoimune precum scleroza in pláci, lupus, etc.
Se pot bea tone de apá curentá de la re{ea cu tensiu-
nea superlrcialá de 73 dynelcm', dar dacá lipsesc micro-
nutrien(ii care sá o converteascá la 45 dyne/cm', se poa-
te ajunge la deshidratareala nivel celular. De asemenea
se pot lua cele mai scumpe vitamine, cáci ele nu ajung
in celule decát in cantitáti foarte mici qi in rest se elimi-
ná.
Apa fiartá are o tensiune superficialá de 55
dynelcm2, adicá este mai udá decát apa de la relea, dar
nu este recomandatá pentru báut din alte motive (vezi
paragraful,,Apa fiartá")
Tensiunea superficialá a lichidelor biologice este de
45 dyne/cm2. Sucurile de legume qi fructe au o astfel de
tensiune superficialá, acesta fiind incá un motiv pentru
care trebuie sá le consumám, deoarece contribuie atátla
hránirea celulelor, cát qi la detoxifierea lor.
2.4. Conductibilitatea electricá sau rezistenfa
apei
Pentru menfinerea viefii, miliardele de celule ale or-
ganismului trebuie sá facá schimb de informafii intre
ele. Acest sistem complex de comunicafii acfioneazá cu
ajutorul fluxului de electroni. Electronii nu pot sá se
aa
JJ
32. Miháilá Toma
deplaseze in organism in lipsa hidrogenului.
Acest parametru dá informafii ¡i despre conlinutul
in minerale al apei.
34
33. Apa, miracolul víe¡ii
Capitolul 3
FORMELE APEI
Motto:
,,Celula este nemuritoare. Lichidul ín
care pluteSte este cel care degenereazá. Re-
ínnoili acest lichid din timp ín timp, dali-le
celulelor ceea ce au nevoie pentru a se
hráni Si pulsul vielii poate continuo la inJi-
nit "
Alexis Carrel
3.1. APE NATURALE
3.1.1. APA DE PLOAIE
Este de fapt o apá distilatá, dar datoritá poluárii ae-
rului prin care trec picáturile, devine acidá.
3.1.2. LAPOVTTA
Asemánátoare ploii, este o apá distilatá gi la fel, da-
toritá poluárii aerului prin care trece, devine acidá.
35
34. Mihái¡d Toma
3.1.3. APA DE SUPRAFATÁ
Include lacurile qi lacurile de acumulare, izvoare ce
curg mai incet, ráuri, fluvii, mári gi oceane. Márile qi
oceanele au apá sáratá, care nu poate fi folositá in con-
sum decát dupá desalinizare. Apa dulce reprezintá doar
un procent de 106 din cantitateatotalá a apelor de supra-
fa|;á.
3,I.4. APA DE IZVOR
Este o apá de origine naturalá, care ajurge la supra-
fa!á datoritá precipitaliilor acumulate. Confinutul mine-
ral este mai mic de 1 gram/litru. Ideal ar fi sá folosim
apá de izvor cu un confinut de minerale de 0,5 g/litru,
deoarece organismul nostru funclioneazáinaqa fel incát
poate utiliza doar mineralele organice (din legume, zar-
zavaturi, fructe), iar cele anorganice din apá se depun
sau se eliminá cu eforturi.
Cea mai buná apá de izvor este cea din izvoarele de
la munte datoritá urmátoarelor aspecte:
- atmosfera este nepoluatá qi in curgerea ei apa
se incarcá cu oxigen;
- datoritá faptului cá trece peste mii gi milioa-
ne de pietre, clusterii de apá se sparg gi apa
devine hexagonalá, exact asa cum trebuie
pentru o hidratare perfectá a celulei;
- pe traseul ei prin zona in care aerul nu este
poluat apa absoarbe qi radialiile infraroqii de
36
35. Apa, miracolul vielii
la soare;
- apa este bogatá in substanle minerale qi lipsi-
tá de poluanfi gi substanfe toxice;
- izvoarele sunt in zone umbroase, cu tempera-
turi apropiate de 4oC situafie in care energia
interná a apei este maximá.
intr-un cuvánt, aceasta este apa vie, necesará orga-
nismului nostru.
3.1.5. APA MINERALÁ
Este o apá medicinalá cu conlinut mineral ridicat qi
cu efect curativ. Trebuie consumatá la sursá, pe perioa-
de limitate de timp, in scop terapeutic. Nu poate inlocui
apa de báut gi nu se recomandá s-o folosim zilnic ca
apá de báut. Existá gi ape minerale termale folosite
pentru bái in scop terapeutic.
3.1.6. APA DE FÁNTÁNÁ
Este o apá oblinutá prin foraje la diferite adáncimi
de la l0 m la 100 m.
Apa din ffintánile de suprafatá (sub l0 m) ar trebui
folositá numai pentru udat.
Din pácate, poluanlii de pe sol (insecticide, pesticide,
ingráqáminte, cei aduqi de ploi din aerul poluat, cei re-
niltali din activitáti industriale), ajung in pánza freaticá
qi tot mai gfeu gásim apá de ffintáná curatá qi vie (trebu-
ie forat la adáncimi foarte mari).
37
36. Miháüá Toma
3.I.7. APA PLATÁ
Este apa care se gáseste in comer!, in recipiente din
plastic qi este recomandatá pentru consum. Sursele sunt
izvoare sau foraje de mare adáncime. Are un conlinut
bun de minerale, dar existá diferenfe de calitate in func-
lie de sursá. Apoi mai intervine gi factorul depozitare -
in cát timp ajunge la consumator, ce substanfe din am-
balajele de plastic trec in apá, precum gi temperatura la
care este pástratá De regulá sunt ape netratate.
Conform Le gii 4 52 I 2002, parametrii microbiologici
sunt:
Parametrii microbiologici pentru apa imbuteliatá in
sticle Itesau alte rec
Parametru Nnitatea
de másurá
Valoarea
admisá
Metoda de analizá
Escherichia coli
Gcoli)/250m1
0 ISO 9308-1
Enterococi (Strep-
tococi fecali)
l250ml
0 STAS3001l1991
prENISO12780
Numár de colonii la
22.Clml
100 STAS 3001/1991 pr
EN ISO 622
Numár de colonii la
37.Clml
20 STAS 3001/1991 pr
EN ISO 6222
38
37. 3.2.
Apa, mirocolul vielii
APE TRATATE
3.2.I. APA DE ROBINET
Este de regulá o apá tratatá cu clor, eventual gi cu
ozon pentru dezinfectare (omorárea bacteriilor) gi f,rltra-
rea grosierá.
Toate marile orase sunt alimentate cu apá din ráuri
gi fluvii poluate in amonte cu cele mai diverse substanfe
(peste 80.000 de diferite substan{e chimice).
Nicio stalie de filtrare nu reuqegte sá transforme
aceste ape intr-o apá uxatá qi sánátoasá. Potrivit norrne-
lor existente in lume pentru apa potabilá (care de multe
ori nu se respectá !) aceastá apá care ajunge in casele
oamenilor este o apá menajerá! §i nici aceasta curatá!
Nu mai vorbim de faptul cá páná la consumator apa
trece printr-un sistem de conducte de oJel, cupru, plastic
(PVC) care contribuie la impurificarea acestei ape. in
plus, absenla razelor solare contribuie la inmullirea di-
vergilor agenli patogeni in conducte, chiar dacá acestea
din urmá sunt dezinfectate.
Metodele conven(ionale de tratare a apei sunt: sedi-
mentare, coagulare, filtrare (fizicá sau biologicá) apoi
dezinfecfie. Se mai folosesc opjional procedee de mine-
r alizare, dezactiv are, deminer alizare, fl ocul are me c anicá,
despumare, etc. Filtrarea poate fi lentá, directá, cu pre-
siune gi cu vid, cu microsite qi membrane, etc.
Demineral izarca poate viza dedurizarea, deferizarea,
39
38. MiháiÍá Toma
sau demanganízarea. Dezinfeclia se face de regulá prin
clorinare (cu clor, cu dioxid de clor, cu cloraminá), dar
¡i prin ozonizare, iodurare sau bromurate, cv argint sau
cu pefinanganat de potasiu, etc.
Nu existá metode aplicabile practic de a epura spe-
cific o anumitá substan!á. Prin urmare se epureazá ne-
discriminatoriu clase ?ntregi de componen{i ai apei, nu
doar cei toxici, ceea ce duce gi la indepártarea unor sub-
stan{e dorite qi mai ales la costuri mari qi muncá multá,
consum mare de reactivi, schimbare frecventá de filtre,
etc.
tn Románia, prin HG100/2002 de aprobare a normei
de calitate a apelor NTPA 013, s-au definit urmátoarele
trei tehnologii standard de tratare a apei pentru trans-
formarea apelor de suprafa{á de categoriile Al, A2, A3
in apá potabilá:
Categoria A1: tratare fizicá simplá qi dezinfec{ie (de
exemplu: filtrare rapidá gi dezinfeclie).
Categoria A2: Tratarea normalá ftzicá, chimicá gi
dezinfeclie [de exemplu: perclorinare, coagulare, flocu-
lare, decantare, frltrare, dezinfecf ie (clorinare fi nalá)] .
Categoria A3: Tratare ftzicá, chimicá avansatá,
perclorare qi dezinfeclie [de exemplu; clorinare inter-
medieará, coagulare, floculare, decantare, filtrare prin
adsorblie (pe cárbune actic) dezinfecfie (ozotizare. clo-
rinare finalá)1.
Printre substanlele chimice utilizate in tratarea apei
40
39. Apa, miracolul vie¡ii
se numárá: varul nestins, sulfatul de aluminiu, clorul,
hidroxidul de calciu, soda causticá, dioxidul de carbon,
carbonatul de sodiu, sulfatul feros qi sulfatul feric, cár-
bunele activat praf sau granule, silicoforura de sodiu,
polielectrolili, amoniacul, fosfalii sulfatul de cupru, per-
manganatul de potasiu, hipoclorilii, clorura de sodiu, ar-
gilele.
Etapele de tratare a apei intr-o stalie de tratare sunt:
sitarea, sedimentarea, filtrarea, oxidarea (nu se aplicá
peste tot), adsorblia, stabilizare a (dezacidifierea, deferi-
zat e a, dem an g an izare a), de durizare a, dezactiv ar ea, dez-
infeclia, clorinarea, ozonizarea (se aplicá rar), ultravio-
lete (se aplicá rar).
Apa din re{ea, in ciuda tratárii ei, sau datoritá poluá-
rii secundare, carezultat al tratamentelor, poate confine
urmátoarele substanfe dáunátoare sánátá1ii :
- Clorul qi compugi ai clorului;
- Trihalometani;
- Materialeplutitoare;
- Materiale cu miros gi gust din conductele de
plastic;
- Bacterii;
- Ciuperci;
- Parazili;
- Metale - fier, mangan, plumb, arsenic, cad-
miu, mercur;
- Compuqi de Ca qi Mg (care fac apa durá).
41
40. Miháüd Toma
Utilizarea clorului pentru dezinfectarea apei potabile
a inceput in anii 1880 - 1900. Degi are o mullime de
dezavantaje, acesta a rámas modul standard de tratare a
apeí. Clorul nu este folosit pentru cá este sigur sau efi-
cient ca dezinfectant, ci pentru cá este cel mai ieftin!
Potrivit Consiliului American pentru Calitatea Me-
diului, ,,riscul de cancer in cazul persoanelor care con-
sumá apá cu clor este cu 93oA mai mare decát in cazttl
persoanelor care consumá apá ftrá clor".
in anii 1968 - 1969, dr. Joseph Price a scris o carte
numitá "Boli coronariene/colesterollclor", a cárei con-
ch;zie era cá una din principalele cauze ale artero-
sclerozei, infarctului qi AVC (accident vascular cerebral)
este clorul.
Cánd este adáugatin apá, clorul se combiná cu ele-
mentele naturale din aceasta, formánd trihalometani
(produqi de clorurare), numili THM. Acegti produgi se-
cundari determiná apari¡ia radicalilor liberi in organism,
ducánd la distrugerea celulelor, fiind puternic canceri-
geni. Atunci cánd consumám apá cu clor, aceasta dis-
truge celule gi fesuturi din organismul nostru. Doctor
Robert Carlson de la Universitatea Minnesota a aftmat,
in urma cercetárilor efectuate, cá ( problema clorului
este similará poluárii aerului », §i (( cel mai aprig ucigaq
al timpurilor moderne este clorul ».
Una dintre cele mai gocante descoperiri ale cercetá-
torului citat este cá douá heimi din expunerea periculoa-
42
41. Apa, miracolul vielii
sá la clor se datoreazá inhalárii aburilor gi absorbfei la
nivelul pielii in timpul dugului. Un duq cald deschide
porii qi permite accelerarea absorbliei clorului qi a altor
chimicale din apá. Aburul pe care il inhalám in timpul
duqului poate conline de 50 de ori mai mult clor decát
apa de la robinet, deoarece clorul se evaporá mult mai
rapid qi la o temperaturá mult mai scázutá decát apa. In-
halarea este un mijloc mult mai periculos, deoarece clo-
rul trece direct in sánge. Inhalarea clorului este una din
cauzele astmului bronqic Ai a brongitei, in mod special la
copii, boli a cáror frecven{á a crescut clu300oA in ultimii
20 de ani. Clorul din apa de duq produce gi efect cosme-
tic negativ, scázánd hidratarea gi elasticitatea pielii gi a
párului. Gustul neplácut al apei cu clor ii face pe oameni
sá se indrepte spre surse gi mai nesánátoase de lichide:
sucuri, báuturi carbogazoase gi alte lichide indulcite !
Apa tratatá cu clor nu mai con{ine protonii gi elec-
tronii indispensabili corpului nostru.
Pe lángá deficienla de protoni qi electroni, confine qi
sáruri minerale nefaste.
§i apa este o hraná, dar nu pentru a ne furniza sáruri
minerale (acestea le putem lua din surse de origine ve-
getalá gi animalá), ci protoni gi electroni. Viala nu poate
exista fárá acegtia.Dacá apa nu conline protoni gi elec-
troni atunci, prin diverse reacfii biochimice, ii ia din di-
verse zone ale organismului, gi in special din apa intra-
celulará, ceea ce conduce la boli, imbátránire gi moarte.
43
42. MihdiÍá Toma
Cu cát avem mai pufiná apá intracelulará, ceea ce se in-
támplá pe másurá ce inaintám in várstá, capacitatea or-
ganismului de a primi gi de a transmite Lumina scade.
§i aga ilr¿eÁfRÁNtM qi aga MURIM. incá un motiv
pentru care este atát de importantá CALITATEA apei
pe care o bem gi folosim zilnic. Clorul, fiind un oxidant
foarte puternic, distruge (absoarbe) electronii qi scade
puternic cámpul magnetic al apei. Acelagi lucru produce
qi ozonul.
De aceea ar trebui sá evitám folosirea apei cu clor
de la robinet atát pentru báut qi cát qi pentru máncare,
iar la baie qi dug este recomandabil sá atagám un filtru
care refine páná la 90%o din clorul din apa caldá ( se gá-
seqte pe pia{á).
3.2.2. APA DISTILATÁ
Apa distilatá se obline prin fierbere, vaporizare qi
condensare de vapori. Ea nu poate intre{ine nicio formá
de via!á, de acea este numitá gi apá moartá. Datoritá fap-
tului cá nu poate intre{ine nicio formá de viafá, nu depo-
ziteazá substanfe in organismul nostru. Are o singurá
proprietate - greutatea. Este o apá acidá, fárá minerale,
stoarce organismul de minerale qi nu este bio - receptor.
De aceea nu se recomandá pentru báut.
Este recomandatá de unii terapeuli : Paul Bragg, Va-
leriu Popa, Bogdan Victor, in curele de dezintoxicare
sau post deoarece, datoritá greutáfii sale, exercitá o pre-
44
43. Apa, miracolul vie¡ií
siune asupra mineralelor anorganice, a actzilor qi a apei
toxice acumulate in organism (apa neagrá).
Apa distilatá, cánd intrá in contact cu « apa neagrá »
(apá cu toxine), se amestecá prin osmozá cu aceasta, fa-
ce schimb ionic ¡i preia o parte din toxinele acesteia,
realizándu-se purificarea organismului. Dacá ?npima zi
bolnavul consumá 2l de apá distilatá, el va elimina ace-
eagi cantitate de «apá neagrá » (apa distilatá nu hidra-
teazá celula), dar cu un conlinut de toxine mai ridicat
(aproximativ 5 %) din totalul toxinelor din organism.
in timpul curei cu apá distilatá trebuie fácute zilnic
clisme cu ceaiuri de plante (muqefel, coada qoricelului,
tátáneasá, rostopascá, etc.) qi consumate sucuri de le-
gume qi fructe BIO, pentru a aduce apá structuratá, vie,
in organism. Orice asemenea curá de dezintoxicare tre-
buie fácutá sub supraveghere medicalá, cu credinfá,
adaptatá afecfiunilor bolnavului ¡i cu schimbarea stilului
de viafá.
3.2.3. APA TILTRATÁ PRIN OSMOZA
INVERSÁ
Sistemul de purificare prin osmozá inversá este un
sistem de puriflrcare a apei foane avansat, eliminándu-se
99% din virusuri, bacteriile, poluanfii gi chimicalele din
apa de robinet.
in timpul osmozei, apa trece printr-o membraná
45
44. MiháiÍá Toma
semipefineabilá care previne fluxul mineralelor qi a al-
tor componente de la o solulie la alta. Osmoza este un
element fundamental in funclionarea organismelor vii.
Dacá se separá cu o membraná douá solulii diluate, apa
din solulia cu concentra{ie mai micá va curge inspre so-
lufia cu concentralie mai mare. Scurgerea solventului
poate fi opritá, chiar inversatá, dacá presiunea asupra
soluliei cu o concentrafie mai mare creqte. Aceasta este
osmoza inversá.
Sistemul de filtrare are 4 unitáli :
a) prima treaptá I - 2 prefiltre de carbon activ cu
pori de 2A ¡tm qi 5 ¡rm, care filtreazápohnn[ii de dimen-
siuni mari ( praf, sol, ruginá etc.);
b) a doua treaptá este membrana osmozei inverse -
inima purificatorului de apá - care are pori de 0,0001
pm si eliminá 99% din poluanlii biologici qi chimici di-
zolvatí in apá;
c) a treia treaptá este filtml de carbon activ, care
leagá materialele dizolvate rámase qi dá apei un gust qi
un miros plácut;
d) apatra unitate este de fapt un recipient pentru apa
filtratá.
Cu toate cá este un sistem foarte avansat de purifica-
re a apei, alcoolul etilic de exemplu nu este oprit, iar apa
rezultatá este o apá moartá, destructuratá.
Nu se recomandá pentru báut.
46
45. Apa, miracolul vie¡ii
3.2,4. APA FIARTÁ
Pentru a distruge bacteriile, apa trebuie fiartá timp
de 20 minute. Prin fierbere se pot distruge bacteriile gi
virusurile, dar nu poate fi redusá cantitatea de particule
gi compuqi organici. Fierberea este ineficientá qi consu-
má timp, gustul oblinut fiind neplácut.
in timpul fierberii se distrug mineralele valoroase,
creqte concentrafia de nitrali, sáruri, metale grele, iar
calciul, sodiul, magneziul qi fluorul atát de neces¿re or-
ganismului se depun, iat apa devine ,,moaÍtá". in con-
cluzie nu se recomandá a se folosi ca apá potabilá decát
in cazuri extreme.
Mai mult, apa frartá confine aproximativ 200 ppM
deuteriu fa{á de 146 ppM cát are apa obiqnuitá, ceea ce
conduce la imbátránirea rapidá a celulei umane qi la
dezvoltarea radicalilor liberi (se ¡tie cá o apá sárácitá in
deuteriu incetinegte imbátránirea; vezi paragraful « Apa
cu deuteriu »).
3.2.5. APA ALCALINÁ
Viala qi moartea noastrá se desfáqoarála nivel celu-
lar. Miliardele de celule care alcátuiesc organismul
uman sunt ugor alcaline gi trebuie sá rámáná aqa, pentru
a putea sá fie vii, sánátoase, funcfionale.
Atunci cánd fiecare celulá alcaliná iqi indeplinegte
funclia respiratorie, ea secretá produgi de metabolism de
naturá acidá.
47
46. MíháiÍá Toma
Degi aceqti produqi sunt folosili pentru a produce
energie qi pentru a men{ine func{ionarea, nu trebuie sá
se permitá acumularea lor. Un astfel de exemplu este
durerosul acid lactic apárú in urma eforturilor ñzice in-
tense (febra musculará).
Organismul va incerca sá se detoxifieze qi sá inde-
párteze acest acid, inainte ca el sá deviná toxic pentru
celule, modificánd aciditatea acestora. Dacá acidul intrá
in contact cu un organ, el creeazá gáuri in lesut. Acesta
poate determina aparília unor celule mutante. Nivelul de
oxigen scade in mediul acid, iar calciul incepe sá fie
consumat. in felul acesta, organismul poate sá producá
grásime tocmai pentru a se apára de un mediu prea acid.
Aceste depozite de grásime gi celulitá, pot fi de fapt nig-
te « pachete » pline de acid, care incearcá sá liná la dis-
tan!á acest acid de organele vitale. Grásimea poate salva
astfel organele vitale de traume. Dar noi trebuie sá aju-
tám organismul bánd o apá ctratá, frlffafá, alcaliná gi fo-
losind o dietá bazicá (cu alimente alcaline).
Apa alcaliná are un pH de 7,4 - 9. Se obline de re-
gulá prin ionizare sau prin adáugare de Microhidriná qi
Calciu Coral. Apa alcaliná ionizatá are efect reducátor
datoritá ionului negativ OH care leagá radicalii liberi,
intrefinánd sau anihilánd capacitatea de reacfie a acesto-
ra, fiind deci antioxidantá. Apa alcalirtá ionizatá imbu-
nátálegte capacitatea de dizolvare qi de metabolism a
nutrienlilor qi de eliminare a reziduurilor, fácánd astfel
48
47. ca intres ,r,r" ,Í!; *{,"rr,!J,:'":^,bine. Hidr ateazá
celulele de 6 ori mai bine decát apa obiqnuitá. Este re-
comandatá in :
- Hiperaciditategastricá
- Ulcer
- Diaree cronicá
- Digestieinsuf,rcientá
- Fermentafie gastricá qi intestinalá anormalá
(meteorism, halená)
- Hidropizie
- Obezitate
- Hipertensiune
- Cancer
- Micoze
Se recomandá sá be[i 2 I lzi de apá alcaliná, iar di-
mineala primul pahar (0,5 l) e foarte important. Nu se
recomandá sá beli apá alcaliná ionizatá impreuná cu
medicamentele pe bazá de calciu, sau antihipertensive.
Trebuie un interval de 1 orá intre acestea.
3.2.6. APA ACIDÁ
Are un pH sub 7 (6,0 - 6,9) qi se folosegte numai
pentru uz extern (pe piele). Este excelentá impotriva
micozelor de pe picioare sau de pe unghii ( 30 min se
stá cu picioarele in apá acidá ionizatá). Se mai folosegte
pentru arsuri, ráni, nas infundat, irigafii vaginale (mico-
ze).
49
48. Miháilá Toma
Se poate utlliza in gospodárie pentru dezinfectarea
suprafelelor. Folosirea apei acide ionizate pentru afecfi-
uni ale pielii poate fi combinatá cu utilizarca apei alca-
line - intern.
3.2.7. APA PI
A fost descoperitá de
Yamashita in 1964, in timpul
botanicá.
in decursul cercetárilor a
profesorul japonez Shoi
unui studiu de fizioiogie
fost descoperit faptul cá
inmugurirea se datoreazá unei cantitáli infime de sare
fero-fericá. Introducánd aceastá sare intr-un mediu pu-
ternic energizat qi trecánd-o printr-un proces de filtrare
cu ceramicá, se ob{ine apa PI. O particulá PI este mai
micá decát un proton, un neutron sau un electron. Parti-
cula PI face ca protonii gi neutronii sá iqi interschimbe
stárile de energie, ceea ce duce la formarea unei incárcá-
turi electrice gi energetice de sine státátoare. Cantitatea
de sare fero-fericá (ferita bivalentá qi trivalentá) este in-
fimá, de regulá doar semnalul energetic al substanfei
rámáne (2 x l}-tzmoli). Acestea sunt concentrafii ho-
meopatice. Aceste particule extrem de mici sunt con-
ductoare gi responsabile de transportarea informaliei qi a
,,memoriei"celulare (informalie codificatá anterior),
privind bioenergia naturalá a proceselor de vindecare.
Aceastá apá optimizeazá transferul de informatii din
organism.
50
49. Apa, miracolul vielii
Apa PI fierbe mai repede qi se consumá cu 8,2 oA
energie mai pu{in la fierberea ei decát la fierberea apei
normale. Inghea!á in intervalul -1 páná la -7 grade
Celsius qi acele de gheafá se topesc mai greu.
La Simpozionul Internafional pentru Prevenirea
Cancerului din Franf a 1998, unul din subiectele fierbinfi
a fost apa PI. in urma lucrárilor qi dezbaterilor s-au con-
cluzionat urmátoarele :
1. Apa PI este cea mai apropiatá de forma
apei din organism;
2. Prezintá proprietá{i antioxidante, datoritá
abilitálii de a elimina radicalii liberi.
3. Fumizeazá bioenergie. S-a ñcut un expe-
riment in care pegtii de acvariu au reugit sá tráiascá 216
zile intr-un acvariu inchis etang, numai pe baza energiei
din apá. in condilii normale un pegte de acvariu moare
dupá 3- 5 zlle intr-un acvariu inchis, in apá obignuitá.
4. Cregte numáruI celulelor Killer.
5. Cre¡te activitatea anticorpilor.
6. imbunátáfe¡te activitatea de autovindecare a
celulelor, trezind ,,memoria" celulará cu privire la vin-
decare.
7. Transportá mai mult oxigen prin organism,
creánd un mediu puternic oxigenat, care distruge orga-
nismele anaerobe.
8. Creeazá grupári mici de molecule de apá
ceea ce imbunátá{eqte funcfionarea celulelor qi efectele
51
50. MiháiÍá Toma
detoxifiante ale apei.
9. imbunátálegte capacitatea celulelor de a se
adapta la stres.
10. Neutralizeazá pH-ul apei, aducándu-l páná
la valori cu pufin peste 7, foarte aproape de pH-ul natu-
ral al organismului.
Datoritá acestor calitá¡i, cercetátorii japonezi (Dr.
Tokafumi Tsurumi) au ?ntocmit o listá cureztltate uimi-
toare oblinute asupra organismului uman:
- Eradicarea cancerului de stomac, micqorarea
fumorilor pe creier, ameliorarea leucemiei;
- Ameliorarea dermatitei si a alopeciei;
- Ameliorareadiabetului;
- imbunátálirea functionárii ficatului dupá he-
patitá;
- Scáderea presiunii sanguine qi imbunátátirea
ritmului cardiac;
- Recuperarea rapidá dupá atacul de cord;
- Ugurarea durerilor de cap ¡i a constipa{iei;
- imbunátá[irea imunitá1ii, - vindecarea rácelii,
gripei, virozelor, infecliilor;
- Ameliorarea SIDA
in urma cercetárilor efectuate in diferite domenii au
rezultaturmátoarele :
a). ín industrie:
- a scázut dramatic oxidarea qi ruginirea
b). ín agriculturd:
52
51. Apa, miracolul vielii
- au crescut dimensiunile legumelor gi s-a imbu-
nátáfit gustul acestora
- la culturile de spanac s-au ob{inut 25 de recolte
consecutive, ñrá o nouá insámánfare.
- pásárile gi animalele care au báut apá PI s-au
imbolnávit mai pulin, carnea gi ouále au avut un
gust mai bun, a crescut producfia de ouá, anima-
lele letargice au devenit mai jucáuqe.
c). ín laboratoarele medicale:
- mostrele de fesut conservat in apá Pi, in loc de
solulii hormonale, au rezistat 30 ani !
d). ín gospodárie :
- inmuierea rufelor produce mai multá finefe;
- la gátit, gustul máncárurilor a fost foarte bun,
micqorándu-se cantitatea de condimente;
- spálarea legumelor ¡i fructelor cu apá PI inde-
párteazá toxinele qi le prelungeste prospefimea;
- stropirea florilor cu apá PI intáreqte rádácinile
qi ajutá la imbogáfirea coroanei cu frunze;
- animalele de companie sunt mai pline de ener-
gie, sunt indepártate mirosurile neplácute, stro-
pirea blánii o face mai lucioasá gi mai curatá;
- dacá ne spálám cu apá PI, párul qi pielea sunt
mai curate, hainele nu se mai ingálbenesc la fel
de ugor.
53
52. MihdiÍá Toma
3.2.8. APA HEXAGONALÁ
Cea mai buná apá pentru sánátatea umaná este apa
hexagonalá. O apá obignuitá se prezintá in aglomerári
(clusteri) de 12 - 18 molecule, care nu reusesc sá pá-
trundá in celule deoarece canalele membranei celuiare
sunt hexagonale. De aceea apa care hidrateazá cel mai
bine celulele este apa hexagonalá. Aceasta existá in pro-
cent mare intr-un organism tánár, sánátos.
Ea transportá nutrienlii, indepárteazá toxinele qi
men{ine o comunicare eficientá intre celule. in organism
existá gi apá legatá fizic de alte structuri moleculare,
aceasta neputánd sá se migte liber prin perefii celulari.
Pe másurá ce inaintám in várstá apa legatá devine pre-
dominantá. Acest fapt micqoreazá eficienla a mii de
funclii metabolice, determinánd modifi cári semnificati-
ve ale structurii fesuturilor.
Moleculele din apa liberá sunt organizate in struc-
turi compacte, hexagonale, care au putut fi fotografiate
sub formá de cristale la -25 grade Celsius (Masaru
Emoto - Japonia). Miliarde de astfel de molecule se lea-
gá una de cealaltá intr-o lume acvaticá ce aratá gi se
comportá cu totul altfel decát apa de robinet sau de iz-
vor. Aceastá apá organizatá. este importantá deoarece es-
te mai eficientá ca alte tipuri de apá. Este mai mobilá.
Suntem capabili sá gándim, sá alergám, sá muncim ¡i sá
ne jucám datoritá minunatelor funcfii pe care le indepli-
nesc celulele. Din momentul naqterii, cantitáIi imense de
54
53. Apa, miracolul vielii
nutrienli qi compuqi vitali, cum este oxigenul, sunt adugi
la fiecare celulá. Fiecare celulá folosegte aceqti nutrienli
pentru a farniza energia diverselor activitáfi pe care le
intreprindem. Toxinele qi produqii secundari trebuie in-
depártafi. Ce anume aduce nutrienfii necesari la celule,
ce asigurá producerea de energie, ce indepárteazá degeu-
rile ? APA t lar apa care face acestea cel mai bine Si
cel mai rapid este apa liberá hexagonalá.
Eficienfa gi viteza acestei ape se datoreazá design-
ului qi formei moleculei de apá gi a celulei insáqi, deoa-
rece canalele membranei celulare sunt hexagonale.
De ce e bine sá bem apá hexagonalá ?
1 Pentru a ne umple organismul cu apa specialá he-
xagonalá cu care ne-am náscut, apá care pátrunde uqor
in fiecare celulá a corpului.
2. Pentru a imbunátáli comunicarea intre celule ast-
fel incát transferul de informalii sá se desfáqoare intr-un
ritm optim.
Potrivit exper{ilor, apa joacá un rol semnificativ in
transmiterea de informafii in intregul organism prin in-
termediul celulelor. ADN-ul din miliardele de celule ale
organismului transmite continuu informafii cu viteza
sunetului pe frecvenle de rezonan!á. Cel mai interesant
este cá nucleul fiecárui dublu helix al ADN-ului este
format dintr-o coloaná de aglomerári de molecule de
apá. in plus, cantitáfi semnificative de apá sunt organi-
zate in straturi multiple la suprafafa proteinelor structu-
55
54. Mihád Toma
rale intracelulare qi a membranelor.
Datoritá rolului jucat de aceastá apá superorganizatá
la nivelul celulelor, celulele posedá anumite tipare rezo-
nante cooperante, care se modificá in timp gi variazá in
funcfie de eficienla metabolismului.
Apa hexagonalá accelereazá rezistenla acestor tipare,
care produc efecte benefice asupra lesuturilor gi a ho-
meostaziei organelor.
Sá enumerám cáteva beneficii ale apei hexagonale:
- Accentueazá hidratarea celulelor (sánátatea
depinde de o hidratare crescutá a celulelor);
- Energizeazá celulele, conferind un plus de
energie ftzicá gi o mai mare claritate mentalá;
- Ajutá la menfinerea integritá{ii nucleului mo-
leculei de ADN, care este umplut cu apá he-
xagonalá;
- Contribuie la indepártarea toxinelor qi a de-
qeurilor acide din organism;
- Produce un nivel sánátos, bioalcalin in celule
gi lesuturi. Iar bolile nu se dezvoltá in mediu
alcalin;
- imbunátáfeqte comunicarea intercelulará in
scopul vindecárii si refacerii;
- imbunátáfegte transportul de oxigen qi
nutrienji, precum qi gradul de absorbfie;
- Ajutá celulele sá se vindece singure gi sá ge-
nereze energie;
56
55. Apa, miracolul vie¡ii
- Ridicá mintea gi trupul la un nivel de vibralie
mai inalt.
3.2.9. APA SÁRÁCITÁ iN »NUTERIU
Deuteriul este unul din izotopii hidrogenului. Nu-
cleul celor mai mulli atomi de hidrogen din naturá con-
lin un proton (simbol chimic 1H), insá nucleul atomului
de hidrogen mai poate confine gi un proton gi un neutron
sau un proton qi doi neutroni. in primul caz, aceasta se
numeqte deuteriu (simbol chimic 2H sau D), iar in al do-
ilea - tritiu (simbol chimic 3H sau T).
Conjinutul de deuteriu al apelor superficiale din zo-
na noastrá climaticá este de 150 ppm (pá{i per milion),
cu o fluctualie minimá; al precipitaliilor din zona ecua-
torialá, de 155 ppm; iar al apelor din partea nordicá a
Canadei, din interiorul continentului, de 135-140 ppm.
Cantitatea de deuteriu din apá variazá in f,rncfie de lati-
tudine, dar qi de altitudine (are o valoare de 150 ppm la
nivelul márii qi de circa 130 ppm la o inál{ime de 2.000
de metri). Cantitatea de deuteriu másuratá in apá este di-
rect proporfionalá cu con{inutul de deuteriu al organis-
melor care tráiesc aici.
Concentrafia de deuteriu din organismul unui adult
este de circa 120-140 ppm. Cu toate cá nu pare mult,
dacá comparám aceastá cantitate cu masa altor elemente
vitale, se observá cá deuteriul este prezent in corp intr-o
cantitate de qase ori mai mare decát calciul gi de zece ori
57
56. MiháiÍá Toma
mai mare decát magneziul.
O serie de experimente au demonstrat cá apa cu
conlinut scárut in deuteriu poate ñ folositá cu rezultate
deosebite qi ñrá niciun efect toxic. in plus, are influen{á
asupra diviziunii celulare. Cu cát concentratia de deute-
riu din apá este mai micá, cu atát va f,r mai lent procesul
de diviziune celulará, ceea ce inseamná cá « imbátráni-
rea )) organismului va fi incetinitá. De asemenea, in ca-
zul unei diviziuni celulare rapide, cresc qi qansele apaú-
fiei de diviziune.
in anii 60, in Uniunea Sovieticá, oamenii de qtiin!á
au studiat in paralel douá populafii ale cáror membri
ajungeau la várste extrem de inaintate gi erau foarte sá-
nátoqi. Obiceiurile lor, inclusiv cele alimentare, eratt
foarte diferite, insá cele douá populafii aveau ceva in
comun - beau apá de ghefar. Apa de ghe{ar este purá, fi-
ind formatá cu mii gi mii de ani in urmá, cu un procent
redus de deuteriu, dovedindu-se a avea gi calitafl biolo-
gice deosebite, dar avea gi altceva, eta hexagonalá
(structuratá), alcaliná gi purá.
La copii qi tineri, cantitatea de gaze dizolvatá in or-
ganism este de patru ori mai micá decát la o persoaná in
várstá. De fapt, pe másurá ce noi imbátránim, apa imbá-
tráneqte qi ea gi reline din ce mai multe reziduuri sub
formá de gaze. Dacá reuqim sá inlocuim apa « poluatá »
din interiorul organismului (poluatá prin informafie
structuralá, izotopicá,, entropicá) cu o apá nepoluatá,
58
57. arunci vom reuqi ::X,':::T^:":;¡i o nouá tinere{e
organismului. Apa cu conlinut redus de deuteriu este
una dintre apele care fac lucrul acesta.
in Románia apa sárácitá in deuteriu (ASD) se pro-
duce printr-un procedeu original de separare izotopicá a
apei la Institutul Nalional de Cercetare Dezvoltare pen-
tru Tehnologii Criogenice gi Izotopice Rámnicu Válcea.
ASD este o apá microbiologicá purá mineralizatá
conform legisla{iei din Románia cu o concentrafie in
deuteriu de 25 ppm (25 párfi per milion) in compozilie.
Comparafi aceastá concentrafie cu concentrafia in deute-
riu a apei obignuite de 120 - 150 ppm.
ASD cregte spectaculos activitatea noastrá metabo-
licá. Existá cercetári laborioase privind efectul ASD
asupra ADN-ului uman (in Germania qi SUA).
Deoarece apa grea afecteazá enzimele responsabile
de repararea qi replicarea ADN, aceasta poate ac{iona ca
wt catalizator pentru degradarea ADN, mai ales dacá
existá gi o expunere la radiafii.
Deuterizarea celulelor biologice duce la blocarea
polarizárii lor, a transportului biochimic din ele, la dis-
pailia contractibilitáfii acestora gi la blocarea diviziunii
celulare, ñcánd astfel posibilá aparilia oricáror afecfiuni,
datoritá faptului cá deranjeazá echíllbd ionic de polari-
zare qi depolarizare celulará. S-a demonstrat eficienla
utilizárii de apá sárácitá in deuteriu (ASD, sau DDW30,
aprobatá de Ministerul Sánátálii in 1997) in urmátoarele
59
58. Miháifá Toma
afecfiuni: boli de piele, boli de stomac, diabet, insomnii,
depresii, cancer, vitoze, psoriazis, anxietate, acnee, ade-
nom de prostatá, colesterolemie, etc.
in come4 se gáseqte sub denumirea de Qlarivia.
3.2.10. APA CU ARGINT COLOIDAL
Argintul este un microelement foarte necesar pentru
funcfionarea organelor noastre interne. Conform cerce-
tárilor efectuate in Rusia, cantitatea de argint este de
0,02 mgll}0g lesut uscat la om. tn organismul uman ar-
gintul se aflá in {esutul creierului mare, in nucleul celu-
lelor nervoase, in glandele sistemului endocrin, in partea
exterioará a ochiului gi in oase.
Din cauza sárácirii solului (85% din confinutul de
argint a fost pierdut), a poluárii aerului gi apei, omul nu-
qi mai poate lua cantitatea necesará de argint din hraná
¡i apá.
Ca urmare este necesará o altá sursá, iar aceasta este
apa cu argint coloidal. Cercetátorii au stabilit cá omul
are zllnic nevoie de 0.088 mg argint. Ce se intámplá da-
cá in organismul nostru nu existá acest nivel optim de
argint ? Se produc stári de disconfort, dereglári ale me-
tabolismului, boli.
Apa cu argint coloidal este o solu(ie de apá foarte
purá (de cinci ori mai purá decát apa distilatá folositá in
spitale) qi ioni de argint sub formá de coloizi.
Particulele coloidale sunt cele mai mici particule in
60
59. care poate ,, o"r"?*o:;":":r'J,"'*ua-qi pierde pro-
prietáfile individuale. Urmátoar ea treaptá a seclionárii ar
fi atomul insugi. Aceste particule se gásesc in apa foarte
purá gi poartá incárcáturá electricá. Deoarece incárcátu-
rile de acelagi tip se resping, ele se menfin in stare de
plutire. Coloizii joacá un rol foarte important in naturá.
Toate procesele vitale dintr-o celulá se bazeazá pe for-
me de agregare coloidale. Alte exemple pentru coloizi
sunt sucurile de portocale proaspát presate, detergentul,
fumul gi ceafa.
Transformánd o substanfá in stare coloidalá, supra-
fa[a ei se máregte enorrn ceea ce conduce la cregterea
efectului sáu. Datoritá dimensiunilor foarte mici, coloi-
zíi pot ajunge in cele mai greu accesibile locuri, unde
ac[ioneazá. Deosebit de interesant este argintul ca bun
conducátor electric (cel mai bun), coloizii avánd sarciná
electricá pozitivá.
Din punct de vedere gtiinpifrc se vorbegte despre un
sistem coloidal atunci cánd sunt implinite trei conditii :
l. Trebuie sá existe douá elemente diferite, in canil
nostru - argint qi apá.
2. Trebuie sá aibá faze diferite, qi anume lichid/solid,
gaz/lichid.
3. Particulele nu trebuie sá fie dizolvabile.
Astfel pot exista coloizi heterogeni, multifazici sau
nedizolvabili.
Dacá intr-o camerá intunecatá se emite un fascicul
61
60. Mihái{á Toma
fin de luminá printr-un lichid, atunci cánd in acest lichid
existá coloizi, acest fascicul se contureazá clar ca un con
de luminá (efectul Faraday-Tyndall). Efectul este creat
prin impráqtierea luminii in solufia coloidalá; este mai
clar vizibil cánd se folosegte o lanterná printr-o gaurá de
l-2mm.
Argintul coloidal este constituit din particule de ar-
gint cu incárcáturá electricá pozitivá, in apá. Argintul
coloidal este o dispersie formatá din apá foarte purá
demineralizatá qi argint metalic pur, produs prin electro-
lizá. intre cei doi electrozi de argint introdugi in apá se
creeazá o tensiune prin care se desprind din aceqtia par-
ticule qi ioni de argint.
Aceste particule au dimensiuni de 0,01pm páná la
0,001pm qi con{in 1000 páná la 1.000.000 atomi de ar-
gint, gi sunt vizibili in apá ca o cea!á aurie sau argintie.
Indiferent de concentra{ie, márimea particulelor nu este
omogená.
Particulele de argint sunt incárcate electric pozitiv qi
se resping in apá, astfel incát se pástreazá in plutire gi se
impráqtie omogen in apá. Aceastá migcare de respingere
este vizibilá la microscop ca o miqcare moleculará.
Concentralia de argint este intre 3 qi 50 ppm (pár[i per
milion), adicá 3-50 miligrame argint la un litru de apá.
Cu timpul, particulele iqi pierd incárcátura electricá
datoritá influenlei luminii sau cámpurilor electromagne-
tice. Astfel, particulele mai mici se aglomereazá in
62
61. Apa, míracolul vie¡ii
agfegate mari.
in urma cercetárilor efecfuate in lumea intreagá asu-
pra proprietáfilor argintului ( SUA, Rusia, Germania,
Suedia, Japonia, etc.), qi utilizárii acestuia in mediciná,
mai ales sub formá de apá cu argint coloidal, atrezultat
urmátoarele calitali ale acestuia :
a. Bactericid;
b. Virucid;
c. Fungícid Si antimicotic;
d. Antioxidant;
e. Imunomodulator.
a. Efectul Bactericid - al argintului se explicá astfel:
Membrana celulei bacteriene are sarciná electricá
negativá. Ea atrage ionii pozitivi de argitt, care se adu-
ná pe membrana celulei bacteriene qi se lipesc de ea.
Astfel ionii pozitivi ai argintului blocheazá func1ia de
bazá a bacteriei, adicá reproducerea. Aceastá funclie a
argintului se numeqte funcfie bacteriostaticá.
in faza a doua, ionii argintului pátrund prin mem-
brana celulei bacteriene in interiorul ei ¡i blocheazá en-
zimele din lanful respirator gi procesele de oxidare care
se produc in interiorul celulei. Astfel, ionii argintului
opresc respirafia bacteriei gi ea moare. Aceastá funcfie a
argintului este functia bactericidá. La Universitatea Te-
xasul de Nord (SUA) s-au publicat rezttltatele cercetári-
lor efectuate ?n 2003 asupra efectelor apei cu argint co-
63
62. Miháilá Toma
loidal asupra culturilor de bacterii. Aceste rezultate suná
astfel: bacteriile aflate intr-o populafie de 10 milioane -
I miliard de unitá{i au dispárut dupá 2 -10 minute de
expunere in apá cu argint coloidal.
Alte studii efectuate la Universitatea din Saint Louis
(suA):
- Stafilococus aureus (cauzator al unorboli cum ar f,r
meningita, osteomielita, etc.) - a fost distrus cu o
concentralie de 5 ppm;
- Shighela Bojdi (cauzator al dizenteriei)- a fost dis-
trusá cu o concentralie de 2,5 ppm;
- Salmonela - a fost distrusá cu o concentralie de 5
ppm;
- Escherichia coli - distrusá cu o concentra{ie de 2,5
ppm;
- Pseudomonas aerighinoza - distrusá cu o concen-
trafie de 5 ppm;
- Streptococus pneumoniae - distrus cu o concentra-
lie de 5 ppm;
- Streptococus mutans (cauza principalá a cariilor
dentare) - a fost distrus cu o concentrafie de 5 ppm.
Aceste cercetári confirmá rezultatele experimentale
efectuate de dr. Henry Margraff care a demonstrat
acum 100 de ani cá argintul distruge in cáteva minute
peste 650 de categorii de microorganisme patogene, ale
dr. Henry Kruk care, in uflna experimentelor, a conclu-
zionat:,,nu cunosc niciun microb care in experimente
64
63. Apa, miracolul vie¡ii
de laborator sá nu poatá fi distrus tr doar 6 minute cu
ajutorul argintului coloidal".
b) Efectul virucid
Virusurile sunt de fapt molecule de albuminá de di-
mensiuni foarte mici (0,02-0,01 pm). Avánd in vedere
aceste dimensiuni mult mai mici decát ale celulei, viru-
¡ii pátrund in interiorul celulei prin procesul de osmozá,
aici reproducándu-se gi distrugánd celula sánátoasá.
Bacteriile nu pot face asta pentru cá cea mai micá
bacterie este de 2.000 de ori mai mare decát cel mai mic
virus, qi nu poate pátrunde in interiorul celulei. Bacterii-
le tráiesc in mediul intercelular. Medicamentele chimice
de sintezá sunt cristale cu molecule de dimensiuni mari,
care nu pot trece prin membrana celulará pentru a aclio-
na asupra virugilor. Din acest motiv medicamentele
chimice pot acfiona doar la nivelul lichidului intercelu-
lar, acolo unde gásim bacteriile.
De ce pot distruge ionii de argint pozitiv, virusurile?
Pentru cá dimensiunea acestora este de 0,00lpm adicá I
nanometru, deci de 20 de ori mai mici decát cel mai mic
virus, astfel ionii de argint au posibilitatea ca prin pro-
cesul de osmozá sá penetreze membrana celulará a viru-
sului, sá ajungá in interior qi sá acfioneze asupra lui.
Cum ? Aproape in acelaqi mod in care ac{ioneazá. Si
asupra bacteriilor. Printr-un proces chimic special care
se produce, inhibá, blocheazá gi leagá de ionii de argint
65
64. Miháild Toma
enzimele care transportá oxigenul necesar supraviefuirii
virusului. Datoritá faptului cá virusul rámáne ñrá en-
zima care ii asigurá oxigenul, se va usca qi va muri.
Prezentám mai jos tabelul cu principalii agenfii pa-
togeni qi bolile corespunzátoare in care apa cu argint co-
loidal are efect putemic :
-,,i-it,:. Gi*;.'
Gripá
Bordetella pertusis
Brucella aborfus
66
66. i. ::. r': jrjl: I r:'..i :.,::... r1...- . r,:',:...i
i' Saln*onella ¡ar,aty$Ui. I
Salmonella typhi
Mihái¡ít Toma
Bacterie Tifos
Staphylococi Bacterie Angina stafilococi-
cá, enteritá
Stafilococicá, scar-
latiná
#fi
Varicelá
c) Fungicid Si antimicotic
S-au ñcut experienfe cu o serie de ciuperci puse in
apá cu argint coloidal. S-au obfinut aceleagi rezultate ca
qi in cazul bacteriilor gi virugilor, mecanismul de acliune
f,rind similar.
Streptomyces
Virus
68
67. Apa, miracolul vielii
d) Antioxidant
Antioxidanfii sunt substanfe care neutralizeazá radi-
calii liberi.
Acegti radicali liberi sunt molecule electronegative,
cu url electron in plus (sau mai mulfi) reniltali in urma
acfiunii virusurilor, a reacfiilor de oxidare sau a altor
factori, ¡i sunt extrem de instabile. Celulele sánátoase au
o membraná neutrá din punct de vedere al sarcinii, adicá
numárul de protoni este egal cu numáruI de electroni.
Cánd apare un virus sau alli factori, se observá aparilia
unor celule cu un electron in plus pe inveligul lor - radi-
calii liberi.
De ce sunt radicalii liberi o problemá ? Pentru cá
sunt foarte instabili qi tind sá deviná neutri. tn acest
scop ei trebuie sá se elibereze de electronul in plus.
Cum procedeazá ? Atacá prima celulá sánátoasá care le
apare in cale. Radicalii liberi nu aleg o anumitá celulá.
Dacá ar fi aqa atunci oamenii de gtiinfá ar avea posibili-
tatea sá prevadá care celulá este in pericol sá fie atacatá
Din pácate, niciodatá nu putem gti cánd qi unde in orga-
nism vor apárea acegti radicali liberi care vor ac{iona
asupra primei celule sánátoase dándu-i electronul, adicá
surplusul sarcinii negative. Celula, ini{ial sánátoasá, de-
vine electronegativá, de asemenea instabilá. in dorinla
ei de a reveni la starea ini{ialá, aclioneazá la rándul sáu
asupra altei celule sánátoase, eliberánd electronul sáu in
plus, producándu-se o reaclie in lanf. Aceastá reaclie in
69
68. Miháilá Toma
lanf este de fapt problema, deoarece ea caluzeazá moar-
tea celulelor sánátoase din organismul nostru. Cercetá-
torii avertizeazá cá aglomerarea radicalilor liberi este
ca,uza a peste 60 de boli printre care cancerul, boala
Alzheimer, bolile cardio vasculare, diabetul, bolile auto-
imune, etc.
. Antioxidanlii sunt substanfele care preiau de la radi-
calii liberi acel electron in plus, dar ei rámán stabili din
punct de vedere al sarcinii gi blocheazá producerea ace-
lei reacfii in lan!. Majoritatea antioxidan]ilor sunt pro-
duqi intr-un organism sánátos. Dacá apar probleme tre-
buie folosili antioxidan{i naturali : vitamina C, vitamina
E, seleniu, bioflavonoide, microhidriná, apa cu argint
coloidal, etc.
De ce argintul este un puternic antioxidant natural?
Deoarece argintul coloidal con{ine ioni pozitivi care
atrag radicalii liberi preluánd acel electron in plus ¡i
neutralizándu-i. Astfel se opregte reaclia in lan! de pro-
ducere a radicalilor liberi.
e) Imunomodulator
Argintul coloidal ajutá la creqterea imunoglobuli-
nelor din clasa A, M, G. S-a observat de asemenea
creqterea procentualá gi absolutá a cantitálii limfocite-
lor T.
in ufina cercetárilor s-a descoperit cá argintul co-
loidal stimuleazá organele care au ca funcfie produce-
70
69. Apa, miracolul vielii
rea sángelui, ceea ce inseamná márirea numárului lim-
focitelor, eritrocitelor qi valoarea hemoglobinei.
in anul 1966, dr. Robert Becker, Seatle, SUA,
(cercetátor asiduu al proprietá1ilor argintului coloidal),
la o dezbatere publicá a declarat urmátoarele:
"Atunci cánd, cu ajutorul argintului coloidal, ve{i
scápa de toate bacteriile patogene, de parazi¡i gi viruqi,
sistemul vostru imunitar va putea respira gi funcliona
normal, asa cum a fost creat de Dumnezeu. §tim cu to-
{ii cá atunci cánd sistemul imunitar este despovárat, el
poate lupta qi impotriva cancerului. Eu cred cá siste-
mul imunitar poate face minuni pentru noi".
Sub forma apei cu argint coloidal, s-a demonstrat
eficienfa in urmátoarele afecliuni: acnee, alergii, an-
trax, apendicitá, infeclii ale vezicii, furuncule, arsuri,
candida, cistitá, mátreafá, dermatite, diaree, otite, ec-
zeme, infecfii provocate de Escherichia coli, infecfii
ale ochilor, gashitá, gonoree, herpes, probleme de di-
gestie, malarie, mononucleozá, neurastenie, parazili,
pneumonie, pleurezie, infecfii ale prostatei, psoriazis,
rácealá, reumatism, cáderea párului, salmonela, septi-
cemie, seboree, sinuzitá, diferite infecfii ale pielii, in-
fecfii create de streptococi, virozá, intestinalá, tubercu-
lozá, amigdalitá, ulcer, infecfii virale, negi, toate tipu-
rile de infeclii provocate de ciuperci, hepatitá B gi C,
unele forme de cancer, etc.
Argintul coloidal nu este toxic qi nici alergic. Ori-
71
70. MihdiÍá Toma
ce surplus se va elimina uqor din organism in 24 de
ore qi nu se va acumula in lesuturi.
Nu existá riscul de supradozaj qi nu interacfionea-
zá cu alte medicamente.
Se gásegte sub formá de apá cu argint coloidal -
concentralia 5 ppm, flacoane de 500 ml qi concentrafia
25 ppm, flacoane de 118 ml. Foarte important: sá se
pástreze la intuneric, departe de orice aparat electro-
casnic (nu in frigider !).
Aten{ie la produsele de pe piafá. Etichetele trebuie
sá cuprindá numáru1 notificárii de la Institutul de
Bioresurse Alimentare.
3.2.II. APA CU AUR COLOIDAL
Aurul se utilizeazá incá din antichitate in scopuri
curative. Spre deosebire de argint nu este bactericid, dar
are alte calitá1i.
Aurul coloidal este o solufie de particule extrem de
mici intr-o apá demineralizatá. Particulele de aur au sar-
ciná electricá unilateralá gi se aflá in stare suspendatá in
apá. Nu are gust gi nu are toxine.
Efectele lui asupra organismului sunt :
- Tonificá qi máregte rezisten{a la boli;
- Stimuleazá funcliile de restabilire a echili-
brului organismului;
- Stabilizeazá starea sistemului nervos;
- Faciliteazá o activitate mentalá normalá;
72
71. - Res,ab :::;K';',,::::^a persoane,or cu
psihicul instabil (in cazul stárilor depresive,
suicide);
- imbunátáfeqte mecanismul de termoreglare
(in caz de ráceli, febrá de duratá, transpiralie
masivá in timpul somnului);
- intinereste pielea - se utilizeazáin cosmeticá
impreuná cu argintul coloidal qi uleiul de
Emu;
- Eliminá durerile gi regenereazá lesutul plági-
lor.
Utilizare: Se iau cáte Y+ - Yz lingwile/zi intre me-
se. Se prezintáin flacoane de 58 ml.
3.2.12. APA iUrsOCÁTrrÁ CU CALCTU
DE CORAL: CORAL-MINE
Aqa cum vom aráta, Calciul este un element esen{ial
in funclionarea organismului nostru gi insuficienla de
calciu sau hipocalcemia poate duce la aparilia a peste
150 de boli grave, care afecteazá in mod special copiii,
femeile insárcinate qi persoanele cu vársta de peste 40
ani.
Calciul de coral (Coral-Mine) este obfinut din cora-
lul alb Sango (coral marin fosilizat). Un avantaj impor-
tant al acestuia este bioaccesibilitatea sa in contact cu
apa, calciul in formá ionicá fiind asimilat cu ugurinta de
celule. El creeazá in organism un mediu alcalin, norna-
73
72. MiháiÍá Toma
lizánd echilibrul acido-bazic, lucru vital pentru func{io-
narea celulelor din organism.
Coral Mine satureazá apa cu calciu ionizat.
in aceste condilii, pH-ul apei cu calciu de coral va-
riazá intre 7-9 (funcfie de apá qi cantitatea de calciu).
Potenfialul redox (POR) se situeazá intre -100 gi -700
mV, adicá foarte bun, fa{á de +100 spre +500 mV pen-
tru apa platá, rcalizánd astfel o foarte buná proteclie a
organismului fa!á de radicalii liberi. De asemenea, ten-
siunea superficialá a apei cu calciu coral este 43 - 45
dynelcm', fa1á de 73 dynelcm2 cát are apa obiqnuitá.
Astfel, apa poate pátrunde ugor in celule, realizándu-se
o buná hidratare, hránire gi detoxifiere a acestora.
Folosirea zllnicá a unei astfel de ape favoúzeazá:
- Atingerea unei valori optime a pH-ului din sánge,
realizándu-se optimizarea hránirii tuturor celulelor gi
optimizarea detoxifierii lor, echilibránd astfel sánátatea;
- Saturalia sángelui cu oxigen. Se imbunátáfe¡te flu-
xul sanguin in ?ntreg corpul gi in special la nivelul sis-
temului nervos central;
- O buná protec{ie prin scáderea riscului de imbol-
návire a organismului gi in special a sistemului cardio-
vascular gi digestiv;
- Normalizarea tensiunii arteriale qi a glicemiei;
- Prevenirea dezvoltárii artritelor, creqterea elastici-
tá1ii muqchilor qi a articulafiilor, refacerea lesutului osos
gi cartilaginos;
74
73. -Norma,iz^,":?;:::::i"'i'i",,,,,u,irinichi,or
Un pachet de Coral-Mine conline 30 pliculele a 1 g
pulbere (doza pentru 1 luná). Un pliculef de coral pulbe-
re contine peste 70 elemente vitale printre care: calciu
34,6Yo, magneziu 2,1606, siliciu 1,37o/o, natriu, sulf, fier,
potasiu, fosfor, iod, fluor, crom, bor, carbon, zinc, sele-
niu, platiná, cupru, clor, aur, bor, carbon, zirtc, seleniu,
platiná, cupru, clor, aur, molibden, argint, etc.
Utilizare: se pune un pliculef de calciu coral (lg)
intr-un vas de sticlá sau lut de 1,5 l, cu apá filtratá, apá
de izvor sau apá platá. Se amestecá l- 5 minute. Se bea
in cursul zilei in loc de apa obi¡nuitá.
3.2.13. APA CU §HUNGIT
Shungitul este o rocá provenitá dintr-un mare mete-
orit cázut cu zeci de mii de ani in urmá in zona satului
Shunga din Republica Karelia (nord-vestul Rusiei) situ-
at in apropierea lacului Onega. Proprietá1ile terapeutice
ale Shungitului sunt cunoscute de multe secole. in seco-
lul XVIII farul Petru cel Mare a poruncit sá se constru-
iascá aláturi de izvorul care trecea prin acest zácámánt
de Sungit o sta{iune care a primit numele de Apele Mar-
fiene gi a fost prima stafiune ruseascá. farul Petru cel
Mare a poruncit ca fiecare soldat sá aibá la el o bucatá
de Shungit din care sá puná in apa pe care o bea pentru
a o dezinfecta gi a men{ine sánátatea stomacului. Shun-
gitul i-a protejat pe soldafii farului de epidemii, precum
75
74. Mihdüá Toma
cea de dizenterie care a izbucnit in timpul luptei de la
Poltava. in secolul XX oamenii de qtiin!á at analizat
shungitul qi au explicat proprietálile miraculoase ale
acesfuia. Astfel, acesta are capacifatea de a purifica apa
practic de toate substan{ele organice (incluzánd aici qi
produsele pebazá de petrol qi pesticidele), de multe me-
tale gi nemetale, de bacterii qi microorganisme.
Shungitul purificá apa qi de nitrafi qi de nitrifi, eli-
miná excesul de cupru, mangan gi fier, limpezeqte apa
tulbure, eliminá mirosurile gi gusturile particulare. De
asemenea satureazá apa cu sáruri de calciu qi magneziu,
microelemente páná la concentralia optimá pentru orga-
nismul uman; dezinfecteazá apa ñrá adáugarea clorului
sau folosir ea razelor ultraviolete.
Proprietálile bactericide ale apei cu Shungit au fost
demonstrate de savanli pe microbii streptococului din
grupa A (cel care produce anghina, scarlatina, reuma-
tismul infecfios) qi ai streptococului din grupa D (ente-
rococul). Experimentele au demonstrat cá apa amesteca-
tá cu Shungit are dupá trei zile proprietáfi bactericide
insemnate. La o jumátate de orá dupá cufundarea in apa
cu Shrurgit concentrafia streptococului din grupa D a
scárut de 10 páná la 100 de ori, iar a celui din grupa A
de 900 de ori fap de indicatorii iniliali.
Apa cu Shungit este o solufie molecular-coloidalá
cu fullerene care aclioneazá pe mai multe planuri asupra
organismului. Ea este recomandatá in profilaxia gi tera-
76
75. Apa, miracolul vie¡ii
pia multor boli dintre care enumerám: anemia, alergiile
de diferite tipuri, asmul bronqic, gastrita, dispepsia, boli-
le de rinichi, bolile de f,rcat, bolile vezicii biliare inclu-
siv pietre, bolile glandei tiroide, ráceli, boli cardio vas-
culare, sindromul oboselii cronice.
Mai mult, báutá cu regularitate, apa cu Shungit in-
depárteazá durerile de cap, reumatismul, normalizeazá
somnul, stabilizeazá tensiunea, fortificá sistemul imuni-
tat, dá energie.
Apa cu Shungit se poate folosi qi sub formá de gar-
gará, comprese gi bái.
Apa cu Shungit grábeqte qi creqte eficienfa medica-
mentelor.
Nu are contraindicafii; degi se folosegte in scop cu-
rativ de sute de ani nu se cunosc reaclii adverse!
Mod de utilizare.
in scopuri terapeutice se recomandá consumarea a
2-3 pahare cu apá de Shungit pe zi. Aceasta se obline
prin punerea intr-un vas de 2litri cu apá filtratá a 200 de
grame de Shungit (adicá 100 de grame pentru 1 litru).
Bucálile de Shungit trebuie clátite in prealabil cu apá
rece. Apa nu trebuie agitatá ci doar lásatá sá acfioneze
minimum 30 de minute qi maximum 3 zile. Dupá ffei zi-
le apa se filtreazá intr-un alt vas iar bucáfile de Shungit
pot fl imediat refolosite. Nu se recomandá linerea
Shungitului in apá mai mult de hei zile. Dupá o hurá de
utilizare, bucá{ile de Shungit trebuie sá fie expuse l- 2
77
76. Mihái{d Toma
ore la soare. Bucáfile de Shtrngit trebuie inlocuite dupá
6 luni de utilizare. Aceasta este perioada in care igi
pástreazá proprietá{ile terapeutice. Se recomandá in
mod special celor care folosesc apa din puluri gi fántáni
sá utilizeze tratamentul apei cu shungit minimum 30 de
minute inainte de a o consuma.
Cercetárile asupra proprietáfilor apei cu Shungit gi
Shungitului au fost efectuate de cátre Academia de Me-
diciná Maritimá din Rusia, Academia de $tiinle din Ru-
sia, Centrul $tiinlific din Karelia, Centrul de Cercetári
§tiinfifice a Ministerului Apárárii din Federa{ia Rusá,
etc.
78
77. Apa, miracolul vielii
Capitohrl4
ECHI LIBRUL ACIDO-B AZIC.
ROL1IL CALCIULUI iru ONCNNISM
Motto:
,,ánátatea este principiul vital al
fericirii"
James Thomson
Acidifierea provocatá de alimentalíe, aet, apá, stres
slábeqte intregul organism. Nu ar trebui sá ne preocupe
doar supraacidifierea din stomac ci gi modificarea pato-
logicá a valorii pH-ului in intregul organism.
Acidifierea priveazá organismul de minerale (calciu,
sodiu, potasiu qi magneziu), prin extragerea acestora din
organele vitale, pentru neutralizarea acizilor. Ca urmare,
organismul este afectat pe timp indelungat, ceea ce duce
la acidifiere. Mai ráu decát atát, acidifierea poate trece
neobservatá ani de zile.
Dacá avem un organism sánátos, avem tezewa alca-
liná pentru a ne proteja. Dacá supraacidifierea trebuie
anihilatá in permanen!á, rezervele alcaline se epuizeazá,
rezistenla organismului slábeqte, iar acest lucru favori-
zeazá. aparilia bolilor.
79
78. Miháitá Toma
Conform Dr. Lynda Farsetto (Universitatea Los
Angeles California - UCLA), organismul nostru se strá-
duiegte sá-gi menliná starea de sánátate prin folosirea tu-
turor rezervelor. Acest lucru dfuneazá rinichilor qi fica-
tului - cele mai importante organe pentru detoxifiere.
Fácánd un studiu pe 10.000 de persoane in várstá, dr.
Lynda Farsetto a descoperit cá relinem toxinele acide in
lesutul adipos, in loc sá le eliminám prin rinichi.
Deci, fesutul adipos este folosit pentru eliminarea
unei mari cantitáfi de materiale toxice, organismul pro-
tejánd astfel organele vitale de efectele acidifierii; insá
intre timp in organism se dezvoltá anumite boli cum ar
fi cancerul, diabetul, artrita, etc.
Ín 1933 Dr. Wiliam Howard sus{inea cá bolile sunt
cauzate de autointoxicarea organismului; fapt datorat
acumulárii de acizi in organism.
Dr. George W. Crille spunea : ,,Nu existá moarte na-
turalá. Fiecare moarte a cárei cauzá este presupusá natu-
ralá, este, de fapt, ultimul stadiu al unei acidifieri avan-
sate".
Dr. Theodore A. Baroody, in cartea sa,,Alcalinizali-
vá sau veli muri!" scria: ,,Indiferent de numele bolilor,
cauza lor primordialá ar trebui cáutatá in supraacidifi-
erea organismului".
Dr. Robert Young, in cartea sa, ,,Miracolul pH-ului",
spune: ,,trebuie sa ne schimbám mediul interior pentru
a ne men{ine sánátatea qi a rezista factorilor externi dis-
80
79. trugátori,,.
Apa' miracolul vielii
Potrivit lui Sang Whang, autorul cá4ii ,,Reverse
Aging" (Schimbarea sensului procesului de ímbátráni-
re), chiar dacá máncám cele mai bune vegetale qi fructe
organice, 97% din alimente confin azot,hidrogen qi oxi-
gen, iar acizii sunt totugi acumulafi - fapt care duce la
imbátránire. El vorbe¡te despre máncáruri benefice qi
máncáruri nesánátoase. Din pácate gi máncárurile tradi-
lionale sunt acide. O fiin!á umaná are nevoie de « mán-
care vie >>, completá, alcaliná, verde. Máncáruri-
le « bune » confin mai pulini acizi qi mai multe substan-
!e neutralizante. Dar, deoarece produsele fárá ingráqá-
minte chimice sau nestropite cu diverse substanfe chi-
mice sunt greu de gásit, chiar qi cele ,,bio" fiind udate de
ploaia acidá, iar vántul transportá qi el poluanfi, este in-
dicat sá folosim apá alcaliná.
Conform Dr. Charles Mayo :,,in general, putem
spune cá sárurile care conferá duritate apei participá tot-
deauna la dezvoltarea bolilor cauzate de toxinele exis-
tente in tractul intestinal. Aceste minerale dizolvate pá-
trund prin pere{ii intestinali in sistemul limfatic, de aici
intrá in sánge, iar prin sánge ajung in fiecare parte a or-
ganismului. Aceasta este cauza majoritálii bolilor".
Dr. Paul Bragg, in cartea sa ,,The Shocking Truth
about Water" (Adevárul socant despre apá), scria: ,,Mi-
neralele dizolvate in apa potabilá, colesterolul gi sárurile
dáunátoare atacá in mod special arterele cerebrale in-
81
80. Mihdilá Toma
guste. Pierderea elasticitáfii arterelor gi arteroscleroza
incep din ziua in care pátrund prima datá in organismul
nostru chimicalele anorganice si mineralele din apa de
robinet".
Deci cauzele acidifierii organismului sunt:
a) Dietele greqite, bazate pe carne, cartofi,
práj eli, báuturi carbogazoase, indulcitori artifi-
ciali ¡i zahár. Folosirea alimentelor cu chimica-
le (coloranli, indulcitori, hormoni, antibiotice,
pesticide, E-uri, etc.);
b) Stresul, atát ftzic cát gi psihic. Stresul
mental determiná aparilia depresiei;
c) Poluarea mediului;
d) Smogul electromagnetic qi stresul geo-
patogen;
e) DeSeurile rezultate in urma unui meta-
bolism normal, duc la aparilia unor toxine aci-
de ce trebuie eliminate din organism. Medicina
alopatá nu incearcá sá indepárteze toxinele aci-
de din sistemul fiziologic; iar dacá boala se
vindecá, dar acizii nu sunt indepárta{i, boala va
reveni.
O datá cu acidifierea, re{eaua arterialá lturgá de
96.000 km este "erodatá" continuu. Prin intermediul
acesteia, toate celulele organismului sunt in conexiune
gi astfel boala se extinde in tot organismul.
Se poate intámpla ca boala sá nu fte cauzatá direct
82
81. Apa, miracolul vielii
de substanfele chimice ingerate, dar prezenla lor perma-
nentá in organism poate avea efect dáunátor ireversibil.
Medicii japonezi, dupá 40 de ani de cercetári ¡i ex-
perimente, cred cá prin consumul zilnic de apá alcaliná,
mediul intern poate fi. alcalinizat iar procesul de elimi-
nare a toxinelor acide ajutat, índepártánd astfel rádáci-
na bolii. Astfel, acestia au oblinut rezultate extraordina-
re in tratarea cancerului, diabetului, artritei, a bolilor de
rinichi gi vezicá urinará folosind apa alcaliná.
Importanfa calciului
Oasele incep sá piardá calciu atunci cánd organis-
mul incearcá sá menliná pH-ul dupá consumul de mán-
cáruri acide, báuturi carbogazoase gi dulciuri. Ca urmare,
adesea ducem lipsá de acest element important.
- Calciul este unul dintre cele mai importante
minerale carc previne acidifierea sángelui;
- Lipsa unei cantitáfi suficiente de calciu duce
la osteoporozá gi Ia fracturi ale oaselor;
- Calciul ugureazá excitabilitatea nervilor;
- Calciul impiedica acumularea de metale gre-
le in organism;
- Calciul influenleazá direct flutcliile orga-
nismului gi ajutá la formarea apei hexagonale;
- Este important pentru comunicarea celulará,
funclionarea inimii, a nervilor qi coagularea
83
82. Miháilá Toma
sángelui.
Dacá vom folosi apá alcaliná, organismul nu va mai
fi obligat sá foloseascá din calciul intern, se va produce
dezacidifierea qi aducerea metabolismului spre « nor-
mal ».
Conform studiilor statistice, 85% din americani au
deficien{e de calciu.
Atenlie ! Supraacidifierea organismului creeazá un
mediu extrem de propice pentru dezvoltarea ciupercilor
qi mucegaiurilor, care nu suportá mediul alcalin qi care
prolifereazá extrem de rapid in mediul acid. Incidenla
afecfiunilor produse de acestea a crescut extraordinar in
ultimii 20 - 25 de ani. Ciupercile qi mucegaiurile sunt
organisme unicelulare care tráiesc in aer, apá, sol qi in
multe din alimentele pe care le consumám. Swrt mai
dezvoltate decát bacteriile gi decát formele iniliale ale
virusurilor. in timp, s-au dezvoltat peste 500.000 de
specii. Sunt organisme oportuniste gi supraviefuitoare,
aflate in permanentá cáutare a unor locuri unde se pot
coloniza gi unde pot prolifera. Fiind unicelulare nu pot fi
detectate decát cu ajutorul microscopului. Odatá coloni-
zate devin vizibile, sub forma ciupercilor gi mucegaiuri-
lor pe care le vedem uneori pe alimente.
Mucegaiul, bacteriile, ciupercile gi virusurile au
tendinla de a se fixa in anumite locuri in organism, in
frmclie de nutrienlii de care au nevoie gi de condi¡iile
necesare colonizárii. Toate sunt capabile sá producá
84
83. Apa, miracolul vielii
fermentalie de grad mare, prin produqii de metabolism
care pátrund in lichidul extracelular al sángelui gi lesu-
turilor, fiind apoi distribuili in tot organismul. Acest
proces culmineazá cu supraaciditatea sángelui gi a fesu-
turilor, care incep sá intoxice qi sá distrugá sistematic
celulele organismului.
Sursa principald de hraná a ciupercilor, bacteriilor
Ei mucegaiurilor este zahárul! ASadar evitali sau elimi-
nafi consumul zahárului qi a dulciurilor; befi apá alcali-
ná qi mánca1i alimente alcaline. Propo(ia idealá intre
alimentele alcaline gi cele acide este de 4: M (80 %-
20%).
85
84. MiháiÍá Toma
Capirohrl5
HI DRATARE §I DESHI DRATARE
Motto:
,,Dacá rául curge limpede qi curat prin
albia lui, totul vafi bine pe maluri"
Lao Tse
Aqa cum am mai atátat, apa din organism are un rol
deosebit in procesele de digestie, respirafie gi circula{ie.
Ea este de fapt un excelent diluant, dizolvánd substanfe-
le organice si anorganice (cel mai bun solvent de pe
PámánQ. Fárá apá, substanfele reziduale ale organismu-
lui ne-ar intoxica, cáci nu ar putea fi eliminate. Prin fap-
tul cá ajutá la eliminarea toxinelor se poate spune cá ea
influenfeazá creqterea rezistenfei organismului, echili-
bránd qi optimizánd func{iile sale. Organismul purificat
de toxine igi poate folosi energia in alte scopuri, cum ar
fi echilibrarea imunitátii sau pentru reglarea celulará gi
tisulará.
Detoxifierea organismului ajutá foarte mult ficatul,
filtrarea substanfelor fiind uquratá, realizándu-se o pro-
tecfie mai mare a lui ¡i inláturándu-se oboseala. Protec-
fia ficatului, ajutorul dat rinichilor prin eliminarea sub-
86
85. Apa, míracolul vielii
stanlelor dáunátoare gi curálirea colonului, sunt de un
real ajutor, determinánd o circulalie sanguiná mai buná,
o respira{ie mai buná gi in final creqterea randamentului
fizic ai intelectual gi eliminarea stresului.
Pe lángá rolul de curáfire al organismului, apa are gi
un rol reglator, fiind de fapt, suportul fiecárei funcfii a
organismului.
Organismul uman este in realitate un hidrogenerator
complex, care foloseSte elementele din naturá pentru a
deveni magina minune care am fost destina{i sá fim.
Puritatea apei pe care o bem are un impact asupra
energiei gi puterii noastre. De cáte ori in organism pá-
trunde o substan!á chimicá toxicá (inclusiv clorul), tre-
buie sá ne folosim o parte din energie penku a reduce ¡i
repara daunele provocate de acel element. Apa este fo-
lositá de ficat pentru a transforma grásimile in energie.
Consumánd o cantitate mare de apá curatá din punct de
vedere chimic qi fizic, se accelereazá metabolismul gi
organismul asimileazá nutrienlii mai bine, ceea ce duce
la o creqtere a energiei gi puterii organismului.
De fiecare datá cánd expirám, clipim sau facem
orice altá migcare, folosim o parte din apa disponibilá in
organismul nostru.
tn general, fárá máncare se poate trái circa 70 zile,
dar fárá apá numai 3 zile I
Scáderea cu 4 - 5 o/o
a confinutului de apá din orga-
nism determiná scáderea cu 20 - 30 Y, a capacitá{ii de
87
86. MiháiÍá Toma
muncá, iar o pierdere de apá de 1506 poate provoca per-
turbári grave in organism qi chiar moartea. Din pácate
2/3 dín populalie nu consumá suficientá apá gi mai ales
apá de calitate, suferind de deshidratare. Rezultá astfel
cá marea majoritate a populafiei nu ipi folose¡te decát
70-75 oA din capacitatea organismului. Din nefericire cei
mai mulli oameni recurg la stimulenli de tipul cafelei qi
a zahárului pentru a se energizain loc sá bea mai multá
apá gi sá ajute organismul sá producá mai multá energie.
Cofeina, zaháruI qi alcoolul sunt diuretice puternice qi
determiná pierderi de apá, ducánd la o pierdere gi mai
mare de energie naturalá!
Rezultá agadar cá rur organism echilibrat va avea
mereu nevoie de un consum suficient de apá, necesarul
zilnic pentru un adult fiind de aproximativ 2,5 litri, de-
oarece aceasta este cantitatea pe care o eliminá orga-
nismul ziTnic prin transpirafie, expirafie, uriná qi excre-
mente.
Consumul gi eliminarea medie de apá pe zi este :
88
