https://neculaifantanaru.com Drouot, Patrick - Vindecare spirituala si nemurire

1. PATRICK DROUOT
t...Deodatd, m-am simtit trecind in "turbo". Congtienta mea superioard
gi alte nivele din rnine insumi parci mi cdutau. Dar care ,,eu,,
gi cine
mi cduta? Eu gitot eu-, ca gi cum diversele pdrti dispersate din mine
insumi se reunificau. in aceastd etapd, incd o daie totul devenea
simplu, evident, nu mai aveam corp, existam. Eram ca un satelit
artificial pe orbita din jurul Pdmintului. Eram foarte aproape de aceastd
frontierd care separi un univers de altul, o dirnensiune de alta.
Da, eruptiile Gamma sint nigte gfuiri negre. Sub constringerea maximi
a deformdrii materiei, relativitatea generald prezice existenta unui nou
fenomen in univers: gaura neagrd, regiunea cea mai deformatd a
spafiului-timp. Giurile nilgre aflate in rotatie conlin punli capabile sd
conecteze universul nostru. Cu ce? Poate cu alte universuri, cu lumi
paralele, cu lumi vibratorii diferite sau stdri de congtienld pe care
traditia le numegte Samadhi? ''i''
M-am simlit cdpetind o dimenslune originald, ctimensiunea MEA,'
aceea pe care am avut-o, pe care o am gi o voi avea in eternitate.
LEr 22c,c,
VINDECARE SPIRITUALA
$r NEMURTRE
Cdife terapeutice ale viitarului
N
**
tN 973 * 96003 *1 *x

2. PATRICK DROUOT
rl-
Nn J-t''*
'
'/
f#-{v^
r* ?T;,
t |,
VINDECARE SPIRITUALA
gt NEMURTRE
Cdile terapeutice ale viitorului
Traducere de Alexandra Dogaru
colecfia RRCO
Sagfttufru
lASl, 1gg4

3. Coperta: Elena Dimitriu
Patrick DROUOT
cuERrsoN sPtRlruELLE ET IMMoRTALITE
(Les voies th6rapeutiques du futur)
o Eoitions du Rocher, S.A. Paris, 1993
28, rue Comte-F6lix:Gastaldi, Monaco
Toate drepturile asupra acestei edilii sint rezervate
Editurii SAGITTARIUS S.R.L.
Neculau 18, 573A/C, aP.5, 6600 lA$1,
tel.: 0321 5.52.50, fax: 032111.39.13.
tsBN 973-96003-1-X
Am inceput sd caut
ca un tehnician,
sper sd ajung, la capdt,
fiinld omeneascd.
Dacd urmezi un scop,
te-nchizi pentru celelalte,
posedat fiind de scopul ales.
Dar dacd te deschizi pentru toate,
atunci vei gdsi gi vei deveni liber.
Patrick Drouot

4. INTRODUCERE
De cincisprezece ani, viata mea a cunoscut o seamd de intimpldri
deosebite care, adeseori, au fdcut lumea obignuitd sd se transforme
intr-un peisaj miraculos, de o realitate foarts diferitd de aceea a viefii
cotidiene. $i, incepind din clipa cind am trdil adevdraful univeri,
cotidianul meu obignuit a incetat sd mai fie acelagi.
"Vindecare spirituald gi nemurire" nu este nici ipotezd gtiinlificd, nici
adevdr mistic ai, ca multe fenomene care ne ies in cale pe neigteptate,
ideea
.acestei ca(i ?gi are originea intr-o intimplare petrecutd in
Argentina, in noiembrie 1973.
- Totul s-a produs brusc, la sfirgitul unei deplasdri in interes de serviciu,
intr-o duminicd dimineafa, pe cind md pregdteam sd iau micul dejun
intr-un mare hotel din Buenos Aires. De maihulti ani cercetasem discret,
de mai multe ori, fenomenul vielilor anterioare gi incursunile congtiinlei
umane in afara timpului; mai intii in statele Unite, apoi la intoarceiea in
Franfa in ianuarie 1983. pentru cd aceste noi straiegii de explorare a
congtiinlei umane sint deja expuse in doud din lucrririle mele anterioare,
nu voi mai reveni asupra lor.
Eram pierdut in visare cind au intrat in sala de mese nigte barbali gi
nigte femei care discutau. N-am realizat ce mi se intimpla, insa deodatd
totul a fost clar, exact, exlsfam pur gi simplu. Timpul s-a oprit gi toate au
devenit mai ample, gesturile, pozi!iile, detaliile vestimentare, insdgi
existenfa acelor persoane devenise un lucru minunat. pe cind ii priveam
fascinat, am perceput o luminozitate diafand ind;rntrul gi in jurul fiecdrei
persoane din grup; cu toate acestea, simultan am realizat id erau doar
nigte fiinle adormite, incongtiente de natura lor luminoasd. Fo(a vitald a
fiecdrei fiinle pdrea prinsd in capacana unei cochilii care stdtei in calea
oricdrui contact cu realul gilot ceea ce ar fi putut fi iluminat de congtiinfa
purd era cenugiu gi parcd lipsit de viafd" Mi-am dat seama cd era acolo
o aparenfd exterioard de viald, dar interiorul era numai o gdoace goald.
cu citeva secunde inainte eram la fel ca ei; am infeles atinci cd numai
o granitd find despdrlea cete doud stdri ale fiinlei, apoi m-a strdbdtut
fugitiv teama cd voi uita aceastd stare diferitd gi tbtugi atit de reald.
Cunoscusem, desigur, stdri de congtiinfd neobignuite, provocate cu
ajutorul tehnicilor mentale, al imageriilbr ghioate sau cu ajutorul unui
instructor, dar pentru a doua oard in viald, asta mi se intimpla spontan.
Acea intimplare a fost elementul decisiv care m-a deierminat sd

5. 6
pdrisesc domeniul profesional clasic pentru a md consacra integral unei
explordri sistemice a noilor dimensiuni accesibile congtiintei umane.
in ultimii treizeci de ani, s-au deschis alte cdi pentru inlelegerea
umand, lumea s-a schimbat 9i noi o percepem altfel. Trebuie sd ne
revlzuim rapid 9i drastic ideile despre insugi conceptul de spirit 9i despre
modul in care acesta aclioneazd asupra materiei. Avem nevoie de echipe
pluridisciplinare pentru cercetarea privind spiritul, creierul gi congtiinla.
Semnalele de alarmd pe care le primim neincetat de la mediul
inconjur{tor ne conduc la congtientizarea faptului cd vechiul nostru sistem
de adaptare a ajuns la propriile limite. Astfel, pentru a inlelege o lume
aflatd in continud evolufie, trebuie sd explordm gi sd inldturdm limitele
congtiinlei noastre individuale, colective 9i planetare.
Misterul uman pare paradoxal in privinta diferenlei dintre istoria
umand gi capacitdlile omului. "Aparfinem unei specii exceplional de
inzestrate, ale cdrei puteri latente sint ca ale zeilor, dar ale cdrei fapte
par a aparfine unui maniac '1. Pulini dintre noi bdnuiesc cd existd ceva
fals in felul cum trdim, actiondm, gindim gi, dupa noi, este inerent fiinlei
umane sd fie singurd, anxioasd, nesigurd 9i sd trdiascd in teama de
moarte. Abia incepem sd infelegem cine am putea fi, ce-am putea face
din viata noastrd, din perceplia diferitelor planuri de congtiinld gi din
planeta noastrd.
Tema centrald a acestei cdrli comportd mai multe aspecte strins
legate intre ele. Am vrut sd dezbat subiectul fundamental al terapiilor
viSratorii gi al perceperii energetice a naturii luminoase a omului 21.
Bdnuiam deja de multd vreme cd toate acestea fac parte din zestrea
spirituald a omului gi am vrut sd arat ce se poate face in laborator prin
mdsurarea trenurilor de unde generate de creier in timpul unor asemenea
stdri de congtiinld. Am vrut astfel sd demonstrdm cd prin aparenta
cregtere a experienlelor histice 9i vizionare, era necesar sd reevaludm
conceptul de normalitate ca gi raportul dintre spiritualitate 9i psihozd.
$tiinfa medicalS a pdtruns in profunzime mecanismele ascunse ale bolii,
insd numai de pufin timp, terapiile tradifionale tibetand, sioux 9i hopis 9i
altele dezvdluie in Occident, unui public din ce in ce mai numeros, de ce
igi pdstreazd oamenii senetatea.
De curind, oamenii de gtiinld au recunoscut cd mintea poate influenta
mecanismele biochimice care regleazi organismul. Or, este din ce in ce
mai evident cd spiritul care insuflelegte structura corporali acfioneazd
1l lJnknown man, YATRI, editura Simon and Schuster.
2] ln urmd cu zece ani, dr. Jeanine Fontaine a deschis calea cu mai
multe lucrdri, intre care La M6decine des trois corps, ed. Robert L4ffont.
7
printr-o serie de sisteme muttidimensionale pe care tradilia le numegte
corpuri
-subtile
gi care trebuie studiate db gtiinfd. A6eastd lucrare
incearcd sd demonstreze- existenla unor cdi"alternative de deteclie
vibratorie care deceleazd in straturile energetice ale fiinfei pattem-uri lt
anormale sau memorii codificate care diiijeazd fiziologia' celulard 9i
schemele comportamentale. A fost pusd in gvidenfd ndliunea de ere
medicale. Medicina co,rpului-spirit gi-a fdcut aparifia ta smrlitul anilor 60,
odatd cu migcarea anti-culturd americand, oai abia la inceputul initor ao
a,.inceput si fie folositd tot mai mult de cdtre practicienii ierapiilor
alternative. ln aceastd medicind a corpului-spirit se afld germenii unei
terapii vibratorii, non-locald conform termeniloi doctorului o6ssey, gi care
constituie intr-adevdr una din axele de cercetare medicald a secolului xx..
.. Dgsi rolul..fiziologiei chakrelor a fost tratat ?n numeroase lucrdri, am
tinut totugi sd subliniez unul din punctele majore ale acestor ioli de
energie: legdtura dintre chakre gi sistemul endocrin pe de o parie 9i
funclia _cimpurilor energetice fundamentale numite tattwe, pe ie altd
parte- Pentru a nu-l obosi pe cititor cu aspectul tehnic al pdrtii
endocrinologice, putem sd trecem peste ea fdrd sd afectdm sensul
lucrdrii. Am tratat in detaliu conceptul de trezire a lui kundalini gi, de
asemenea, crizele de transformare numite accelerdri sau manif-estdri
spirituale; dezvoltarea. de sine este o capacitate de evolufie internd
inerentd
.tuturor_ fiinlelor umane, este o migcare catre gtooititate,
descoperirea gi folosirea propriilor potentiale acbperite de uitire. pentru
unele, persoane, procesul de transformare, Drumul Eroilor,. corespunde
unei "accelerdri spirituale", o crizd. in decursul cdreia schimbdrile sint atit
de rapide incit unor persoane le vine greu uneori sd continue sd
funclioneze normal in viafa de fiecare zi. Totugi trebuie sd afldm imediat
cum sd recunoagtem aceste stdri, pentru a le putea gera. procesele de
tqals!91mare pot lua multe forme, insd toate conduc li inlelegerea clard
gi definitivd a faptului cd fiinla umand nu este ceea ce se cr6oe a fi iar
^universul
din jurul nostru nu este decit un aspect al realitdf ii
?nconjurdtoare.
Ultima pafte a rucrdrii. ia. ?n discutie experienfe personare 9i o
cartografie a diverselor nivele de congtiinfd, ca gi p*n6ipaiiilor parametri.
Am vrut si demonstrez cd, acest tip de explorare este accesibil marii
majoritdli, cdci et comportd nu numai iosibilitdtile terapeutice gi
transformatoare ale stdrilor de congtiin!d non-ordinare, dar gi ipropiere-a
de o strategie de viald mai bund gi de autocontrol.
ca gi cdrfile precedente, cea de acum reprezintd o sfidare a viziunii
1l Din limba englezd: schemd, model, exemplu, scenariu.

6. I
ralionale, pragmatice a medicinei, a psihologiei 9i a gtiinlei clasice. Sint
perfect congtient de imperfecfiunile care pot apdrea in acest expozeu 9i
de faptul cd multe idei gi concepte au nevoie de o studiere mai detaliatd.
Am scris Gu6rison spirituelle et immortalitd cu speranla cd va aiuta la
infelegerea mecanismelor tainice care guverneazd fiinla umand, inlele-
gerea noliunii de boala, de vindecare individuald, colectivd gi planetard.
Patrick Drouot
New York, februarie 1992
CAPITOLUL I
CAI.ATORII LE SPI RITU LUI
La Monroe lnstitute, subiectul TS007, 14 iulie 1989
Este ora B. Am petrecut noaptea la Sharon Winters. O noapte fdrd
sfirgit. in dimineala aceasta, soarele este deja sus pe cer, incepe sd se
incdlzeascd in Blue Ridge Mountains din inima Virginiei, iar Country
Roads '1 mi se invirtegte prin cap. Sint numai doi kilometri pind la Monroe
lnstitute, insd pentru mine este un drum simbolic. Dacd Parisul
sdrbdtoregte acum bicentenarul Revolufiei franceze, sint multe alte
revolulii in lume, de alt ordin totugi, iar revolu!ia mea este una interioarS'
Drumul acoperit cu pietrig duce in virful unei coline unde citeva cladiri
domind cele patru sute de hectare ale institutului. Aici este scena unei noi
etape a cdutdrilor mele. Dezvoltarea capacitafii de a citi in interiorul cuiva
gi eventual de a cdldtori acolo nu-mi mai ajunge.
La institut se gtie pentru ce am venit, nu mi se pun multe intrebdri.
Sint primit gi condus indatd intr-o cAmdrule patrate, numitd aici Booth;
este un fel de "cutie de izolare senzoriald" imbundtdfitd. lnduntru, perelii
sint tapisali cu mochetd pentru o bund izolare iar ansamblul este blindat
cu pldci de aramd, amplasate sub perne antiseismice. Md intind pe un
pat cu apd, cu capul spre nordul magnetic. Mi se pune o cascd
prevdzutd cu doisprezece electrozi, un NRS 24, diferite sonde cardiace
gi termometrice gi tot felul de detectoare, pentru rezistenfa pielii de
exemplu (GSR). Se stinge lumina. Plutesc cu impresia ciudatd cd md
aflu la trei sute de kilometri deasupra stratosferei, inarmat cu echipamente
gi inchis intr-o capsuld ca un cosmonaut. Dar md aflu la Faber, in estul
Statelor Unite, numele meu codificat este TS007 (Talented Subiect 007)
iar misiunea incredinlatd este de cu totul altd naturd. Voi incerca, intr-
adevdr, sd cercetez corpul eteric al unei tinere femei pe care am vdzut-o
citeva clipe cu o seard inainte. Fiecare dintre expresiile 9i impresiile mele
va fi
1l Take me Home, Country Roads, John Denver.

7. 10
perceputa gi analizatd de un ordinator la care md conecteazd aceasta
ggarltula skip Atwater, patronur raboratorurui, se asigurd oin clnd in cino
ca ma stmt bine. li aud vocea in cascd.
"o.K. Patrick. inainte de inceperea experienfei, ifiinregistrdm undele
cerebrale. Egti gata?
- Sint gata."
sint, de fapt, foarte,nervos. Degi sint obignuit s6 stau intr-o stare de
meditalie ca in acest.gen de experiment, imi-simt inima bdti;Jmaitare,
gindurile mi se imburzesc ai mai ares md simt incorlit oe inJoara. nm
venit in ajun de ra paris. Noaptea a fost interminauita. gi Jica n-o sa
reugesc?
"P.atrick, am sd dnuzez acum un sunet de varuri impreund cu unde
Delta 11,
ca sd te reraxezi gi sd te qoignu6gii cu Booth-ur.'se va inregistra
tot c_e vei spune de acum incolo. inCepi cind vrei.,,
, cu ochii inchigi, incep sd respir tot mai adinc. Numdr invers de ra
doudzeci la unu. Acesta este un mecanism cu care mi-am obignuiitreptat
corpul gi spiritut; reactionez imediat printr-o disponibilitate spoiiU it o mai
mare deschidere. Totugi, conditiire stranii are acestui
"pii6o
in i"r"
",
devin propriul meu subiect de siudiu printr-o necunoscuid gi un ordinator
imi clatind intrucitua asigurdrire date. Dar sint ferm hotdrit sd duc ra bun
sfirgit acest experiment.
^corpur
mi se ingreuiaza treptai iii".i"rt curind
un fel de furnicdturi ?n miini, ceva mai m-utt in ardtatiruiJting, ;el torosit
de obicei pentru firut de lumind. Trebuie sd fi trecut ureo oori-irei minute
de cind mi-a vorbit skip Atwater. imi urmdr"r" r"ipir"1l'ca' sa-mi
pregitesc deschiderea co.ngtiinfei citre alte nivele. noriert
-Monro",
fondatorul instituturui care-i poarte numere, numegte aceastd etapd de
deschidere a congtiinfei tocat2. Este un nivelsituatin atun.putirLi+i,np
clasic, pe care eu ?l numesc, ra rindul meu, niverul zl. in."-ffiiJrent oe
numele dat de unii sau de alfii, avem de-a face cu o extindere a congtien-
Iei.
"Ce vei face acum? md intreabd Skip Atwater.
- Sint gata s-o studiez pe Teena, ii rdspund.,,
. .
Md simt qproape centrat. yizuarizezo Iumine aurie care purseazd ugor
de jur-imprejurul meu. Exceptindcasca gi toatd
"p"r"iri" ""i"
oin*t"st"
jenindu-md pe arocuri, nu mai simt resiur corpurui. incep i-o ,irdiu, p"
Tebna cu al treirea ochi. rmaginea ei imi apare in trimine futernica.
Plutegte in fafa. m.ea pe un fer de fond negru cu puncte mici, ruminoase.
La propnu vorbind, n-o cunosc pe Teena. Am intilnit-o aseard, la venirea
mea aici, cind am stat impreund doud-trei minute. nm iosiprbzeniali
11
unul celuilalt, am schimbat priviri gi pentru mine a fost de-ajuns. lmaginea
ei plutind ca o hologramd in fala mea ia diferite forme, se dilueazd, imi
apare curind ca o frunzd. Este ca o ingiruire de simboluri. Dintr-o simpld
frunzd tignesc imagini ca in asocialiile de idei. Copaci, o grddind, flori...
gi in curind o persoand in virstd, poate o bunicd. Toate aceste imagini
care apar devin tot mai precise. Nu gtiu ce legdturd existd intre ele, dar
sint ca parfile unui tablou luminat progresiv. O vdd pe Teena la virsta de
patru sau cinci ani, cu pdrul lung, poartd o rochild cu doud buzunare in
fa[d. Linga ea std un bdrbat cu p5rul gaten inchis. Aceste imagini parcd
se contopesc Ai se gterg reciproc. Trebuie cd i s-a intimplat ceva Teenei
la virsta aceea. Cred cd e vorba de un lucru complet uitat, ascuns in
adincurile subcongtientu lu i.
ln acest corp de lumind care plutegte dinaintea mea, lantul de gapte
chakre gi circulafia energeticd din nadisuri - acei nervi de lumind sau
canale care conduc energia - se contureazd. cu o claritate uimitoare.
Deosebesc mai ales a cincea chakrS, a cincea poartd aflatd la nivelul
gitului. Trebuie cd existF o suferinfd a gitului sau a urechii, degitot nu vdd
legdtura cu copildria. ln aceastd clipd are loc un fel de alunecare in
prezent care subliniazd in mintea.mea faptul cd afecliunea gitului sau a
tiroidei persistd gi in prezentul Teenei.
^
Prin acelagi proces decelez
existenla unei anomalii la rinichiul drept. lmi vine ideea cd acest rinichi
este slab alimentat cu energie. Aceastd idee provine dintr-un gen de
certitudine interioard: "simt" cd ceea ce se aflii codificat gi inregistrat la
nivelul gitului ca gi la nivelul rinichiului drept este in legdturd cu acest tate
zdrit fugitiv. Cristale mdrunte apar in acest rinichi ca pentru a-mi confirma
ipoteza. Cu sigurantd cd ele stau la originea funcfiondrii renale
defectuoase. Fdrd indoiald cd tulburdrile in cauzd nu sint manifeste, insd
existd memoria lor legatd de intimpliri mai vechi. De altfel, incepe sd mi
se contureze ideea de sord. E mai degrabd curios, pentru cd nu gtiu dacd
sora mai taiegte sau a murit. Md cuprinde un sentiment de tristele gi
confuzie. Parcd sint orb gi pierdut, sint grozav de singur in fala acestor
viziuni, avind drept orice percepfie exterioard numai sunetul propriului glas
care se sraduiegte sd descrie inldntuirea de imagini. Uneori imi simt
corpul plutind pe patul cu apd. Dar pilolii acestei experienle, care de
cealaltd parte mi controleazd agezaliin fala ecranelor, rdmin tdculi. Cum
sd gtiu dacd existd o urmd de adevdr in tot ce vdd gi relatez acum? Md
deranjeazd sentimentul acesta de confuzie 9i izolare. Ag vrea sd md
concentrez din nou asupra Teenei; trebuie sd merg mai departe, in ciuda
greutSlii gi angoasei care imi apasd pieptul.
in corpulde lumind se distinge un garpe deosebit de strdlucitor asupra
cdruia voi reveni ulterior. El reprezintd intestinul, ugor inflamat. Un vdl
sublire, cenugiu opacizeazi. zona intestinului. Se reactiveazd vibrafia
1l Unde Delta: ritmuri cerebrale cu frecvenfa de 0,5_4 hertzi.

8. 12
acblei surori misterioase. Nu cred sd fie vorba de o persoand in viatd.
Poate cd n-a trdit niciodatd. sd fi fost o sord imaginard, reprezent?nd
nevoia Teenei de a se exprima in copirdrie? Mi se"pare jusiiinsa ar ri
straniu, deoarece absenfa acestei surori - ori a acestui tLte'- in prima
copilSrie-p-are sd fi provocat o turburare intestinald. se poiil
""
T""nu
adultd sd fi avut chiar dureri in abdomenul inferior sau in .put", tara
"a
fi gtiut
-de
unde provin. rmediat imi qpare imaginea gino"iiii.gi unde
pare sd existe o deregtare circutatorie, oe ta goto pin? ta Iaoa piiiorutui.
41"rq
pringpatd a gambei pare obstruara. Mise impune un oStitiu. ru,
gtiu dacd
^Teena a afrat, dar dupd toate aparenfere, uterur sdu este
retrovers. l.mi apar 9i arte defecte fizice: constat o artrozd dorsali care se
poate manifesta peste cinci sau.zece ani gi ceva la umdrul drept. cum pot
inainta atita? corpurui de rumind i se supiapune pe arocuri un vdr sublire,
cenugiu. Din nou md invadeaze o tristele siigietoare. cred cd piovine oin
aceeagi singurdtate, un ade_vdrat cogmar pehtru copilur reenJ i,.ni ptr""
energia acestei persoane. Este foarte bm;de, toartb generoaia fi iotugi
neajutorate.
Voi affa maitirziu cg,.de cearartd parte, operatorii experienfeiau devenit
tot mai atenlr la imaginire transmise ce creierur meu, imagini oin ce in ce
mai stranii. Este pe c.are sd se intimpre ceva automat, i-ndependent de
vointa mea. Nu mai sint.actor sau spectator ar unei eip"rie'i1e. eu sint
experienla. Firul de lumind care iese din ardtdtorut m'eu stiij intra in
contact cu rinichiul drept. Un fel de proiecfie etericd a miinii mele"lucreazd
curind pe rinichi gi incearcd o readucere la normal, o
"rrnonirur"
u
diverselor memorii codificate in aceastd p{rte a corpurui oe tumina al
Teenei, pentru a dizolva acer vdr cenugiu. imi vine ideea cd t""n" u,,
putea simli ceva, cdci ea se afra ringa skip Atwater, in sara Je unoe se
contro_leazd experienta. lmi apare o mincaiime ?n git. ca gi
-um
a cincea
chakrd, a..cincea poartii faimoasd pe care o semniram adineauri, intrd in
rezonanfd cu a Teenei. Aceastd punere de acord mi se pare oiiicita. nr
fi mai bine ca Teena sd se exprime ea insdgi. rdeea mi'." p"i" si ,"i
stranie cind apare un eveniment neagteptat. R-evin la n"crno."ri. Md aflu
in interiorul corpului reenei. strdbat pnminii, ficatul 9i i"i* i. 1"" piopriite
mele senzafii. Am un gust amar
in gurd gi o senzafie de sete. Eite greu
de descris intestinut, sint perefi informi. Ai;um vdd ovarul orepi, toarte rent
gi elin plan energetic, gizireic acoro o patd micd, arua. cu'iiguranla ca
nu poate fi decerabird peltry moment gi pare sd nu traducairn pericot
important. Totugi ea existd. Acum sint ih uter; indreptindu-ri up6i .pr"
piciorul drepl constat prezenla hemoroizilor, problemd care iinde sa se
accentueze. lmi apare iar imaginea ei globald care face loc unui alt tablou
ca la inceputul experienlei. inminarei diptomei ra sfirgituiexamenetor.
Vdd o orchestrd, studenfi, copaci, o pddure. Este o zirruiroisa'["nir,
"",
13
cred cd este chiar una dintre cele mai frumoase. Un ciine pe care-l
zdrisem mai devreme reapare, este frumos; cind era micd, trebuie cd l-a
avut tovareg de joacd. Fdrd o legdturd aparente, imi vine o informalie
despre rdzboiul din Vietnam, prin intermediul unui personaj - un vdr, se
pare. Un nume, poate al lui, revine de mai multe ori: Tommy.
Virsta de patru ani este foarte prezentd in experienla pe care o fac,
este dureroasS, neplScutd ca un cogmar. Vibrafii foarte blinde, binevoi-
toare emand de la mama sa, care este bolnavd. Resimt nevoia sd apro-
fundez viata fetald a Teenei, fdrd sd inteleg impulsul de a mergemai
departe: ce voi cduta? Vreau s-o vdd la gapte luni de viafd fetald.
incet-incet, reu$esc. Simt punga, uterul, apoi pintecul mamei. lmpresia
care md stdpinegte atunci este halucinantd. Plutesc in lichidul amniotic.
Nu mai simt nici o diferenld intre mine 9i Teena. E cald.
Corpul meu respird tot mai repede. Un copil care incearcd sd iasd din
pintecul mamei. Teena vorbegte: "Vreau sd ies! Vreau sd iesl Dar mi-e
frica. Ma simt singurd. N-o simt pe mama, dar simt cdldurd."
incep sd md linigtesc. A9 vrea sd merg mai departe, la gase luni de
viald fetald. imi urmez descrierea pentru operatori; aga trebuie. Am
flashuri, flashuri de lumind. E ca gi cum mi-ar vorbi cineva ca sd md
linigteascd. Teena vorbegte, este acolo, in uter.
"Cineva se pregategte sd-mi vorbeascd. Da, md simt destinsd, md
simt linigtitd. Mamei ii este teamd. $ase luni, am gase luni. Cinci luni.
Plutesc. Patru luni. Md balansez din fald in spate. Teena vorbegte."
Apoi trei luni. Simt Congtiinta Teenei iegind 9i revenind in foetus, ca
gi cum ar vrea sa rdmind in cealaltd lume atunci cind trebuie sd coboare,
sd se incarneze.
Deodatd vocea lui Skip Atwater ajunge la mine prin cascd:
"Patrick, intreab-o pe Teena de ce a vrut sd vind pe lume'"
Tac pref de citeva clipe, in timp ce Congtiin!a Teeneiimi pare un nor
de energie.
"Nu gtiu de ce a ales sd vind. Trebuie sd md duc mai inainte.
- Da, reia Skip Atwater, voi agtepta."
Cealaltd lume md cheamd. Congtiinla Teenei se exprimd prin
intermediul corzilor mele vocale: "Am o imagine a mamei 9i-i simt energia.
Nu prea vreau sd vin, parcd mi-e teamd. E ca 9i cind a9 intra intr-un fel
de somn; ca 9i cind ag dispune de congtienla total6, deplina congtienl4,
9i apoi o inchid treptat cind cobor gi md incarnez. Pe mdsurd ce intru in
lumea fizicd, congtienta se inchide. Sint pe un nivel intermediar 9i vreau
sd cobor, dar nu pot renunla sd urc mai mult. E ca 9i cum ag avea nevoie
sd md intorc sd comunic cu alte persoane sau sd invi! sd comunic cu ele,
sd impart cu ele, sd md dezvolt."
Brusc, congtiinla mea supefioard vorbegte conFtiinlei superioare a

9. 14
Teenei.
"cum vei rezorva direma pierderii congtienfei ca sd comunici gi sd te
dezvolfi?
- Cred cd s-a int?mplat ceva inainte pentru cd am nevoie de
comunicare, de dezvortare gi-n aceragi timp nu prea am comunicat intre
zece gi doudzeci de ani, in aceastd viat5.,,'
f^eena se exprimd in continuare prin corpul meu.
"Poate cd mi s-a intimprat ceva despre care mi-e fricd sd vorbesc.
Dacd vorbesc prea mult, imi fac rdu. intr-o zi m-am destdinuit cuiva
gi-apoi m-am cdit ani de-a rindul.
-
!a, d_ar acum pofi vorbi. E bine sd vorbegti acum.
- Da, rdspunde patricUTeena. Da, insd ei sint oameni gi oamenii
m-au fdcut sd sufdr. Acum vreau sd ies din aceastd energid."
---"
Patrick/Teena vorbegte din nou:
^. "vad nigte oameni aduhafi, sint foarte furiogi. simt agresivitatea.
cineva moare sub roviturire unui grup de oamenr L ra 1ira. Esie o piald
cu dale de piatre. Vad pietre aruncate. Este in evut rr,ieoiu.E-o temeie
acolo. E ceva in regdturS cu un sistem de credinld. N, stiu
"o",
cregtin
sau musulman? De fapt, nu cred sd fie Evul Mediu. E iurcia. li
masacreazd pe cregtini. Dacd vorbesc sau comunic, voi fi ucisd iar.
$i Teena s-a intors ca sd invefe sd vorbeascd, sd
"o,nrni"u
.,
ceilalfi, fard fricd. De aceea s-a ?ntori.',
Revine brusc semnarur rinichiurui, ar rinichiurui drept, cer care conline
memoria tatdlui. Acum ?mi dau seama de problema ei'cu oaruitutoin ea.
cred cd persoana aceea a fost omoritd de un grup de bdrbali. i""n" u"
putea sldbi, deoarece greutatea reprezintd pentru ea doar o proteclie
impotriva cerorrarli, in aceastd viafd. Dacd poate interege iit", n;'u" ,"i
avea-probleme' (Unur din dugmanii reenei este chiar dr"rt"G":"ij.
Md duc la trei tuni de viajd fetald 9i Teena vorbegi-e: - )
"Am un fer de 'durere carda'in cap, nu gtiu de unde vine. simt ceva
care_?mi vorbegte, md ajutd sd cobor,'sd ,a incarne..u
o oboseald imi cuprinde acum trupur 9i spiritut; vieau sa intrerupem
experienla gi o spun.
- "Foarte bine, patrick, imi. rdspunde grasur rinigtitor ar rui skip, ne
intoarcem
La
timpul prezent. Hai si tacerio pauzd.'
- Pot sd md migc?
- Po!i."
Peste citeva zecide secunde md simt din nou aici, in acest roc pufin
cam ciudat, in intuneric, cu casca, firere, divers"r" ipir"i"-, ii prutesc
incetigor pe patut acvatic. Dupd un minut-doua, uga uriniati i! i"!"nio".
skip Atwate. r gi eu ne uitdm unur ra artur. Md ajutisd ,a asei, i.i scoate
casca prevdzutd cu erectrozi. Amefit, abrutizat aprodpe; cer voie sd ies.
15
"Cum te simli?
- Bine.
- Egti gata sd incerci altd experienfd?"
Sint obosit gi plictisit, dar experienfa este captivantd iar eu am venit
de departe.
"Da, sd continudm. Cit timp a trecut?
- Patruzeci gi cinci-cincizeci de minute.
- A fost ceva exact din tot ce am spus?"
Skip md privegte cu o ugoard ezitare.
"O sd vedem diseard."
Este aproape unsprezece dimineala. Md odihnesc citeva minute, dupd
care Skip imi aratd fotografia unei femei tinere, brunete, cu ochi migdalali,
ugor zimbitori.
"Po[i sd faci ceva aici?
- N-am lucrat niciodatd pe fotografie. Poate fi interesant; sd incercdm,
chiar gi numai pentru a vedea ce trenuri de undd genereazd creierul cind
imi concentrez atenfia pe un asemenea suport."
Din nou md cuprinde indoiala. Totugi, "simt" persoana din fotografie.
"Vrei sd tii fotografia lingd tine, in Booth?
- Nu e nevoie. Am fotografiat-o."
Sint instalat din nou in Booth. Uga cea grea este iar inchisd; linigte
desdvirgitd. latS-md iar singur cu mine insumi, cu casca pe urechi, cu
electrozii pe cap, cu firele ?n jurul degetelor.
"lncepe procesul de relaxare... lntrd in domeniul tdu de perceptie 9i
spune-ne ce simti, ce se petrece clipd de clipd."
Trec citeva minute. De data aceasta, procesul de destindere merge
pufin mai repede.
"Sint gata, incep sd md gindesc la imaginea din fotografie- Mai multe
registre de informafii imi parvin simultan. Ca gi cum s-ar deschide in
acelagi timp diferite canale. ln ce o privegte pe Fay - asa se numeste
persoana - primul lucru care imi apare este dantura. Parcd are nigte dinli
scogi."
De data aceasta, procesul s-a declangat foarte repede. Plonjez in
energia (esenla) unei persoane necunoscute, pe care am vdzut-o doar o
dati - doudzeci de secunde - 9i pot sd fac "un salt", sd o vid aga cum
este acum.
Simt o persoani inzestratd cu o energie medie, probabil obositd
adeseori, pulin rezistentd. Dar este o femeie de caracter, da, simt un
caracter foarte cdlit. Revine problema danturii, energiile nu pot circula bine
din virful capului citre piept, picioare, pentru cd sint filtrate de dinti.
Corpul de lumind mi-o aratd clar.
Al doilea punct este sinul drept. Vdd o pati pe care am perceput-o

10. 16
incd de pe-_fotografie. Nu gtiu. ce este, problema se referd la piept gi
trebuie si fi ?nceput acum trei sau patru ani. percep ,n-tJ J" grandi
umflatd.
imi parvine vibrafia unui bdrbat. Este o vibrafie de bdrbat, in sensul
general al cuvintulul E vorba de o intimplare nbpldcuta. A;d ftinsete,
lipete' lipete indepdrtare. Aud pe cineva pringinb, pJ"i"
" "{
Vdd o
pugcd. cineva e gata sd innebuneascd - un bdrbat, creo, prooauii un sol.
O scend de despd(ire, ag zice.
. l"rr vdd corpur de rumind prutind in incdpere. corpur eteric este
fo.arte subfire, ar trebui.sd fie mai gros. Un corp subfire corespunoe unei
vitalitdfi medii. Dar poti-avea un daracter puternic Ei,lr
"."6i
timp, o
vitalitate medie. Aceastd persoand are nevoie oe liiigte, o"-.intu" ."r"
sd se ocupe de ea.
ce cdldtorie stranie. Md turburd viteza cu care se perindd aceste
imagini 9i inleresur ror. Este ca atunci c?nd comentezi un iifu" i" direct,
fiind obligat sd faci sinteza instantanee a unor eremente diiparate.
Depdgesc impreund cu Fay un nou obstacor, fdrd sd-r poi e*piima. r'ra
cuprinde o,senzalie necunoscutd. imivine o imagine
"iuiiia;
,i, qtiu nici
de unde, nici de ce, nici cum.
"Arn imaginea a ceva straniu, rostesc pufin nerinigtit in microfonur
montat la cifiva milimetri de gurd.
- Nu infeleg, ce vrei sd spui? intreabd operatorul.
- E ciudat... tt's... ALIEN.
- Ahal Ceva ciudat?
- Da, ceva cu un cap ciudat, urechi ciudate, un cap ovar cu ochi foarte
mari gi strelucitori. Nu infeleg... nu infeleg de unde vine asta.,,-
-
^ Md sfigie indoiara. ce tot spun? Bat cimpii, delirez! oimenii ace$tia
sint exploratori ai congtiinfei, mi vor crede nebun!
Experienla continud.
_''Nu_gtiuce regdtura existd intre Fay gi acest lucru straniu sau acest
strein. E ca in a treia parte din Razboiit itereror, gtii, fiingaaceea ,icr1a
care il invdta pe Luke Skywalker.
-
Ygfgi mai departe, patrick, mergi spre aceastd percepfie.
- o.K., dar sint tulburat. Este un e-iement complet strdinliru o farfurie
zburatoare, insd ceva de gehur acesta. seamdnd.u o niua, o nava oe
lumind. simt o.energie strdind, foarte-neobignuitd. Vdd ,uru o" tr.nina gi
gtiu cd aceastd navi ruminoasd este fdcutd'oin ginouri.i g .r, o ,uu"
o intelige,nla proprie: un fer de rumind interigenid. Nu este o conitr,uclie
mecanici,. Nu gtiu cum sd expric, este aici i,n gen de materie vibratorie
inteligentd, conectate ra artd rume, art pran. De lceea am forosit cuvintur
"strdin". Trebuie cd Fay are vise despre aga ceva. Ea cautd r.'l;;;;
pierdut, de care nu-gi mai amintegte. $i ea calta tocmai acest ter oe masa
17
vibratorie care apare aici. Stai, incep sd mi ldmuresc. Ea incearci si
gdseascd ceva, dar nu gtie ce. Poate cd de aceea este aga de tristi."
Skip Atwater, care iniervenea rar inainte, acum intervine de doud-trei
ori in doud-trei minute, cu un soi de emotie in glas:
"De ce nu este congtientd, Patrick?
- Fay este conectata la un element strdin, in mod regulat, poate
noaptea. De aceea, poate' are vise repetitive. $i poate cd toj de aceea nu
gi le poate aminti. in viata de toate zilele, cautd, agteap-19 fa1a.9e gtie.ce;
9i niii ce sd facd. Vdd n-ava aceea imensd, de lumind, fdcutd din ginduri.
Lste o lumini inteligentd 9i percep nigte lucruri induntru. Am nevoie de
confirmare, trebuie Ja gtiu dacd toate acestea au vreun sens sau md ingel
complet!
- Go ahead, you're on your way (=Continud, esti pe drumul cel bun)"'
imi spune Skip intr-un mod tipic american.
-'Am imaginea piramidelor egiptene. Este un nume: Ron. Fay este
foarte atrasd de flori, de tot ce e verde, de plante, de copaci. Ar trebui sd
poatd vorbi limba Pdsdrilor.
- Da, aga este, spune oPeratorul.
- sentimentele ei provin direct din conexiunea cu acea navd. Nu este
o navd spaliald, ci o navd care strdbate dimensiunile. Pare sd
cdldtoreascd prin diverse nivele de congtiintd, ca 9i cum, de exemplu, eu
ag fi la nivelul 5 gi ag vrea sd trec la nivelul 2. Md voi infdgura intr-o navi,
un modul fdcut bin lumind. $i modulul devine o parte din mine insumi,
este inteligent. A$adar, il voi folosi ca sd traversez dimensiunile'"
creierul meu genereazd acum trenuri de unde absolut extraordinare,
dar nu gtiu incd.
,,Fay
ar trebui sd poatd intelege limba pdsdrilor, a copacilor, a florilor.
Am un
-sentiment
de pierdere, o stare de congtiintd pe care o cauta ea.
Din cind in cind, trebuie sd se retragd undeva 9i sd aibd un fel de vis
treaz, sd se gindeascd la lucruri fdra gir. Fay. este o persoand foarte
blindd. imi plaie mu1 energia pe care o degajd. Are un caracter-puternic
dar, din cind in cind, este foarte fragild gi a plins mult. De altfel, incd mai
plinge. A trecut printrun divor! extrem de nepldcut. $i aces-ta este'
probabil, motivul lipetelor pe care le-am perceput. Ag vrea sd pun o
intrebare...
"Ce este?
- Ag vrea sd gtiu dacd existd o problemd, daci suferinta dentard are
sens sau nu.
- Nu gtiu de vreo problemd dentard, rdspunde Skip Atwater, dar
problema pieptului, a sinului mai exact, este o realitate. cu mai mulli ani
in urmd, a fost oPeratd la sin.
- intreb pentru cii simt nevoia de a interveni prin chirurgie etericd. O

11. 18
pilll.-" f.cgrOu-l.d.e tumind, deoarece rot aici am informalia, codificatd
!n crmpur eteric. chiar dac. avem de-a face cu reziduuri intormalionate
postoperatorii, ete se pot deptasa ,p;";iA ,".e ;;;rp;iu;.,",,',
"Activez firur de turirine
"r"nit
tn
"Jnirut.trunlii
sii,itiuln acest cimp.
lmaginea rui Fay devine.ara' ."u"]r"" r"i degrabd cineva, a fdcut-o sd
sufere, se pare cd un.barbat ,"u ;ni!U oeroa1i,,.
"Grande mici ca nigte bure ."
"ir'a-in"iirpri
E, c?mpiir eteric. rntru
intr-o gtandd; md afru intr-rn i"iou .Lii,"rn cerc, unde e card, unde se
simte o pulsatie.
"Am imaginea unui birou unde s-a intimprat ceva cind Fay avea
doudzeci de ani' A fost nevoie de ;in;pi".""" ani ca sd se aiunge ra
manifestarea fizicd. Agadar intr"i""
"t-"i"i
pi"orJr" il "fre'Jo?[
s_a,' ri
fdcut ta virsta de douizeci o"
""i.
Erlruillnrrr s-a inscris vibratoriu, s-a
localizat in pieptur eteric, in ;i*r or"pi'i."ilte de a cobor? in corpur fizic.
-.^^tT
y.oifaia givoi mdri r" ri"iil,h'lceaste deschizdturd. vad c*
mrna mea etericd r"?3t3
11y
gtiu cum
"a_iibun,
un fet de puroi energetic.
,U:TI1^1 congriintei mete.. superio"r", nlin"' o" irri,.i!''ri,"i""ra p"
lmaglnea holograficd a unei fiinfe numite'fiy, care se afld dinaintea mea,
vre' maivie ca niciodatd. De tapt nu scot piopriu-zis acer puroi energetic,
ci ii ridic frecvenfa vibntorie, L"
"a:i""i,iiitic
rumina 'r. Nu poli scoate
ceea ce este codificat intr-un cimp E, oli pgli sd-i schimbivioralia gi
lumina. Acum vin mai multe r"r" iuilft, ln timp ce lucrez pe unele
pdrfi ale cimpurui energetic, r" o""ilniu" zd un fer de automatism.
Bineinteles cd eu condu6, 0".
".t"
i""i"tigor. Apoi vine o raz6.verde:
verdete esre curoarea_vinoecarii ipiritr"L.'pot incepe sa ini-n]o, oegi
?:fi:tq un.soi de patd reziOuara.-bi;a ;;y doregte sd se debaraseze
compret, trebuie sd iasd din
"oron,1iL.i"oin "ii*iii. nrJi"eloie sa
vorbeascS din nou cu pdmintur, ir"iiL,
"l;"ii ci saf,lirta"oliiinir".
"continuu se manifesti ceva straniu, ca un,inger sau o fiintd angericd
pe Pdmint' Este insorit
"""" ." ;ili;ffi; de ra aceastd energie. rmi
amintesc cd uniioamenigu
"1-oOii"n6;;g, Fay posedd acest qen de
enersie' presupun cd a fost racitalF
"ri!.E.,
dJr;i"T;;i'"h 0,"
procesur uceniciei' prost integrat,
""".t
p;ces a sfirgit prin a crea o
:$#:l?r:,,
r ieptu I u i. caci piep-tui i ;;;" i,ep rezi ntd i masinea ei
. Resimt citeva clipe o durere destulde vio
r" ."
'"
i"i",a, i" i.i,H ,:r_r. ra ouierea rJir"iflffl,3Tj:i:,,Ti?;T:,iXi
Sint obosit din cauza acestor raze cu trecGnle extrem de inalte.
19
"O.K., rdspunde Skip Atwater. Relaxeazd-te putin. Vin s6-!i scot
aparatele."
Mi simt coborind cu repeziciune, totul se estompeazi gidispare; md
aflu intre absurd gi realitate. lncertitudinea planeazd inci asupra
demersului meu. in iond, toate acestea n-ar putea fi un vis vechi? Se
deschide u9a. Apare Skip Atwater 9i md privegte stupefiat.
"Existd vreo firimd de adevdr in toate acestea? ii spun.
- Da, rdspunde el. Este destql de uluitor; o sd{i povestim totul' Dar
ziua nu s-a terminat incd 9i mai am de lucru-"
Pe 14 iulie, seara, am intilnire cu Skip Atwater 9i Teena in
laboratorul de la Monroe lnstitute. Aici aflu cd peste 90% din spusele mele
despre cele trei persoane u, mai ales Teena 9i Fay, s-au dovedit exacte'
Descoperirea remarcabild care o privegte pe Teena se numegte channef.
prin ea se exprima o entitate, de fapt ea canalizeazd o fiinfd non-fizic5,
pe care o vede, prezentd in ea incd din prima copildrie. De obiceio vede
plutind in cameri ei gi ii vorbegte ca unui prieten cvasiinvizibil. Pe la zece
sau unsprezece ani - elevd la o micd gcoald religioasd baptisti -, se
confeseazd intr-o zi preotului, explicindu-i cd are un prieten nevdzut, un
fel de inger. Reaclia preotului este vehementd: "E rdu, diabolic, e o
creaturd a tui Satan", i se interzice sd mai facd a$a ceva. De atunci
inainte, un chip fantasmagoric, un cap de diavolva plutiin collulcamerei
de copil. Ani intregi, in fiecare seard, Teena va adormi cu aceast{ viziune:
un cap cenugiu, satanic bintuie un colt al camerei. Pentru cii preotul i-a
spus cd estso creaturd a rdului, nu poate scSpa de ea, pind intr-atit igi
transformd viziunea in creaturd infernald. Tulburatd peste mdsurd de toate
acestea, adolescenta se hotdrdgte la virsta de noudsprezece ani, in ziua
de Crdciun, sd se elibereze de acea fantasmagorie' ln clipa cind se
hotaragte, aude pocnete puternice la ugd. se duce sd deschidd tremurind:
au venit nigte vecinicare sparg baloanel lgidd seama cd figura diabolici
era doar o.OaSica de piele care, in ziua aceea, a 9i dispdrut pe loc.
cel mai uimitor a fost contactul meu direct cu acea fiinld care a insolit
congtiinta Teenei in aceastd incarnare. Citeva detalii nu s-au dovedit
foarie eiacte: am vorbit de un divort gi, la un moment dat, de pierderea
unui copil. De fapt, ea a ndscut un copil care triiegte. Dar a divo{at 9i
copilul a fost incredintat tatdlui. Pentru ea, aceastd despirfire a fost ca o
moarte. lar eu am perceput moartea copilului.
Cdldtoria din corpul energetic al Teenei a fost o experienld
extraordinard. Nu gtiam, bineinteles, ci Teena, in calitate de asistente de
ll.Subiect tratat maiin detaliu in capitolul lll.
1l Teena, Fay gi Robert Monroe.

12. 20
laborator, se afra in- fara-ordinatorurui gi privea in timp rear semnarere
electrice generate de creierur meu. in c"pitotrtVr, voiexprica metodere de
Tigulare forosire si, cartograiia topog";fiia
"
;;"i;ilrri',ilr,'lrl."ta in
cursur experienfei. Nu-mi inchipuiamia r"un" a putut simli atit de bine
un gen de energie carei strdbdtea corpur, aooomenu-t,'[i"tur"r", p"
mdsurd inaintdrii mere. se p_oate presuiune ca uc"rsia'.unra1ie era
indusd de retararea mea in direct, l";;ilt;il; ;;;;;JLti} cu.'u
era realitatea?
F^y'Lii:t'l"5fJ;J'l!"li?'#T:T:glf."f ffi ,?,:g:""?.i? j,l?,,{il
tatdrui rui Fay o ougcd. La divorf, ginerete a vrut .-o i" inapoi gi
bineinleres cd socrur s-a opus. intr-d zi,"beat gifurios, ginerere s-a suit in
magind gi a trecut peste straturire de froii
"r"
io.riio"r, ;;; imagini,
pugca giftorire, mi-au venit ra un moment oat. este 9i ir"giii;':birb"tiro,
care, pulin cite pulin, s-a gravat in memorii rri"iui."harin"
nemaipomenitd nava de rumind.bind am avut viziunea ei, a fost cit pe ce
sd blochez experienla;.mi se pdrei
"a
rint incapabir de a o reda in
cuvinte - am crezut ca gi asistenlii oe taooltor se vor broca. Nu stiam ce
maiauziseri astferde rucruri. erir srmgit o vio;"r";ii" ilrlTJitrdind.
Pentru mine gi pentru cercetdtorii oe ta trrtonroe rnstitute, trenurire de unde
generate in acer moment au fost aspectur cei ,ai iup"eilnt ar
experienlei.
inaintea precdrii de ra Monroe lnstitute, Bob Monroe mi-a oferit o noud
ocazie'de exprorare' ra. cagltul unei tungi conversafii. Fiind preocupat de
starea rui fizicd, md intreil'd dacd pot i"n""rc"^""u". Ne intirnim ra er, ra
doi kiromerride raborator, intr-o oufa-a;i".e. sti i"ii". p" pui'qi'i"r"r.
3^!^esfesurare
energeticd rar intirniti. g.t ,n om rerativ virstnic acum,
care se apropie de ceea am putea numi procesur precdrii. $i totugi,
dezvottd o energie considerabira, pr*.nino d" ;ii ;r"n:'i!li, il' inuint"
n-am sd md mai indoiesc oe^posibitiufire fintastice oferite de acest vast
domeniu de cercetare. incepind
",
;;;u.i; t;;;;i';;;;"".iEffi .on"
unde md afru gi de obstacoiere intirniie, im avut dovada utiritalii acestei
cercetdri pentru om.
Canada, provincia euebec, octombrie l9g9
ln fiecare an, ?n octombrie, are roc simpozionurde ra shawinioan. De
data aceasta, et reunegte aproape opi;;i;;; ;";;;;';'irffi"r"i
4*-
' 21
mortii. Este cel mai important simpozion francofon din America de nord,
organizat de 15 ani de cdtre Yolande Gagnon. A doua zi imi prezintd o
prieteni a fiului sdu, C6line, in virstd de 20 de ani, care se afld intr-un
scaun cu rotile. Este paraplegicd, nu simte nimic de la ombilic in jos 9i are
probleme de motricitate la nivelul membrelor inferioare. Un aparat special
montat la ceafd ii sustine capul. C6line a fost ariul trecut victima unui
accident de magind care i-a provocat o fractura a vertebrelor cervicale. Ea
nu poate sta mai mult de o jumdtate de ord in scaun fdrd sd aibd dureri
in ceafd.^Un chirurg prezent acolo, Robert, md intreabd cum vdd eu
situafia. ii explic ceea ce fac, modul cum operez gi cum apreciez
problema in ansamblu. N-am incercat niciodatd sd lucrez pe un
asemenea caz. Totugi, amintindu-mi de experienla cu Teena, de acum
trei luni, imi spun cd am putea incerca.
Seara, dupd simpozion, ne intilnim acasd^la chirurg. O instaldm pe
c6line pe o canapea iar eu md intind lingd ea. li explic cd nu sint obignuit
sd lucrez gezind. Ca sd se relaxeze, ii explic cum va decurge gedinfa'
etape cu etapa, gi cum o voi trdi eu. Md relaxez prin exerciliile obignuite,
md concentrez asupra ei astfel incit sd o simt, sd devin C6line. Apoi md
conectez la ceafa ei.
"Vdd o dird neagrd gi lungd de-a lungul cefei' Ce este?
^-
O tija', rdspunde C6line.
ii explic cd tija este, fdrd indoiald, rdspunzdtoare pentru o parte din
suferinte, pentru cd este un elenient strdin. Md proiectez in interiorul cefei '-
gi incep sd vdd vertebrele cervicale. Md aflu pe un terim din afara timpului
$i spatiului. Pot sd mdresc, si micgorez, pot sd cdldtoresc in timp' Aga se
face ce pot vedea vertebrele acum, la scdri diferite, sau md pot intoarce
in trecut, cu un an inainte, ca sd vdd starea de atunci. lncep sd mdresc.
in primul rind, vdd un perete vertical, fala internd a unei vertebre 9i
lichidul cefalo-rahidian, protuberanfe gi asperitdti.
"Fii atent, ii spun lui Robert, nu md pricep la anatomie sau fiziologie,
am nevoie sd fiu indrumat. Este posibil si se fi sudat nigte agchii de os
pe peretele intern al vertebrei? Se poate?
- Orice este posibil", imi rdspunde el prevenitor.
ii spun C6linei cd una din explicatiile probabile pentru durerea ei
cervicaid este ofe-ritd de aceste asperitdfi sudate pe fala internd a unei
vertebre. Se datoreazd oare durerea unei presiuni exercitate de lichidul
cefalo-rahidian pe aceastd membrand? S-ar pdrea cd trei yertebre,
decalate ugor unele fatd de altele, au seclionat o parte din mdduva
spindrii. RoOert md aprobd. Am atunci o imagine extrem de precisd a
accidentului, cu magina rasturnatS - gi il descriu. Fiecare vertebrd a
Celinei, fiecare pdrticicd a corpului ei au inregistrat acest eveniment
I
!

13. 22
dramatic.
c1
Vid lichidur cefaro_-rahidian, apoi mdduva spindrii devenind ca nigte
cabluri dintr-o centrald telefonici. Robert imi uimaregte o-escrierea gi o
confirmd pe parcurs.. Ajung treptat la nivel celular giiraO-acofo1""" ."
numesc mai intii o fidea foarte fina... mii de fire pe cui" r" io"ntific a fi
axonii 11.
sint cu miire,.ca nigte fire toarte suoliri, caie .i"t ,".r,"""te. imi
vine ideea sd refac prin con-exiuni energetice, conexiuni de lumini fiecare
fir intrerupt, fiecare axon.
"Cum te simli, C6line?
- Simt un fel de cdldurd ugoard in ceafd.
- Poli s5-mi precizezi dacd este durere sau mai murt o ameriorare?
^-
Nici una, nici alta. Doar un fel de cdldurd.,,
lncep atunci sd op-erez, cu gindur, o sudurd intre firere seclionate.
U.na, doud, zece, doudzeci, gi Srusc imi dau seama
"t
n_t; termin
niciodatd, pentru cd ar trebul sute, mii, poate milioane de asemenea
suduri. Le fac atunci cite. zece, cite o suia, cite o mieJi"! ;;";;; fire de
fidea intrerupte, dendritele, axonii.
. "Voinuld-ra pind la,trei, ii sp^un, gicind spun,,trei,,, trimite un impuls
de. comand.d in. piciorul. drept.', incep sa numdr gi, deodatd, resimt o
puternica descdrcare erectricd strdbdtindu-mi coipul. Md tiaverseazd
impulsul electric emis de creierur c6rinei, impurs care, in mdduva ipindrii,
sudeazd conexiunire energetice de ra niverur oenoriieioi g: J*Jnlnr. ruu
vdd ceea ce vede Robert in acer moment gi o sd-mi spunii Lrt"rior, ,,A
fost
o puternicd tresdrire a piciorului drept ar c"6tiner, care'este f"raiirat oe un
an.. Y"lg .mai departe. Amintirite copitdriei, ate familiei, pirNtitor. ."
perinda fdrd sd prezinte mare importanla. gi ,rp"t n"in"Li"f-""'
"Nu, nu asta vreau. Vid nigte lucruii. C'etine, este e*icli
- Da, e adevdrat,,, rdspunde ea.
. Dalcgltinui gd afirm cd nu asta doresc. Vreau sd rucrez mai departe
la ceafd. Mai rdmin cam un sfert de ord in aceastd zond, upoiint* in
picioare gi revin ra suprafatd. Md agez ardturi de ea sit""'" Srronizare
a cefei. Ne oprim aici.
A doua, a treia zi gi in._ultima zi a simpozionului ii spun C6linei:
'oricum, sint aici pina miine seard. Dacd este n""oi", neieoem
imediat."
. A
_doua zi, C6line, care.de un an nu poate sta mai mult de o jumdtate
oq. gla agezatd in scaunur cu rotire, rezistd practi- oouiJp-r"-rJ" or",.
adicd atit cit dureazd simpozionur gi pind seara. Durerea revine ooar cite
pufin, peste citeva sdptdmini, dar nu ca inainte. in"er"i, .J ne-J"0".
23
rle cite ori trec prin Montr6al. Bineinteles ci-mi pun intrebarea, vegnica
intrebare: "Va putea merge din nou intr-o bund zi?" Nu gtiu. Reaclia
piciorului gi tot ce a urmat dupd aceea - durerea care practic a dispdrut
cu totul citeva sdptdmini - m-au fdcut sd md intreb dacd nu se poate
lucra, in alt mod, la legdturi energetice intrerupte, la para sau
cvadriplegici. Cred cd nu este posibilacum sau celpulin in starea actuald
rr cunogtintelor. Dar peste o generatie sau doud?
Nordul lndiei, Dharamsala, provincia Himachal Pradesh,
. iunie 1990
Aici se afli satul tibetanilor din exil. in 1959, gi-au pdrdsit lara
r:otropitd de armata chinezd. Cel de al 14-lea dalai-lama a fugit impreund
cu aproape optzeci de mii de oameni. Acceptali de guvernul indian de
;rtunci, li s-a dat enclava tibetand din Dharamsala, in provincia himalaiand
llichamal Pradesh. Md aflu aiciimpreund cu solia, Marguerite, in cadrul
ajutorului oferit de proiectul de extindere a satului copiilor tibetani din
Dharamsala,fCY (Tibetan Children Village). Gdsim acolo 1565 de copii
rjin care aproximaiiv gase sute sint orfani. il intilnim pe cel ce a fost
rnedicul personal al Sanctitdfii Sale Dalai-Lama al 14-lea, Doctorul Yeshi
Dhonden. Se numird printre fiintele pe care le ?ntilnegti o datd in viafd 9i
t-. umplu de bucurie. in cursul zilei petrecute cu el, am la mine fotografia
runui copil pe care mi-a incredinlat-o, inainte de plecare, o psihomotriciand
trelgiand de la o secfie de copiicancerogi. Acest bdielel de gapte ani se
slinge incet din cauza unul angiom, o boald in care se moare prin
:rutosufocare. Degi a fost operat de cinci ori, se afld pe moarte. l-am privit
krtografia 9i m-a apdsat ce am perceput. Cum mai aveam doar citeva zile
pina la plecarea spre frontiera tibetand, mi-a venit ideea sd iau fotografia
r:u mine, gtiind cd voiintilni un lama-medic. ln cursul dupd-amiezii, ii ardt
lotografia doctorului Dhonden giil intreb dacd se mai poate face ceva. O
lrrivegte, mi-o dd inapoi gi zice:
"Nu. Un singur mare lama poate face ceva."
A doua zi, trebuie sd intilnim un tulku, un lama reincarnat, in virstd de
gr;rtru ani. Sanctitatea Sa Ling Rimpoche este reincarnarea tutorelui
prirrcipal al Sanctitdtii Sale dalai-lama, tutore care a trecut in lumea Bardo
rrr 1983, in ziua de Crdciun. latd pe scurt povestea lui.
Anteriorul Ling Rimpoche s-a ndscut in 1902, intr-un sat la nord-vest
rlc Lhassa, la o zi de mers de capitald. A fost recunoscut de Sanctitatea
ii;r dalai-lama al 13-lea ca reincarnarea tutorelui sdu, Ling Rimpoche. La
1] Extremitate de transmitere a cerurei neryoase sau neuronurui.

14. 24
22 de ani, tindrur a trecut cu succes examenur
!9.oeche (doctor), apoi igi
**"ri-9$]^., ta Gyuto cunoagtgre-a.Vajrayanei ry6nicutu) oe oii'nrantl ar
carer maestru suprem a fost pind ra inceputur"tuturor timpuritor. oripe
g$,j:l-"_l,tilJutui de geche, este numit, cind avea abia z+ Oe-ani,-r""rt.
::,,1':g!]'1".ta cy.uto. tn 1936, devine Lama oum Dze: ocupd atunci at
oorea roc rn rerarhia coregiurui. Este numit apoi.abate principirde Gyutg,
il]9s9, $i qar.ticipa la cercetdrile de descoperire a noutuiialaiiama. rn
1940, Ling Rimpoche este chemat pe t?nga Oafai_fama lcopif incal, mai
intii ca asistent, apoi^devine_maestiu gi trtore junior in rg,ii, liin fine,
ajunge tutore senior in 1953.
!r^q as-rgyrat agadar intreiga fdimalie a
tinerului darai-rama actuar. ?n 1954, iiinsolegte pe sanititatea sa in
9l'i.n"'apoiin rndia, intre 1956-19s7, in exir. din igos,
""i"-"Lr-0"
ar
97-lea.G.a1-d9n Tipa, succesor ar rui Je Tson Kapa"'retoimliorur oin
secolul al 13-lea. Este-cdpetenia gcorii Guerong-pa, in ti'nrp ce sinctitatea
sa dalai-tama este gefur. suprem $i spirituar at"tr.ituior tioeianiroiin rgos,
Ling Rimpoche devine abate ar minaitiriitibetane oin Bodhgaya. lrrtaestru
de cel_mai.inalt rang-spirituar, er este capur tuturor riniiror de transmitere
budistd existente incd,, ar sutreror 9i rantrelor. Tibetanii iiconsroera pe
Ling-Rimpoche ca fiind reincarnareirui Ra Lotsawa, mare traducdtor care
a trdit in secolur ar 12-rea. A mai avut gi arte incarndri cereoie, mai ares
una in care s-a numdrat intre apropialii tui oroni sikv"rJ'"i gi utt"t",
de pandit indian.
ln Tibet, el ilincarnbaza pe Lotsawa, dar gi pe pantova mariror rama
din secolul 1i. A fost, de asemenea, maestru'$itutore ar ceroiJe-ar
16-lea gi al 13-tea dalai-lama.
, latd.t""i.9y ce personaj trebuie sd ne intilnim, gralie intervenliei
doamneirashi Lamo, colaboratoare directd a sorei tuioitairtami, ,inirt'
al Educafiei gi sdndtdfii in guvernur tibetan din exir. nirngl;pi"rna c,
Marguerite_ gi rashi [amo, .ta inceputur dupd-amiezii, i"n'prin-rrnt",
deasupra Dharamsarei. A trebuit sd mergem pe jos, caci venilurur nostru
n-a putut urca pe cdrarea prea abrupta. zarim in iine o casa oestrr oe
mare, stil caband de munte, foarte bine ancoratd. pre"epioiuicoiturri, un
bdrbat de.72 de ani, ne agteaptd. voruegie doar tibeta-na Ei i"!ni un.,o
trad.uce. Ajungem curind
-ringd
copirut clre std pe ooui'perne'intr-un
fotoliu.
.^
Tas.hi Lamo se prosterneazd imediat, in timp ce noi manifestdm
stingaci semnele exterioare
-de-respect,
incrinind' .ipri ii infrreunino
miinile. copitul ne dd un gar arb. oeo'oata, mi se impun! o Ji.iun6'in
"ur"
::tjlyl^"rl:.il::f!,"ldsun extraordinar nor de tumind aurie. cu capete
nrnouse $r trbetane gi budhagi prutind in rotus. Aud un cint difuz, de o
puritate cristalind. Viziunea dureazd doar citeva fracliuni o" .ecrnba, cu
25
opdtrunderebruscdinlumeainterioareacopiluluisau.a-bitrinului
reincarnat din fata no"rtra-it intrebdm atunci pe prec.eptor dac6.se poate
; ;bil;, ;n itat oe ;roin spirituatdin partea copilului. scot lotografia
."pif"iri
"if"iin
agonie Oin &,it" angiomului, preceptorulo arati copilului
care ne spune:
"Copilul acesta trebuie dus la un medic'"
ii;;[.e," tin int"rm"oiot lui Tashi Lamo 9i al preceptorului c5
uaiui"iri""iur.rit o"ji
"inci
operatii, cd este acum inoperabil 9i cd este
p"'"i""tt". OeoOata'copilul m6'privegte drept in ochigi spune: -
"Atunci o sd moard. Dar se va intoarce curind intr-o incarnare fericitd'"
fi;';;ff;i';;;d";;i.-Frin tala ochiror mi se perindd un^film' vdd
nu9t"r""'"."tui copil, te a fost inainte 9i viziunea se opregte' Sintem din
nol p" i"r"ta goaia' Afat"
""t"
cald giirumos' chiar la peste doud miide
metri altitudine in Himalaya. Foarte aproape, in spate, virfulmagnificului
Dhauladar troneazd i" i".t" cincl mii de metri, incoronat de zdpezi
;;fi;.];i'#;" r;;"[irit"t"" bdtrinutui preceptor eiilintreb dac6 ne
poate spune, ln verslunea sa, povestea lui Ling Rimpoche'
',in 1983, in ziua de Crdciun, se stinge Sanctitatea Sa Ling Rimpoche,
tutore principal sau
".nioi"i
friO"lai-la-ma. O moarte iegitd din comun' Se
;Hs;'; ilestiu ar v;jr"t;; t igi pdrSsegte vehiculul car.nal agezat in
;;;il" a ;a itat ie, i',n p-ririi n o o ile rs6 re.
"i3p"
n ecesa re pe ntru degaja rea
de forma sa fizicd si 1i"""r"" in cealattd lume. Lamagii sint lingd el,
""gt
inJ gi ;editind."ilec ore st zite. corput rimine agezat in meditatie,
iera;t; itinteasca. r.'r[i ,n hiro", nici un semn de putrefaclie. Dupd
pltr*".i-si noud de iit", tur"gii care mediteazS dinaintea trupului
[airr*rrri maestru, precat ra nouazeci gi unu de ani, ii adreseazS lui dalai-
lama o rugdminte nloUignritar si 16 perm*i imbdlsdmarea tutorelui
senior, sanctitatea s"
-rl"g nimpocne. Dalai-lama este de acord 9i
i"t*"r'" piinciparrcet fulin ;orpul fizic al.celui care a fost tutorele, este
i*oarra*"t, acoperit Ju Ln strit sublire de ceard, apoi cu o foili de aur.
De atunci, corpul
"" "tU ""ofo,
in pilatul lui dalai-lama' la Dharamsala'
i" 1988, ifi"lii ""
inftligeaze diha_intea Sanctitalii Sale: "Sanctitatea
vo".tri, tuioreie prin"iili'ar Sanctitdlii sate s-a intors, s-a reincarnat."
ren'nicirb de astroiogie iiuetana le-a permis sd afle cd Ling Rimpoche s-a
int"ii i" tGul unui6opit. Deindatd dalai-lama a pregdtit gee.a c.e numesc
ei i OoAy-sbarct, o cJ'ria dJ ciutare condusd de slujitorul principal de foc
ii^g Rifip""ne. Aceii'stu;itoi, intrat la virsta de noudsprezece ani in
i",ii"irt betrinrtri maestru, l-l insotit pind in ultima fazi' aceea a
separdrii de forma i;;;t,ln ziua do Cidciun' in 1983' El va deveni
piftpi"rJ .opitutui. ACest bdrbat rdmas mai bine de cincizeci de aniin
liriUiUatrinutirt ting nimpocne, va pretua conducerea cdutdrilor. Este

15. 26
totugi nevoie de un indiciu. cerura formata din zece ramagi se duce din
nou ra darai-rama, cerindu-i u";;;.';iie raspunoe:'copirur s-a ndscut
sub semnur bivorurui'. r-amajii;il;H.;, gase sute oouazeci de copii
sint niscufi sub ace-srseT'ri;6 #il?leascaz se ?ntorc ra darai-rama:
'sanctitatea Voastr', ne trebuie un
"""rn
mai exact." .copirur
se afrS in
trei sate"' r'spunde
til'-'"r*.Fn"i"i"i"r, comunitatea tibetand cea mai
cunoscuti in rume.este cea oin ondramsara. Dar mai sint gi artere ra
sikkim, Buthan, Laddak, pr*i""ii J"Ti'[1Tiber. Laddaki gi tidetana sint
timbi asemdnatoar3.^.rrr!.
g."gfifiili'"rjb","n" se aftd.?n Arunachat
fradesh iar attete s_au s-tabilit in iuJuj'rnoiei, ri r,,r"orlrl"lilJin timput
verii sint 50 de orade cersiuJ. r-amJs-iiiac crrcrre, apoi se duc din nou ra
datai-tama: ,,co6itut
este intr_unui ffi;;; trei sate?,, uDa,,,
te spune
datai-rama fard sd orecizeze;";;,;ilil'1'etes. tamagii pornesc ra drum.
cautd in cere t,,"i* .3i{oyof'g:1ili"J',laptamini,,sJ;il; rueinafi:
"Sanctitatea Voastrd, n_am gesit nici urmd de copil,,.
imi amintesc terasa.cabanei de munte gi pe bdtrinur preceptor care
continui prins de istorisirea sa:
$i atunci, sanctitatea si alost nemaipomenit. A rostit aceste cuvinte:
"Mergeliin cutare
"1, ! q"oetriiri,'."'"iia casa unuiom sdrman, a cdrui
n eva std e ste bo I navd ey,rili pa ri nl ii ;"ili;i, r b;ilil; ffiill5,f o.n ue,u
iar ta drum, ajunge in,sat $i g'a."giu;;:;;$" cum era descrisd de datai_
rama' satur se afrd, ra c?ieia rii d" ffi;retri de primere indrtimi are
munriror Himarava si de Dharamr"r". i"""
" tr;ti".'6;'iJc'ifJecini, ii
intreabd dacd ro-cuii cineva
";;6.
Li .;;;spunoe cd a fost o famirie, dar
mama copirurui
"
rylt Jlrutil timp oupr-nagtere iar tatdr a'Jai copirur
unei institufii caritabire...tamagii intr"ullfJe.pre ce institufie este vorba.
"gcoata din satur copiitoi tinJi;;; ffi ;h"'ramsara*, precizeazd, vecinii.
Trebuie sd se intoar;e de ;u-;;rit. i"il"iii cdutau departe copirur afrat
la ciliva kirometri in rinie d;;pE;;-ri'Jl[,rt rui darai_ramar pieaca din
nou ta drum, aiuno in sat, intrii;aa;;piiror tibetani, mai exact intr_o
baracd numiti tiite uo*"v,ini;;';;#rfi copiii intre doi gi patru ani.
S?nt zecide copii... sio"odata, ui,liti.i*
"ise_desprinde
oi,i&up Sise
aruncd in bra rere bdtrinurui p*d;i;;. ;.iJ ri"n h*il;;;;,X,iJt copir.
slujitorut di semnere cerei m;';;
"r.ijii ra copirur cu er. cerura de
f:g,l: j' .ugyne.aogi r-n""rlaiir""il,ji;. Mai intii, un cotier care a
apar;rnut vechiutui Ling Rimpocn" mo.tiL cre"il;;'in..r6i,i],Je ata
impreund cu attete
""!i qr#;;;;poinril"."e teste pe care copitut,
in virstd de numai un an gi.gapt";Jil'r,;ni, t" tr"." cu succes. Urtimur
are roc dinaintea rui insugi oir"i-Lr".-o"-'"r, ir vede, copirur executd
intocmai gesturile care tre.buie pentru a fi recunoscut oficial.,,
gi aga se face cd, retras din satui
"oiiito,.
tibetani, este instarat in
27
caband pentru a primi o educatie, pentru a. se veghea asupra lui pind la
;;6#;; ani,'cino va fi trimis ta cotegiite monastice unde va cdpdta
i*ni"fi, ,nui mare lama. Mai este totuqiieva: corpul, precedenta formi
lizicd imbdlsdmatd a lui Ling Rimpoche.in mod cu totulexceplional, acest
i."Lfig corporat se afld in clOana de munte. Pun imediat intrebarea:
;;dui ibpiul a revdzut corpul imbdlsdmat al formei sale precedente?
_bi, odsigur. A fost intre primele lucruri pe.care i le-am ardtat.
- $i cum a-reaclionat?" spun fascinat bdtrinului care imi rdspuncle pnn
intermediul lui Tashi Lamo:
'.Cind l-am dus acolo, gi-a privit forma fizici precedentd, a las.at capul
intr-o parte gi pe chipul sau sd vedea o mare tulburare' N-a mai vrut sd
se uite gi l-am scos de acolo.
- Puiem vedea gi noi aceastd formd?
- Da,"
Ne conduce intr-o camerd. $i acolo, intr-un fel de cutie de sticld, zace
imbdlsdmat corprit precedent ai celui care, redevenit copil, se plimbd la
litru t"tti de aici 9i pe care il auzim jucindu-se cu un cdtelug negru'
i"i"Oiut pune stapiniie'pe mine o emolie puternicd. Marguerite incepe sd
pif.gai eu intru intr-o noui viziune. p-e ptan energetic, corpul.pare incd
!i.i.:Fbr""pfiile dectangate automat atunci cind am vdzut copih'rl stind in
ioiof i, iu reictiveazd gi sint aceleagi coloane de energie, nadi-suri, chakre'
ouahiqi. Un budha be leac ptutegte deasupra corpului_imbdlsdmat.
RaminLm citeva clipe, apoi'iegim. Copilul se aruncd jn bralele
preceptorutui sdu, ne'atinge mina iizind.giimi spun: ce karmd'.ce gralie
extraordinard, sd regdse{ti intr-un copil omul pe care l-ai iubit gi slujit
peste cincizeci de ani!..'
---inclpinO
din 1980, diferite laboratoare de cercetare 9i oameni de
stiiniiJi-n tumea intreagd studiazd modificdrile biosomatice 9i bioelectrice
i; il;;;; cire igi ind"uc stdri de veghe speciate. se pare c5 acesre stdri
li i"pi"iiaii de deschidere a congtienileiaparlin dotdrii spirituale a fiecdrei
iii;tJ;;;". De cinci ani, predau unor g.rupuri
9" -"'-Tilte^s.ute de
p"isoane tehnici de atingere a acestor .stdri.
Zeci de cursanlr - lntre care
ln"Jrci, terapeuli de toite felurile, psihotogi - s-au trezit progresiv la
"""it"'potenliatitali
ale spiritului pe care le-au recreat relativ ugor. De
tiecare data,'trezireu se i""e treptat, indiferent de orizonturile'sociale,
,ut',jiou.", intelectuale sau culturale ale individului. Cdci de fapt' ceea ce
ri.["aia irezireatine de propriul sistem de cfedin]d al perso.anei-.Einstein
ii riri"i"nii mod6rni au' evidentiat existenta dimensiunilor din afara
ipaliului{imp conventional, cunolcut de noi. Astfel s-au niscut noliunile
itblntirn"teiie gi antiuniveis. in anii ce vor urma, din ce in ce mai mulfi
oameni vor avea acces, cu sigurantd, la pbsibilitdli rezervate incd unui
rrrrmdr relativ mic de persoane iin O6cident. Gdsim aici un motiv verosimil

16. 28
pentru exprorarea naturii spiriturui, motiv oferit de sir John Eccres (rhe
Human psyche,
"q.
sp..q;-'i.irliiJ'".arl, premiai N"bJ-penrru
neurofiziorogie. omurse ina in o"iiui-,'cdc"i gtiinta i_a distrus sistemur de
credinfd, cet purin o'T"":lylJ"ipiritii"iil-acestuia _ p"
""r"itiinla
i_a
?nlocuit-o cu artd convingere; aceea oe a ti doar un inimar airdrut oin
intimplare gi necesitate pi o_ pf"n"ia-,iir"loL r"insemnatd totugi in fala
nemdrginirii cosmice.. tie. ra,i'ine Jeci"!i' gar,,n marea necunoscutd:
legdtura dintre spirit gicreier.
expenenrere obtinute ra Monroe rnstitute giin murte arte rocuripun in
lumind acfiunea asubra creierutuigising-rdrLuu spiriturui: acesta nu este
un subprodus at creierutui, Ua airirpoirivflet inttuenleazi creierut. Acest
lucru ar exprica r"otrr
:1'.o"ityildffbltrunoe un organism ra niver
celular gi ii modifich mecanismere'ririorofice. Nu mai sintem aici nici ?n
Sl}:il|'.?T*1""::i"11
j1"o;;i";;;#",caciconeiiuneaini,espi,it
i'"ti"oaiib'"p,ili?i,?,"9j:i:.:il?t#J'':"#r:,T:5:"J;,::,,,,,"?S,T:
poate ca ea sd devind cotidiand p""tr, il"Lre individ? ert"-ni'fr"up"
curent corpurde rumind
111cimnur-e-a'ice"tlnatliz cum pot un individ, o
comunitate gtiinfificd sd accepte aceste f"noren", sd re trdiascd gi sd
extragd din ere o cunoagtere'apricaoiriz'de oeuin nofiunire de nagtere,
viale sau moarte orivite prin
""'"ii" J&*"Jlerir.iz Aceastd etapd contine
o intrebare dintre'cere f["orr".iiJ=p-JXiil, ,,*"rr" om. De rdspunsur
;:;H:..:",
depinde po"t" in p"* J,i,ljiL care contureazd mireniur
CAPITOLUL II
TERAPIILE ENERGETICE
De la terapiile corporale la terapiile energetice
Scopulmeuinexplorareaconstitu}ieivibratoriiafiinteiumanenueste
sd ajung la o noud tuoti" O"ipi" struitura l3sa9i 1 Omului' Avem astdzi
o multime de asemeneu-t"*ii"rinrnate 9i, fdra indoiald, avem nevoie de
altceva: este vorlra O" tiunttottarea viziunii despre !.al'l? 9i originea
noastrd. O viziune gfobJe, pfunetard ar putea redefini fiinla noastra
p,Jr"oa.b,eJ ca o;;;;;;6.uiri ca fiintd multidimensionald, ca fiinfd
de energie std ta Oazaf""ttriviitor. Ea pliseazd spiritul 9i congtiinfa in
;i";; il;fti, in afa;;;rp"'"i, in afaia creierului 9i tinde spre teoria
;;il;; ;;;i ipirit untversat.' Motivele necesitdlii evocate mai sus decurg
nu numai din afirmafiiteilion"rlfot de la inceputurile timpurilor 9i pind in
pr"t"^i, O"i gi din investigatiile recente ale Stiinlei'
ln ceea ce prlvegte mldicina, care ne intereseazd in mod deosebit'
Larry Dossey ftecovirini tne sou| Bantam New Age Books) evocd o a
lr"iJ era. intr-iOevar, s-a"r putea distinge trei perioade istorice pentru a
situa diversele torme de leiapie' Priira eri este o erd a medicinei
materiatiste al cdrei cimJ Oe interventie ar fi strict limitat la corpul fizic'
l"n.iO"rut." o *agina cbmplexa' Ea ie cdlduzeite dupe legile tormulate
de lsaac Newton in urta 6' tt"i sute de ani' Se vorbegte aici de un
,lr"gi, ,ii"l, care tuncttoneazdin acord cu principiile deterministe, unde
tiosesc efectete spirituiii'ii'ate congtiinlei. Formete de terapie aplicate in
::"[ii;iff;fiii"i,ii" ",iioesenliil
fiiice ei se sprijini pe chirursie ei pe
un arsenal de droguri bin"
"'no""ute'
Prima erd a medicinei a constituit
;; ;;;;;doo"drin ."i""t r"-Victoriite sate sint recunoscute de c6tre
i"ii?.""0"" majoritatea persoanetor la ideea cd viitorul medicinei este
strins legat de acest demers.
Or, iatd ca Oe aproipe-Oouazeci de. ani' a inceput o a doua perioadd:
cra a doua a meoicinei-acu"" u
"orprlui-spirit.
spiritul a fost recunoscut
casusceptibitoeainterferainmetauolismelecorpului.Adeve.nitposibild
i;;ltfi gtiinlttica a impactuluiperceptiilor psihice 9i senzoriale asupra
,;ili;i, Hiiie'putinO fi consid'erate majoie acum; bolile de inim6,
29

17. 30
cancerele, hioertensiunea gi altele iau ^
;[.j:fl ii"l;ll":1=.:La"pJiiril'";:iltii"j!H!""'fl':"oSf; f ;iiil!;l
ipi,it,r,i.,;;;;:;r:fiil:,;ni,:{f E?;;iil,,*g;:; jtglt[rjf#
r.';g:3;#'ffi flTg1i"ilii1|lln:f j=omunadmis;;;;"metode,
p?n d ra p u n ctu r o
:, : ll,,:, 1 ffi ; : ;,J:,1 T,?!ii?;:'JlE,,g J I S;,,', "j"J
investigafii medicare ca psihoneuroiniLiiorogia..
(Vd recomino in acest
sens excetenta carte
"
pdilon"rliiirr"i[griri gtd;."G;i,Henaro, re
cancer apprivois6' ed. boleil).-sili.i""t*iagtii se gindesc cd aceastd
nredicind a corpurui-spirit'coicrri;;;:i perfecfiunea medicinei in
oemersut siu mode-rn_$j.j
"; ;;;;ffi1,iq" r" nimic maiambifios. Ni
i'liiff
g';::J1#iffi;ri;?ili"ina sau care t"i"iii
",'
p,tu"
medicineisuprinimrta de Larry Dossev Jj:l,t: acum o a ireia erd, a
in alfi termeni de o meotini;;;;;r'l"otctna non-locald". Estevorba
tempbrale clasice. ie sprijini pe terapiile spafio-
Terapiite non_"?:!i?L:mporate constituie,, a$a cum ne imagindm, o
:n'ffi :"5ii,X",i:1"'[':,#:,1#*1,1++!;isi:1F"n,,,"
controleazd materia. f*Ori" .i
"jr"r.o;orrn.rent
sd afirmdm cd spiritui
.,!!lii1'i,l"i"3n'trulr?"'nT"::';i=,;[!ill'"t"if,k#
vindecdre
"*"rlit"u de spirit asupra ,i.r:iy,l
in evidentd acliunea de
experimentere rui Spinorrt ,", ;rJ;i;;;"^T:l?t biolosice simpre - ca
:'nediulinconjurdtor,-oragete
sau fdrile oo, ]l,'ltnl_
9i demonstreazd cum
acte n o n - spi r io te m oo r
jb
.
"
|
" .'p, ilr, Ii' B, #l"i:iJ3,, g" :
g.::","",iJ:
i':ffi !,1n::"itlJ"?iJii*$#":;,.i,,,=,"';i;i,.li,"fiiJoecisd
r"
""dff;:tl;,iiii
jTi "
;; ;;;;;;h eazi,gyol ur ia m ed i ci n e i sti i n l irice
';f;'iii#*iiiHiq+fl
liliiq:iil*;f,ft1i{{ffi
Uilfl'li'!jEfllliJf :xeprer,-e-r"a"aii"'i"",l",a,irer,iile-il11,-#,"0"v,
pnvi,iil$:7';,eTi"Xi1gffi
trif !:t;k*1.;*;lf?i!
:?"'iff ly;"i'3,I"J:?i"' e i tizicii, ill''t#'"' t"rre si erere preceden re n u
j::10,_"sd;I'io',i,I jiiT,i?"i,f
i#:{:"il3[Lffi lh",liiill.::,:i
resprngerea formard a-resturu'. r"r"piir" lri_a
'r-a
s?nt ieci terapii
vrbratorii care iau in consioeiar"'tr!i""fi, purd, stdrire subtire are
31
materiei gi fiziologia multidirnensionald a omului.
Nagterea unui Potenfial
ln 1985, in vremea cind incepeam si scriu Nous sommes tous
immortets (=ToIi sintem nemuritori), triisem deja experienle de
deschidere i corigtienlei, nu numai la nivelul vielii de-copil sau adult, dar
gi la nivelul de viald fetald. Erau totugi nigte tatonali 9i multe elemente
iemineau misterioase. lntrasem de mai multe ori in contact cu relele
energetice pini la a deveni eu insumi un punct de contact din aceste
relele, o poartd cStre fiinle de energie, cStre frecvente inteligente, fiinle
cu ldentitatea Esentiali 9i pind la a obfine informalii care alimentau
retelele de calcul de dincoio de propriul meu nivel de congtiin-td. Bdnuiam
ci aceste moduri de calcul necesitd o energie mult superioard aceleia cu
care ne-am obignuit intr-o stare de conqtiinlS obignuiti' Ni se pdrea ci
nigte unde ne strdbdteau pentru a se revdrsa intr-un reze to( necunoscut.
Arir presimlit atunci cd persoanele care ating asemeneq stiri gtiu ci
existd de niii Oe ani gi cd nu au incetat sd transmigreze in nenumerate
forme umane sau neumane. De atunci, pentru mine, viziunea simplistd
care situa sfirgitul existenfei la moartea fizicd nu mai std in picioare.
Experienlele stdrilor de congtientd ldrgitd mi.au desfiinfat propriile
frontieie, limitele sistemului meu de convingeri gi am realizat cd nu ne
putem imagina ce poate fi gtiinta viitorului. Existd incd regiuni miste.rioase,
ignorate., d-e o ime.esitate incomensurabild, care pentru gtiinfd rdmin o
s-fidare. incepeam sd simt in mine invirteiiri de energie care proveneau din
stdri accesibile fiinlei umane prin intermediul doar al intuitiei, al
incongtientului 9i al iiOlcarii frecventei vibratorii. Ceea ce inlelegem noi
prin viala nu
-este
decit un reflex, un succedaneu de principii de
organizare mult mai vaste. Existd in noi o congtiinfd universald in
rezonanld cu congtiinla spirituald a universului.
Rstf6t in acea vreme trebuia sd-mi dau seama ci existi modele
energetice in fiinta uman5 care nu se pot exprima decit printr-o lirgire a
specirului congti6ntei; aceasti ldrgire nu 5e putea opera ea insagi decit
prin intermedill unui canal organizat, cdci aceste energii sint prea
puternice pentru a fi primite in mod haotic. ln timp ce incercam sd md
obignuiesc cu aceste ginduri gi cu aceste experiente, se_contura un alt
fenomen. in 1985, am inceput sd simt intens alte evenimente- Primul
dintre ele era o viafd onirici extrem de bogatd. ln timpul noplii visam
foarte mult, gi mai ales aveam senzafia cd zbor. lntr-adevdr aveam
impresia ci frimesc o invdtdturd in timpul somnului, cd ies din corpul
h

18. 32
meu, ce-l las acolo in pat, in timp ce eu, originalul, evadam mergind spre
alte.patrii. Am simtit o activare
"'"""r." ii"oi1i" nlmesie cet'o-ellt treitea
ochi, Ajna, a gasea chakrd, a gasea po"rta.itir"u-i;;Uifiilngi. oegi
la yoghini Ajna esre in
_centruifrunlii iiueLnii o ,itu""riutoi'ieoesuot,
la intretdierea sorincenelor, h cipdt,rt
" """"
ce ei numesc canalul
sushumna. Aveam impresia cd sint impins cdtre aceastd zond frontard de
dimineafd pind seara. Devenise gtit oE futernica
"."".iii"nziiie, incit
aproape cd aveam un tic, cripind din amindoi ochii in u."iigi [i,p, ."u
incruntind sprincenere.
|-a yreinga [ip""ti"a
",",,,
uooilo""pila"est tucru
cu Kriyananda, un mistic din rinia mirenara a ceror ce tr;,i;; rii"-yog"
(=yoga focutui, corespondent tibetan ir rui xunoarinil. rrfi-i iaiprn's
"a "ra
vorba de o trezire normard a cerui de-ar treirea oc'ni, sioo[ii-numite in
-o::'9"t
capacitdti paranormare, ipi.tin iotenliareror uitate are spiriturui
uman. De ce mi se intimpra aceasta?'cdrui *oiiui [i Jo-nJuftaliire
individuale, rezervam intotdeauna o p"rt"
"intr"u"o"rii"a
ca e'r-iii"
"""to,
persoane scenariul intilnirii noastre, derularea ei, gi sd intlreg-Eu insumi
realitatea nevoilor sirrorinlelor lor gi mai aies conlinutul a ceea ce ei nu
efprimau. Aveam uineinleies un.rt,il"r'iitliud ca sd iau notile, dar mi-am
dat sema cd de fapt in momentur in caie vorbea persoana, irte informalii
despre ea imi veneau printr-un canat necunoscut.'perso"n" ,".p"ltiua i*i
yo,.9,?u. de difrcurtdlirg-_sa9 cotidiene $i atunci aveam vizitinl despre
copildria sa, pdrinfi, antecedente. in acest timp nu mai ascurtam reratarea,
degi miinile mere continuau sd ia notile. irrcd de atunci mi-am dat seama
cd, inctrizind ochii, puteam sd vdd in'prui-interrocutorurui meu un fer de
halou fin. Aveam foarte purine noliuniouipre c""u'"" Litii'"r*,'corpur
subtil. sau corpur eteric. in;Eldturi rui xiiylnanoa ,mia peimis ia tu" o
clasificare, sd am o viziune sisiemicd asufrl constituiiei mirrtidimensionate
a.fiinfei umane. Astfer, rdsindu-md purtatiinchizi"o
"'.nii,
Jri"inJi"r.o"nu
din. sp-atele pteoapelor vedeam acdst ouoru iuminos,
"pdi-rn "iiiuor,
,ai
indepdrtat. Era oare corp.ut eteric sau coiput asirati-ilgG;liil;;
nimic. Acest cimp E incghlu5a. nepg"ng fi lproup" 15 cm de corput fizic,
apoi un al doitea, maiindepdrtat, irinvdruia ri rindur sau. urti,nriiirea sa
fie o placd turnanrd, in er circura energia 9i i"e.te cimpuri;;;ge[;" erau
intr-o
.stare de perpglyd
.fructuafi6 o'atoiiu
"ii,,n,iiror- "i"iiio-nati
ai
subiectu.lui,.daloritd srdriisare de sdndtate tizica siu ii"rcitiiioiiJipor"r"
pe care le fdcea. Dar mi-am dat seama ci aceste corpuri prezentau totugi
o coeziune gi ci aurd e:q o e_manalie energetici i b"iionJ,Iafi in
intregul sdu, eman?nd toate inveligurilJ'gi toate cimpurile.
Un caz clinic: Jeanine.
intr-o dupd-amiazd din primdvara anului 19g6, sund telefonul.
Marguerite, sotia mea, ridici receptorJl. o persoand tindri, Jeanine, sund
ca s5 lanseze un adevdrat S.O.S.
"Ag vrea sd-l intirnesc pe domnur Drouot", spune ea. "cit mai repede
posibil, cdci am senzatia ci innebunesc. Am impresia cd mi se a'spird
creierul, am tulburiri halucinatorii, senzatii de angoasi. Vor- sd mi
interneze gi eu"nu vreau, nu vreau sd mi dlc la spitil!,,.
. cu calm, Marguerite ii spune ci eu nu sint niii medic, nici psihiatru
gi cd prin urmare nu sint abilitat sd ajut pe cineva care trece prin ceea ce
voi numi maitiziu o criz6, transpersonal'd. in aceastd etapd a cercetdrilor
mele, incd n$ $tiam cum sd ajut acest tip de persoane gi Marguerite nu
poate decit s5-iaea sfaturi Jeaninei.
. .
"PltricL< q_ungagte un medic cu care lucreazd 9i care ar putea fdrd
indoiald sd vd ajute".
Tindra, intr-un adevdrat striget de disperare, rdspunde:
"Nu! Nu vreau sd vdd nici un medic, nu vreau sd fiu inchisd!'r.
E limpede cd femeid prezintd tulburdripsihice gi necesitd un iiatament
adecvat. Conversalia se opregte aici.
A doua zi primim o scrisoare care in linii mari spune:
. "Domnule Drouot, v-am terefonat dupd-amiazd. Nu vreau sd fiu
internatd, ajutali-me. Mi-e f ricd. Ajutor!,,.
o scrisoare scurtd, dar care ne emotioneazdpe amindoi. De comun
ncord hotdrim sa stabilim o intilnire. dupd-amiazd gi MargueritaJ anunli
pe Jeanine, p-recizindu-iinci o datd, ci eu nu sint medic"sau p"iniatru 9i
cd.tot ce pot face pentru ea este s6-i dau citeva sfaturi mai mult de ordin
spiritual. A doua zi.la ora trei dupd-amiazd se aude soneria. Deschid 9i
tlescopdr o tindrd femeie cam de 35 de ani, cu chipul pifiO, cu paruf
tlrept,.pg yTeli,.impresionant de stabd. Md' privegii gi-irOutneEie in
hrcrimi. o imbrdfigez, ii mingii capur ca unui copir dperilt. o-conouc in
r;irtlinet, o invit si se ageze pe canapea, 9i o privesi gindindu_md:.Dar
(:o-am sd-i pot face oare in starea in caiese Lnaz '. iceiiia peisoana
prezintd semne evidente de dezechilibru avansat. imi poveite{te atunci
ftr;rtd istoria :
"in urmi cu doi ani am iegit din paris gi m-am dus in centrur Franlei,
lrlr-o comunitate unde se ioroseau tehnici speciare oe inituenla'a
rli:;tanld, tehnici mentare. Voiam sd comunicem cu ritrateregtrii, sa
r;rrrroagtem fenomenele telepatige maiales. DupS citeva luni, m-am simlit
33

19. 34
din ce in ce mai rdu 9i incepeam sd innebunesc' Apoi intr-o.noapte'
intr-un soi de criza am tugiip"it" cimp 9i cineva m-a gdsit' M-am intors
la paris fdcind autostoi'$
-Ou
utrn"i im. niste senzalii cumplite. Am
inceput sd nu mai pot dorini noaptea' apoi am avut senzatii de frig' de
rece, de fiecare p"rt"
"'Iuiuiuiln1"i"ri,
pierderi de echilibru 9i pulsiuni .
de angoasd. Am avut i "il'"i'
niruginalf 9i impresia cd mi se vorbeqte
in cap gi cd mi ,"
"ug6'creieru't
ca 9i cum. ir fi iost aspirat prin ceaf6'"
Tot timpul cit mt-i'p"""rtit,
"ri
privit-o cu neincredere. Am inima
strinsd cdci m6 intreb ce voi putea face in aceastd etapd a lucrurilor.
Munca mea nu
"rt" """""
a unqi terapeut' Ea constd mai mult in a
cerceta motivete
"nrnli*
J"i"initiOt". ii vorbesc Jeaninei de un medic
la care tin mult,
"ur" "
taCut un demers spiritual 9i care lucreazi in
O"."niui medicinei energetice' El ar putea sd o ajute'
"'";ii;!';,'.iilba
"",
" ;;"";;;; sd vad medicil Md vor inchide!"
Aceastd fricd oe-a ii i""n[a o""ine sigurul sdu r6spuns. Atunci imi
vine deodatd sa-i spui si se intindd pe canaoea' Cobor storurile 9i md uit
unde se afld corpul"ai
"t"tic-
Pe atunci"u"i'n u"etll"3!::1*in curs
de dezvoltar",
"u
tini'i"-;il";*;' intit t" intimpla qT^'i-,t:'l'11t:
;pie*t;i;"u'chiar o irna iau doud in care sd nu pot percepe nimrc' apor
fenomenul revine 9r se a{irmd cu o anumitd constanla'. lncd n-am
perceptia directi, tt"Oii" ii i"cnid ochii 9i sd privesc prin- pleoapele
inchise. Maiintii nu pliJu"p r,in,,in[l"nta, niii un cimp de energie in jurul
ei. imi spun ca poate"si"nl'J;;;;obosii 9i perceptia mea este scdzutd'
numai dacd nu cumva corpul ei nu este p'ea slaU' Cu min-a
^sting€
trec la
o palpare vibratorie:l"inJnu titte nimic ca 9i cum ar.trece prin acest
cimp de energie tara'nicioformd de reactie' |iin acest punct' prins de
o indoiali, imi spun
"a "tiu
imposibil: parca'n-ar mai fi nici un cimp de
energie in jurul
"""rG
iemei tinere' Este oare posibil? Voi realiza mai
tirziu ca acest cimp Jn""tgJi"'Jo""e intt-un anumit I9^1-"-"^"1:?i 'ol
tu
pdtura de ozon Oin.iurui pa"mintuiui: este un invelig protector ca o-interfati
intre doud energrr J;;;";;' Acestea trec prin interfala etericd ca sd
intre in corPul fizic.
Jeanine std intinsS, cu ochii incniii' epuizatd de incercdrile sale' O
idee nebund imi vinJin rint", ii voi reconstitui cimpul.energetic. lipun
cdgtile pe mp, o"u itu*ui ia o muzicd de micd intensitate' pentru a-ml
duce la bun sfirqit pr'*,i' Sint"m in penumbrl' Jin miinile la 20 cm in
spatele capului
"i,.i;hid
otnii' sa incepem' incbp sd md gindesc' si
vizualizezo"n",g,".-.u'"'"materializeazdintremiinilemelegisimt
vibratii. Jeanine nu'u!?'J niri..-o"r.hid ochii gi-i inchid alternativ' ln
spaliul de 15-20 .rn Oint* rnilnit" mele' se migci o energie cu diametrul
unui cap de adutt, *r""''OJ"i"" Jin
""
in'." mai dense. Cinci, zece minute
sescurg,simtcacheltuiescoenergieconsiderabild''Eucaretranspir
35
relativ pulin am fruntea, torsui, spatere prine de sudoare. picdturire imicad
pe nas gi pe miini. si, ra capdtur unui siert de ord, simice si-materiatizat
forma energeticd a unei fiinfe fizice gi ptutegte acoro, ra orizontard, chiar
deasupra Jeaninei. Jeanine, gtiu bi'ne, Lste adormitd. Acum arn ochii
deschiei si f in aceastd formd'.e-nerseti;t i; ";;; $;iiriiitiri, lip"ita
sreutate,masd sau gravitafie, fdri iimic, o
-tin
de A;:iid; i;cetigor,
milimetru cu mirimetru, cogor treptat pesie tinara femeie aceastd formd
semanind ?ntrucitua cu o fantomd. in'momentutin care sfateG'ruminos
atinge pieptur Jeaninei, ea are tresdriri viorente ca sub efectur unui
electrogoc. La rindur meu^tresar. Treptat, reariniez
".u"t.irpiriinos. ce
fac de fapt? Nu cumva sint pe care'oe-a md juca ooi rc"ii"ri vrajitor?
lntre Jeanine gi mine este tdcerea,
""-n,
gtie'ce"ic"-t"J.-d'"piivesc
oiii
spun:
"Te poli ridica?
- Da, rispunde ea inainte.de a_gi atinge fruntea, gi se ridlcd. Am
impresia ci mi-afi luat un vdt de pe iinOuri. Cred cd md simt mai bine
acum.
-Ascurtd, asta este tot ce pot face- Du-te ra prietenur de care fi-am
vorbit, du-te acum gi spune-i exact ceea ce mi-ai povestit. sint sigur ca
lotul va fi foarte bine in curind.
Jeanine se duce ra medicur recomandat de mine. Nu o voi mai vedea
niciodatd, dar ra 15 zile dupd aceea, inti-o seard, ii terefonez acestui
medic prieten gi-lintreb; ,'Ai
vdzut_o pe Jeanine?
-
!a, am vazut-o, imi spune el, am vdzulo. Mulfumesc.
- Ce-ai vdzul?
- E nostim.-. r-am testat. corpur eteric, cimpur energetic cu tehnicire
puse la punct de doctorul Nogier
""u*
d0 de ani, arn=cuio-rneiicina gi
filtrele. gtii cd nu-mivine sa crloz Este suolire, foarte ,ir"rr.iioi
' nou-nouf, ag zice!',
Vara anului 1997, perigord. Frangoise.
in anul acela, er_aT, 11 perigord cu un grup de aproape 20 de
rxrrsoane' pentru o sdptdminS. vizitdm nigte plctori pe
"are:fi "dora,.n,
.lolrfrd gi solia tui, Eilen Lorien, ta gateria La Li"ornd o g"[ii"?
".ta
rnisticd-o.femeie pe care o cunosd md igteaptd acoro. Am int?rnit-o ra
I ';rris. gi imi-spune cd a. nds.cut de. curind gdmene. Ne face praceie sa ne
r'rrntilnim- Am fdcut trei gedinfe 9i am djuiai-o si-gi ,"tiii"rliintrlrea in
,ro'rnarea actuald. Aceastd femeie era atunci insirciniiiin i"pi" rrni gi
rrrrrlte persoane m-au intrebat dacd faptur de a retrdi aceastd experienfd

20. 36
' in cursul unei sarcini n'
"ti"
ddundtor'-Voi repeta pur.9i simplu
?::3 ::
Francoise mi_a spus in acer moment._voi avea un copil.gi sint lucruri pe
;ilt^ftj;fi*iffis in c"ea ce o privegte oe mama' Vreau sd fac asta
cdciexistd tucruripl'car" n, ur""u'.d lskahsm* ca atare copiluluimeu'
in realitate n,
"t"
vorba de un copil' ci de doi' nigte gemene
r extraordinare.
in dupi-amiaz6 aceea, Franqoise std in fala mea' cu copiii 9i ii
sDun: "Md voi ;il l" ;i;6ul tiu de energie' mai ales.la nivelul
#;;"";ili inf;rio;;;ra udo daca acest cirn'p n-a fost rupt in timpul
nigterii.
Aga cum o sd vedem imediat' acest cimp se poate rupe efectiv
in mai multe modu-riiro"oci"O atunci scurgeri en'ergetice importante' Ca
sd ne izotdm, ,"iir" ioo o" metri in ti"mp ce restul grupului admird
tabtourite gi ," intrXin" i,i,, g"tO"ie. f.re atrah in minunata grddind a lui
Johfra gi Eilen r-oriJi'.'Fr"i"'oi* ." intinde pe iarbd gi apoi inchide ochii'
Trec cu mina stinii ;;;";t" abdomenului inferior. lmediat simt o
. vibrafie bizard prou'*iilO de la a doua chakr6' a doua poartd'
"-di"3-9:l':
sub ombilic. c"ll] Jrpi *i sau ooua secunde, vibratia se localizeazamal
bine. ii sPun:
"Ai avut o Problemd ovariand?
- Nu, dar am Probleme cu tromPa'"..
Md reconcen;;; pe ;itpul energetic altrompei 9i vdd in acest corp
eteric un vdl negru'
"TromPa este infectatd?
- Da, am o infeclie'
O sd vedemG
"n'*"
a generat acelasti infectie'
- Cum adici?
- Da, ceva din tine a generat aceasti infectie' Deci' vom incerca sd
gdsim motivele." .-r:-r
Asa cum am invdtat sd fac' intind ardtatorul sting 9i emit un fir de
rr*il ] i"n;;; ;;;;;iil' ia
"ii"tJ
in aceast sren de puroi enersetic'
Primul lucru pe care il vad este o casd pe un fel de platou
-stincos'
,,Vdd o
""i-ol"pi"tif
o".tur de ioasd, intr-un loc firS nimic in
preajmd, putin pierdut'n - ^^ ^r^ ?^ {-ra aacai I
Aceastd viziuiJl'percep ca gicuTn ag sta in fata caseila o sutd de
metri, in ,p"t"t"i"-,.,.,iriror-Jiu fru'nzetoi utiui
"op"".-Frangoise,
intinsd 9i
' cu- cjchii inchigi, mi intreabd:
"Cum este?
- ru,oStiu- Trebuie sd.rnd duc induntru'"
. i; t-ritrr un"i";;;";; experiente nu mai sintem tributari
spatiului.timpcongtiinlasepoiteproiectapracticoriunde.lntrudeciin
aceaste
"".a
9i"u;J"ii-inLfiorul di o u;ble care lovegte altd umbri'
37
lmediat ii spun:
"Te bate solul tiu.,,
Frangoise incepe sd plingd.
Nu
*te so-ful meu, patrick, este fostul meu sol.,,
Pradd unei indoieli, reia:
"Cum arati?
. : Ittu gtiu, ii spun, imi.vine greu si-r vdd cdci este un pic intunecat, dar
simt ci are barbd gi a chelit p-ugin.
- Da, aga este. E bdrbos gi pugin chel.
- E un pervers.
, : ??, .zice ea pl?ngind, insi degi m-a fdcut sd sufdr, incd md gindesc
la el. sint patru ani de cind ne-am desp'afit gi incd mi gird"." uneori.
- Atunci nu cduta mai departe. ataghm6ntirr fald de i."rl oaro"t
".t"
localizat gi codificat in corpur tar. Ei r" traduce prin infecfia trompei
drepte.
. flgo.uig.sd mai precizez cd partea dreaptd este partea mascurinurui,
a tatdlui: Yangul, soarele. Cum existd itag",neni pentru un-bdrbat
perygrs, infeclia s-a localizat in zona genitita.
"D_ar poti face ceva?,,, md intreabi fringoise.
- Da, pot curdta
""g"*l
ptagd energetici, dar cet mai important este
f tr99i la. o a*d etapa de inlere{ere in p--,iuinga modurui de a te detaga de
acest bdrbat.
Pentru o medicind,a Erei r, bineinteres cd s-ar putea vindeca infeclia
cu ajutorul antibioticeror, dar ceea ie nu-este posibir pentiu-aceastd
rnedicini. este sd ajungd ra memoria caie permite infecfiei sd atingd
trompa gi eventuar se se repete. cu ambere ardtdtoarere,nite - foroseam
r)e vremea aceea un cristar, dar atunci nu-r aveam ra mine - voi face o
incizie- in cimpur de energie. Deschid lesutur de ru;ina';i'c-u o p-ensa oe
Iumind provenind din ardtdtorursting, .ur"1ion" de umbrd, rioic irecvenla
vibratorie,a locului pind cind oevi"n'e irniinor. cind simt cd zona este
luminoasd pot sd inchid ca o croitoreasi ."r" ar coase doud bucdli de
grinzd impreund. rau atunci argird oe ruminiii o intind p" fi;lfiioasa.
tlineinfeles ci aceastd tehnicE Oe miJrocrririrgie vibratorie va fi abordatd
rrai detaliat. Am prasat-o pe Frangoise in mem5ria
"t"g"r"ntutui
o" tortrt
r;'1, pentru a urca in ardoirea cimp de energie,
"orpli".ii"r,Jilintirni
rrrlluenfele trecutului. Este vorba oe o intiiniie-t<armici intre ooud tiinle oin
lrrczent.
Anur trecut am intirnit o persoana care imi va deveni apropiati. Ea
krcuieg_te in periferia pllrfne gi ,"^nur"Si*..Nicole. intr_o zi, in grup,
irrr;orcim sd dezvortdm acest gen oe poteniiaritate pe caie sa Lpara gi-i
'.prrn Nicolei:

21. 39
38
..lateuitd,vidbazinulteuetericpulinpiezig.Probabilciaidureri
dorsale".
-- --
Aqu este, imi rdspunde ea' De unde gtii?
- i.illtir, O"r Oin ctiii cind a inq".pyt sdbasculeze bazinul eteric, asta
trebuie sd se fi repercutat in corpul fizic'
- Poli sa faci ceva?
- Nu gtiu, poate ciputem acliona la.distantd a:yPla acestui bazin
eteric astfel incit sa.prinSt fr"trtiiu in ordine, dar ar fi interesant sd gtim
care este cauza
""u"i"iJ"=oioini,
caci a ingriji prin alopatie energeticd
i;;;;; "i["re.i
pe un rau cind cauza sJ dna h un nivel maiinalt 9i
nu este de dorit".
Md agez aldturi de ea' Apoi inchid ochii 9i intru intr-o stare de
,"""p[uitJt" .reiCuta. nevaO tniiintil bazinul de lumind. Cum invdl treptat
sdofac,schimbt,."w"n-1".uio'utorieafaruluimeupsihic.,ca.sdtrecina|
doilea corp, ta aproape ab cm. Apoivdd distinct un avion in picaj, un orag,
iuoiti .ut6'." ub, ptiorgi tuu un bombardament aerian' Aproape cd este
un document Oe epoca'clea ce vdd - aga cum puteau fi-vdzute de
;;;pl; i;c"*"ni",-"inotomuaroau alialii, clddiri intregi prdbugindu-se
ca nigte castete din cirli de joc. imi spun cd Nicole a murit intr-o viatd
anterioard in cursul ,r*iO"ti"rdament' Md gindesc maiintiici lt:*jg
ia ti tost in Germania, dar vdd un Stukas arborind crucea neagra
germani, apoi oescofai
"a1tf"
vorba de un bombardament la Caen' li
spun:
'Vad un bombardament 9i gtiu c6 are loc la Caen' Totugi Caen n-a
fost niciodatd bombardat de geimani, ci de americani' "
-Ba da, imi spuiJ-ui."Lu inceputut rdzboiului din '40 au fost
bombardamente germane.
_ Atunci ai fost prinra de acel bombardament. Probabil cd ai fost
ingropatt'de ui" gt ,initiii "i
rriit sub ruine. $tiu de asemenea cd egti
claustrofobd."
- Aga este, am probleme de claustrofobie'
Ne oprim aici. se?a, i" intS'tul intilnirii' toatd lumea
-19 ?du1a]1
cafeneaua din colt caia vorbeasie despre intimplarile zilei. Nicole spune
p""".i"i
"i"etortitll
9i adaugd cd ea a avut o mitugd.care lgcuiain Caen
'f, in"uprtuf razOoiirtii.- intr-"o zi, incepe sd sune sirena. ln fala caset
,iat.;;ilp"
"eilaltd
p"rt"" ttiatii, se aita un addpost antiaerian' LTil"il
;i;;rt6, ateargd inti-atoto. in m'rjlocul strazii mdtu$a sa igidd.seama ca
a uitat o geantd unoe'sla pu. oui"ttur" de pret, actele., fotografiile, banii...
S" into"i"" in cas6,-uicd scara giin acel moment cade o bombd pe ca5a
"iqi
e ;.id" pe ob. este oare pdsibil ca nepoata sd fie reincarnarea
mdtugii?
Primele intrebdricare se puneau incd din luna mai 19g5 erau: ce se
petrece in creierul meu in cursul acestor experien[e? pot reproduce acest
fenomen cind vreau? se poate sd-i invdf gi'pe alfii sa o tacii intr-aoevar,
scopul meu nu era sd practic vindecarea spirituaia, nici sd devin un fer de
vindecdtor al mileniului trei,^ci mai oegraoe sd infereg pro"""ui o""pr"
care era vorba. cel pe care il folosearnla vremea iceea's-ar putea numi
"lecturd, decodificare gi chirurgie energeticd sau microvibratoiie,'. El
uizeaz6, rearmonizarea cimpurui energeiic in intregime, reiimonizarea
faimoaselor qosuri subtile ale. tradifiei. Fiecare tiingi umane poieoa un
cimp enelgelic gare se intrepdtrund'e cu corpur sdu fizic. Aceit cimp de
energie std la baza sdndtdlii. cit despre perceperea acestui cirirp -
"vederea etericd" -, este un mod de a'depigi perc"pliire-ooitnuite are
simfurilor omenegti cunoscute. Aceastd gama'oe frecv6nlL iicl posiuira
luarea in considerafie a elementelor impeiceptibile de cdtrit tiinla-umana
intr-o stare normald, de exemplu vederea unor imagini perceplie oirect
de cdtre spirit fdrd a trece prin ochi. Nu este iiraginagia'la mijroc,
deoarece se pot percepe lucruri de o precizie extremd oisprl trecutur sau
copildria cuiva, despre familia sa sau despre persoana.respective intr-un
context precis. De fapt imaginatia nu ar fi, in urtimd insianla, dec?t o
poartd de intrare cdtre aceastd stare particulard de' peiceplie
supranormald. Perceplia energeticd simultand sau pES reveld o lume de
energii.?n interacfiune., cimpuri de energie migcindu-se constant in jurur
oricdrui lucru viu. Degi ceea ce noi, oam6nii, ingetegem prin viigi nu este
decit un reflex, un succedaneu ar unui principiu o6 org;nizard murt mai
vast.
- Multe persoane md intreabd cum am inceput gi dacd asta se poate
invdfa. Nu este ygor ie rdspund.acestui gen oe intreoari. cieoin lenerat
cd aceste posibilitdJi fac parte din dotarel geneticd spirituald a fie"cdruia.
Dac6. privesc mai departe in copirdria mea, imi amint,esc de perclplii pe
care le-am avut la virsta de 7 sau g ani gi care s-au pierdut'cind modul
rneu de gindire a trecut de la creierul meu drept imaginativ gi cieativ catre
lobul temporat sting, sdtagut gindirii logice. irarcuiiut rel urierio, ,.n-"
aiutat sd dau suficientd credibilitate experientelor de realitate neobignuitd
t;a sd-mi urmez cercetdrile. cdtre 1gg5-1996, am ?ntrevizut noi pos-ioititali,
(leoarece_ mi-a apdrut clar un fapt: aceste fenomene nu sint poate decit
rrigte indicii ale adevdratei realitdli in care evoludm. poate ci prin
infelegerea timpului, a structurii multidimensionale gi energetice a 6murui,
se deschide pulin cite pulin o viziune holisticd, globale, i tiinlei uran".
Studierea unui proces

22. 40
Studierea naturii globale a acestei realitdti presimtite- necesiti o metodi
De care incercdm .a o"Jonstiuim, Oegi 6azete ei sint puse de milenii'
ft;?';ilill# i"
"J"[liiffi
6"r.iic ai practic.. cercetdtorul_trebuie
ft;$]]"! piin erinsuiipoiriu oe.acces.ia stdrile speciale care-ivor
deschide spiritul catre int,JLbeibi suuiectu lui cercetat. Avem nevoie acu m
de un cadru o" cercet"iicaie sa introduca o ordine in date 9i sd permita
in fine o sintezd
"
p"r"liiirir* descoperili, cei mai importanti referindu-se
ta aceastd structurd ;;;6;tiA Sddiui acestei structuri a devenit din
rbas-rsso o intreagd parte a vietii mele'..-
Deschiderea
"onSti;iJi
iriu'".."riOird .fieciruia
prin cii care ii sint
oroorii ca meditatia d;;;61;. sL poate intra intr-o stare de realitate
["#ffi;;;;isi"; G;;r!"a, stind p-ur ei simplu aeg.zat undeva ei
privind fix intr-un punlt i" iiitoni sau in'fata sa' iel mai important este
s5-li acorzi timput ne-ce;;:;a ;;;'t1i' sa taci linigte in interiorul tdu'
aiungind sa incetinegli oi ii"jur 19ni1t
p-e care americanii il numesc
babbler,"vorlcdreful":'ce auem de fdcut' ce ar trebui sd facem' ce putem
face, ce ar fi trebuit
"a
i"""r, * n-Jr fi'trebuit sd facem etc.! Cind acest
bruiaj mental se estompeazd, apare o no!.a lume' mai armonioasd' Ne
unimatuncicumediul,personalitateapropnesedizolvdincevamultmai
vast. Experienla *"J1"
-pii"in1a
viziunii eterice sau a percepliei
energetice simuttaneEouinJJintrlo stare de expansiune a congtiinlei gi
imi dovedegte astfel";';;";i.ie ti;id in acest domeniu. cu cit imi
deschid congtienta,
""
ltfi
"iti""ei
prin ani se extinde 9i cu atit sint mai
capabil sd percep t"liluiu"
""iorrdrli:
La inceput aveam ochii inchigi:
percepeam un corp luminos la aproape 15 cm de jur-impreiurul
subiectului. Rpoi am- p;i;i ;;"; aLie ciinpuri'..mai depdrtate' pind la
aproape 80 cm, o subltan16 mai find.sau care vibra mai puternic - sau o
lumind mai pulin int"i"a.'d" fiecare datd cind credeam c6 am atins limita
acestei perceplii,
"pai""
.Luj nou' Vederea cimpului energetic.*i1
ffi.-il;;;;"r'.i t"i O" sincronizare vibratorie intre cel care vrea sa
perceapd 9i stratul energetic in care vrea sd citeasci' lnci din 1988' cu
ochii deschigi 9i cu JttE-t*{oO" am inceput sd percep cimpurile de
energie care inconjurau
-orice
lucru' in an'mite cazuri' nici mdcar nu mai
vid corpul fizic al p"tto"n"i'"i numai o structure luminoasd' un cimp de
;;tgi":; tumind rece (staticd) care, parg sd se afle' in fala mea'
Cu cit tuam noG-;t ;it vorbeam' cu cit aveam schimburi cu
cercetitori oin oomeniuimJoicinei energetice, cu atit imi dadeam seama
cd acest cimp E t
"ilri" "si*ilat
dome-niului pe-care-l numim sanState'
Daci un subiect #';#ffiE- Je slnatate, fluxurile energetice sint
Irlilt" ttagneata, in Jnumite cazuri sint total oprite din circula$e-9]:!:i
' ;;Gi; "d'iuri
cenugii, ca nigte pete intunecate' lnvers' o persoana
sdnatbasd, va avea iulori sau o lumina extrem de strdlucitoare' $i in
41
privinla a ceea ce md intereseazS, nu.pe-rcep culorile, sau cel.putin le
pur""'p slab. Dar am o viziune mai directS pentru c5 pot vedea
lueniirentete codificate in cimpurile energetice. Pot de asemenea sd vdd
;t*; emolionald a subiectului. Nu este vorba de a pitrunde in
in[*ii"t""
"6lott"t1i,
chiar dacd uneorieste un lucru care se declang-eazi
iutor"t. Oatoriti Percepliei Energetice Simultane, mecanismul
psihosomatic se contureaziilar in fata.ochibr aceluia care percepe. PES
lr"t" in ce grad majoritatea problemelor fizice sint generate,djn aceste
stiaiuri enerletice. lgnorarea iocatizdrii 9i rnotivului unor tulburiri conduce
prin aceasta la o degenerare in boli grav9..
- nr cpn"tatat ad6seoricd se poate primi o informalie despre originea
proUfemdi. ii p"r" si provind dih co.ngtienta superioari cu care se intri
in ront"A cind pitrunziintr-o stare de-expansiune a congtienJei. Asta ili
Ja irpi"rii uneori ci con gtien f a superioard a unei persoane dialogheazd
direct cu congtienla superioara a alieia. Astfel am ajuns sd aud yr!{e de
suferintd la pilrsoine care nici micar nu-gi dideau seama de asta. Poate
ra in ii""rid etapd este de altfel interesant si precizez cd a te afla intr-o
siare Oe ey€ansiune a congtienlei nu insdamnd intotdeauna sd staiintins
cu ocnii inCnigi intr-un loc fbart6 linigtit 9i odihnitor. Este posibil sd intriin
iceastd stare cu ochii deschigi, voibinb despre ploaie 9i despre timpul
frumos.
"-'b-"rp"rien[d
m-a stupefiat. in cursul. verii anului 1988 md a1u la
Monroe lnstitute ca participant la program ul Gateway ('poartd de intrare").
printre atli participanli, in iotal 20, se afld,Dr George Richmond, psihiatru,
comandani la US Aii Force. Timp de doud zile, ascultdm sunete pentru
u
"ipfor"
nivelele de congtiintd din ce in ce mai fine. Dupd fiecare gedintd
caie dureazd in medie o ord gi treizeci de minute, avem un debriefinq-.
"ipri"a*
." am simlit, ce s-a petrecut.. Psihiatrul se afld printre noi. ll
;;i[;;; fix gi deodatd imaginea corpului-sdu dispare 9i.Y49 un schelet
stind in fala mea, exact cao radiografie fdcutd cu raze X| li spun:
;ei aurt o fracturd a claviculei stingi in urmd cu gapte ani'
- De unde gtii?
- Habar n-am. Timp de cinci-zece secunde ti-am vdzut clar-scheletul
"ur"
fi"rintd o zond de umbrd. Am stiut cd a fost acolo o frac'turd a
claviculei stingi."
Fenomenul nu se va mai repeta decit o datd sau de doud ori de
atunci, dar sint sigur cd se poate obtine' Nu este o simpld pdrere'
i"."pihO din toteitrl in care ceva este verificabil, mdsurabil 9i repetitiv'
"it"r" "r
de gtiinld igi pune intrebdri precise 9i nu neagd sistematic.
Bineinteles cd'atuhci'cind vorbim de asemenea fenomene, folosim
contextul medical. Procesul de vindecare necesitd o rearmonizare a
cimpuriror energetice, rearmonizare posibild prin detectarea codificdrilor
!
L