Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Serghei Nikolaevici Lazarev
DIAGNOSTICAREA KARMEI
PRINCIPII
DE
VINDECARE
~
Traducere din limba rusa
VALENTINA RO~CA
a.
tt:...
"Inainte de lectura acestei carp ar fi bine sa lasap
d~oparte orice suparare pe Dumnezeu, pe parinp, pe
lumea inconjuriito...
JIA3APEB C. H.
)..(UarnOCTUKa KapMbI.
KHUfa ;:IeC>lTaJI. llpaAaJ!JKeHUe
CaHKT-lleTep6ypr,2005
Copyright @ 2005 by S. N. La...
Concluzia este simpla. Fara 0 conceptie religioasa
dezvoltata despre lume, la baza careia sa stea prioritatea
univoca a iu...
PARTEA 1
sa omoare 0 pisica sau sa fure de dragul distractiei trebuie
sa se opuna. Daca nu yom apara iubirea din suflet ch...
a. Cu dit mai mult reprimam iubirea din suflet eu atat mai
.utina energie avem ~i eu atat mai mult ere~te dependenta
Ie lu...
al omului. Oar nu numai in caz de moarte dar ~i in cazul
oridirei pierderi, a pierderii legaturii cu lumea
inconjuratoare,...
na~terea copilului. Daca nu exista 0 aspiratie catre iubirea
Oivina deja formata, daca nu exista aspiratia catre unitatea
...
~--"iI:"~' --
ridicat din umeri ~i a dispuns: "Ma rog tot timpul." In
principiu, rugaciunea in transportul in comun poate ...
Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i
;tupiditatea evenimentelor care se deruleazii, at at intr-un
:az ca...
'T
i
Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie in
subcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i perceputa de noi este
dirijata de...
meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiile
organismului, spiritului, sufletului iar energia necesara
pentru functi...
se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului menstrual
presiunea psihologica este uria~a. In subcon~tient parca s-...
Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catre
J)umnezeu. Daca iubirea este putina, suferintele duc Ia
utodistrugere s...
.l~,w:,~~ - -
acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de a
avea grija de aItcineva, sa dea energie.
Prin atit...
ExisHi sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Exista
relatiile familiale dintre soti. Pe langa toate astea energi...
7' .........
familia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeu
este un proces complicat ~i i'ndelungat. Daca nu...
Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!a
celor intamplate ~i incerciim sa luptam cu problemele
interioare, de...
In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentru
condamnati sa se organizeze "raiul pe pamant". Conform
ideologiei comuni...
energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai mult
depindem de forma, mai dogmatice ne sunt conceptiile ~i cu
atat m...
omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umana
are loc de asemenea in cazul unei atitudini incorecte fa!a de...
)intei Divine care se transforma repede in program de
utodistrugere: incaruntire, chelire, imbiltranire prematura
l boli. ...
exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o.
Daca nu puteti s-o schimbati In exterior, schimbati-o In
inter...
itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre
,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de viata ~i manifes-
ar il...
Am afirmat dand din cap.
- Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esenta
iudaismului era respectarea poruncilor ~i nu urm...
~rmania a depus eforturi uria~e, in primul rand materiale,
;ntru compensarea lipsurilor fo~tilor detinuti din lagarele
Ltc...
fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-a
gandit la a~a ceva, autorul a raspuns ca astfel comunica
so...
erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers este
reatorul) cu atat mai mult ne indreptam catre forma, catre
'ricirea umana...
care educau la om manifestarile superioare. In consecinta,
oamenii nu mai ~tiu sa iubeasca. La americani iubirea
depinde d...
obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa
:;and imi atingeam scopul deveneam pustiu. Ca sa nu cad in
dispe...
verigii. Fluturele, dimpotrivii, trebuie sii distrugii logica
pentru a sim!i ce reprezintii globul piimantesc. Un mod de
g...
ne dezvoltiim, avem in fatii tineretea, frumusetea, senti men-
tele, aptitudinile, banii, eariera. Apoi, treptat, pierdem ...
com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to-
pindu-se cu situati.a, depinzand de ea, putem sa patrundem
i...
din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicina
este fara plata, apoi, spre marea mea mirare, am atlat ca este
0...
energie sexuaHi animalica. Nici urma de trecere pe planurile
superioare. Sexul, insa, 0 face extrem de dependenta de
aceas...
ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de
mgaciune ~i sa aspire catre Dumnezeu. In al patrulea rand:
Dum...
milioanelor ~i miliardelor de ani trecuti. Nu trebuie, pur ~i
simplu, sa-l idolatrizam. De aceea, pe cat este de benefic s...
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare

3,729 views

Published on

SN Lazarev 10

Published in: Self Improvement
  • Be the first to comment

10 serghei nikolaevici-lazarev-principii-de-vindecare

  1. 1. Serghei Nikolaevici Lazarev DIAGNOSTICAREA KARMEI PRINCIPII DE VINDECARE ~ Traducere din limba rusa VALENTINA RO~CA a. tt: Editura DHARANA Bucure§ti
  2. 2. "Inainte de lectura acestei carp ar fi bine sa lasap d~oparte orice suparare pe Dumnezeu, pe parinp, pe lumea inconjuriitoare, pe dumneavoastrii in~iva ~i pe destin" s. N. Lazarev
  3. 3. JIA3APEB C. H. )..(UarnOCTUKa KapMbI. KHUfa ;:IeC>lTaJI. llpaAaJ!JKeHUe CaHKT-lleTep6ypr,2005 Copyright @ 2005 by S. N. Lazarev Copyright @ 2005 by ROVIMED TRADING S.R.L. Toate drepturile rezervate pemru Romania ~i Republica Moldova. Multiplicarea~i / sau distribuirea prezentului volum sau a unor fragmente din acesta prin orice mijloace (prezente sau viitoare) este interzisa fiira'acceptul scris ROVIMED TRADING S.R.L. Drepturile de distributie in strainatate apartin in exclusivitate. CUVANT INAINTE t59.961 t Menirea principala a oricarei ~tiinte este asigurarea ecesitatilor corpului uman ~i a con~tiintei acestuia. Scopul . rincipal al oricarei religii este asigurarea necesitatilor spi- ritului uman ~i a subcon~tientului acestuia. Universul este unitar in timp ~i spatiu. Orice obiect dar cu atat mai mult 0 fiinta poarta in sine informatia despre treptele evolutiei sale din momentul aparitiei Universului. La om ~i la animaIe, incepand Cll aparitia primei forme de viata unicelulara apoi a plantelor etc., aceasta informatie este codificata genetic. Mai mult dedit atat, in subcon~ti- entul nostru exista informaria nu numai despre trecutul dar ~i des pre viitorul Universului. Aceasta informatie este incomensurabil mai multa decat cea des pre con~tiinta noastra ~i inveli~ul fizic, des pre durata existentei care este minuscula. EDITURA DHARANA Str. Sfanta Ecaterina m.I5 sect.4 OP53 Bucuresti, cod 040155 Tel: 021-337 24 24; e-mail: busuioc@pcnet.ro Coperta colec(iei: Mihai Marinescu Tehnoredactare: Adrian Goran . Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei LAZAREV SERGE! NIKOLAEVlt . Dia~nosticarea karmei : principii de vindecare : DOl provocari, noi rispunsuri / Ser~hei Nikolaevici Lazarev ; trad.: Valentina Ro~ca. - Bucure11tt: Dharana. 2005 ISBN 973-86957-4-0 I. Ro~ca, Valentina (trad.) 7
  4. 4. Concluzia este simpla. Fara 0 conceptie religioasa dezvoltata despre lume, la baza careia sa stea prioritatea univoca a iubirii ~i a moralitatii fata de celelalte valori umane, este imposibila supravietuirea oricarei civilizatii. Aceasta inseamna aspiratia continua catre Dumnezeu, Creatorul Universului ~i intarirea permanenta a unitatii cu El. Respectarea postulatelor religioase nu inlocuie~te, insa, incercarile personale c': aspiratie catre Dumnezeu. Un copil mic are nevoie de sustinerea parintilor ca sa poata sa mearga ~i sa vorbeasca. Apoi, el trebuie sa invete sa faca totul de unul singur. Eu am vorbit, in carlile mele, despre incercarile de a cunoa~te Divinul din noi. Am incercat sa abordez ~i acele domenii in care sunt un diletant, dar, con~tientizand aceasta, voi continua, totu~i, sa incerc. Sper ca dezvoltarea ulterioa- ra ma va conduce spre intelegerea corecta. De aceea, este bine ca tot ce am scris sa fie perceput ca 0 experienta per- sonala ~i nicidecum ca ni~te recomandari concrete. Un profesor a fost intrebat: "Care este lucrul cel mai important in munca dumneavoastra de pedagog?" Raspun- sui a fost urmatorul: "Principalul este sa inveti studentul cum sa lucreze cu informatia, sa foloseasca in mod corect cuno~tintele acumulate, nu sa dai cuno~tinte." In aceasta carte propun cateva variante personale de percepere a unei probleme oarecare. Pentru a intelege ceva eu am nevoie de cateva sute de variante de abordare a pro- blemei. In cartile mele anterioare am propus ca rezultat 8 final 0 singura varianta. Astazi vin cu cateva variante fiind- ca orice concluzie po ate fi supusa unei dezvoltari ulterioare, adica sa se schimbe. In logica umana nimic nu este in stag- nare deoarece nimic din ce este omenesc nu este ve~nic. Esenta' oricarei vindecari este schimbarea omului, ~i in primul rand, schimbarea modului de a gandi, a conceptiei lui despre lume ~i nu a alimentatiei sau a modului de viata Activitatea mea a devenit ceva asemanator cu ~edintele din Moscova ~i Peterburg. Ziua intiii - informatie generala. Ziua a doua - informatie con creta. De aceea am decis sa scriu aceasta carte iar in urmatoarea sa ofer mai mult spatiu intrebarilor practice. Sper ca aceste carti sa ajute cititorii sa-~i schimbe benefic spiritul, sufletul ~i trupul. 9
  5. 5. PARTEA 1 sa omoare 0 pisica sau sa fure de dragul distractiei trebuie sa se opuna. Daca nu yom apara iubirea din suflet chiar printr-un comportament exterior destul de dur, yom deveni in interiorul nostru robii altora ~i va suferi sufletul nostru, sanatatea noastra ~i soarta noastra. Hristos I-a alungat din templu pe cei care faceau comer!, ~i a facut acest lucru pentru salvarea sufletului. Divinul din om nu trebuie sa se contopeasca cu viata, con~tiinta ~i dorintele lui ~i atunci el va simti deosebirea dintre umilinta trupului, umilinta sufle- tului ~i umilinta divinului ~i nu va deveni un rob care Ii ura~te pe toti sau un stapan care Ii umile~te ~i-i dispretuie~te pe toti. De aceea, in cazul oricarei umilinte este important sa pastram Divinul in sufletul nostru. Nu va inraiti dar, in acela~i timp, nu permiteti sa vi se distruga moralitatea. Intrebarea unei eleve: - Cum sa procedezi ~i care ar trebui sa fie atitudi- nea daca nu vrei sa fad ceva, dar e~ti obligat?" - Deseori sunt intrebat care este deosebirea dintre man- drie ~i trufie? Comportamentul omului mandru ii apara sufletul. Comportamentul omului trufa~ ii umile~te pe altii. Comunicarea cu oamenii este un compromis. Pentru a-I intelege pe eel de alaturi trebuie sa-ti lezezi intr-o masura oarecare interesele personale. Daca ne sunt lezate doar dorintele noastre sau ambitiile, putem sa ne supunem unui alt om. Daca suntem obligati sa savar~im 0 fapta imorala care omoara iubirea din suflet, trebuie sa ripostam. Daca, de exemplu, prietenii 11 invita pe un baiat sa joace fotbal iar acesta nu vrea, este admisibil ca acesta sa se invinga pe sine de dragul intereselor maj,oritatii dar daca ace~tia II obliga - Cum sa procedam ca sa scapam de frica de inal- time? Aproape ca imi pierd cuno~tinta daca imi ima- ginez doar marginea acoperi~ului pe care a~ sta. Frica progreseaza. - Frica de inaltime este frica pentru viata ~i pentru viitor. Problemele sexuale ies la suprafata con~tiintei noas- tre sub forma de frica, supiirare, gelozie. Daca nu ~tim sa-l iubim pe eel de langa noi, adica iubirea noastra este deter- minata de conditii, eerinte iar ulterior de suparari, gelozie, condamnare, atunci acestea intensifica ata~amentul nostru de bazele vietii: instinctul sexual, omul iubit, copiii, fami- 10 11
  6. 6. a. Cu dit mai mult reprimam iubirea din suflet eu atat mai .utina energie avem ~i eu atat mai mult ere~te dependenta Ie lumea Ineonjuratoare. Cre!;ite, totodata, ~i friea de a pier- . Ie eeva din toate astea. Asemenea oameni se tern de Inaltime, singuratate, Intu- . nerie, la vederea sangelui pot sa-~i piarda euno!;itinta. Multi dintre ei devin vegetarieni fiindea, din punet de vedere psi- hologie, nu pot sa suporte moartea animalului. Moartea rudelor ~i a oamenilor apropiati poate fi pentru ei un stres de neInvins, deoareee punetul de reper din subeon!;itientul lor este stramutat de la iubirea Divina la iubirea umana. Care este ie~irea din aeeasta situatie? In primul rand sa ne i'nvatam sa iubim. Daca v-a suparat persoana iubita, eonti- nuati sa-l iubiti ca pe un frate. Daca nu puteti, iubiti-l ca pe un fiu. Daea nu reu~iti, iubiti-l ca pe un parinte. Aceasta va va ajuta sa va pastrati legatura cu Dumnezeu. Apoi sa va Indepiirtati de fericirea umana. Trebuie sa te Indepartezi In interior de omul eel mai apropiat, fiindcii unitatea totala poate fi doar eu CreatoruI. Suflete~te, nu trebuie sa te ata- ~ezi de nimie. Inca eeva. Dependenta noastra este intensifi- eata ~i de hrana. De aeeea abtinerea periodic a de la mane are ajuta sufletul sa reduea din ata~amentul sau fata de lume. Consumatorul este dependent iar cel care diiruie~te este liber. Cu cat mai mult daruim (nu este obligatoriu sa daruim bani, ci ealdura sufleteasca, atentie, grija fata de eineva) eu atat mai mult cre~te energia noastra ~i cu atat mai mica este dependenta noastra fatii de lume. Regulile sunt simple - sa Ie respectam. - De ce cand ma concentrez gandindu-ma la Dumnezeu fncep sa plang? - Subcon~tientul oricarei fiinte depinde de genotipul sau ~i de structurile de camp In care e continuta informatia chiar dupa moartea trupului. La 0 schimbare radicala a forme lor eontinutul trebuie sa fie stabil, In caz contrar nu va exista dezvoltare, intervine moartea. Sa admitem ca cu cat este mai puternic sufletul unui om cu atat este mai mare vitalita- tea trupului sau; cu cat este mai puternica distrugerea exterioara, eu atat este mai putemica aspiratia catre centrul de stabilitate. In Univers, punctul suprem de stabilitate este ceea ce nu se distruge niciodata indiferent de timp. Acesta este Creatorul Universului. A~adar, pentru dezvoltarea oricarui obiect din Univers este necesara sustinerea stabilitatii componentei informationale. Acest lucru este imposibil fara eoncentrarea asupra cauzei primare. Vorbind Intr-un limbaj mai simplu, fara aspiratie interioara catre Dumnezeu dezvoltarea oricarei fiinte va fi limitata extrem de dur ~i va duce spre moart~. Cand omul moare, se declan!;ieaza automat mecanismul salvarii sufletului care se exprima printr-o aspiratie evidenta sau incon!;itienta catre Dumnezeu ~i care este Insotita de diferite imagini, aceasta depinzand de nivelul de dezvoltare ..,. 12 13
  7. 7. al omului. Oar nu numai in caz de moarte dar ~i in cazul oridirei pierderi, a pierderii legaturii cu lumea inconjuratoare, se include de asemenea acest mecanism ~i functioneaza pentru salvarea omului. El poate fi atat stopat, cat ~i intensificat. Inca din antichitate oamenii au observat ~i au explicat acest fenomen. Daca poti sa daruie~ti ceva nesilit de nimeni, nu sa accepti pur ~i simplu pierderea ci sa 0 provoci tu insuti, acest fenomen imbunatate~te destinul ~i sanatatea. A aparut notiunea de jertfa care a devenit unul dintre principalele postulate religioase inca in timpurile imemoriale. Deseori, in timpul ~edintelor primesc scrisorele de la unele marne; cu urmatorul continut: ,In timp ce ma aflam ta una dintre conferintele dumneavoastra, copilul meu, care se afla acasa, a inceput sa vomite, sa aiba diaree ~i i-a crescut, bruse, temperatura." Explicatia este ca, la un nivel subtil, ,~. intre mama ~i "copil exista 0 legatura foarte stransa. Daca mama se orienteaza spre iubirea de Dumnezeu, la copil incepe 0 curatire intensa care di.minueaza ata~amentul ~i dependenta de ea. Lacrimile, voma ~i diareea sunt ca 0 pier- dere benevola a organismului a uneia dintre partile sale, 0 jertfa adusa de acesta pentru a simti iubirea de Dumnezeu. De aceea, cand dumneavoastra plangeti, copilul incepe sa vomite ~i sa aiba diaree. - Fiica mea ,,0 iube§te" pe fosta ei co"legii de clasii. Ce-i de fiicut, cum s-o ajut? - Toti acei care sufera de 0 orientare sexuaBi anormala au probleme serioase in sfera sexualii a subcon~tientului. Am vazutca toti oamenii care au venit la ~edintele mele cu aceasta problema au 0 intoleranta totala la boala, stres in relatia cu omul iubit. Pentru ca sa apara copiij, boala care purifica sufletul trebuie sa fie mult mai puternica decat cea pe care 0 prime~te in timpul vietii. Intoleranta purificarii provoaca explozia agresivitatii ~i alte distrugeri. In primele etape sufera trupuI, apar bolile fizice ~i neplaceri ale destinului. Daca dependenta de ferici- rea umana este mai puternica, sufera spiritul, con~tiinta. Pot sa apara bolile psihice. In cazul intolerantei totale incepe sa se distruga sufletul, adica se schimba orientarea sexuala. Subcon~tientul refuza continuarea vietii ~i concomitent reduce continuitatea vietii ~i miq;oreaza durerea necesara pentru purificarea sufletului. Aceasta 11ajuta pe individ sa supravietuiasca, raman 1nsa putine ~anse pentru supravie- tuirea societatii. Aceste probleme sunt generate de societa- te, care 1~i educa gre~it membrii oferindu-le 0 conceptie gre~ita despre lume, ~i scopuri gre~ite. Daca societatea n-o va 1nvata pe femeie sa iubeasca, aceasta societate va suferi ~i va muri. Progresul tehnico- ~tiintific poate doar sa accelereze procesul de destramare a sufletului. Una dintre principalele cauze a aparitiei pe lume a pedera~tilor ~i a lesbienelor este ca parintii, indeosebi mamele, nu pot sa se purifice inainte de conceperea ~i 14 15
  8. 8. na~terea copilului. Daca nu exista 0 aspiratie catre iubirea Oivina deja formata, daca nu exista aspiratia catre unitatea eu Creatorul atunci orice boala, fie fizica, fie sufleteasca, devine insuportabila ~i pentru a se vindeca omul este in stare sa omoare izvorul durerii, adica fie lumea inconjura- toare, fie pe sine. La majoritatea femeilor, agresivitatea emotional a care inchide calea catre Dumnezeu se manifesta prin deprimare, nemultumirea de soarta ~i situatie, prin lipsa dorintei de a trai. Cu dit mai mult 0 mama incearca sa omoare iubirea din ea, cu aHit mai putine ~anse are copilul sa infrunte orice situatie dureroasa. De obicei, pentru a supravietui in pre- zent, oamenii i~i distrug viitorul. Cre~terea considerabila a numiirului homosexualilor pe mapamond este 0 dovada ca lumea noastra este bolnava. Cand se imbolnave~te sufletul ~i nu aspira la iubirea de Dumnezeu care n poate salva, trupul este condamnat la dezintegrare ~i moarte. Revedeti-va trecutul. Acceptati orice durere a trupu- lui ~i a sufletului, orice umilinta a fericirii umane ca pe 0 posibilitate de a dobandi Divinul. $i atunci cand nu numai dumneavoastra ci ~i sufletul dumneavoastra va crede acest lucru, rugaciunea pentru copil n va schimba. Nu pun la indoiala faptul ca pieirea animalelor $i a plantelor ~i 0 posibila disparitie a omenirii, adica suferintele in plan fizic din viitor sunt consecintele bolii sufletelor noastre in pre- zent. Un suflet neputincios ~i golit de iubire nu-i va oferi trupului ~anse de supravie!uire. Samanta goala in interior nu va putea sa dea vlastari sanato~i. "Din cauza inmul!irii faradelegilor se va raci in multi oameni iubirea", spunea Isus Hristos. De~i lumea moare sub ochii no~tri nu-mi pierd increderea ca aceasta criza va impinge omenirea spre rena~- tere ~i salvare. Schimbarile puternice ~i profunde ale oricii- rui organism viu sunt asemanatoare cu moartea ~i de aceea noi intreprindem ceva concret pentru salvarea noastra abia atunci cand aproape ca nu exista practic ~anse reale de a supravietui. Dacii doriti sa va ajutati fiica imaginati-va pro- cedura mortii dumneavoastra posibile ~i luati-va ramas bun de la tot ce va este scump. Inainte de aceasta inva!ati-va sufletul sa iubeasca lumea inconjuratoare, pe sine ~i desti- nul oricat de imperfecte ar parea sa fie ~i oricata durere v-ar pricinui. - Se poate sa lucrezi cu sine insuti in metrou, in autobuz, etc.? - Este mai u~or sa te rogi in timpul postului, izoIandu-te atat cu trupul cat ~i cu sufletul. Dacii nu sunteti irascibil ~i nu aveti preten!ii cand va calca cineva pe picior, cand va impinge sau va umile~te 'in transportul in comun, puteti sa varugati. Am citit candva despre boala lui Confucius. Discipolii Ii spuneau: "Roaga-te ~i iti va fi mai bine." Confucius a 16 17
  9. 9. ~--"iI:"~' -- ridicat din umeri ~i a dispuns: "Ma rog tot timpul." In principiu, rugaciunea in transportul in comun poate sa depinda de atitudinea indulgenta fata de oameni ~i situatii care va deranjeaza. Din punctul meu de vedere, principalul este sa nu-ti pierzi iubirea fata de oamenii care nu va plac ~i sa incercati sa-i reeducati tinand seama de faptul ca educatia unui alt om incepe cu autoeducatia. - Daca nu va place situatia, trebuie, de asemenea, s-o iubiti, iar aceasta nu exclude actiunile de schimbare a ei. $i, i.ara~i, nu trebuie sa uitati, cauza oricarei situatii se ascunde in starea no astra emotionala de profu11,zime care" interactio- neaza cu aceasta. Tot ce se intampla in jurul unui om la cel niai p~ofundnivel corespunde in totalitate cu starea lui emo- tionala. In jurul nostru nu poate sa se intample nimic agre- siv daca in sufletul nostru nu existir' agresivitate. Sufletul care a uitat de Dumnezeu ~i a..pierdut iubirea se indreapta, in mod automat, spre zgarcenie, invidie, gelozie ~i poate sa comita in vii tor crime impotriva" iubirii ~i. a oamenilor. In jurul omului incep a se produce evenimente neplacute ~i el neintelegand ca aceste evenimente sunt generate de sufletul ~i subcon~tientul sau incepe a se supdra, condamna ~i a Url, amplificand in continuare problemele sale. Daca cineva v-~ imbrancit sau v-a jignit inseamna ea sufletului dumneavoas- tra nu-i ajunge puterea sa iubeasca ~i vi se aininte~te de acest lucru. Acceptati ce vi se intampla ~i zambiti in interi- orul dumneavoastnl. - Unul dintre cunoscutii mei considera cii pentru un om credincios primeazii credinta apoi iubirea. Dacii nu vom avea credintii in Dumnezeu nu-l vom putea iubi pe Acel in care nu credem. Vii rugiim sa comentati acest punct de vedere. - Iubirea ca unitate cu Dumnezeu exista intotdeauna in subcon~tientul nostru. Orientandu-ne ~atre iubire ne unim cu intreg Universul ~i abia atunci apare procesul cunoa~terii ~i al supravietuirii. Notiunea de credinta a aparut atunci cand omul avea un nivel foarte ridicat al con~tiintei ~i, conform datelor istorice, aceasta s-a intamplat relativ nu demult, daca examinam istoria aparitiei omului chiar de la inceputuri. Chiar daca un om este departe de religie dar a acceptat iubirea de Dumnezeu, el poate sa-~i schimbe concepti a despre lume ~i sistemul de valori. Atunci incepe dezvoltarea lui ~i supravietuirea este con~tientizata. Frica ~i indoiala franeaza iubirea ~i atunci iubirea de Dumnezeu din con~tiinta noastra ~i din straturile exterioare ale subcon~tientului slabe~te. In consecinta apar bolile, nenorocirile, etc. Credinta ne ajuta sa ne eliberam de frica ~i indoieli, sa depa~im dep~ndenta de con~tient care, fiind legata de trup, ne provoacii indoiala, frica ~i condamnarea. Cand un om care tine de civiliza!ia orientala i~i franeaza con~tiinta in procesul meditatiei sau un om care tine de civilizatia occidentala i~i pastreaza credinta in ..... 18 19
  10. 10. Dumnezeu indiferent de lips a de logicii, duritatea ~i ;tupiditatea evenimentelor care se deruleazii, at at intr-un :az cat ~i in celiilalt are loc depii~irea dependentei de con~tiintii, mai exact de straturile ei exterioare, fapt care permite sii simtim unitatea cu Creatorul prin iubirea fatii de EL A~adar, apare un paradox: credinta in Dumnezeu poate . fi prima verigii dar poate ~i a doua. Dacii facem abstractie de aceste douii momente ~i ne deplasiim la un nivel mult mai inalt al energiilor, pe planuri mult mai subtile, yom vedea cii nu existii contradictii. Pe plan exterior credinta ljutii iubirea prin con~tiinta care este legatii de trup. Pe planurile de profunzime iubirea ajutii credinta. In straturile cele mai profunde, credinta ca aspect superior al con~tiintei ~i iubirea de Dumnezeu ca aspect superior al sentimentelor devin un tot, un intreg. - Cum explicati cuvintele: "totul se iarta cu exceptia pacatului fmpotriva Duhului Slant"? - In clipa de fatii intelegin felul urmiitor. 0 supiirare mare pe alt om ~i neacceptarea comportamentului acestuia dau na~tere la supiirare ~i condamnare care se exprimii prin emotii ~i cuvinte. Atat timp cat agresivitatea se aflii in Gon~tiintii ea nu poate sii aibii influentii asupra siiniitiitii ~i a .:1estinului. Dacii agresivitatea piitrunde in subcon~tient, iar ceasta se intamplii in cazul unei supiiriiri de lungii duratii ;au este intensificatii de conceptia gre~itii despre lume, sau ') .... I I I I I i I I I I i I ( I I I este acumulatii de piirinti sau de omul cel mai apropiat in decursul multor ani, ea va riimane acolo pentru mult timp. Va ie~i doar in caz de moarte, boalii, nenorociri. In filosofia c1asicii indianii despre karma se spune cii omul trebuie sii purifice prin suferintii toate actiunile sale gre~ite. Era adeviirat pentru acel moment istoric, ori energetica omului era mai slabii ~i posibilitiitile sale de a se schimba erau minime. Pentru a depii~i gre~elile siivar~ite de sufletul uman era nevoie de zeci de ani de ascezii, de studierea ciiqilor sfinte. In religiile de mai tarziu a apiirut notiunea de pociiintii. Pociiinta inseamnii schimbarea atitudinii fatii de lume, a conceptiei fatii de aceasta, iar ca rezultat schimbarea subcon~tientului prin iubirea fatii de Dumnezeu. Cercetand sute ~i mii de cazuri am observat 0 particu- laritate: supiirarea indelungatii pe un vecin poate crea 0 problemii, dar aceea~i supiirare indreptatii ciitre un grup de oameni uniti dupii criteriul economic, social, national, religios piitrunde mult mai adanc ~i se vindecii mult mai greu. Condamnarea frecventii a statului, societiitii, piitrunde foarte adanc ~i poate sii genereze cele mai grave boli in cateva generatii chiar panii la pieirea neamului. Dacii omul crede cii toata lumea este cmdii ~i nedreaptii, agresivitatea in cazul dat atinge cota maxim~. Dacii suntem nemultumiti de starea lucrurilor in lumea inconjuriitoare ~i pe lume insii~i, suntem nemultumip de Cel care 0 conduce. Cred di aCesta este piicatul impotriva Sfiintului Duh. 21
  11. 11. 'T i Grice om, chiar eel mai convins ateu, ~tie in subcon~tientul sau ca lumea vazuta ~i perceputa de noi este dirijata de Creator: "Ponegrirea Sfiintului Duh" este in esen!a respingerea legilor supreme dupa care se dezvolta Universul. In acest caz, agresivitatea piitrunde atat de adanc in subcon~tient incat ~ansele de ispa~ire a pacatelor se apropie de zero. Consecin!a este moartea neamului. Postula- tul despre inadmisibilitatea pacatului impotriva Creatorului, respingerea voin!ei Lui exista nu numai in cre~tinism ci ~i in iudaism ~i in alte religii. Trebuie sa in!elegem particularita!ile con~tiin!ei ~i subcon~tientului. Pe plan exterior, la nive~ul con~tiin!ei, conflictul, adica respingerea situa!iei dureioase provoaca actiunea ~i dezvoltarea. Concuren!a, conflictul, agresivitatea ca'distrugere a legaturilor exterioare care s-au format la nivelul con~tiin!ei este necesara. Pe plan exterior noi sun- tern izola!i ~i de aceea nu ne putem dezvolta [iira conflict. Neacceptarea situa!iei pe plan exterior duce la ac!iuni active pentru schimbarea lumii inconjuratoare. Pe planurile din profunzime nu mai sunt ac!iuni active. Acolo poate sa existe agresivitate ca distrugere a legaturilor superioare, totul se desfli~oara insa sub controlul iubirii care nu-i permite sa patrunda prea adanc. Pe planurile cele mai profunde, cu cea mai mare incarcatura energetica, exista doar iubirea. Acolo lumea este unitara ~i agresivitatea este imposibila. In car!ile anterioare am incercat sa explic notiunea de Sfiinta Treime. Astazi in!eleg acest lucru in felul urmator: 22 fara 0 iubire continua catJ:e Dumnezeu sunt imposibile supravie!uirea, dezvoltarea. Creatorul a creat timpul care se imparte in doua curente: lumea vazuta, materiaUi, pe care 0 asociem cu prezentul ~i trecutul ~i lumea, nevazuta, spiritua- la, pe care 0 asociem cu viitorul. Creatorul se afla dincolo de limitele timpului ~i ale lumii vazute ~i nevazute. Daca insa noi yom considera, ca exista Creator numai dincolo de limitele timpului atuncl noi trebuie sa presupunem ca in lumea vazuta ~i nevazuta exista ceva diferit de creator, adica, in final, ajungem la politeism ~i erezie. Cred ca dogma despre . Sfiinta Treime Ie permite credincio~ilor sa simta in tot ce ne inconjoara, in lumea vazuta ~i nevazuta, prezen!a vointei Divine. Inca odata des pre particularitatile con~tiin!ei ~i ale subcon~tientului. Daca nu iubim pe cineva la nivelul con~tiintei rezulta ca vrem sa ne indepartam de acesta, nu vrem sa ne mai intalnim ~i sa avem ceva in comun. Daca sentimentullipsei de iubire care este supiirare, condamnare, ura, patrunde adanc in subcon~tient, logic a ar fi urmatoarea: eu nu iubesc 0 anumita persoana, inseamna ca este un om rau, iar daca este rau, nu trebuie sa existe, trebuie sa fie omorat, ~i incep sa-l omor. Exista doua solu!ii: fie ca moare persoana respectiva pe care n-o iubesc, fie ca trebuie sa mor eu. Subcon~tientul nostru se deschide in momentul bolii, al pierderii, stresului, ceea ce inseamna ca emotia noastrii din acel moment se intensifica de mai multe ori. In timpul 23
  12. 12. meditatiei sau al rugaciunii se franeaza functiile organismului, spiritului, sufletului iar energia necesara pentru functiile de suprafata trece pe planurile interioare care sunt foarte fine ~i posibilitatile omului se intensificii. Imp'ulsul distrugator se intensifica la fel ca eel creator. Subcon~tientul se deschide mult mai tare cand i'ncercam un sentiment de iubire. Noi ne iubim incon~tient parintii care ne-au dat viata. Condamnarea, supararea, agresivitatea fata de ei este de fapt agresivitate fata de propria noastra viata, fata de trupul nostru. Asemenea oameni nu traiesc multo Cred ca una din cauzele longevitatii din muntii Caucaz tine de venerarea parintilor ~i a varstnicilor. Una dintre princi- palele porunci ale iudaismului spune: "Cinste~te-i pe tatal ~i pe mama ta... ca sa se lungeasca zilele tale." Aici este indicata direct legiitura dintre emotiile omului ~i sanatatea ~i soarta lui. Subcon~tientul se deschide cand ne -i'ndragostim de . cineva. In perioada pubertatii iubirea noastra formeaza emotiile viitorilor copii ~i nepoti. Daca nu ~tim sa iubim, fericirea pentru noi este sa primim cat mai mult, nu sa dam. 0 asemenea iubire da na~tere la 0 multime de pretentii ~i suparari, condamnari ~i depresii. Supararile ~i pretentiile sunt semne ale slabiciunii, ale dependentei. Dependenta na~te agresivitatea. Daca In aceasta perioada parintii nu ajuta copilul sa perceapa corect lumea, consecintele se vor resimti zeci de ani. Prima iubire, cas iitori a, graviditatea, na~terea copiilor sunt perioade i'n care are loc deschiderea subcon~tientului. Emotiile interioare agresive din aceasta perioada sunt 0 crima i'mpotriva iubirii. ~tim deja ce se i'ntampla ulterior. Sa ne imaginam 0 situatie: un baietel s-a obi~nuit sa se supere pe fetite apoi, fiind adolescent, continua sa se supere pe fete ~i, toate erau bune, dar mai apoi a i'ntalnit 0 fata pe ca.re a iubit-o dar, din obi~nuinta, se supara ~i pe ea. Iar peste cateva luni s-a i'mbolnavit ~i a murit fiindca aceasta nu mai era 0 simpla suparare' ci 0 i'ncercare de a omorI omul iubit. Lumea vazuta este. dirijata de lumea nevazuta~ Cand ne suparam pe lumea vazuta care este secundara, agresivita- tea nu este atat de puternica ~i avem ~anse sa ne strecuram prin u~ile care se i'nchid. Dacii Cel Care ne dirijeaza ar fi vazut, supararile pe el nu ne-ar oferi aceasta ~ansa. Cu to ate astea notiunea de forte superioare nevazute care ne dirijeaza po ate genera pretentii fata de acestea. Trebuie sa retinem ca "pacatuli'mpotriva Sfiintului Duh" este inadmisibil. - Explicati-ne, va rog, de ce femeia nu are dreptul sa intre in bisericii in perioada ciclului menstrual? - Pentru ca viata sa continue trebuie s-o pierdem. Frica de a ne pierde viata ne i'nalta catre Dumnezeu ~i i'n subcon~tientul nostru se restabile~te sistemul prioritatilor. Ciclul menstrual Inseamna distrugerea viitoarei vieti ~i In masura In care In acel moment femeia aspira ciitre Dumnezeu, pastreaza iubirea ~i bunatatea In aceea~i masura 24 25
  13. 13. se va na~te sanatos copilul ei. In perioada ciclului menstrual presiunea psihologica este uria~a. In subcon~tient parca s-ar produce moartea femeii ~i a copilului. Cu cat sufletul femeii este mai dependent de uman cu atat mai puternice sunt emotiile provocate de suparare, irascibilitate, deprimare. Cu cat pretentiile fata de barbati patrund mai mult in subcon~ti- ent cu atat mai dureros este ciclul. In ultima vreme tot mai multe fete suprima durerile eu ajutorul medicamentelor, agresivitatea nu mai poate fi stopata de durere ~i in subcon- ~tient se produce 0 intensificare a proceselor negative. Sub- con~tientul reprezinta emo!iile noastre de cea mai mare profunzime care reprezinta totalitatea campurilor subtile. Iar acolo emotiile noastre ~i emotiile viitorilor copii formeaza un intreg. Subcon~tientul agresiv al mamei este sufletul agresiv al copilului care se va na~te. Iar agresivitatea interioara este deja boala, nefericire ~i moarte. Am auzit ca in timpul ciclului menstrual se poate intra in biserica dar nu pot fi atinse icoanele. Probabil este yorba de faptul ca omul care n-a putut sa invinga supararea, irascibilitatea sau deprimarea este agresiv fata de sentimen- tul iubirii ~i poate sa ~e imbolnaveasca dupa ce intra in biserica. Se produce, in fond, 0 curatire a sufletului, iar daca omul este lips it de tarie poate sa apara f~ica ~i indoiala. Apropo, mi s-a spus ca in America cea mai mica zgarie- tura a copilului ii ingroze~te pe parinti. Imediat ii ung cu iod, ii panseaza, etc. Cred ca intoleranta durerii este una dintre cauzele degradarii masive care a cuprins America in ..... 26 ultima vreme. In Canada, au introdus nu demult 0 lege care interzice elevilor sa se joace cu bulgari de zapada fiindca, in primul rand este dureros ~i poate sa-i traumatizeze ~i In al doilea rand, umile~te demnitatea ~i drepturile omului. Cultu] corpului ~i al vietii duce la distrugerea spiritului care, l:t randul sau, provoaca depresia, homosexualitatea, sterilitatea etc. Existenta cultului filozofiei ~i al culturii In Grecia Antica ~i Imprumutarea cu succes a filozofiei ~i valorilor spirituale din India a dus la Inflorirea economiei ~i civili- zatiei. Apoi, cultul spiritului a fost Inlocuit cu cel al corpului. A Inceput sa ia amploare homosexualitatea, lacomia, venerarea frumusetii trupului ~i a sexualitatii. Mai apoi a Inceput distrugerea democratiei grece~ti, Intrucat civilizatia a Incetat sa se mai intareasca prin cultura ~i spiritualitate, ~i distrugerea civilizatiei in intregime. Noi il descoperim pe Dumnezeu printr-o iubire conti- nua ~i prin modul de acceptare a durerii. Cel care vrea sa fuga de durere fuge in final de iubire. Nu demult, in Suedia, a avut loc un experiment interesant. Timp de 0 ora s-a filmat na~terea unor copii. La mamele care au nascut fara anestezie, cu durere, copiii aveau un comportament natural - sugeau la san. Aproape jumatate dintre micutii ale caror marne au nascut fara durere, cu anestezic, au refuzat sa suga la san. Pentru savanti acest fapt a ramas inexpli- . cabil, cu toate ca statistica in Suedia vorbqte des pre 0 legitate extrem de periculoasa: toti narcomanii au fost nascuti de mamele lor prin anesteziere. Care este cauza? 27
  14. 14. Durerea ~i suferinta ne obliga sa ne inaltam catre J)umnezeu. Daca iubirea este putina, suferintele duc Ia utodistrugere sau udi fata de lume. De aceea, in timpul :ta~terii, sufera mai mult mama dedit copilul. Din punct de 'edere emotional mama ~i copilul sunt un tot unitar ~i sufe- intele ei copilul Ie percepe ca pe ale sale. Copilul sufera . Inai putin din punct de vedere fizic ~i are mai multe posibi- !itati sa se concentreze asupra iubirii. Mama se bucura de copil, 11 iube~te ~i totodata sufera. Copilul prime~te astfel :'xperienta de a depa~i durerea ~i de a se indrepta catre iubire. In timpul durerii ~i a umilintei iubirea umana se transforma in iubire Divina. Animalele se nasc fara prea mari dureri. De ce? Fiindca !livelul protejarii vietii ~i de dezvoltare a con~tiintei este mult mai mic. Animalele sunt gata sa moara in orice clipa. "entru ele concentrarea asupra fericirii ~i asupra vietii este mult mai mica. Cu cat nivelul de dezvoltare al omului este mai ridicat eu atat mai multa durere fizica ~i sufleteasca trebuie sa primeasca. Aceasta durere va fi insuportabila dad in sufletul omului nu va cre~te iubirea fata de Dumnezeu. Faptul ca in Iume cre~te numarul narcomanilor este rezul- (atul idolatrizarii trupului ~i a vietii. Narcomanul nu tolerea- :"a durerea sufleteasca. EI simte ca moare. Stresul devine pentru el un obstacol de neinvins. Pentru a supravietui trebuie sa-si anihileze con~tiinta ~i sentimentele dupa care urmeaza degradarea personalitatii, etc. Concluzia este simpla: daca in momentul disconfortului, a durerii ~i a problemelor fizice ~i spirituale noi renuntam la pretentii in folosul iubirii ~i in aceIa~i timp ne sustinem cu rugaciuni, ne yom salva nu numai pe noi ci ~i pe copiii no~tri ~i pe cei apropiati noua. - De ce dupa na§tere femeile nu prea au atractie sexuala, fapt care creeaza multe probleme fn familie? N-am avut mult timp copii §i dupa na§terea mult- a§teptata am senzatia ca am ramas pus tie. Sentimen- tele §i emotiile fmi ajung doar pentru copil. Pentru altceva nu am nici putere nici timp. Spuneti-mi, va rog, va trece aceasta stare cu timpul sau este nevoie sa fntreprind ceva §i fn ce directie? - Primesc foarte multe intrebari de la femei ~i majoritatea tin de problemele relatiei cu barbatii, familiei ~i sterilitatii. Cauzele aces tor probleme Ie explic astfel. Sufletele noastre se intiilnesc eu multi ani inainte de intalni- rea noastra fizica. Am observat, nu 0 singura data, cum interactioneaza sufletele viitorilor soti ~i piirinti pe planurile fine. Are loc 0 educatie reciproca. Toate situatiile din viitor au loc pe planurile fine. 0 traire corecta a acestor situatii asigura urma~i sanato~i. Sufletul barbatului nu vede cum arata sotia lui in exterior, simte doar calitatile ei suflete~ti: posibilitatea de a iubi, de a accepta durerea ~i de a pastra in 28 29
  15. 15. .l~,w:,~~ - - acest moment iubirea, capacitatea de a se infrana ~i de a avea grija de aItcineva, sa dea energie. Prin atitudinea noastra fa!a de alt om trebuie sa-l ajutam sa simta iubirea fa!a de Dumnezeu. Sufletele noastre comunica intr-un asemenea mod. Daca ne mi~cam intr-un sens gre~it, de exemplu ne ata~am prea tare de unele aspecte ale fericirii, sufletul omului apropiat'ne apara, ne opre~te de la fapte necugetate, ne previne asupra unor posibile perico- Ie. Omul care s-a obi~nuit sa accepte voin!a Divina nevazuta dar atotputernica, poate sa primeasca aceste semne ~i acest ajutor. Astfel, sufletele vii tori lor no~tri copii ~i a viitorilor iubi!i pot fi, intr-o anumita perioada de timp, ingerii no~tri pazitori. Daca nu renun!am la iubire, Ii se permite sa ne ajute. De aceea, deseori cand se intalnesc, unii oameni au senza!ia ca se cunosc de cand lumea. Un barbat se indragoste~te de 0 femeie fara sa ~tie de ceo Caracterul, inal!imea, greutatea, felul cum arata, varsta pot sa nu corespunda a~teptarilor lui. Cu toate astea 0 iube~te. Daca logic a exterioara, con~tiin!a lui s-au obi~nuit sa reprime logica Divina ~i logic a iubirii, analiza, critica ~i preten!iile pot sa-l determine sa renun!e la femeia iubita. In asemenea cazuri intervine foarte rapid moartea. Este foarte greu sa determini daca iube~ti sau ba 0 femeie, daca este aceasta consoarta ta. Poate sa vada ~i sa ~tie acest lucru doar un om in subcon~tientul caruia Divinul este mai important decat umanul. Deseori un barbat pentru care logic a, bunastarea, ambi!ia sunt mai presus decat orice, renun!a la iubire ~i la viitorii copii fara sa banuiasca macar. Urmeaza destabiliza- rea destinului, a afacerii, a saniita!ii apoi intervine moartea. Omul care pierde legatura cu Dumnezeu nu are ~anse de supravietuire. Daca va intalni iubirea ~i vor trai impreuna, el 0 va omori, iar daca se vor despaqi, se va sinucide. ~ De ce deseori, femeile nu reu~esc in rela!iile cn barba!ii? Fiindca acesk relatii presupun aparitia familiei, a copiilor. Familia depinde, in primul rand, de femeie. Sensul existen!ei familiei este aparitia pe lume a copiilor, iar ace~tia sunt nascuti de femeie. Ca sa apara pe lume sufletele copiilor au nevoie de 0 cantitate mare de energie materna. Izvorul principal ~i continuu de energie este unitatea cu cauza primara, iar pentru ca iubirea ~i energia sa ajunga la suflet trebuie sa moara umanul. Ruptura de uman este foarte dureroasa. Cu cat mai mica este dependent a de lume cu atat mai pu!ina este durerea. Cine s-a obi~nuit sa dea energie, iar aceasta se intampla cand avem grija de altcineva, in timpul procesului de creatie, in munca, acela depinde mai pu!in de lume ~i suporta mai u~or durerea. Cu alte cuvinte, 0 mama muncitoare, buna ~i grijulie are mai multa energie ~i are mai muIte ~anse sa nasca urma~i sanato~i. In sentimentul iubirii fata de alt om se ascunde <.>cantitate uria~a de energie, care este in mai muIte straturi. Exista straturile strategice . superioare - iubirea de Dumnezeu, apoi cele strategice raspunzatoare de supravietuirea ~i dezvoltarea urma~ilor - iubirea umana ~i sentimentele pozitive care 0 inso!esc. ~ 30 3J
  16. 16. ExisHi sexul, actul inevitabil de continuare a vietii. Exista relatiile familiale dintre soti. Pe langa toate astea energia se consuma pentru munca, adaptare sociala ~i pentru interesele personale. Un om armonios are energie pentru toate. In clip a in care se ingusteaza canalul de comuniune cu Divinul trebuie sa alegi, iar alegerea trebuie sa fie corecta. Nu 0 singura data am vazut cum se imbolnaveau copiii ale caror marne erau preocupate mai mult de serviciu. Femeia trebuie sa aiba 0 grija permanenta de copilul sau pana in perioada pubertatii ajutandu-l energetic pe planurile fine. Suprasolicitarea la serviciu, pasiunea pentru sex, supararea ~i irascibilitatea necesita cantitati mari de energie. Intrucat rolul femeii consta in continuarea vieW, concentra- rea subcon~tienta asupra sexului, este foarte mare. Daca sentimentul sexual care are 0 energie uria~a poate fi retinut pana la aparitia pe lume a copiilor, adica a avea un compor- tament conform normelor moralitatii, atunci acesta se trans- forma in planuri strategice superioare ~i permite aparitia pe lume a unor urma~i sanato~i. Pasiunea exagerata pentru sex din timpul graviditatii ~i dupa na~tere po ate sa inrautateasca destinul ~i sanatatea copiilor. Esenta atractiei sexuale este conceperea copilului care, in aceste cazuri, s-a produs deja. A~adar, pentru ca urma~ii sa supravietuiasca dupa concepe- rea lor sentimentul sexual trebuie sa scada ~i sa se transfor- me intr-un sentiment de caldura, prietenie ~i iubire. Cu cat sentimentul iubirii de Dumnezeu este mai puternic cu atat mai u~or are loc procesul de transformare a sentimentului animalic in sentiment uman. Daca aceasta transformare nu se produce atunci, pentru salvarea ~i apararea copiilor se include un mecanism dur: la femeia care nu s-a obi~nuit sa iubeasdi ~i sa fie prietena dispare atractia sexuala iar ea speriindu-se, incepe sa alerge pe la doctori. Intrucat medicina contemporana sustine ca sexul este intotdeauna benefic ~i trebuie sa fie din abundenta, medicii depun toate eforturile ca sa restabileasca ~i sa intensifice atractia sexuala ca sa salveze, dupa parerea lor, familia, fara sa banuiasca macar ca ajuta astfel femeia sa-~i omoare copiii. Daca femeia consuma mai mult decat poate sa of ere, potentialul ei energetic este foarte mic fara sa banuiasca macar, cu toate ca exista anumite semnale de alarma: supararea, deprimarea, frica, gelozia, parerea de rau. Daca femeia are insuficienta energie pentru sine, cu at at mai mult pentru copii, pot aparea probleme la conceperea lor, 0 sterilitate temporara sau totala. De aceea, pentru a asigura supravietuirea copilului, femeia trebuie sa uite dupa na~tere, pentru 0 vreme oarecare, de sex, serviciu, probleme. Un sot de~tept va intelege ~i va simti acest lucru. Cu cat 0 femeie are mai putina iubire fata de Dumnezeu cu at at mai putina caldura, atentie ~i mangaiere ii va acorda sotului oferindu-i tot copilului. Dar intrucat acesta este un semn al lipsei de armonie, pretentiile din part~a sotului sunt intr-o masura oarecare neintemeiate. In fata femeii apare 0 dilema greu de rezolvat: sa uite de copil sau de barbat? Daca i~i va aminti de Dumnezeu, ea nu va uita nici de unul, nici de celalalt ~i 32 ~ 33
  17. 17. 7' ......... familia va fi fericita. Acumularea iubirii fat a de Dumnezeu este un proces complicat ~i i'ndelungat. Daca nu reu~im deodata, sa nu ne pierdem speranta. v om reu~i daca nu yom dispera, nu yom pune la i'ndoiala ~i nu ne yom lasa cuprin~i de deprimare. Eliminati ceea ce va incomodeaza sa iubiti ~i toate problemele dumneavoastra care pareau greu de rezol- vat, care va i'nehideau viitorul, vor deveni nei'nsemnate ~i . vor ramane i'n trecut. - Ce piirere aveti despre multiplele tehnici de relaxare, hipnozii, autohipnozii care imbuniitiitesc partial piirerea proastii despre sine. Este spre binele omului sau in detrimentul lui din punct de vedere al legilor Divine? put, provoaea 0 explozie de energie fiindca exclude frica ~i i'ndoiala. Dar pe masura ce aeeasUi stare interioara intra i'n conflict cu lumea i'nconjuriitoare, i'ncepe prabu§irea tuturor dorintelor fntrudit omul fneepe sa distruga lumea fnconjura- toare nu numai fn exterior ci §i fn interiorul sau. Daca omul traie§te incoreet, strive§te iubirea fn sufletuI sau, viata lui fncepe sa se ruineze. Mai fntai sufera eopiii, viata personala, apoi se dezintegreaza destinul, f§ipierde serviciul §i sanatatea. In aceasta clipa omul fncepe sa se subaprecieze, pune totul la fndoiala, fi este frica §i f§i pune singur frane. Incercarea de a Iupta eu subaprecierea cultivand i'n suflet agresivitatea, duritatea pentru a cre§te autoapreeierea fntr-un mod primitiv, duce la boli ~1 nenorociri. Daca omul §tie ca foarte curand i se va dadima cas a, se poate comporta i'n diferite moduri. Va ud i'ntreaga lume, soarta sa §i nu va i'ntreprinde nimic, se va uri' pe sine, va cadea i'n depresie §i iara~i nu va face nimic, va avea 0 atitudine agresiva fata de toate §i va i'ntreprinde ceva pentru salvarea casei sau va accepta aceasta i'n interioruI sau ca un mers aI evenimentelor determinat anterior, nu va regreta, nu se va supara ~i va depune to ate eforturile pentru salvarea casei. Autoaprecierea exagerata i'nseamna i'ncredere absolu- ta i'n indeplinirea dorintelor personale la baza carora stau emotiile de tipul "eu voi face tot ce vreau, voi construi orice casa, voi distruge pe oricine i'mi sUi i'n cale", care, la i'nce- - Fiul meu este umilit la ~coalii in permanenfii de toatii lumea. De~i il invaf sa se apere, el accepta ac~astd situatie ~i se comporta ca un clovn. Spunefi- ml dacd procedez corect. Principala aparare este bunatatea interioara. Dumnea- voastra nu l-ati fnvatat deoeamdata acest Iucru. 0 femeie mi-a pus, nu demuIt, 0 fntrebare: cum sa reactionezi la un comportament de badaran? Sunt dezarmata i'n fata mitocanilor. Nu pot sa Ie Spun nimic. De dite ori am i'ncereat sa depa~esc aceasta sta~e, dar este imposibiI! 34 35
  18. 18. Pare 0 situatie fara ie~ire dacii nu in!elegem esen!a celor intamplate ~i incerciim sa luptam cu problemele interioare, de fapt, cu morile de vant. Este dificil sa obser- yam emo!iile de mare profunzime care premerg aceasta stare. Pot sa va spun ce senti mente va apar intr-un asemenea caz: furie, condamnare, revolta. Tocmai aces tea va provoa- ca aceasta stare. Sa va explic de ceo Daca in adancul sufletu- lui se produce 0 explozie de agresivitate, emo!ia agresiva devine necontrolabila ~i dumneavoastra pute!i sa-l omorati pentru nimic pe cel care v-a jignit. lnstinctul autoapararii il imobilizeaza pe omul agresiv ~i Ii salveaza viata lui ~i celor care il inconjoara. Omul agresiv inceteaza sa se dezvolte in interior. EI nu ~tie sa se comporte intr-un conflict fara de care nu exista dezvoltare. Oricat ar parea de straniu un badaran, de~i la suprafata este nepoliticos, este bun ~i echilibrat in interior. A~adar, doar un om bun in interior poate sa-i opuna rezis- ten!a. Duritatea exterioara ii este permisa doar celui bun in interior. De" aceea prima reac!ie de aparare impotriva bada- raniei ~i a obrazniciei este sa va pastrati in suflet iubirea ~i bunatatea. Aceasta creeaza independenta ~i ne permite sa apreCiem corect 0 situatie ~i s-o dirijam cu 0 duritate doza- ta. Un om care condamna ~i este dur in interior devine dependent in interior, iai" aceasta dependenta trece pe plan exterior. Estenevoie ~i de badarani ca de ni~te "sanitari ai piidurii" . 36 Deseori copiii se porta dur in rela!ia cu cei de-o varsta cu ei dadi simt ca sufletul acestora este agresiv in interior. Daca nu inva!am copilul pe care tori il jignesc sa invete sa iubeascii ~i sa ierte, in primul rand prin noi in~ine, prin experienta noastra trecuta, ci il invatam sa fie dur ~i sa nu accepte situatia, el poate sa-l omoare pe cel de-o varsta cu el. Cand psihologii au inceput sa studieze statistica inchisorilor au constatat ni~te fapte inexplicabile. Toti uciga~ii, sadicii ~i violatorii din inchisori erau cei mai umili!i ~i mai detesta!i oameni in libertate. Daca zece cimpanzei, masculi, sunt pu~i impreuna intr- 0 cu~ca, se vor comporta intocmai ca prizonierii intr-o camera - se creeaza acela~i sistem: liderul, ierarhia, supu~ii. Comportamentul criminalului este intoarcerea la formele primitive de comunicare. Daca omul nu poate sa se adapteze la nivelurile superioare, el se intoarce la cele primare, inferioare. La orice nivel exista insa prioritatea legilor iubirii. De aceea, ~i la criminali devine lider cel care este bun in interior ~i nu este zgarcit, invidios, nu este dependent de sex. Un om ambitios care Ii ura~te ~i ii detesta pe altii, care depinde de dorintele sale, fapt ce determina aparitia lacomiei, invidiei ~i a desfraului sexual, va fi pe ultimul loc ~i in inchisoare. Si, dimpotriva, in lumea interlopa, in economie, politica, liderii vor avea calita!i asemanatoare. ~ 37
  19. 19. In timpul puterii sovie!tice era permis ca pentru condamnati sa se organizeze "raiul pe pamant". Conform ideologiei comuniste, trebuiau adunati la un loc cei sarmani, cei mai umiliti ~i ace~tia sa creeze societatea ideala. Rezul- tatele acestui experiment n-au fost date in presa. Nici teoria socialismului, nici psihologii ~i psihiatrii n-au putut sa explice cele intamplate. Cand cei mai umili, cei mai "degradati", adica cei care erau. folositi pentru indeplinirea necesitatilor sexuale au fost pu'~i .in aceea~i zona de detentie, nivelul cruzimii ~i desfrftului printre ace~ti condamnati era de cateva ori mai mare decM in alte locuri. Au aparut noi forme de batjocura, nemaiintalnite pana. atunci. Ciind omul inzestrat cu intelect ~i con~tiinta coboara la nivelul animalelor, el devine mult mai agresiv decat acestea fiindca deosebirea dintre iubirea subcon~tienta ~i dependen- ta de viata ~i dorinte este mult mai mare la oameni. Supraaprecierea fara iubire ne impinge catre inceputul animalic. La inceput, ingaduinta prea mare a dorintelor provoaca supraaprecierea. Ce este magi a? Este 0 religie care ~i-a pierdut credinta in Dumnezeu. In magie domne~te idolatrizarea dorintelor ~i nicidecum iubirea. Am citit de curand un articol in care se anunta ca in SUA s-au deschis ~coli ~i universitati de magie. Se mai spunea ca religia nu-l ajuta pe om sa aiba incredere in sine, sa ~tie sa se autoapre- cieze, iar magia ii of era, sub ac~t aspect, mult mai multe ' b ' l ' ta-fl' Tinerele vra ]'itoare . au inceput sa simta maipOSl 1 1 t. " 38 T multa incredere in sine ~i independenta", scria in artico!. A~a e construita lumea: cu cat suntem mai increzatori in fericirea noastra umana cu at at mai mult ne fortificam ambitiile ~i pretentiile noastre ~i cu at at mai repede ~i mai mari vor fi pierderile noastre. Daca anumite metode ~i procedee ne ajuta sa simtim iubirea de Dumnezeu, sa depa~im dependenta de elementele de baza ale vietii, intr-o asemenea situatie increderea in noi in~ine va veni din "eu-I" nostru Divin ~i va provoca 0 explozie de energie construc- tiva, controlata de iubire. Daca aceste metode ~i procedee ne vor da incredere, putere ~i energie in detrimentul sufletului ~i al iubirii, urmarile pot fi dezastruoase. - Spuneati cd iubirea nefmpdrtd§itd inseamnd crearea in vietile viitoare a copiilor cu persoana respectivd. Ce ne puteti spune 'despre oamenii cunos- cuti, actori, cantdreti, de care se indrdgostesc cu miile? - Noi dorim sa semanam cu persoana iubita fiindca iubirea este 0 comuniune, un tot al celor care se iubesc. Pentru a ne uni pe plan extern trebuie sa atragem persoana iubita ~i s-o facem dependenta de noi. Unitatea pe plan fin se atinge prin mi~cari contrarii. Cu cat mai multa iubire, caldura, atentie, ajutor ~tim sa dam, cu at at mai u~or vom simti sufletul altui om, vom simti unitatea totala cu e!. Pe plan fin, noi suntem cu totii unitari, dar pentru a simti aceasta este nevoie de eliminarea unei cantitati mari de 39
  20. 20. energie. Cu dit este mai putina energie cu atat mai mult depindem de forma, mai dogmatice ne sunt conceptiile ~i cu atat mai statica ni se pare lumea inconjuratoare. Ciind ne iubim parintii ii imitam. Ciind ne indragostim de cineva il imitam. Aceasta contribuie la dezvoltarea noastra. lmitarea se transforma in autoinstruire. De regula devin cunoscuti oamenii armonio~i. Daca armonia este insuficienta, slava, banii, sexul ii omoara destul de repede. Cel mai mare potential de armonie poate sa se epuizeze repede daca lipsesc educatia ~i conceptia gre~ita despre lume. Dragostea pentru idolul creat presupu- ne imitarea starii lui interioare. Dar ~i imitarea exterioara poate s-o destrame pe cea interioara. Cu cat mai .putina energie au un tiinar sau 0 tanara cu atat mai mult il imita pe idolullor ~i cu atat mai isterica ~i mai lipsita de rationament este idolatrizarea lor. Pentru majoritatea aceasta constituie 0 ~coala a iubirii: imitarea armoniei suflete~ti, iubirea fara sperante de reciprocitate. Copiii se formeaza atunci ciind lntre barbat ~i femeie exista un schimb reciproc de energie. Uneori, pentru aparitia pe lume a unui copil armonios este suficient un sentiment puternic de iubire fara reciprocitate. Sufletul copilului poate sa se formeze in decursul mai multor vieti ~i este necesar sa se stopeze energiile inferioare ale sexuali- tatii ~i sa fie lasate energiile superioare ale iubirii. Iubirea nelmparta~ita poate fi pe d~oparte un semn al pregatirii pentru copiii geniali, iar pe de alta parte al purificarii sufletului daca dependenta subconr;;tienta de omul iubit, de copii ~i sex depar;;er;;te nivelul periculos. Sa nu uitam ce spunea Napoleon: "Nereu~ita este mama genialitatii." - Este mai u$or sa ierti jignirea propriei persoane, dar iata ca de jumatate de an nu pot sa iertoamenii care au violat-o pe fata pe care 0 iubesc. Cand s-a fntamplat acest lucru nu ne cuno$team. Ea i-a iertat $i ma roaga $i pe mine sa-i iert. 1mi este foarte greu, am fncaruntit chiaro Ajutati-ma, va rog. - Ca sa apari pe lume trebuie mai intai sa mori. In timpul bolii, pierderii,despaqirii, jignirii are loc un proces asemanator cu moartea. In masura in care ne inaltam in acest moment catre Dumnezeu, In aceea~i masura noi ~i copiii no~tri avem dreptul la viata. Purificarea oamenilor sub aspect material are loc destul de repede. Daca ai pierdut portofelul cu bani ~i ai pastrat bunatatea inseamna ca nu depinzi de bani. Pentru ca sa se nasca pruncul, parintii trebuie sa accepte nu numai umilinta trupului ~i a valorilor materiale. E nevoie sa fie umilite manifestarile superioare ale spiritului: ordinea, dreptatea, idealurile, sa fie umilit sufletul: iubirea umana, lp.oralitatea. Problema consta in faptul ca nu poti sa Ie pierzi ca pe un portmoneu. Blocarea, umilirea sentimentelor superioare are loc in caz de schizofrenie, diabet, cancer, autism, sindromul Dawn, cand 40 ~ 41
  21. 21. omul este tradat, violat, omorat. Deta~area de iubirea umana are loc de asemenea in cazul unei atitudini incorecte fa!a de noi in~ine, in caz de suparari ce vin din partea parin!ilor, tradare a oamenilor aP,fopia!i. Daca nu ne-am invatat sa iubim neconditionat, adid nu ~tim sa ne stapanim pretentii- Ie, supararile sau deprimarile, pregatirea benevola este inlocuita cu cea fortata. Repet inca odata ceea ce spun mereu la ~edinte. Cea mai u~oara purificare vine prin intermediul oamenilor, ea umile~te sufletul ~i spiritul ~i este cea mai neplacuta ~i mai dureroasa. Mult mai dura este purificarea prin intermediul bolilor. Sufletul sufera mai putin insa trupul incepe sa se dezintegreze. Daca nu putem sa acceptam purificarea fata de Dumnezeu prin oameni, ni se dau bolile. Dadi nu accep- tam bolile, ni se da moartea. Faptul ca iubita dumneavoastra a fost violata este, mai curand, 0 dovada ca ea s-a concen- trat extrem de mult asupra senzualitatii superioare. Aceasta blocheaza posibilitatea de a avea copii. Daca dependent a de sentimentele superioare este insotita de agresivitate fata de sine ~i fatii de biirbati apare un paradox cunoscut: cu cat femeia iube~te mai mult biirbatul, cu atat mai repede acesta va muri. In acest caz agresivitatea interioara fatii de biirbati provoadi manifestiiri ~xterioare ale agresivitiitii altor biirba!i. Candva am incercat sa-l ajut pe un taniir care suferea foarte tare de prostatii, inflamatia vezicii urinare ~i dureri puternice in regiunea lombarii. Nici un fel de medicamente nu puteau sii-l ajute. N-am putut nici eu. Pe atunci n-am acordat atentie la povestea sotiei sale - cii un biirbat a incercat s-o violeze in lift. Cand i~i amintea de cele intam- plate plangea in hohote de furie ~i revolta. Au trecut anii ~i abia acum am inteles ca ura fata de orice barbat care patrun- de in interior foarte adanc Ii omoarii atat pe sot cat ~i pe violator. Femeia care nu I-a iertat in interiorul ei pe violator Ii va omori in fiecare clipa pe sotul ~i pe fiul ei fiindca, pe pla- nud fine, noi suntem unitari. A~adar, trebuie sii intelegeti in primul rand cii situatia intamplata a salvat, probabil, nu numai viata dumneavoastra ci ~i a copiilor dumneavoastra. Fata putea sa moarii insii moartea i-a fost inlocuita cu umilinta fizid ~i spirituala. "Tangoul se danseazii in perechi"- cauza celor intamplate a fost starea interioarii a fetei ~i a viitorilor ei copii. De aceea este interzis sa-i condamn~m pe crirninali. Pentru a ierta trebuie sii intelegem cii nimeni nu este vinovat. EI este executorul vointei Divine, ca 0 seringii sau ca un bisturiu in mainile chirurgului. Asta nu inseamna cii un criminal trebuie sa scape nepedepsit. Dad exista posibilitatea sa fie pedepsit, mai exact sa ajutiim sufletul lui blocandu-i intentiile ~i actiunile agresive prin detentie, este obligatoriu sii-i acordiim acest ajutor. Cand ne gandim'la viitor putem sii-l influentiim. Nu putem sii influentiim insii trecutul. In trecut nu existii vointa umana, existii doar cea Divinii. Agresivitatea impotriva trecutului, regretarea lui, este de fapt .agresivitate impotriva 42 43
  22. 22. )intei Divine care se transforma repede in program de utodistrugere: incaruntire, chelire, imbiltranire prematura l boli. Boala din sufletele noastre ne impinge la regretarea !recutului, la autodistrugere. Incercati sa transformati .!istrugerea in creativitate. Schimbandu-ne atitudinea fata de .!.ecut noi schimbam trecutul ~i viitorul. Daca yeti vedea in mice boala un impuls catre iubire ~i catre Dumnezeu, nu veti omori viitorii copii, ci Ii yeti salva ~i ii yeti dezvolta. {)rice situatie duce catre Dumnezeu, iar aceasta inseamna ca ':ea mai absurda. cea mai nedreapta ~i cea mai ingrozitoare situatie trebuie sa ne inalte catre iubire fiindca, dupa logica Divina, este profund justificata. Prin aceasta durere Dumnezeu va da 0 cantitate de energie uria~a pe care puteti :,a 0 folositi distructiv, omorandu-va copiii ~i autodistrugan- rlu-va, dar puteti sa 0 folositi ~i pentru salvare ~i creativita- :e. Pe cat de des se repeta aceasta boala tot pe atat de des puteti sa va inaltati catre Dumnezeu deta~andu-va de tot ceea ce depindeati pana atunci. Alegerea este a dumnea- .'oastra. - Omul poate fi ajutat. Ajutorul trebuie indreptat, in primul rand, catre sufletullui. Daca ne ingrijim mai mult de alti oameni decat de noi in~ine, yom bloca dezvoltarea lor ~i ii transform am in consumatori. Mai intai, barbatul nu trebuie sa cucereasca 0 femeie , fiindca 0 fac articolele de parfumerie. Apoi, barbatul po ate sa nu mai fie barbat, fiindca ~i de data asta 0 fac in locullui articolele de parfumerie. Principiul de functionare a televi- ziunii comerciale este satisfacerea dorintelor ascunse ale telespectatorilor. Rezulta ca publicitatea este 0 marturie a unor probleme serioase din societatea noastra. - Cum sa lucrez cu mine ca imagine a "uratului" din lumea fnconjuratoare sa nu ma deprime? - Deseori, la televizor, facandu-se publicitate la articolele de parfumerie, barbatilor Ii se promite ca Jaca Ie vor folosi vor cuceri femeile fara prea mari forturi. Se fncalca fntr-un asemenea caz legile . .upreme? - Cu cat avem mai putina iubire in suflet cu atat avem mai putina energie ~i cu at at mai statica este lumea iar continutullumii se inchide pentru noi tot mai mult iar forma sa umbre~te totul. $i atunci vrem sa distrugem ceea ce nu ne place. Un om slab incearca sa nimiceasca ceea ce nu-i place, unul puternic incearca sa schimbe. Daca nu va place un om incercati sa-l vedeti in dinamismul dezvoltarii sale. Astazi este rau dar maine va fi mai bun. Intrucat toti ne intoarcem la Dumnezeu,' sufletul fiecaruia dintre noi va deveni, inevitabil, mai bun. Cand acordam unui alt om posibilitatea dezvoltarii sufletului sau, condamnarea ~i lichidarea sunt inlocuitecu educatia ~i ajutorul care nu 't 45
  23. 23. exclud duritatea. Dadi nu va place 0 situatie, schimbati-o. Daca nu puteti s-o schimbati In exterior, schimbati-o In interior. Schimbarea interioara de cea mai mare intensitate a oricarei situatii se produce prin propria noastra schimbare. Adica, daca nu va convine 0 situatie schimbati-o, educati-o. Cel slab se agita, critica ~i condamna dar nu face nimic. Cel puternic este bun In interior ~i Intreprinde actiuni exterioare active pentru schimbarea situatiei Unul puternic ~i Intelept este stapan pe situatie atat In exterior cat ~i In interior prin propria schimbare. Pentru a schimba 0 situatie trebuie sa nu depinzi de ea. De aceea, un om lini~tit In interior atinge un scop dorit suficient de repede In cea mai dura ~i mai critica situatie. In artele martiaIe orientale se nume~te starea "apei Iini~t'ite". Pentru a Ie controIa trebuie sa evadati dincolo de Iimitele "eului" vostru uman, adica dincolo de limitele dorintelor, con~tiintei ~i vieW. Pentru aceasta evadare pot fi folosite tehnici dure, periculoase pentru viata, dar se poate evada ~i prin iubire ~i aspiratie catre Cre~tor. Cu cat este mai mare concentrarea asupra iubirii cu atat mai putin e nevoie de tehniciIe dure, fortate. Iubirea umana este timpuI. In ea exista diferite aspecte - senzuale, spirituale ~i materiaIe. Daca iubirea Divina reprezinta radacinile iar cea umana este tulpina, celelaIte valori sunt ramurile, frunzele ~i rodul ~i a1catuiesc fericirea noastra. Pomul da roade apoi moare. Din seminte apar iara;;i radacini care ne unesc cu Iumea, apoi apar coroana ~i roade- Ie care sunt prosperarea ~i fericirea oricarei fiinte. Tot ce se intampIa cu un porn In timpul vietii se comprima in graunte. Cu alte cuvinte densitatea informa!iei din graunte cre~te cu fiecare ciclu. Omul se dezvoWi mai repede decat un copac, de aceea procesele suferin!ei, adica a prabu~irii ata~amen- telor, se produc mai des. Cand sufletul va cuprinde toate situatiiIe posibiIe din Univers, cand prezentuI ~i viitoruI se vor coi1topi intr-un tot intreg, cand densitatea informatiei se va apropie de cea primara, atunci sufletul se va intoarce acolo de unde a aparut, adica la Creator. Abia atunci unitatea interioara va deveni permanenta, continua. Atata timp dit acest Iucru nu s-a intampIat, noi vom iubi, vom primi, vom pierde ~i apoi vom suferi ca am pierdut. Este mai dureros sa piarda pentru acel care nu poate primi nouI. Cu cat mai pu!in aspiram catre iubirea Divina cu atat mai insuportabiIe ~i mai chinuitoare sunt pentru noi suferin- tele. Intrucat proportiile' fericirii umane cresc odata cu dezvoItarea omenirii aspira!ia catre Dumnezeu trebuie sa devina tot mai puternica ~i mai con~tienta. A~adar, izbavi- rea de suferinte consta nu atat In renuntarea la viata ~i placeri cat in posibilitatea de a iubi ~i a trai prin iubire. - Poti sa te purifici intr-o viata intr-atat incat sa nu te mai intinezi vreodata sau oamenii sunt condamnati la suferinte !ji in vietile urmatoare? - Fara suferinte dezvoItarea devine imposibila. Iubirea Divina ajunge in lume ~i se transforma in iubire umana. 46 47
  24. 24. itatea sufleteasca este determinaUi de corelatia dintre ,.irea fata de Dumnezeu ~i iubirea fata de viata ~i manifes- ar ile ei. schimbe perechea. Este deosebit de interesant, imi spuneau ei, ~i ne descatu:?eaza. Mi se parea cii daca voi merge intr- acolo nu se va intampla nimic gray. Pentru orice eventua- litate am incercat sa diagnostichez ce mi se va intampla dupa vizita in acest club. Rezultatul a fost nea:?teptat. Pu- team sa incarc un program de autodistrugere de ~apte - opt ori mai mare decat unul periculos. S-a dovedit ca toleranta inceputului animalic nu numai ca distruge sufletul, el omoara iubirea din suflet. Evident ca refuzul meu a fost categoric. Astazi, in tarile occidentului, indeosebi in Ger- mania, sexul mai multor perechi e in floare ~i ia proportii tot mai mari. Atitudinea incorecta fata de acest fenomen, adica popularizarea lui, ameninta cu ni~te procese irever- sibile nu numai a urma:?ilor ci a intregii societati. Apropo, am avut de curand 0 discutie interesanta cu cineva care avea cuno~tinte aprofundate de iudaism. Mi-a explicat ni~te pasaje din Vechiul Testament pe care nu Ie intelegeam. Un barbat din alt neam, care traia alaturi de iudei, a violat 0 tanara. Rudele fetei i-au chern at pe toti iudeii sa se razbune. Pentru neamul vecin, sfar~itul putea sa fie tragic, il a~tepta razbunarea. Reprez.entantii tribului au spus ca sunt gata sa accepte iudaismul ~i ritualul circumciziei. ludeii au simulat ca ii accepta ca pe ai lor ~i ii iarta, iar peste 0 vreme i-au atacat ~i i-au distrus. . - La prima vedere se pare ca iudeii au procedat perfid ~i imoral, nu-i a~a? - m-a intrebat interlocutorul meu. - Ce piirere aveti despre sexul intre douii perechi de wti? Este evolutia sau degradarea societiitii? Poate l~n' om sa se elibereze astfel de sentimentul proprie- "-'. ..? ta ttt. I I I - Evident ca poate. Ce-i drept, dupa principiul: "cel lIlai bun remediu impotriva matretei este ghilotina". Daca '.I!1om are cangrena la un picior, acesta trebuie amputat ca .;{supravietuiasca organismul. Trupul sufera iar sufletul se ,.."rifica. Dadi dependentele noastre au depa~it limit a riculoasa, adica limita posibila, trebuie taiata 0 parte din .;uflet. Sufera sufletul - se purifica iubirea catre Dumnezeu. C{ind sotii comunica unul cu altul, energia lor sexuala de baza trebuie sa se transforme in aspiratii spirituale ~i ;cnzuale superioare. Animalicul trebuie sa se transforme in llman iar umanul in Divin. paca nu are loc transformarea in Divin, energia se concentreaza pe senzatiile umane superioare fapt care genereazii cea mai mare dependenta ~i agresivitate. Fad dobandirea Divinului, omul revine la s1area animalica pentru a supravietui. Sexul intre doua sau mai multe perechi inseamna revenirea la starea animalica. Acum opt ani am fost intr-o tara occidentala ~i am fost invitat intr-un club unde vin barbati ~i femei ca sa-~i :?~ 49
  25. 25. Am afirmat dand din cap. - Aceasta este 0 condamnare superficiaHi. Esenta iudaismului era respectarea poruncilor ~i nu urmarea superficiaHi a datinilor. Dadi un pagan savar~ea 0 crima impotriva moralita!ii, iudeii trebuiau sa ia 0 atitudine dura fa!a de cele intamplate: sa condamne fapta~ul iar in interio- rul lor sa se deta~eze de un asemenea comportament ~i sa-~i ceara iertare pentru fapta comis-a. Neamul pagan a acceptat circumcizia dar n-a luat 0 atitudine morala fa!a de cele intamplate, iar aceasta insemna cii au ramas pagani ~i erau gata, de dragul satisfacerii dorin!elor, sa invidieze, ~a fure, sa ucida ~i sa violeze, de aceea au trebuit sa moara. Ce se intampla, insa, astazi, cu oamenii care, de dragul realizarii dorintelor, a confortului ~i a bunastarii omoara, violeaza, invidiaza ~i prada. De fapt, ei omoara la fel, doar ca mai de sus. Se include programul de autodistrugere care ii omoara pe ei ~i pe urma~i. Cu cat mai mult ne indepartam de iubire de dragul dorin!elor noastre, a bunastarii sufle- te~ti, spirituale ~i fizice cu atat mai de propor!ii ~i ireversi- bil devine programul de autodistrugere care omoara neamul ~i urma~ii. Am adus mai devreme un exemplu cand unui om care a saviir~it 0 crima impotriva iubirii i-au murit toate rudele. Rezulta ca, rudele, chiar daca nu banuiau macar erau gata, in subcon~tientul lor, sa savar~easca acelea~i ac!iuni, de aceea au murit. Daca vreuna dintre rude ar fi aspirat con~tient catre Dumnezeu, ar fi trecut calea chinuitoare dar binefaciitoare a schimbarilor, ar'fi supravie!uit. Nu demult am fost rugat sa explic ce inseamna fraza lui Hristos: "Celui care are i se va da ~i se va inmul!i, celui care nu are i se va lua ~i ce are." Aceasta fraza nu poate fi in!eleasa din punct de vederc superficial, material. Daca avem in suflet aspira!ia catre Dumnezeu, sufletul nostru se va umple de iubire ~i va fi mai bogat, iar aceasta inseamna ca sanatatea ~i destinul vor inflori de asemenea. Daca starn pe loc ~i folosim doar cele acumulate fara a dezvolta in noi Divinul, in situa!ia in care in jurul nostru se va produce 0 crima impotriva iubirii ne yom imbolnavi ~i yom muri chiar daca in exterior pare ca nu am savar~it nici un fel de pacate, adica ni se va lua totul. M-am gandit ca destinul unui stat seamana cu destinul unui singur om. Comuni~tii ~i impreuna cu ei majoritatea poporului sovietie erau siguri ca de dragul unei bunastari viitoare ~i a vie!ii confortabile pot fi omora!i mii de oameni nevinova!i. Societatea a pliitit aeeasta boala a sufletului eu ~aptezeci de milioane de mor!i. Lichidarea celor care intrau in eel mai mic conflict cu puterea s-a transformat intr-un mod de autodistrugere care a funetionat zeci de ani. Autodistrugerea a ispa~it intr-o oarecare masura agresi- vitatea subcon~tienta fata de iubi're a oamenilor sovietici. National - soeialismul german a fost indreptat impo- triva altor rase ~i na!ionalita!i. Programul de autodistrugerc a societatii germane nu s-a realizat pe plan fizic, dar aceasta nu inseamna ca lipsea pe planul subtil. Daca programul de autodistrugere nu nimice~te trupul, nimice~te sufletul. De~i 50 51
  26. 26. ~rmania a depus eforturi uria~e, in primul rand materiale, ;ntru compensarea lipsurilor fo~tilor detinuti din lagarele Ltc: concentrare, dar ~i poporului evreu,' programul de autodistrugere se dezvolta in continuare. Atunci cand se macina sufletul apar homosexualii, perechile sterile ~i cele ,care prefera sexul in grup, etc. Po ate ca Germaniei ii lipse~te pociiinta statului, aprecierea moral a a celor intam- plate. Poate ca e nevoie sa incerce sa inteleaga care este cauza acestei nenorociri ~i ce ar trebui sa faca, cum sa se schimbe ca sa nu se repete in viitor. muncii noastre este unul dintre aspectele principale ale fericirii. - Se fntampla sa faci 0 fapta buna iar peste un timp oarecare ai indoieli. fti pare rau de bani, de timpul pierdut, etc. De unde apar aceste ganduri " tradatoare"? Esus Hristos spunea ca atunci cand savar~e~ti 0 fapta buna nu trebuie sa ~tie stanga ce face dreapta. Aceasta inseamna, de asemenea, deta~area de rezultatele activitatii noastre. Chiar ~i a~teptarea laudelor pentru faptele noastre bune este tot un fel de dependent a de rezultate. Mandria pentru ca faci 0 fapta buna ne permite sa a~teptam recuno~- tinta in vii tor ~i sa speram la rasplata de sus. Orice a~teptare inseamna dependenta. De aceea, cand regretam ni~te bani sau timpul pierdut inseamna ca n-am primit rasplata a~tep- tata, ca avem putina energie ~i putina iubire in suflet. Dacii acordam, continuu, atentie ~i iubire aproapelui nostru, nu inseamna ca nu trebuie sa-i cerem acela~i lucru. Trebuie sa- i indemnam, periodic, pe prietenii no~tri sa se sacrifice, sa ajute ~i sa aiba grija de cineva. Imi amintesc de 0 povestire pe care am citit-o pe cand aveam cincisprezece ani. Pe atunci citisem toata literatura fantastica pe care 0 gasisem prin biblioteci. Subiectul este urmato"rul. Pe 0 nava cosmica ce se indepartase suficient de mult de Pamant au aparut ni~te probleme grave. Era nevoie de un schimb de informatie urgent iar pentru transmiterea ei era nevoie de cateva zile. Schimbul reciproc de semnale ar fi durat luni de zile ~i membrii echipajului puteau sa moara. Unul dintre coordonatorii. proiectului a avut ideea de a transmite continuu informatia din ambele sensuri iar pe parcurs sa uneascii intrebarile ~i raspunsurile. Problema a - Ce inseamna 0 fapta buna? Este explozia iubirii, ::dica a energiei, creatiei, creativitatii ~i altruismului. Daca ,pa curge izvoriind intr-un torent neintrerupt se umple !,azinul pana la refuz. Daca izvorul seaca, apa poate sa curga indarat. Cu cat senzatia Divinului din noi devine neintrerupta, cu atat avem mai multi! energie ~i iubire ~i ','ncetam sa ne ata~am de activitatea noastra. In filozofia indiana se spune ca bolile apar din cauza dependentei marite fata de lumea exterioara. Prin urmare, renuntarea la lume ne permite sa scapam de dependente ~i sa ne Imbuna- tatim sanatatea. In filosofia indiana, deta~area de rezultatele 5 53
  27. 27. fost rezolvata in cateva zile. Cand a fost intrebat cum de s-a gandit la a~a ceva, autorul a raspuns ca astfel comunica sotia sa cu prietena ei cand stau de yorba. Apropo, aceasta schema sta la baza activitafii creierului cand un grup de oameni actioneaza conform regulii: sa nu oprim imaginatia in nici un caz. Critica, analiza, aprecierea sunt interzise. Aceasta inseamna ca adevarata creatie incepe in c1ipa cand este eliminata ratiunea sanatoasa. Cand interactionam la nivelurile de suprafata cu 0 energie scazuta, situa!ia este reglata de ratiunea sanatoasa, adicii funqioneaza regulile, principii Ie, blocarea. Cand tree em la con!inutul interior ~i nivelul energetic cre~te bruse, ratiunea sanatoasa cedeaza locul iubirii care trece dincolo de limitele con~tiintei ~i vietii. In acest caz ratiunea sanatoasa nu este decat 0 parte infima a iubirii. Probabil, de aceea sfantul Augustin spunea: "Iube~te-L pe Dumnezeu ~i poti sa faci tot ce dore~ti." putea sa fie intr-o stare latenta mca? 1n ce masura putem sa luam de la cineva agresivitatea interioara prin intermediul rugaciunii? . - La intrebarea daca putem sa ne ata§am de aspiratia catre Dumnezeu dumneavoastrit ati raspuns ca este imposibil. Cum sa intelegem, insa, problema fanatismului religios,- a atitudinii ireconciliabile dintre confesiunile religioase fiindca sunt evidente consecintele acestor ata§amente? - Acum ctitva timp, fratele meu a devenit un ortodox exagerat. Cu cat mai mult se roagit §i merge la bisericit cu atat devine mai dur §i mai neimpacat. Du§manii lui sunt catolicii, iudeii, american ii, evreii, negrii, ro§ii, alba§trii( lista este farit capitt). Este foarte greu sa te mtelegi cu el §i este fara rost sa-i explici ceva. Veti spune, probabil, cit trebuie sit ma rog pentru el, dar imi este frica. Avem acela§i sange §i, probabil, avem programe identice. Poate, oare, rugaciunea sa trezeasca in mine negativul care s-ar Aspiratia catre Dumnezeu este ca un sentiment neintre- rupt de iubire fata de eel ce sta la baza lumii vazute ~i nevazute ~i se afla dincolo de limitele timpului ~i ale tuturor lumilor. Intr-un cuvant, aceasta inseamna posibilita- tea de a iubi lurnea cu toate imperfectiunile ei, a iubi oame- nii, a ne iubi pe noi in~ine ~i destinul nostru oricare ar fi el. Nu trebuie sa confundam divinul cu religiozitatea. Legile religioase ne ajuta sa simtim iubirea fata de Dumnezeu. Aceste not1tini, insa, sunt formulate de om ~i ele pot fi corecte dupa continut dar intotdeauna vor fi mai putin corecte dupa forma. Cand iubirea din suflet este purina se intensifica dependen!a de forma ~i dogmele, obiceiurile, ideile, principiile devin ~ai importante decat aspiratia nemijlociUi catre Creator. Daca nu ~tim sa iubim, energia noastra nu se consuma pentru dezvoltare ~i esen!a ci pentru forma care devine, bruse, agresiva ~i deosebirile religioase exterioare devin izvorul fanatismului. Cu cat mai repede 54 55
  28. 28. erdem esen!a Ciar esenta intregului Univers este reatorul) cu atat mai mult ne indreptam catre forma, catre 'ricirea umana, ~i cu atat mai agresiv devine suf1etul Ilostru. Cat prive~te ortodoxia, agresivitatea multor ortodoc~i se ,,'(plica prin lipsa de intelegere. Pentru ei religia este posibilitatea de a se apiira de lumea agresiva. Ei vor sa fuga, sa se ascunda pe un teritoriu intangibil unde exista doar ~;enzatii pozitive, un de con~tiinta lor ~i senti mente Ie lor au un confort total. Dar, pentru a simti divinul, trebuie sa te ~;im!i neajutorat. Trebuie sa fim gata sa acceptam durerea ~i umilinta care ne ajuta sa renuntam la uman ~i sa dobandim Divinul. A~teptarea de a primi ceva de la religie ne orien- teaza spre intarirea trupului, spiritului ~i a suf1etului dar nu spre iubire. Cu cat mai mult dorim sa ne aparam bunastarea .:uf1eteasca ~i spirituala cu atat mai mult uitam de iubire ~i suntem agresivi fata de tot ceea ce ni se pare periculos. Am ascultat de cudind cuvantarea unui predicator din bisericile nou aparute. A vorbit minunat citand in perma- nenta Biblia. Dupa temperament ~i aspiratii il depa~ea pe orice preot ortodox. Semana intocmai cu predicatorii ameri- '~ani. TOtul era conform Bibliei, nici un cuvant in plus. Sim- ; earn ca"nu comenteaza corect Biblia dar nu in!elegeam ce ;re~ea. Deodata am in!eles ca a transformat Biblia intr-un larcotic "Dumnezeu va iube~te, are grija de voi, va apara, veniti la noi ~i yeti avea de to ate" . Emotiile negative lipseau cu desaviir~ire. Cand nu ~tim sa depa~im situatiile dureroase nu aveam decat doua cai: fie sa ne invatam sa iubim ~i aceasta va deveni elementul dezvoltarii, fie sa fugim, sa ne ascundem de durere acolo unde ea nu exista. De durerea fizica putem sa fugim, dar unde sa ne ascundem de durerea sufleteasca? $i, atunci, unii dintre noi incearca sa faca acest lucru cu ajutorul alcoolului, al narcoticelor, al cultelor religioase. Insa, religia care promite doar raiul devine un narcotic, iar daca incetezi sa-l consumi viata devine iad. Pentru a pastra euforia suf1eteasca ace~ti oameni sunt gata sa jertfeasca totul: familia, copiii, casa, armonia sufleteas- ca... a~a se intampla in diferite secte care inlocuiesc iubirea de Dumnezeu cu protejarea ~i confortul sufletului ~i al spiri- tului care duce la distrugerea lor ulterioara. Religiile mon- diale, hinduismul, iudaismul antic, cre~tinismul, islamul inva!a altceva. Totodata, atitudinea gre~ita fa!a de ele, cautarea avantajelor suflete~ti ~i spirituale pot avea conse- cin!e catastrofale. Cu cat mai puternica este prezentata religia in calitate de organizatie religioasa cu atat mai mult se va contopi cu statuI, adica cu puterea ~i banii, ~i cu atat mai multe probleme vor avea credlncio~ii din cauza depla- sarii intereselor de la esenta religiei la manifestarile ei formale. Din punctul meu de vedere religia trebuie sa fie deta~ata de stat in toate Ihanifestarile sale formale ~i sa fie unitara cu el in iubire ~i moralitate. In tarile occidentale religia a fost separata de stat, de altfel ~i in Rusia. Astfel, separand de stat religia, au separat ~i morala ~i moralitatea ',I) 57
  29. 29. care educau la om manifestarile superioare. In consecinta, oamenii nu mai ~tiu sa iubeasca. La americani iubirea depinde de bani ~i de avantaje. La nemti - de ordine ~i disciplina, la francezi - de sex ~i frumusete, la ru~i - de principii ~i idealuri, la evreii ortodoc~i - de canoanele religioase. Daca depinde de ceva, iubirea dispare, iar consecintele Ie vedem in lumea contemporana. Confesiunile religioase nu pot sa se uneasca in iubire, moral a ~i educatie, singurul punct posibil de contact, iar incercarea de a se uni in exterior duce la concurenta agresiva, fiecare dovedindu- ~i propria dreptate, discreditand concurentii. Oricum ne yom uni cu totii. Exista insa iubire benevola prin moral a ~i iubire de Dumnezeu, dar exista ~i unire fortata cand totul se afla la limita pieirii. Pericolul fizic care se afla in fata noastra este un mijloc bun de a ne uni. Cu dit mai repede yom con~tientiza proportiile pericolului in care se afla intreaga omenire cu at at mai mult vor cre~te ~ansele noastre de a supravietui. - Cercetarile dumneavoastra sunt foarte profunde, interesante §i pot fi aplicate fn viata. Unele aspecte, din cartile dumneavoastra resping, fnsa, credincio§ii. Nu puteti sa editati acelea§i carti omitand cuvintele "Karma", "remcarnare" etc. in acest caz numarul de cititori va fi completat de 0 armata fntreaga de oameni profund credincio§i. Cred ca scopul scuza mijloacele..Ati putea sa ajutati fnca multi oameni. 58 ( Pentru mine onestitatea este mai importanta decat popularitatea. Apropo, jumatate din omenire recunoa~te notiunile de Karma ~i reincarnare. Sunt admise, de aseme- nea, de islam ~i iudaism. Cand un savant incearca sa-~i structureze cercetarile de dragul unor idei politice ~i religioase consecintele nu sunt dintre cele mei bune. Nu pot sa sustin ca reincarnarea sufleteasca exista 100%. Pot sa . . vorbesc insa, de 0 probabilitate considerabila care este confirmata de cercetarile mele. Cat prive~te corelatia dintre scop ~i mijloace pot sa spun ca daca scopul scuza mijloacele inseamna ca rezultatul este mai important decat procesul. Daca rezultatul devine valoare absoluta atunci poate fi comisa orice crima de dragul rezultatului, iar concentrarea absoluta asupra unui scop nu ne permite sa trecem la scopuri mult mai inalte ~i se blocheaza dezvoltarea. Esenta dezvolHirii consta in faptul ca atingand un anumit scop ne formam altul nou. In cele din urma, scopul suprem este unitatea cu Dumnezeu. In profun- zimea esentei noastre am atins deja acest scop. Intrucat fiecare scop ramane in trecut dupa care urmeaza altul, procesul de a-L intelege. pe Dumnezeu este mai important decat scopurile momentane. Aceasta inseamna ca un comportament moral este mai important decat orice rezultal . oridit de necesar ar fi acesta. Eu sunt coleric iar in adolescenta, daca imi propuneam un scop, eram fanatic pana il realizam. In dorinta de a 59
  30. 30. obtine cat mai repede rezultatele presam timpul. In clipa :;and imi atingeam scopul deveneam pustiu. Ca sa nu cad in disperare ~i deznadejde, cautam un alt scop ~i uitam de toate. Apoi, am con~tientizat ca, in realitate, nu vedeam prezentul ~i nu-i acordam atentie fiindca traiam doar cu . scopul, adica cu viitorul. Eu nu existam nici in prezent dar nici in viitor. Viata a inceput sa-~i piarda culoarea ~i sensul. A trebuit sa lucrez cinci ani in constructii, intr-o lupta continua pentru supravietuire, ca sa inteleg ~i sa simt ca viata este minunata in fiecare clipa, ca scopul principal nu se afla in viitor ci in interiorul nostru iar rezultatul multa~- teptat 'este sa ~tim sa iubim. Printr-o iubire continua se desavar~e~te sufletul nostru. - Exista situatii tara ie~ire? u~or sa determinam daca pictorul este talentat sau ba. Un pictor fara talent copiaza forma obiectului ~i nu simte legaturile cauza ~i efect. Un pictor talentat i~i picteaza sentimentele. Pentru el fiecare obiect este viu in interior ~i interactioneaza cu lumea inconj!lratoare. Acest lant de interactiuni se intinde pe 0 poqiune mare de timp. Intr-un cuvant, pentru un pic tor adevarat obiectele de pe panza vor fi pline de mi~care ~i viata. EI deschide prin intermediul formei ~i continutul, iar densitatea informatiei este mult mai ridicata. Activitatea legaturilor nevazute dintre obiecte este la fel de mare. Pictura unui artist genial po ate sa cuprinda intr-un simplu subiect istoria omenirii. Orice arta descrie subcon~ti- entul prin modele con~tiente, adica prin obiecte ~i situatii. In orice film facut cu talent la fel ca in orice pictura, logica subcon~tientului este mai importanta decM cOh~tiinta. Acum douazeci de ani am frecventat ni~te cursuri la institutul teatral. M-a mirat faptul ca poemul "Evghenii Oneghin" este, in esenta lui, proza, iar "Eroul timpurilor noastre" este poezie. Pentru a intelege esenta trebuie sa ne bazam pe sentimente. Acolo timpul curge altfel. In proza timpul curge continuu. 0 situatie logica decurge din alta. Proza este ca furnica ce se tara~te pe suprafata Pamantului incercand sa inteleaga unde se afla acesta. Poezia este ca un fluture care zboara in interiorul Pamantului atingandu-se de unele puncti~oare ale lui. Ca sa descrie un tab Iou general furnica trebuie sa uneasca cu precizie to ate tablourile- - Am vorbit la una dintre ~edintele mele despre filmul "Titanic". Dupa parerea mea este un film patologic ~i influenteaza negativ subcon~tientul spectatorilor. Am fost rugat sa explic de ce? Filmul pare sa fie des pre iubirea care a invins moartea. Pare doar, in realitate este 0 denaturare totala.Sa lua'm, de exemplu, 0 pictura. Ea reflecta lumea. Lumea, insa, este tridimensionala, iar pictura este bidimen- sionala. A~adar, nu poate sa se reflecte in totalitate. Foto- grafia trans mite 0 percePtie superficiala a lumii, iar pictura crebuie sa arate prin forma continutul. In continut, in esenta obiectului, timpul este comprimat ca in graunte. Este foarte ,) ..... 61
  31. 31. verigii. Fluturele, dimpotrivii, trebuie sii distrugii logica pentru a sim!i ce reprezintii globul piimantesc. Un mod de gandire il completeazii pe celiilalt. A~adar, arta descoperii subcon~tientul prin cursul exterior al evenimentelor care poate avea 0 structurare strictii ca in majoritatea filmelor, dar poate fi fragmentat ca in filmele lui Andrei Tarkovski. In orice film, insii, eveni- mentele sunt aranjate conform legilor spiritului ~i nicide- cum celor fizice. Filmul "Titanic" are 0 logicii contrarie. Mai intai 0 iubire cople~itoare, apoi priibu~irea, dupii care urmeazii cadavrele, biitrana care a pierdut totul ~i poveste~te ultimele amintiri. Subcon~tientul nostru ar structura acest film cu totul altfel. In primul rand, ar da uitiirii cadavrele, durerea ~i moartea. In al doilea rand, mai intai s-ar derula scenele priibu~irii vaporului ~i alte situatii problematice. Ele s-ar fi amestecat cu amintirile calde, urmate de explozii ale iubirii care ar deveni mai profunde ~i ar dura mai mult. In ultima instantii s-ar contopi intr-o flaciirii unitarii de continuii iubire triiitii de aceastii femeie. In realitate, orice situatie duce la Dumnezeu ~i esenta fiecarei situatii este un sfar~it fericit. Dad!. arunciim 0 siimantii in piimant, vlastarul va avea formii ~i logicii exterioarii de dezvoltare , dar va triii ~i se va dezvolta dupii legile spiritului, adicii a unui bob de timp comprimat care era in siimantii. Orice eveniment care se produce in jurul nostru se intamplii mai intai pe planul fin. Inainte de a se produce evenimentul existii bobul lui, adica timpul, in care sunt comprimate viitoarele situatii. De aceea, oricat de logicii ~i de consecventii ar fi lumea inconjuriitoare ea triiie~te dupii legile continutului ~i nu ale formei. Spiritul mi~cii materia, spuneau anticii. Materia este, intr-un anume fel, spatiu riisucit, spun fizicienii contemporani. Dacii materia este funetia spatiului, ce se aflii atunci la baza spatiului? Spatiul se afla intr-o dependentii directii de notiunea de mi~care. Dadi mi~carea s-ar opri, spatiul ar dispiirea. Orice mi~care presupune cauza ~i efect. Potentialul dintre cauza ~i efect se nume~te energie. Notiunile de "mi~care", "energie", "cauza ~i efect" sunt semne ale timpului, adica spatiul este functia timpului. Daca yom incerca sii ne imaginam modelul timpului, acesta va semana cu un inel, un cera sau un balon. Noi ie~im dintr- un punet, parcurgem cercul ~i ne intoarcem in starea initialii. Timpul se inchide ~i noi ne intoareem la cauza primara. Cu cat suntem mai aproape de planul material cu atat este mai mare diametrul cercului-timp. Cu cat mai mult ne adancim in planurile fine cu atat mai mic devine cercul panii ajunge intr-un punct. Oricare ar fi raza cercului parcurs de orice situatie, ea se intoarce pe planul fin in punctul initial ~i riimane acolo. A~a se explica structura holograficii a Universului.. Ceea ce se intampla in cercul exterior s-a intamplat deja in cercul eel mai mic. Pentru un om care triiie~te cu logica de suprafata, cu con~tiinta, sau logica trupului ~i a formei, multe situatii par farii ie~ire. Dar sii incepem de la ceva elementar. Ne na~tem, 62 63
  32. 32. ne dezvoltiim, avem in fatii tineretea, frumusetea, senti men- tele, aptitudinile, banii, eariera. Apoi, treptat, pierdem totul ireversibil. S-ar piirea eii situatia in esenta ei este tragieii 1?i fiirii ie1?ire. Daeii ne apropiem putin de logic a spiritului ineepem sii intelegem eii sufletul triiie1?te 1?idupii dezintegra- rea trupului, eii sensul vietii nu eonstii atat in intiirirea trupului 1?ia buniistiirii materiale cat in bogiitie 1?ipliniitate sufleteaseii iar imbiitdinirea 1?imoartea nu ni se mai par atat de tragiee. Cu cat mai muIt ineereiim sii ajungem la eontinut sesizand legiitura universalii dintre evenimente eu atat mai mult intelegem notiunea de ve1?nieie. Miliarde de situatii se generalizeazii in milioane, apoi mii 1?i,in ultimii instantii, intr-o singurii situatie. Iubirea na1?te timpul. Timpul na1?te spatiul. Spatiul na1?te materia. Materia, dezvoltandu-se, miire1?te numiirul legiiturilor. Grice legiiturii este 0 situatie eodifieatii. Cu cat nivelul de dezvoltare a materiei este mai ridieat eu atat mai mult mi1?eii in jurul siiu spatiul 1?ieondenseazii timpul 1?ieu atat mai multii iubire se aeumuleazii in ea, care ulterior se intoaree eontinand in sine spatiul 1?itimpul. Situatiile fiirii ie1?ire sunt 0 linie dreapta eu 0 ruptura la eapat. In Univers nu e]:istii linii drepte fiindea struetura timpului este alta. Lobaeevski spunea ea linia dreapta este un fragment de cere eu un diametru nelimitat. Cine erede eii in lume exista multe situatii fara ie1?ire i~i limiteazii posibilitiitile de pereepere 1?i de eunoa~tere a lumii. In realitate, sfar1?itul fericit a so sit deja, el a sosit eand a aparut Universul. Ne-a ram as sa a1?teptiim vreo treizeei de miliarde de ani ea sa vedem aeest lueru pe plan exterior. Prineipalul este ea vom vedea 1?ivom partieipa la aeest lueru, daea nu eu forma noastrii atunei eu aeea partieieii eterna a Divinitiitii care se aflii mereu in interiorul nostru. - in popor se spune ca ceea ce vrea femeia vrea §i Dumnezeu. Cercetiirile dumneavoastra demonstreaza ca dorintele femeii nu intotdeauna sunt armonioase. Reiese ca intelepciunea populara nu are dreptate? - inca din copilarie (am 33 de ani) deseori confund stanga cu dreapta. inainte de a spune unde este stanga trebuie sa ma gandesc. Care este cauza? Barbatul se orienteazii spre ordine, femeia spre haos. Biirbatul este informatie, femeia energie. Pentru a se orienta, barbatul include eon~tiinta iar femeia subeon1?ti- entul. De aeeea, deseori, biirbatul are dreptate dupa forma iar femeia dupa eontinut. Aeeasta inseamna ea barbatul 1?i femeia in eoneeptia lor despre lume, se orienteaza dupa diferite fluxuri ale timpului. Pe stratul superior barbatul este orientat spre vii tor, spre spiritualitate, iar femeia spre material, adiea spre senzualitate. Pe un strat mult mai pro fund barbatul se eoneentreazii asupra vietii ~i protejarea ei, asupra eondueerii, iar femeia asupra viitorului, asupra eontinuarii vietii. Daeii femeia 1?tie sa iubeasea, ea posedii 0 intuitie foarte mare 1?idorintele ei neintelese, eonfuze pot sii 64 65
  33. 33. com porte in ele logica suprema ~i un sens important. Con to- pindu-se cu situati.a, depinzand de ea, putem sa patrundem in tainele existentei, lucru pe care il face femeia. Pentru a dirija 0 situatie trebuie sa ie~im dincolo de Iimitele ei. Con~tiinta ~i gandirea depind de viata. Ie~irea dincolo de limitele vietii mare~te posibiIitatea de a conduce. Spre deosebire de femeie, barbatul are dreptul sa moara ~i trebuie sa fie gata pentru aceasta. De aceea el poate avea 0 gandire sistemica, de aceea barbatii pot sa ajunga mari filosofi ~i conducatori. Pentru femeie este firesc sa traiasca dupa intuitie ~i simturi ~i nu dupa sistem ~i logica. Cand femeia incepe sa-~i suprime prea tare sentimentele ~i subcon~tientul abuzand de logica, se decIan~eaza, mecanismul salvarii care blocheaza logic a ~i con~tiinta. In acest caz femeia incepe sa confunde stanga cu dreapta. A~adar, con~tiinta femeii va functiona bine atunci cand aceasta va fi secundara in raport cu subcon~tientul. omul merge la biserica sa primeasca sanatate, sa-~i imbuna- tateasca destinul. ~i viata inseamna ca are 0 atitudine de consumator fata de biserica. Omul care vrea doar sa primeasca dar nu ~i sa dea, nu poate fi vindecat. Cel care ia - depinde. Cel care depinde - se supara. Cel care se supara - se imbolnave~te. Exista 0 ~tiinta unica descoperita oamenilor de Isus Hristos, dar exista ~i concepti a no astra despre lume care este primitiva, de consumator care incearca sa adapteze cre~tinismul la nevoile sale. In Evul Mediu, in biserica catoIica exista "indulgenta" care ierta viitoarele gre~eIi pentru bani. Era 0 denaturare a esentei cre~tinismului. Exista adevarul, dar exista ~i perceperea lui denaturata. Hristos vindeca pentru a trezi in oameni iubirea. Fara iubire nu exista iertare ~i ispa~irea pacatelor. Credinta ajuta iubirea vindecand frica, indoiala ~i critica. Dorinta de a primi de la Dumnezeu totul, fara munca, inseamna Victoria umanului asupra divinului. Daca slujitorul bisericii sustine aceasta dorinta, reIigia va muri in esenta ei continuand sa existe un timp oarecare doar ca forma. Aceasta interpretare gre~ita a cre~tinismului s-a intensificat in doctrina comunismului - "de la fiecare dupa capacitati, fiecaruia dupa necesitati". Picanteria situatiei consta in faptul ca marea majoritate are mai muIte necesitati decat capacitati, . adica acordul de a munci, a produce ~i a da. De aceea, unui mare numar de oameni ideile comunismului Ii s-au parut aUit de bune iar rezuItatele au fost atat de groaznice. Inca - Nu 0 data auzim spunandu-se: am lost la mai multe biserici, la babe, pe la dilerifi vindecatori # nu ma ajuta nimic. Boala nu mi-a trecut. Acum nu mai cred in nimeni §i in nimic. Poate Ii ajutat un asemenea om? - Nu trebuie sa confundam biserica cu spitalul. Divinul poate fi cunoscut prin iubire, 0 iubire care dainuie, care ne deta~eaza de frica, dependente, suparari ~i depresii. Cand ..,. 66 67
  34. 34. din copiHirie am auzit ca, in Uniunea Sovietica, medicina este fara plata, apoi, spre marea mea mirare, am atlat ca este 0 minciuna. Adevarul este ca omul platea toate serviciile prin buzunarul statului ~i nu direct. 0 mare parte din aceste impozite erau furate. Cred ca ideile comuniste cum ar fi unitatea, 0 societate morala, atentie fata de copii ~i cultura, se vor realiza indiscutabil. Aceste idei nu sunt comuniste, ci manifestarea tendintei generale spre iubire ~i unitate. Din cauza formelor nedezv01tate, metodele de atingere a scopurilor au fost ingrozitoare. 0 societate corecta ~i fericita este 0 societate sanatoasa, iar siinatatea oricarui om este, in primul rand, sanatatea sutleteasca determinata de cantitatea de iubire din sutlet. A~adar daca dorim. sa construim un viitor luminos trebuie sa vedem, mai intai, ce oameni vor forma aceasta societate. Ce sa facem ca omul sa aiba un sutlet sanatos? Cum sa se schimbe intr-un sens bun. Daca omul nu vrea sa se schimbe ~i totodata vrea' sa fie sanatos ~i sa reu~easca, in zadar va merge pe la biserici, pe la babe ~i vindecatori. Trebuie sa inteleaga ca daca nu se va ajuta singur, daca nu-~i va ajuta sutletul, nimeni nu-l va putea ajuta: In acest caz, cel mai bun ~i mai activ ajutor vor fi bolile, nenorocirile care II vor impinge spreadevar. - Cu cat mai mult depinde sutletul de fericirea umana cu atat mai repede se transforma iubirea in dependenta, iar 0 dependenta puternica incepe sa-l omoare pe omul iubit. In acest caz, pentru a salva sotul ~i copiii, subcon~tientul femeii se stramuta la alt barbat ~i apare un sentiment puternic dar care comporta 0 multime de probleme, umilinte, disconfort etc. Aceasta situatie 0, t vindeca intr-o oarecare masura pe sotie ~i diminueaza dependenta de valorile fundamentale. Sa ne imaginam 0 alta situatie. Sotia are neplaceri ~i se cearta cu sotul. Se duce la psiholog care ii spune ca emotiile negative din cauza certurilor cu sotul Ii creeaza probleme cu sanatatea ~i imbatrane~te prematur. Solutia este sa-~i ia un amant ~i sa faca sex. Sotia se va insenina iar sotul va fi ~i el multumit. ~tiinta triumfa ~i familia e salvata. Sa vedem, insa, ce se intampla pe planul fin. Sa ne imaginam ca inainte de sarcina femeia n-a acceptat purificarea data de Dumnezeu: suparari, depresii, lipsa dorintei de a trill. Copilul se va na~te cu probleme, dependenta lui interioara fata de viata este mare, sutletul este agresiv. Bolile ~i nenorocirile sunt in preajrna iar mama i~i intensifica, concomitent, dependen!ele sale: va face exces de mancare gustoasa ~i de dulciuri, va tolera dorin!ele tuturor ~i va continua sa se supere pe so!. In loc sa-~i purifice sutletul ~i sa depa~easca dependen!a de uman ea 0 intensifica. Prive~te, deseori, filme porno in care nu vede altceva decat - Sunt casatorita §i nu pot sa nu ma gandesc la un aft om. Abia dupa rugaciunile catre Fecioara Maria pot sa scap de aceste ganduri. Ce sa fac ca sa nu ma gandesc la alt barbat §i sa traiesc cu iubire fn familie? 68 ..,. 69
  35. 35. energie sexuaHi animalica. Nici urma de trecere pe planurile superioare. Sexul, insa, 0 face extrem de dependenta de aceasta lume. Intrucat, pana la varsta majoratului intre mama 1?icopil exista un puternic schimb de energie, toate aces tea trec asupra copilului. Moartea se apropie de copii, cu toate ca in exterior, aparent, este 0 fericire fara nori. Mama traie1?te 1?imunce1?te, se cearta cu tatal 1?iare grija de copii..O familie obi1?nuita. Unul dintre copii, insa, aproape ca este mort. Intrucat mama este cu ochii prin piirti cautand posibili amanti preocupata de satisfacerea dorintelor sale, ea i1?idistruge copiii 1?imecanismul salvarii apare la tata. Eli1?i pierde brusc interesul pentru sex. Devine irascibil, 0 umile1?- te pe sotie 1?i nu-i satisface nici 0 dorinta. Incercand in subcon1?tient s-o smulga pe sotie din cercul dependentelor el salveaza viata copiilor. Spiritele se incing. {ncepe dezinte- grarea familiei. Tocmai in acest moment sotia i1?igase1?te un amant. A fost extrem de norocoasa: este holtei, este frumos 1?isexy. Daca sotul, dorind in subcon1?tient sa salveze copiii, ii lezeaza fericirea, amantulii of era din plin aceasta fericire. "Dumnezeu mi-a auzit, in sfar1?it, rugaciunile, se bucura femeia. Sunt din nou fericita". Apoi moare sotul, ~i, unul cate unul copiii. Urmeaza disperarea. "Ce fel de Dumnezeu este daca mi-a dat putina fericire apoi mi-a luat totul, plange femeia. Nu mai cred in nid un Dumnezeu", iar ca sa-1?i inabu1?e disperarea incepe sa bea sau se imbolnave1?te 1?imoare. Am descris un model dupa care traiesc asUb majoritatea femeilor. Noi suntem at at de dependenti de aceasta lume, de viata 1?ibunastare incat 0 familie normala ; devenit 0 exceptie 1?i nu 0 regula. Pentru femeie, a a1?tepla numai sa primeasca 1?isa nu of ere in schimb mangaiere ~i grija, este mai periculos decat pentru un barbat. Nu-i mai ramane energie pentru copii. Cand divinul este adumbrit de uman, acesta din urma incepe sa se dezintegreze: se inmul- tesc divorturile, chiut:etajele, sterilitatea, bolile. Dacii yom incerca sa simtim in noi divinul, procesele negative pot fi stopate. Putem sa-l cunoa1?tem pe Dumnezeu in primul rand printr-o iubire continua fata de el, iar intrucat Dumnezeu se afla la originea a tot ceea ce exista, noi 11cunoa1?tem printr- 0 iubire continua neconditionata fata de lumea inconjurii- toare, fata de noi 1?idestinele noastre. In al doilea rand, Dumnezeu poate fi cunoscut prin durerea trupului, a spiritului 1?i a sufletului, adica prin deta1?area fortata de fericirea umana. Posibilitatea de a accepta durerea 1?i n pastra iubirea fata de Dumnezeu, inseamna a trece coreet orice situatie traumatizanta. Posibilitatea de a trece orice stres ne of era atat sanatate fizica cat 1?isufleteasca. In aI treilea rand: putem sa-L cunoa~tem pe Dumnezeu nu numai printr-o deta~are fortata ci ~i printr-o restrictie benevc!;; Abtinerea periodica de la sex, mancare ~i comunicare n ajuta sa simtim divinul. Nu intamplator, acum 3,5 mii" ani, in iudaism a fost introdusa notiunea de sfantul sabat - ..,. 70 71
  36. 36. ziua in care omul nu avea dreptul sa faca nimic in afadi de mgaciune ~i sa aspire catre Dumnezeu. In al patrulea rand: Dumnezeu poate fi cunoscut prin oferirea de iubire ~i energie. Cu .cat mai multa energie daruim cu at at mai multa primim. Banii sunt de asemenea iubire sau, mai bine zis, unul dintre aspectele ei. Cu cat mai mult oferim, muncim, cream, iubim ~i avem grija de cine va, cu atat mai u~or il yom simti pe Dumnezeu in sufletul nostru. Exercitiile de gimnastica ne intretin sanatatea fizica fiindca eliminarea energiei la nivelul corpului ajuta, de asemenea, iubirea, daca, bineinteles, avem 0 dispozitie buna. Sanatatea sufletu- lui, insa, depinde de posibilitatile noastre de a iubi. Chipul Fecioarei Maria exprima puterea de a iubi fiindca nu-i era frica de umilinte ~i moarte. Daca pentru femeie posibilitatea de a oferi iubire inseamna fericire care nu poate fi blocata de logic a, probleme, con~tiinta, suparari sau chiar de moar- te, ea, intotdeauna, va accepta mai u~or durerea ~i ii va fi mai u~or sa se abtina, sa aiba grija de cineva. Pentru 0 fetita de zece - doisprezece ani sexul este desfrau, depravare. Pentru ea, energia care trebuie sa contribuie la dezvoItarea structurilor superioare este indreptata spre inceputul animalic. Cand va avea douazeci de ani yom vedea cu totul aIta situatie. Primavara, cand Incep sa se formeze noile noastre dorinte, este necesar sa facem 0 luna -doua de infometare pentru sanatatea noastra fizica ~i sufleteasca. In timpul verii, abtinerea de la mancare este absurda. Un porn cu radacinile slabe va supravietui daca i se va taia coroana. Este 0 nerozle sa i se franeze dezvoltarea cand is-au intarit radacinile. Daca sufletul are 0 abundenta de iubire ~i nu este avar, invidios, gelos, fricos, daca nu are pareri de rau ~i nu cade in depresii, nu este nevoie de ascetism. Totu~i, nu trebuie sa uitam de morali- tate. Aceasta ne ajuta sa pastram iubirea nu numai in sufletul nostru ci ~i in sufletul altor oameni, de aceea este necesar sa ne abtinem atunci cand e posibil sa facem rau altcuiva. A~adar, nu va interzice nimeni sa traiti pe picior mare daca aveti iubire in suflet, in caz contrar poate deveni 0 tragedie pentru cei din jur ~i pentru dumneavoastra in~iva. Nu trebuie sa confundam moralitatea cu educatia pe care am primit-o in Uniunea Sovietica. StatuI are nevoie de un om dependent care este mai u~or de dirijat. De aceea, educatia se baza, in primul rand, pe propaganda de a ne infrana to ate dorintele ~i de a ne multumi cu putin ~i nu pe acumularea de iubire in suflet. Socialismul s-a prabu~it ~i toti incearca sa traiasca pe picior mare, iar rezultatul este distrugerea culturii, falimentul economic ~i degradarea societatii sub mai multe aspecte. Activitatea mecanismului social este intotdeauna aceea~i, atat la oameni cat ~i fa animale. Fluxul de energie se deschide prin umanul superior pe seama abtinerii inceputu- lui animalic. De aceea, trebuie sa aspiram, mai intai, catre Divin, apoi catre uman, ~i, in cele din urma, catre animalic. Nu trebuie, insa, sa ne dezicem de inceputul nostru anima- lic. El va fi mereu prezent in noi ca 0 experienta a '2 73
  37. 37. milioanelor ~i miliardelor de ani trecuti. Nu trebuie, pur ~i simplu, sa-l idolatrizam. De aceea, pe cat este de benefic sa nu impiedicam aspiratiile superioare, pe at at de benefic este sa infranam dorintele noastre de suprafata. :; PARTEA A DODA - Cu cat fmi iubesc sotul mai mult §i cu cat fl iert mai mult, fi gasesc scuze, §i cu cat am mai multii rabdare cu el, cu atat este mai agresiv. $i nu numai Cll mine ci §i cu copiii.. Ce lac eu incorect? ..,. - Stereotipul sunt reflexele care ne ajuta sa economisim energia ~i sa ne adaptam la viata. Cu cat mai importanta ~i mai cuprinzatoare este informatia cu atat mai multe contra- dictii exterioare gasim in ea. Incercarea de a trata superfi- cial marile adevaruri imparte oamenii in doua tabere: primii iartii, nu se apara ~i iubesc, ceilalti nu iubesc, nu iarta ~i riposteaza. In fele din urma se imbolnavesc ~i unii ~i altii. Daca sotul v-a pricinuit durere inseamna cii aveti 0 depen dentii interioara foarte ridicata fatii de aceastii lume. Primordial este sa pastrati iubirea fata de sot ~i sa- ~ iertati, adica sa acceptati durerea, sa nu declan~ati 74 75

×