SlideShare a Scribd company logo
1 of 62
”Conservarea Biodiversității și
Dezvoltare Economică”
www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
1. Prezentare proiect
2. Ce este NATURA 2000 ?
3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui
4. Beneficii ale reţelei NATURA 2000
5. Situl ROSCI0213 Râul Prut
(prezentare, servicii ecosistemice, etc)
6. Ce este un produs local ?
7. Produsele tradiţionale şi certificarea lor
8. Agricultură tradiţională
9. Agricultură ecologică
10. Turism
CUPRINS:
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Aplicant:
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la
principalele sectoare economice”
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Obiectiv general:
Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor
din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din
România
Obiective specifice:
1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din
județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană
2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor
interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul
menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Localizarea proiectului:
Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi
administrative :
•Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha
•Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha
•Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha
•Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha
•Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha
•Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha
•Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha
•Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha
•Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha
•Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha
•Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de
2569 ha
•Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha
•Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha
•Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha
•Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Activități principale:
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Aceste activități presupun:
o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum
identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din
zonă
 identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care
nu afectează statutul ariei protejate
 stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi
înregistrate/certificate
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Activități principale
Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi
înregistrate/certificate
- câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele
forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea
să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism,
producători, fermieri, etc).
Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale
-după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse
sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca
și produse tradiționale/locale, de indicație geografică.
-se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari
-se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor
participa cel puțin 20 de exponzanți locali )
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Activități principale
Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului
-ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare
antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1
work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri.
Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a
campaniei de conștientizare a populației
-o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul
de a informa publicul larg cu privire la faptul că:
• siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a
populațiilor umane,
• trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru
asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
“Un sit Natura 2000 este mai mult
decât o arie de protecţie pentru specii şi
habitate, pentru că el poate juca un rol
foarte important în dezvoltarea socio-
economică a comunităţii locale sau
regionale.”
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea
mai mare rețea de arii naturale protejate din lume –
rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață
sălbatică.
 18% din suprafața terestră și
 4% din suprafața marină.
În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape
un sfert din suprafața țării.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții
stricte, care să interzică activitatea umană.
Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de
gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat.
În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a
speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor
agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a
pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Reţeaua NATURA 2000 în
judeţul Vaslui
Situri de tip SCI declarate la nivel naţional - 15
(Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea
Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007)
Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4
(Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG
nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe
conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.
 pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare
pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi
obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri
de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura
2000 să îşi păstreze obiectul conservării
exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea
sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de
interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru
speciile de interes comunitar, de exemplu:
respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat;
exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care
zona a fost declarată sit Natura 2000;
construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei;
activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe
ecoturism.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care
afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului
de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea
arie a fost declarată sit Natura 2000
 Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra
terenurilor;
În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone
drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri
vor primi plăţi compensatorii.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Beneficii NATURA 2000
1. Beneficiile ecosistemului
 Menţinerea rezervelor de apă
 Evitarea pretratării apei
 Reducerea eroziunii solului
 Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a
viiturilor
 Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu
înconjurător ce transmite optimism)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Beneficii socio-economice
 Investiţii noi şi fonduri externe
 Producerea şi promovarea de branduri locale
 Turism
 Locuri de muncă
 Relaxarea şi petrecerea timpului liber
 Promovarea tezaurului natural şi cultural
 Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc.
“Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune
poate funcţiona ca o rampă de lansare ”
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Beneficii NATURA 2000
Producerea şi promovarea de branduri locale
Danemarca: “cartofii de Vildmose”
Polonia: “sare din Laessoe”
Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur”
Estonia: “ceapă din Piirissaar”
Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua
valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile
benefice.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
SITUL ROSCI0213 Râul Prut
.
 are o suprafaţă de 11961 ha,
 se află pe teritoriul a 2 judeţe:
 63% în judeţul Vaslui:
Berezeni, Drânceni, Duda-
Epureni, Fălciu, Lunca Banului,
Murgeni, Stănilești, Vetrișoaia şi
 37% în judeţul Iași
(Bivolari, Golaeşti, Gorban,
Grozeşti, Prisacani, Probota,
Trifești, Tuţora, Ungheni,
Victoria).
Caracteristici generale ale sitului
Habitatele prezente în sit sunt:
-Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) - 2 %
- Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri şi Bidention – 30%
- Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition – 5 %
- Lacuri distrofice și iazuri - 3 %
-Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau
Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - 0,5 %
Clasele de habitate prezente în situl ROSCI0213 Râul Prut sunt:
35 % - râuri, lacuri;
6 % - mlaştini, turbării;
17 % pajişti naturale/stepe,
2 % - culturi, (teren arabil);
5 % - păşuni,
2 % alte terenuri arabile,
30 % păduri de foioase,
3 % - habitate de păduri (păduri în tranziţie)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Acvila de câmp
Aquila heliaca;
Cucuvea
Athene noctua
Bot gros
Colinele ElanuluiRÂUL PRUT
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Raţa roşie Pescăruş albastru
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Vînturel de seară Barza neagra
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Ciocanitoarea de gradina
Egreta alba
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Stârc de noapte
Egreta alba
Chira de baltă
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Stârc roşu
Stârc galben
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Chirichiţa neagră
Gârliţa mare
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Fluierarul negru
Raţa mică
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Dumbrăveanca
)
(dendrocopus syriacus)
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană
Serviciul ecosistemic
Scor de importanță
relativă/ec.acv.
Scor de importanță
relativă/ec.ar.umd.
Beneficiari cheie
1. Servicii de furnizare
1. Biomasă
1.1.1.Hrană în agricultură
1.1.2.Biomasa non-agricolă
1.1.3.Biomasa pentru animale
0
5 (peşte)
0
0
0
2 (vegetaţie ierboasă)
- proprietari de luciu de apă/teren
umed
- investitori privaţi
1.4.Materii prime/materiale
1 (minerale) 2 (stuf, papură, salcie) - proprietari
- investitori
1.5. Combustibil din biomasă 0 2 (veg. arbustivă) - proprietari de terenuri
1.6.Resurse medicinale 0 2 - proprietari de terenuri
1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri
1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri
1.9. Aprovizionarea cu apă
5 2 - proprietari de terenuri
- Administraţia Bazinală de apă
Prut – Bârlad
2. Servicii de reglare
2.1.Reglarea schimbărilor climatic
3 3
-populația locală/regională/
2.2.Reglarea scurgerilor de apă
3 3 - populația locală
- proprietari de terenuri
- investitori
2.3.Purificarea apei și managementul
deșeurilor
2 3
- populația locală
2.4.Reglarea calității aerului 2 3 - populația locală/regională
2.5.Controlul eroziunii 0 2 -populația locală/sector privat
2.6.Control bolilor şi dăunătorilor
0 2 -populația locală/regional
- sector privat
2.7.Reglarea sănătății umane 1 2 -populația locală/regională
2.8.Polenizarea 0 2 -populația locală
2.9.Menținerea diversității (genetice) a
speciilor
3 2 -populația locală/regională/
națională
3. Servicii culturale
3.1.Ecoturism și recreere
4 2 -populația locală/regională
sector public/privat
2. Peisaj și valori educative
4 3 -populația
locală/regională/națională
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe
scala: 1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea
curentă a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii
ecosistemice
Servicii de
furnizare
Hrană din
agricultură
- porumb, floarea
solarelui, grâu. -
agroecositeme
2 %
237, 22 ha 504,71 mii lei
1 - populaţia locală
- rude din mediul urban
- rari întreprinzători
locali/prelucrători/
comercianţi
- agricultură de
subzistenţă
Exploatarea terenului
agricol pe suprafeţe
compacte, mecanizare,
măsuri agrochimice,
extinderea terenurilor
agricole, eroziune. Se
practică prelucrarea
primară a unor produse
(morărit, panificaţie, prese
de ulei). Se recomandă
agricultură ecologică şi
valorificarea produselor
obţinute pe piaţa bio.
Hrană nonagricolă
(flori/fructe de la
specii spontane,
ciuperci, peşte,
animale
sălbatice/vânat)
-fructe de la
specii spontane:
măceşe,
porumbele, soc,
ciuperci
- vânat
(reglementat
legal)
- peşte
Ecosistemefor
estiere (33%)
Ecosistemepra
cticole (22%)
Ecosisteme
acvatice
33 %
3914, 13 ha
2609, 42 ha
3914, 13 ha
1453,09 mii
lei
5 - populaţia locală şi rude din
centre urbane
- pescari, firme
- vânători
Bunuri valorificate de
către populaţia
locală/regională
naţională, firme
Ar fi posibilă creşterea
semnificaţiei acestui
serviciu prin valorificarea
tradiţională a
florilor/fructelor de plante
alimentare (sucuri de
fructe, gemuri, compoturi,
zacuscă, etc.)., peştelui şi
produselor din peşte
(zacuscă).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe
scala: 1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea
curentă a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii
ecosistemice
Servicii de
furnizare
Biomasă pentru
animale
-hrană pentru
animale (bovine,
ovine, caprine,
cabaline, iepuri)
- produse obţinute de
la animale domestice
(lapte, caş, brânză de
vaci, caşcaval, piei
de animale, lână (cel
mai adesea
nevalorifiactă), carne
de viţel, miel, iepure
ecosistemul
praticol (22 % din
sit), sporadic de
ecositemele de
arii umede (6 %
din sit),
ecosistemeforesti
ere – în mică
măsură (35%) şi
destul de mult de
speciile furajere
cultivate în
agroecositeme.
2609, 42 ha
711, 66 ha
4151, 35 ha
1603,80 mii lei 3 - populaţia locală
- rari întreprinzători
locali/prelucrători/
Biomasa este utilizată
pentru hrana animalelor (în
special oi, carpre, dar şi
bovine) prin cosit şi/sau
păşunat
Există tendinţa de
supraexploatare prin
nerespectarea unui grafic al
păşunatului în acord cu ciclul de
dezvoltare al speciilor de interes
conservativ dar şi al speciilor
comune şi prin depăşirea
numărului de animale care pot să
pască pe o anumită suprafaţă;
Există potenţial pentru
cerificarea de produse derivate
din lapte obţinute pe baza
resurselor din sit.
Materii prime
/materiale
Biomasă pentru
combustibil
Nisip, pietriş, papură,
stuf, salcie
Lemn de foc de la
specii lemnoase de
lunca
Ecosistemacvatic
(35% din sit)
Ecosisteme de
arii umede (6%)
Ecosistemforestie
r (33%)
4151, 35 ha
711, 66 ha
3914, 13 ha
10012,27 mii lei
988,95 mii lei
2 - populaţia locală
- rari întreprinzători
locali/prelucrători/
Biomasă cu utilizări
tradiţionale
Aceste bunurio au importanță
limitată în prezent în sit și tinde
să își mențină această stare şi în
viitor, deşi unele tradiţii corelate
cu utilizarea papurei, stufului şi
nuielelor sunt în declin
Resurse medicinale -specii de plante
medicinale (recoltare
ocazională de către
rezidenţi)
Ecosisteme de
arii umede (6%)
Ecosistemforestie
r (33%)
Ecosistem
praticol (22%)
711, 66 ha
3914, 13 ha
2609, 42 ha
9,96 mii lei 3
- populaţia locală
- rareori vânzători în pieţe
- rareori firme
Bun reprezentativ pentru
sit.
Cules şi utilizat sporadic de
către localnici
Posibil să nu existe modificări
semnificative cu privire la
valorificarea acestor bunuri, cu
toate că o revigorare a folosirii
durabile a acestora ar fi de dorit.
Aprovizionarea cu apă Alimentarea cu apă a
oraşului Huşi
Ecosistem acvatic
(35% din sit)
Ecosistem de arii
umede (6%)
23.397 locuitori 15990,90 mii lei 5
- populaţia locală/regională
- regii autonome
- firme
Serviciu important,
repreyentativ pentru sit şi
populaţia riverană
Serviciul poate fi afectat de
poluare, eutrofiyare, varianţii de
debit
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl
Râul Prut
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe
scala: 1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă
a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii ecosistemice
Servicii de reglare
Reglarea schimbărilor
climatice
Vegetaţia spontană
din sit stochează
carbonul şi reduce
impactul
schimbărilor
climatice
82,94 mii lei 4 - toţi stakeholderii
- vizitatorii
- populaţia locală/regională, etc.
Serviciu în stare bună Serviciu poate suferi modificări
din cauza impactului
schimbărilor climatice.
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație forestieră, praticolă
Reglarea scurgerilor
de apă
Vegetaţia spontană
din sit reduce, într-
o măsură limitată,
magnitudinea
scurgerilor de apă.
Pentru Râul Prut,
prin barajul de la
Stânca –Costești,
riscul de inundaţii
este estimat ca fiind
de maximum 5 %
385,53 mii lei 4 - populaţia locală
- afaceri din zonă
Serviciu cu relevanţă
moderată
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație forestieră şi praticolă
Purificarea apei şi
managementul
deşeurilor
Vegetaţia sitului are
o anumită capacitate
de purificare a apei
2508,60 mii lei 4 - populaţia locală
- afaceri din zonă
Serviciu cu importanţă
moderată
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație forestieră şi praticolă
Reglarea calităţii
aerului
vegetaţia forestieră,
cea de tufărişuri şi
cea ierboasă,
ocupând în total 76
% din sit, are rol în
asigurarea calității
aerului
114,1 mii lei 4 - populaţia locală/regională
- vizitatori
Serviciu în stare bună Nu există riscuri majore de
poluare a aerului.
Serviciul poate fi afectat de
reducerea suprafeței ocupate cu
vegetație forestieră şi praticolă
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl
Râul Prut
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe
scala: 1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă
a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii ecosistemice
Servicii de reglare
Controlul eroziunii Vegetația ierboasă
și mai ales cea
lemnoasă are rol de
reducere a
procesului de
eroziune și rol de
favorizare a
depunerilor,
aluviunilor.
385,53 mii lei
4 - proprietari de terenuri
- mediu de afaceri
Serviciu în stare bună Schimbarea modului de
folosință a terenului în ultimii
15 – 20 de ani au crescut
frecventa şi gravitatea
inundaţiilor în bazinul
Prutului.
Arăturile - duc la scurgeri
rapide de apă de suprafață și la
eroziuni. Aratura perpendicular
pe pantă creează făgașe pentru
apă. Aceasta conduce la rate
ridicate ale scurgerii și
eroziune crescută.
Polenizarea
Controlul bolilor şi
dăunătorilor
ecosistemele de arii
umede (6 %)
ecosistemele
praticole (22%),
ecosistemul
forestier (33 % din
sit), în măsura
vecinătăţii lor cu
agroecosistemele.
237,22 mii lei
266,87 mii lei
4 - populaţia locală
-proprietari de terenuri agricole
-asociaţii agricole
Serviciu important, în
stare bună
Serviciul poate fi afectat de
extinderea terenurilor cu
monoculturi şi de utilizare
substanlor chimice în
combaterea bolilor şi
dăunătorilor
Pentru prezervarea acestui
serviciu se recomandă
practicarea agriculturii
tradiţionale
Menţinerea
diversităţii speciilor
Situl prezervă un
număr mare de
specii, reprezentând
o rezervă genetică
potenţială
4 -populaţia locală/regională/
naţională
-geneticieni/amelioratori/
conservaţionişti
- comunitatea ştiinţifică
Serviciu este în stare
bună
Serviciu poate fi ameninţat de
practici nedurabile care au ca
rezultat reducerea diversităţii
speciilor (introducere de specii
invazive, suprautilizare
resurse, schimbarea
categoriilor de utilizare a
terenurilor, poluare).
Servicii culturale
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl
Râul Prut
Categoria de
beneficiu
Descrierea
beneficiului
Estimare
calitativă
Estimare
cantitativă
Estimare
monetară
(lei)
Scorul de
importanţă
relativă (pe scala:
1 - 5)
Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă
a
beneficiului
/serviciului
ecosistemic ?
Evoluţia serviciului
ecosistemic
Servicii culturale
Ecoturism şi recreere Situl este atractiv
pentru pescuit,
vânătoare, scăldat,
plajă, înnot.
228,2 mii lei 3 - populaţia locală/regională
- proprietarii de terenuri
- administraţia
- potenţiali turişti
Serviciu este în evoluţie
ascendentă
Dezvoltarea acestui serviciu
este posibilă în relaţie cu
valorile conservative ale sitului
Peisaj şi valori
educative
Peisaj specific
malurilor de râu.
Valorile
educative
reperezentative sunt
habitatele şi speciile
pentru care zona a
fost declarată sit
Natura 2000
70,92 mii lei 2 -populaţia şcolară din zonă
-studenţi de la facultăţi de profil
din centre universitare apropiate
-cadre didactice şi cercetători din
ţară şi din străinătate
- potenţiali turişti
Serviciu este important
pentru prezervarea
valorilor intrinseci ale
sitului
Este posibilă şi de dorit
dezvoltarea acestui serviciu prin
implicarea factorilor
responsabili.
Servicii de suport:
producţia primară
(fotosinteza), ciclul
nutrienţilor,
interacţiuni ecologice,
procese evolutive
5 Categorie de servicii esenţiale
pentru toate celelate servicii,
respectiv pentru generarea de
bunuri necesare populaţiei
Rolul sitului în
susţinerea dezvoltării
rurale locale
Prin produse
recoltate de la
speciile cu valoare
alimentară şi prin
potenţialul de
valorificare a
produselor
animaliere obţinute
din biomasa pentru
animale, şi, într-o
anumită măsură,
prin apicultură. Rol
consevativ şi
educativ crescut.
535.015 mii lei lei VAN
SEM -starea actuală
474.556 mii lei
VAN BAU - starea
alternativă
Valoarea actualizată netă totală
este mai mare în cazul
scenariului SEM cu 60.459 mii
lei ROL, față de scenariul BAU.
În aceste condiții, din
perspectiva tuturor serviciilor
ecosistemice este mai eficientă
conservarea sitului ROSCI0213
Râul Prut decât exploatarea sa
în scopuri economice.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Ce reprezintă, de fapt, un produs local?
Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată
generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local.
Produse locale importante pentru conservarea naturii
(High Nature Value Products).
Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele
rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici
încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea
terenurilor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu
important al dezvoltării economiei locale
Produse alimentare,
Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel local
Servicii
Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile,
fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele
sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi
menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru
sănătatea oamenilor şi a copiilor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
• conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor
şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de
acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor
rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin
utilizarea unor practici prietenoase cu mediul);
• dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii
de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor
agricole în sistem de fermă/ gospodărie;
• păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea
tradiţiilor în aceste zone rurale.
Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local
1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile
obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii
acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă.
2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale
prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi
festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele
lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din
generaţie în generaţie.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii
(speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită
unei intervenţii umane reduse.
4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale:
• agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor;
• utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de
fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în
echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha);
• densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie
a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar);
• intervenţie umană redusă;
• existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată:
• produse lactate, brânzeturi etc.
• produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă.
• dulceţuri, gemuri şi compoturi
• miere şi produse din miere
• produse din fructe de padure şi ierburi medicinale
• vin şi sucuri naturale
• băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Potenţial de utilizare şi certificare pentru Râul Prut
-Certificare produse din peşte
-Certificare produse artizanale din papură, stuf, salcie
-Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit: lactate
sau carne
-Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Cerinţe privind certificarea produselor:
Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al
Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții:
să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit;
să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului, prin
care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare,
 să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare
realizate manual
 să dovedească un mod de lucru tradiţional.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Produsele tradiţionale
Un produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de
specialitate tradițională garantată.
Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată,
un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere
de Înregistrare, care include:
• caietul de sarcini
• o fotografie a produsului
• un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Caietul de sarcini trebuie să cuprindă:
• informaţii referitoare la numele produsului alimentar,
• indicaţia geografică,
• descrierea produsului alimentar,
• delimitarea ariei geografice,
• dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică
delimitată,
• descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea
produsului,
• elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria
geografică menţionată.
descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de
preparare).
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul
anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă.
Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:
 a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării),
 a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole).
Agricultura tradiţională :
Cultivarea soiurilor de plante şi
Creşterea raselor locale perfect adaptate la
condiţiile de mediu locale
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Agricultura ecologică
Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de
producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor
nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător.
În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi
producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care
respectă:
 mediul înconjurător şi
ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea
convenţională, prin :
restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de
sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi
sisteme intensive de creştere a animalelor şi
interzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a
derivatelor acestora.
Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau
„organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea
Europeană.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Produsele ecologice
Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi
sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta),
producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare.
Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu
menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai
întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani
În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au
respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor
putea eticheta produsele ca fiind ecologice.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă
următoarele menţiuni:
 referirea la modul de producţie ecologic,
 sigla « ae » ,
sigla naţională specifică produselor ecologice,
numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare
care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs
ecologic.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
TURISM
Managementul conservării + marketing + promovare =
servicii din turism şi branduri locale.
Servicii din turism:
 locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public-
sănătate
populaţie tânără stabilă.
Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce
către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de
culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
Ingrediente necesare:
1.Conştientizare!
2.Bunăvoinţă!
3.Dorinţa de a trăi mai bine!
4.Valorificarea oportunităţilor!
5.Încredere şi optimism!
DISCUŢII ŞI ÎNTREBĂRI
Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Manager de proiect: Mădălina NISTOR
Tel/fax: 0335818813
E-mail: acmi_vaslui@outlook.com
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014
Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro
eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro

More Related Content

What's hot

CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta  finalaCBDE - Activitatea 6 - conferinta  finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta finalaIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascureiCBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascureiIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniyCBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniyIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initialaCBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initialaIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiiiCBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiiiIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanuCBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanuIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husiCBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husiIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcelCBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcelIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleniCBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleniIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacuCBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacuIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barladCBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barladIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzestiCBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzestiIrinel Moldovan
 

What's hot (20)

CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta  finalaCBDE - Activitatea 6 - conferinta  finala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta finala
 
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascureiCBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
CBDE - Activitatea 7 - lacurile mascurei
 
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniyCBDE - Activitatea 7 -   fanaturile de la glodeniy
CBDE - Activitatea 7 - fanaturile de la glodeniy
 
Seaca movileni
Seaca movileniSeaca movileni
Seaca movileni
 
Colinele elanului
Colinele elanuluiColinele elanului
Colinele elanului
 
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initialaCBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
CBDE - Activitatea 6 - conferinta initiala
 
Coasta rupturile tanacu
Coasta rupturile tanacuCoasta rupturile tanacu
Coasta rupturile tanacu
 
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiiiCBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
CBDE - Activitatea 7 - Intalnire copiii
 
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanuCBDE - Activitatea 7 -  mata carja radeanu
CBDE - Activitatea 7 - mata carja radeanu
 
Balteni harboanca
Balteni harboancaBalteni harboanca
Balteni harboanca
 
Osesti barzesti
Osesti barzestiOsesti barzesti
Osesti barzesti
 
Mata carja
Mata carja Mata carja
Mata carja
 
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husiCBDE - Activitatea 7 - dobina husi
CBDE - Activitatea 7 - dobina husi
 
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcelCBDE - Activitatea 7 -  movila lui burcel
CBDE - Activitatea 7 - movila lui burcel
 
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleniCBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
CBDE - Activitatea 7 - horga zorleni
 
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacuCBDE - Activitatea 7 - tanacu
CBDE - Activitatea 7 - tanacu
 
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barladCBDE - Activitatea 7 - raul barlad
CBDE - Activitatea 7 - raul barlad
 
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzestiCBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
CBDE - Activitatea 7 - osesti barzesti
 
CBDE Activitatea 1 1
CBDE Activitatea 1 1CBDE Activitatea 1 1
CBDE Activitatea 1 1
 
Horga zorleni
Horga zorleniHorga zorleni
Horga zorleni
 

Similar to Raul prut

CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclestiCBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclestiIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanuluiCBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanuluiIrinel Moldovan
 
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboancaCBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboancaIrinel Moldovan
 
Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2Firu Alexandra
 
Utilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și fauneiUtilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și fauneiEcoFalesti
 
Un Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai RomanescUn Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai RomanescIleana Oprea
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizathome
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizathome
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizathome
 

Similar to Raul prut (11)

Dobrina husi
Dobrina husiDobrina husi
Dobrina husi
 
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclestiCBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
CBDE - Activitatea 7 - padurea miclesti
 
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanuluiCBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
CBDE - Activitatea 7 - colinele elanului
 
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboancaCBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
CBDE - Activitatea 7 - balteni harboanca
 
ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.
 
Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2Atestat parcul national retezat2
Atestat parcul national retezat2
 
Utilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și fauneiUtilizarea și protecția florei și faunei
Utilizarea și protecția florei și faunei
 
Un Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai RomanescUn Colt De Rai Romanesc
Un Colt De Rai Romanesc
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
 
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizatPrezentare pnbv ian 2008 stilizat
Prezentare pnbv ian 2008 stilizat
 

Raul prut

  • 1. ”Conservarea Biodiversității și Dezvoltare Economică” www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
  • 2. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro 1. Prezentare proiect 2. Ce este NATURA 2000 ? 3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui 4. Beneficii ale reţelei NATURA 2000 5. Situl ROSCI0213 Râul Prut (prezentare, servicii ecosistemice, etc) 6. Ce este un produs local ? 7. Produsele tradiţionale şi certificarea lor 8. Agricultură tradiţională 9. Agricultură ecologică 10. Turism CUPRINS:
  • 3. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Aplicant: Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui Proiect finanțat prin: Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor” Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1: “Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”
  • 4. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Obiectiv general: Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din România Obiective specifice: 1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană 2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente
  • 5. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Localizarea proiectului: Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi administrative : •Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha •Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha •Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha •Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha •Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha •Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha •Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha •Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha •Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha •Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha •Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de 2569 ha •Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha •Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha •Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha •Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha
  • 6. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Activități principale: Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele sectoare economice Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele sectoare economice Aceste activități presupun: o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din zonă  identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care nu afectează statutul ariei protejate  stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi înregistrate/certificate
  • 7. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Activități principale Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi înregistrate/certificate - câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism, producători, fermieri, etc). Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale -după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca și produse tradiționale/locale, de indicație geografică. -se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari -se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor participa cel puțin 20 de exponzanți locali )
  • 8. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Activități principale Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului -ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1 work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri. Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a campaniei de conștientizare a populației -o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul de a informa publicul larg cu privire la faptul că: • siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a populațiilor umane, • trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.
  • 9. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro “Un sit Natura 2000 este mai mult decât o arie de protecţie pentru specii şi habitate, pentru că el poate juca un rol foarte important în dezvoltarea socio- economică a comunităţii locale sau regionale.”
  • 10. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea mai mare rețea de arii naturale protejate din lume – rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață sălbatică.  18% din suprafața terestră și  4% din suprafața marină. În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape un sfert din suprafața țării.
  • 12. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții stricte, care să interzică activitatea umană. Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat. În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.
  • 13. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Reţeaua NATURA 2000 în judeţul Vaslui
  • 14. Situri de tip SCI declarate la nivel naţional - 15 (Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007)
  • 15. Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4 (Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)
  • 16.
  • 17. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv? sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.  pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura 2000 să îşi păstreze obiectul conservării exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
  • 18. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv? Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru speciile de interes comunitar, de exemplu: respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat; exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000; construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei; activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe ecoturism.
  • 19. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000. Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea arie a fost declarată sit Natura 2000  Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra terenurilor; În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri vor primi plăţi compensatorii.
  • 20. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Beneficii NATURA 2000 1. Beneficiile ecosistemului  Menţinerea rezervelor de apă  Evitarea pretratării apei  Reducerea eroziunii solului  Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a viiturilor  Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu înconjurător ce transmite optimism)
  • 21. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Beneficii socio-economice  Investiţii noi şi fonduri externe  Producerea şi promovarea de branduri locale  Turism  Locuri de muncă  Relaxarea şi petrecerea timpului liber  Promovarea tezaurului natural şi cultural  Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc. “Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune poate funcţiona ca o rampă de lansare ”
  • 22. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Beneficii NATURA 2000 Producerea şi promovarea de branduri locale Danemarca: “cartofii de Vildmose” Polonia: “sare din Laessoe” Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur” Estonia: “ceapă din Piirissaar” Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile benefice.
  • 23. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro SITUL ROSCI0213 Râul Prut .  are o suprafaţă de 11961 ha,  se află pe teritoriul a 2 judeţe:  63% în judeţul Vaslui: Berezeni, Drânceni, Duda- Epureni, Fălciu, Lunca Banului, Murgeni, Stănilești, Vetrișoaia şi  37% în judeţul Iași (Bivolari, Golaeşti, Gorban, Grozeşti, Prisacani, Probota, Trifești, Tuţora, Ungheni, Victoria).
  • 24. Caracteristici generale ale sitului Habitatele prezente în sit sunt: -Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis) - 2 % - Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri şi Bidention – 30% - Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip Magnopotamion sau Hydrocharition – 5 % - Lacuri distrofice și iazuri - 3 % -Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia din lungul marilor râuri - 0,5 % Clasele de habitate prezente în situl ROSCI0213 Râul Prut sunt: 35 % - râuri, lacuri; 6 % - mlaştini, turbării; 17 % pajişti naturale/stepe, 2 % - culturi, (teren arabil); 5 % - păşuni, 2 % alte terenuri arabile, 30 % păduri de foioase, 3 % - habitate de păduri (păduri în tranziţie)
  • 25. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Acvila de câmp Aquila heliaca; Cucuvea Athene noctua Bot gros Colinele ElanuluiRÂUL PRUT
  • 26. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Raţa roşie Pescăruş albastru
  • 27. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Vînturel de seară Barza neagra
  • 28. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Ciocanitoarea de gradina Egreta alba
  • 29. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Stârc de noapte Egreta alba Chira de baltă
  • 30. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Stârc roşu Stârc galben
  • 31. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Chirichiţa neagră Gârliţa mare
  • 32. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Fluierarul negru Raţa mică
  • 33. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Dumbrăveanca ) (dendrocopus syriacus)
  • 34. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană
  • 35. Serviciul ecosistemic Scor de importanță relativă/ec.acv. Scor de importanță relativă/ec.ar.umd. Beneficiari cheie 1. Servicii de furnizare 1. Biomasă 1.1.1.Hrană în agricultură 1.1.2.Biomasa non-agricolă 1.1.3.Biomasa pentru animale 0 5 (peşte) 0 0 0 2 (vegetaţie ierboasă) - proprietari de luciu de apă/teren umed - investitori privaţi 1.4.Materii prime/materiale 1 (minerale) 2 (stuf, papură, salcie) - proprietari - investitori 1.5. Combustibil din biomasă 0 2 (veg. arbustivă) - proprietari de terenuri 1.6.Resurse medicinale 0 2 - proprietari de terenuri 1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri 1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri 1.9. Aprovizionarea cu apă 5 2 - proprietari de terenuri - Administraţia Bazinală de apă Prut – Bârlad 2. Servicii de reglare 2.1.Reglarea schimbărilor climatic 3 3 -populația locală/regională/ 2.2.Reglarea scurgerilor de apă 3 3 - populația locală - proprietari de terenuri - investitori 2.3.Purificarea apei și managementul deșeurilor 2 3 - populația locală 2.4.Reglarea calității aerului 2 3 - populația locală/regională 2.5.Controlul eroziunii 0 2 -populația locală/sector privat 2.6.Control bolilor şi dăunătorilor 0 2 -populația locală/regional - sector privat 2.7.Reglarea sănătății umane 1 2 -populația locală/regională 2.8.Polenizarea 0 2 -populația locală 2.9.Menținerea diversității (genetice) a speciilor 3 2 -populația locală/regională/ națională 3. Servicii culturale 3.1.Ecoturism și recreere 4 2 -populația locală/regională sector public/privat 2. Peisaj și valori educative 4 3 -populația locală/regională/națională
  • 36. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii ecosistemice Servicii de furnizare Hrană din agricultură - porumb, floarea solarelui, grâu. - agroecositeme 2 % 237, 22 ha 504,71 mii lei 1 - populaţia locală - rude din mediul urban - rari întreprinzători locali/prelucrători/ comercianţi - agricultură de subzistenţă Exploatarea terenului agricol pe suprafeţe compacte, mecanizare, măsuri agrochimice, extinderea terenurilor agricole, eroziune. Se practică prelucrarea primară a unor produse (morărit, panificaţie, prese de ulei). Se recomandă agricultură ecologică şi valorificarea produselor obţinute pe piaţa bio. Hrană nonagricolă (flori/fructe de la specii spontane, ciuperci, peşte, animale sălbatice/vânat) -fructe de la specii spontane: măceşe, porumbele, soc, ciuperci - vânat (reglementat legal) - peşte Ecosistemefor estiere (33%) Ecosistemepra cticole (22%) Ecosisteme acvatice 33 % 3914, 13 ha 2609, 42 ha 3914, 13 ha 1453,09 mii lei 5 - populaţia locală şi rude din centre urbane - pescari, firme - vânători Bunuri valorificate de către populaţia locală/regională naţională, firme Ar fi posibilă creşterea semnificaţiei acestui serviciu prin valorificarea tradiţională a florilor/fructelor de plante alimentare (sucuri de fructe, gemuri, compoturi, zacuscă, etc.)., peştelui şi produselor din peşte (zacuscă).
  • 37. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii ecosistemice Servicii de furnizare Biomasă pentru animale -hrană pentru animale (bovine, ovine, caprine, cabaline, iepuri) - produse obţinute de la animale domestice (lapte, caş, brânză de vaci, caşcaval, piei de animale, lână (cel mai adesea nevalorifiactă), carne de viţel, miel, iepure ecosistemul praticol (22 % din sit), sporadic de ecositemele de arii umede (6 % din sit), ecosistemeforesti ere – în mică măsură (35%) şi destul de mult de speciile furajere cultivate în agroecositeme. 2609, 42 ha 711, 66 ha 4151, 35 ha 1603,80 mii lei 3 - populaţia locală - rari întreprinzători locali/prelucrători/ Biomasa este utilizată pentru hrana animalelor (în special oi, carpre, dar şi bovine) prin cosit şi/sau păşunat Există tendinţa de supraexploatare prin nerespectarea unui grafic al păşunatului în acord cu ciclul de dezvoltare al speciilor de interes conservativ dar şi al speciilor comune şi prin depăşirea numărului de animale care pot să pască pe o anumită suprafaţă; Există potenţial pentru cerificarea de produse derivate din lapte obţinute pe baza resurselor din sit. Materii prime /materiale Biomasă pentru combustibil Nisip, pietriş, papură, stuf, salcie Lemn de foc de la specii lemnoase de lunca Ecosistemacvatic (35% din sit) Ecosisteme de arii umede (6%) Ecosistemforestie r (33%) 4151, 35 ha 711, 66 ha 3914, 13 ha 10012,27 mii lei 988,95 mii lei 2 - populaţia locală - rari întreprinzători locali/prelucrători/ Biomasă cu utilizări tradiţionale Aceste bunurio au importanță limitată în prezent în sit și tinde să își mențină această stare şi în viitor, deşi unele tradiţii corelate cu utilizarea papurei, stufului şi nuielelor sunt în declin Resurse medicinale -specii de plante medicinale (recoltare ocazională de către rezidenţi) Ecosisteme de arii umede (6%) Ecosistemforestie r (33%) Ecosistem praticol (22%) 711, 66 ha 3914, 13 ha 2609, 42 ha 9,96 mii lei 3 - populaţia locală - rareori vânzători în pieţe - rareori firme Bun reprezentativ pentru sit. Cules şi utilizat sporadic de către localnici Posibil să nu existe modificări semnificative cu privire la valorificarea acestor bunuri, cu toate că o revigorare a folosirii durabile a acestora ar fi de dorit. Aprovizionarea cu apă Alimentarea cu apă a oraşului Huşi Ecosistem acvatic (35% din sit) Ecosistem de arii umede (6%) 23.397 locuitori 15990,90 mii lei 5 - populaţia locală/regională - regii autonome - firme Serviciu important, repreyentativ pentru sit şi populaţia riverană Serviciul poate fi afectat de poluare, eutrofiyare, varianţii de debit
  • 38. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii ecosistemice Servicii de reglare Reglarea schimbărilor climatice Vegetaţia spontană din sit stochează carbonul şi reduce impactul schimbărilor climatice 82,94 mii lei 4 - toţi stakeholderii - vizitatorii - populaţia locală/regională, etc. Serviciu în stare bună Serviciu poate suferi modificări din cauza impactului schimbărilor climatice. Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație forestieră, praticolă Reglarea scurgerilor de apă Vegetaţia spontană din sit reduce, într- o măsură limitată, magnitudinea scurgerilor de apă. Pentru Râul Prut, prin barajul de la Stânca –Costești, riscul de inundaţii este estimat ca fiind de maximum 5 % 385,53 mii lei 4 - populaţia locală - afaceri din zonă Serviciu cu relevanţă moderată Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație forestieră şi praticolă Purificarea apei şi managementul deşeurilor Vegetaţia sitului are o anumită capacitate de purificare a apei 2508,60 mii lei 4 - populaţia locală - afaceri din zonă Serviciu cu importanţă moderată Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație forestieră şi praticolă Reglarea calităţii aerului vegetaţia forestieră, cea de tufărişuri şi cea ierboasă, ocupând în total 76 % din sit, are rol în asigurarea calității aerului 114,1 mii lei 4 - populaţia locală/regională - vizitatori Serviciu în stare bună Nu există riscuri majore de poluare a aerului. Serviciul poate fi afectat de reducerea suprafeței ocupate cu vegetație forestieră şi praticolă
  • 39. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii ecosistemice Servicii de reglare Controlul eroziunii Vegetația ierboasă și mai ales cea lemnoasă are rol de reducere a procesului de eroziune și rol de favorizare a depunerilor, aluviunilor. 385,53 mii lei 4 - proprietari de terenuri - mediu de afaceri Serviciu în stare bună Schimbarea modului de folosință a terenului în ultimii 15 – 20 de ani au crescut frecventa şi gravitatea inundaţiilor în bazinul Prutului. Arăturile - duc la scurgeri rapide de apă de suprafață și la eroziuni. Aratura perpendicular pe pantă creează făgașe pentru apă. Aceasta conduce la rate ridicate ale scurgerii și eroziune crescută. Polenizarea Controlul bolilor şi dăunătorilor ecosistemele de arii umede (6 %) ecosistemele praticole (22%), ecosistemul forestier (33 % din sit), în măsura vecinătăţii lor cu agroecosistemele. 237,22 mii lei 266,87 mii lei 4 - populaţia locală -proprietari de terenuri agricole -asociaţii agricole Serviciu important, în stare bună Serviciul poate fi afectat de extinderea terenurilor cu monoculturi şi de utilizare substanlor chimice în combaterea bolilor şi dăunătorilor Pentru prezervarea acestui serviciu se recomandă practicarea agriculturii tradiţionale Menţinerea diversităţii speciilor Situl prezervă un număr mare de specii, reprezentând o rezervă genetică potenţială 4 -populaţia locală/regională/ naţională -geneticieni/amelioratori/ conservaţionişti - comunitatea ştiinţifică Serviciu este în stare bună Serviciu poate fi ameninţat de practici nedurabile care au ca rezultat reducerea diversităţii speciilor (introducere de specii invazive, suprautilizare resurse, schimbarea categoriilor de utilizare a terenurilor, poluare). Servicii culturale
  • 40. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Posibilităţile de valorificare tradiţională a biodiversităţii şi serviciilor de furnizare din situl Râul Prut Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Estimare calitativă Estimare cantitativă Estimare monetară (lei) Scorul de importanţă relativă (pe scala: 1 - 5) Cine sunt beneficiarii ? Care este starea curentă a beneficiului /serviciului ecosistemic ? Evoluţia serviciului ecosistemic Servicii culturale Ecoturism şi recreere Situl este atractiv pentru pescuit, vânătoare, scăldat, plajă, înnot. 228,2 mii lei 3 - populaţia locală/regională - proprietarii de terenuri - administraţia - potenţiali turişti Serviciu este în evoluţie ascendentă Dezvoltarea acestui serviciu este posibilă în relaţie cu valorile conservative ale sitului Peisaj şi valori educative Peisaj specific malurilor de râu. Valorile educative reperezentative sunt habitatele şi speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000 70,92 mii lei 2 -populaţia şcolară din zonă -studenţi de la facultăţi de profil din centre universitare apropiate -cadre didactice şi cercetători din ţară şi din străinătate - potenţiali turişti Serviciu este important pentru prezervarea valorilor intrinseci ale sitului Este posibilă şi de dorit dezvoltarea acestui serviciu prin implicarea factorilor responsabili. Servicii de suport: producţia primară (fotosinteza), ciclul nutrienţilor, interacţiuni ecologice, procese evolutive 5 Categorie de servicii esenţiale pentru toate celelate servicii, respectiv pentru generarea de bunuri necesare populaţiei Rolul sitului în susţinerea dezvoltării rurale locale Prin produse recoltate de la speciile cu valoare alimentară şi prin potenţialul de valorificare a produselor animaliere obţinute din biomasa pentru animale, şi, într-o anumită măsură, prin apicultură. Rol consevativ şi educativ crescut. 535.015 mii lei lei VAN SEM -starea actuală 474.556 mii lei VAN BAU - starea alternativă Valoarea actualizată netă totală este mai mare în cazul scenariului SEM cu 60.459 mii lei ROL, față de scenariul BAU. În aceste condiții, din perspectiva tuturor serviciilor ecosistemice este mai eficientă conservarea sitului ROSCI0213 Râul Prut decât exploatarea sa în scopuri economice.
  • 41. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Ce reprezintă, de fapt, un produs local? Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local. Produse locale importante pentru conservarea naturii (High Nature Value Products). Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea terenurilor.
  • 42. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu important al dezvoltării economiei locale Produse alimentare, Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel local Servicii Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile, fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru sănătatea oamenilor şi a copiilor.
  • 43. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro • conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin utilizarea unor practici prietenoase cu mediul); • dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor agricole în sistem de fermă/ gospodărie; • păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea tradiţiilor în aceste zone rurale. Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:
  • 44. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local 1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă. 2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din generaţie în generaţie.
  • 45. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro 3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii (speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită unei intervenţii umane reduse. 4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale: • agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor; • utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha); • densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar); • intervenţie umană redusă; • existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).
  • 46. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată: • produse lactate, brânzeturi etc. • produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă. • dulceţuri, gemuri şi compoturi • miere şi produse din miere • produse din fructe de padure şi ierburi medicinale • vin şi sucuri naturale • băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.
  • 47. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Potenţial de utilizare şi certificare pentru Râul Prut -Certificare produse din peşte -Certificare produse artizanale din papură, stuf, salcie -Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit: lactate sau carne -Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului
  • 48. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Cerinţe privind certificarea produselor: Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții: să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit; să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului, prin care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare,  să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare realizate manual  să dovedească un mod de lucru tradiţional.
  • 49. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Produsele tradiţionale Un produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de specialitate tradițională garantată. Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată, un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere de Înregistrare, care include: • caietul de sarcini • o fotografie a produsului • un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.
  • 50. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Caietul de sarcini trebuie să cuprindă: • informaţii referitoare la numele produsului alimentar, • indicaţia geografică, • descrierea produsului alimentar, • delimitarea ariei geografice, • dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică delimitată, • descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea produsului, • elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria geografică menţionată. descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de preparare).
  • 51. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă. Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:  a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării),  a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole). Agricultura tradiţională : Cultivarea soiurilor de plante şi Creşterea raselor locale perfect adaptate la condiţiile de mediu locale
  • 52. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Agricultura ecologică Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător. În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care respectă:  mediul înconjurător şi ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.
  • 53. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea convenţională, prin : restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi sisteme intensive de creştere a animalelor şi interzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a derivatelor acestora. Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau „organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea Europeană.
  • 54. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Produsele ecologice Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta), producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare. Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor putea eticheta produsele ca fiind ecologice.
  • 55. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă următoarele menţiuni:  referirea la modul de producţie ecologic,  sigla « ae » , sigla naţională specifică produselor ecologice, numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs ecologic.
  • 56. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro TURISM Managementul conservării + marketing + promovare = servicii din turism şi branduri locale. Servicii din turism:  locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public- sănătate populaţie tânără stabilă. Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.
  • 57. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală
  • 58.
  • 59. eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro Ingrediente necesare: 1.Conştientizare! 2.Bunăvoinţă! 3.Dorinţa de a trăi mai bine! 4.Valorificarea oportunităţilor! 5.Încredere şi optimism!
  • 61. Proiect finanțat prin: Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014 Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor” Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1: “Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice” Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui Manager de proiect: Mădălina NISTOR Tel/fax: 0335818813 E-mail: acmi_vaslui@outlook.com Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014 Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro