Mata carja

”Conservarea Biodiversității și
Dezvoltare Economică”
www.eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro

eeagrantsmediu.ro | www.eeagrants.org | www.acmi.ro
1. Prezentare proiect
2. Ce este NATURA 2000 ?
3. NATURA 2000 în judeţul Vaslui
4. Beneficii ale reţelei NATURA 2000
5. Situl ROSPA0130 MAŢA - CÂRJA –
RĂDEANU(prezentare, servicii ecosistemice, etc)
2. Ce este un produs local ?
3. Produsele tradiţionale şi certificarea lor
4. Agricultură tradiţională
5. Agricultură ecologică
6. Turism
CUPRINS:

Aplicant:
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la
principalele sectoare economice”

Obiectiv general:
Îmbunătățirea cunoștințelor și a politicilor privind contribuția ecosistemelor
din siturile Natura 2000 la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană din
România
Obiective specifice:
1. Evaluarea contribuției ecosistemelor din 15 situri Natura 2000 din
județul Vaslui la dezvoltarea economică şi bunăstarea umană
2. Creșterea nivelului de informare şi conștientizare cu 30 % a grupurilor
interesate din zonele siturilor Natura 2000 din județul Vaslui în scopul
menținerii și ameliorării ecosistemelor și a serviciilor aferente

Localizarea proiectului:
Zona vizată de proiect se întinde pe arealul a 15 situri Natura 2000, cu suprafata de 62407,5 ha în 71 de unităţi
administrative :
•Fânațurile de la Glodeni- sit Natura 2000 (SCI),având codul ROSCI0080– cu suprafață de 75 ha
•Movila lui Burcel- SCI), având codul ROSCI0117– cu suprafață de 13 ha
•Pădurea Bădeana- (SCI), având codul ROSCI0133– cu suprafață de 61 ha
•Pădurea Bălteni-Hârboanca - (SCI), având codul ROSCI0158– cu suprafață de 526 ha
•Pădurea Seaca-Movileni - (SCI),având codul ROSCI0169– cu suprafață de 51 ha
•Râul Prut- (SCI),având codul ROSCI0213– cu suprafață de 12506 ha
•Colinele Elanului - (SCI),având codul ROSCI0286– cu suprafață de 755 ha
•Lacurile din jurul Măscurei - (SCI),având codul ROSCI0309– cu suprafață de 1160 ha
•Oșești-Bârzești - (SCI),având codul ROSCI0330– cu suprafață de 1449 ha
•Pădurea Dobrina-Huși - (SCI),având codul ROSCI0335– cu suprafață de 8518 ha
•Râul Bârlad între Zorleni și Gura Gârbovățului– (SCI), având codul ROSCI0360– cu o suprafață de
2569 ha
•Coasta Rupturile Tanacu- (SCI), având codul ROSCI0041– cu suprafață de 328 ha
•Horga Zorleni– (SPA), având codul ROSPA0119 – cu o suprafață de 20188 ha
•Pădurea Miclești – (SPA), având codul ROSPA0096 – cu o suprafață de 8473,5 ha
•Mața – Cârja Rădeana–(SPA), având codul ROSPA0130– cu o suprafață de 5735 ha

Activități principale:
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de importanță comunitară (SCI) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Realizarea studiilor privind contribuția ecosistemelor din ariile naturale
protejate de protecție avifaunistică (SPA) Natura 2000 la principalele
sectoare economice
Aceste activități presupun:
o analiză din punct de vedere al potențialului economic existent al zonei precum
identificarea tuturor posibilităților de dezvoltare în ceea ce privește activitățile tradiționale din
zonă
 identificarea atât a piețelor cât și a modalităților de promovare a produselor/serviciilor care
nu afectează statutul ariei protejate
 stabilirea criteriilor de selecție a produselor/serviciilor care vor fi alese spre a fi
înregistrate/certificate

Activități principale
Organizarea a 30 întâlniri pentru a selecta produsele locale care vor fi
înregistrate/certificate
- câte 2 întâlniri în fiecare arie naturală protejată, unde se va discuta despre diferitele
forme de înregistrare juridică cu actorii principali din zonă și care împreună vor putea
să pună bazele unei asociații (ex. meșteșugari, operatori de ecoturism/agroturism,
producători, fermieri, etc).
Înregistrarea și promovarea a cel puțin 3 produse/servicii locale
-după finalizarea studiilor în baza cărora vor fi identificate oportunitățile locale (produse
sau servicii) acestea vor fi valorificate prin înregistrarea legală/certificarea acestora ca
și produse tradiționale/locale, de indicație geografică.
-se vor organiza 15 ateliere cu posibilii beneficiari
-se va organiza 1 târg cu produse/servicii bio-eco-naturale certificate (unde vor
participa cel puțin 20 de exponzanți locali )

Activități principale
Elaborarea a cel puțin 3 planuri de afaceri prietenoase mediului
-ca urmare a identificării tendinței locale cât și a oportunităților de dezvoltare
antreprenorială construită pe valorile ariei protejate Natura 2000 se va organiza 1
work-shop, în care se va face instruirea privind elaborarea unui plan de afaceri.
Derularea acțiunilor de informare și publicitate pentru proiect și a
campaniei de conștientizare a populației
-o campanie de informare/conștientizare NATURA – viața și casa noastră, cu scopul
de a informa publicul larg cu privire la faptul că:
• siturile pot juca un rol vital în susținerea bunăstării economice şi sociale a
populațiilor umane,
• trebuie cunoscute măsurile de management care trebuie aplicate pentru
asigurarea unei stări de conservare favorabile a speciilor/habitatelor din sit.

“Un sit Natura 2000 este mai mult
decât o arie de protecţie pentru specii şi
habitate, pentru că el poate juca un rol
foarte important în dezvoltarea socio-
economică a comunităţii locale sau
regionale.”

Datorită Directivelor Natura 2000, Europa deține cea
mai mare rețea de arii naturale protejate din lume –
rețeaua Natura 2000 – o „țesătură” de zone de viață
sălbatică.
 18% din suprafața terestră și
 4% din suprafața marină.
În România - 583 de situri Natura 2000 acoperă aproape
un sfert din suprafața țării.

La definirea acestor situri NU s-a plecat de la ideea unei protecții
stricte, care să interzică activitatea umană.
Dimpotrivă, în numeroase situri Natura 2000 activitățile umane de
gospodărire a resurselor naturale pot și au continuat.
În multe cazuri supraviețuirea până în prezent a habitatelor și a
speciilor din siturile Natura 2000 se datorează în special tehnicilor
agricole tradiționale, care au contribuit la gospodărirea durabilă a
pădurilor, pășunilor sau fâneţelor.

Reţeaua NATURA 2000 în
judeţul Vaslui

Situri de tip SCI declarate la nivel naţional - 15
(Ord. M.M.P. nr. 2387/29.09.2011 pentru modificarea
Ordinului mediului şi dezvoltării durabile nr. 1964/2007)

Situri de tip SPA declarate la nivel naţional - 4
(Hotărârii de Guvern nr. 971/05.10.2011 pentru modificarea şi completarea HG
nr. 1287/2007 privind declararea de noi arii de protecţie specială avifaunistică)

Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
sunt menţinute activităţile economice, dar cu accent deosebit pe
conservarea speciilor şi habitatelor pentru care au fost declarate.
 pot fi permise activităţi agricole tradiţionale, unele dintre acestea necesare
pentru menţinerea peisajelor (de exemplu, pajiştile montane), cultivarea şi
obţinerea produselor ecologice - legume, fructe, produse lactate, carne, sucuri
de fructe, activităţi de vânătoare şi pescuit, cu condiţia ca siturile Natura
2000 să îşi păstreze obiectul conservării
exploatarea terenurilor agricole nu trebuie să conducă însă la degradarea
sau distrugerea habitatelor naturale şi a speciilor de plante şi animale de
interes comunitar, pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.

Natura 2000 - este ceva nou şi restrictiv?
Aceste activităţi trebuie să respecte măsurile minime de management pentru
speciile de interes comunitar, de exemplu:
respectarea perioadelor de reproducere, cuibărit, popas şi iernat;
exploatarea masei lemnoase - în funcţie de habitatul / specia pentru care
zona a fost declarată sit Natura 2000;
construcţii din materiale tradiţionale, în acord cu arhitectura zonei;
activităţi de promovare şi dezvoltare a turismului durabil, cu accent pe
ecoturism.

Nu vor fi permise în zonele protejate construcţii şi lucrări de infrastructură care
afectează habitatele/ speciile pentru care zona a fost declarată sit Natura 2000.
Activităţile din siturile Natura 2000 se vor supune procedurii de evaluare a impactului
de mediu, dacă lucrările prevăzute afectează habitatele şi/ sau speciile pentru care acea
arie a fost declarată sit Natura 2000
 Declararea unei zone ca sit Natura 2000 nu va afecta dreptul de proprietate asupra
terenurilor;
În cazul în care vor exista activităţi care trebuie oprite, datorită declarării unei zone
drept sit Natura 2000, fermierii, proprietarii, administratorii şi concesionarii de terenuri
vor primi plăţi compensatorii.

Beneficii NATURA 2000
1. Beneficiile ecosistemului
 Menţinerea rezervelor de apă
 Evitarea pretratării apei
 Reducerea eroziunii solului
 Evitarea inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a
viiturilor
 Reducerea cheltuielilor de sănătate (aer curat, mediu
înconjurător ce transmite optimism)

Beneficii socio-economice
 Investiţii noi şi fonduri externe
 Producerea şi promovarea de branduri locale
 Turism
 Locuri de muncă
 Relaxarea şi petrecerea timpului liber
 Promovarea tezaurului natural şi cultural
 Oportunităţi pentru educaţie,infrastructură, sănătate etc.
“Prezenţa unui sit Natura 2000 într-o regiune
poate funcţiona ca o rampă de lansare ”

Beneficii NATURA 2000
Producerea şi promovarea de branduri locale
Danemarca: “cartofii de Vildmose”
Polonia: “sare din Laessoe”
Austria: “ulei de dovleac din regiunea Mur”
Estonia: “ceapă din Piirissaar”
Concluzie: se pot creea produse noi, se poate accentua
valoarea celor deja existente, subliniind particularităţile
benefice.

2. SITUL ROSPA0130 MAŢA - CÂRJA –
RĂDEANU
.
Se întinde pe teritoriul a 2 judeţe:
 în judeţul Vaslui cu 66% din suprafaţă
(3782,5 ha), în comunele Blageşti (7%),
Fălciu (10%) şi Murgeni (14%) şi
 în judeţul Galaţi cu 34% din
suprafaţă, în comunele Căvădineşti (12%),
Oancea (6%) şi Suceveni (4%).
Este situat în lunca râului Prut, în aval de
localitatea Fălciu (judeţul Vaslui) şi se
întinde până aproape de localitatea
Oancea (judeţul Galaţi).

Principalele ecosisteme existente în Situl Maţa - Cârja - Rădeanu sunt:
 cele acvatice (lacuri şi bălţi naturale sau amenajate piscicol) şi
 cele forestiere
Clasele de habitate şi distribuţia terenurilor din acest sit sunt organizate
după cum urmează:
- Teren arabil: 5%
- Păşuni: 6%
- Vii şi livezi: 2%
- Pajişti naturale şi stepe: 24%
- Râuri şi lacuri: 32%
- Mlaştini şi turbării: 29%
- Păduri de foioase: 2%

Se regăsesc, în sit, efective importante ale unor specii de
păsări protejate, din urmatoarele categorii:
• 17 specii din Anexa 1 a Directivei Păsări
• 18 alte specii migratoare listate în anexele Conventiei asupra
speciilor migratoare (Bonn);
• 3 specii periclitate la nivel global.

Aceste păsări folosesc aria protejată ca loc de:
• cuibărit: Aythya nyroca, Alcedo atthis, Ardea purpurea, Ardeola
ralloides, Plegadis falcinellus, Egretta alba, Nycticorax nycticorax,
Circus aeruginosus, Lanius minor, Botaurus stellaris, Lanius
collurio.
• staţionare în perioada de migraţie: Aquila heliaca, Ciconia
ciconia, Ardeola ralloides, Milvus migrans, Pelecanus onocrotalus,
Anser anser, Limosa limosa, Tringa erythropus, Numenius arquata,
Phalacrocorax carbo, Larus ridibundus, Anas strepera, Vanellus
vanellus, Tringa tetanus, Anas querquedula, Aythya ferina, Fulica
atra, Larus cachinnans, Anas tyrhynchos, Cygnus olor. În perioada
de migraţie, aria protejată găzduieşte peste 20.000 de exemplare de
păsări de baltă.
• iernat: Haliaeetus albicilla, Circus cyaneus.

Speciile de animale din sit, contribuie la susţinerea
următoarelor servicii:
• Servicii de furnizare a resurselor materiale pentru viaţă: carne,
lapte, brânză, lână, blană, untură (animale domestice şi sălbatice:
nevăstuica, căproirul, vulpea, viezure, iepure, veveriţa)
• Servicii de regularizare: aerarea solului (popândău, cârtiţa,
orbete, râma), polenizare (albina, bondar, gândaci, fluturi, lilieci),
controlul biologic (dispersia seminţelor-popândău, controlul bolilor
şi dăunătorilor - himenoptere parazitoide, mustelide).
• Servicii de habitat: toate speciile
• Servicii culturale: educaţie şi cercetare (popândăul, rozătoare,
insecte, păsări); recreere (dihorul, pisica, pârş, păsări), pescuit
(peşti).

Alburnus alburnus – obletele săbioară
Cobitis taenia -zvârlugă
Carassius carassius humilis - carasul
Gasterosteus aculeatus - ghidrinul

Aquila heliaca acvila de munte

Barza
Sfrânciocul roșu
Ardeola ralloides stârc galben
Alcedo atthis pescăruş albastru
Anas strepera raţa mare
Aythya ferina rața cu cap castaniu

Dumbrăveanca
)
(dendrocopus syriacus)Fulica atra
lişita

Ciocârlie
Tringa erythropus fluierarul negru
Larus ridibundus pescăruş râzător

Podiceps nigricollis corcodel cu gat negru
Tadorna tadorna călifar alb

Corelarea serviciilor ecosistemice cu bunăstarea umană

Serviciile
ecosistemice
furnizate de
habitatele
forestiere
Serviciul ecosistemic
Scor de importanță
relativă/ec.acv.
Scor de importanță
relativă/ec.ar.umd.
Beneficiari cheie
1. Servicii de furnizare
1. Biomasă
1.1.1.Hrană în agricultură
1.1.2.Biomasa non-agricolă
1.1.3.Biomasa pentru animale
0
5 (peşte)
0
0
0
1 (vegetaţie ierboasă)
- proprietari de luciu de apă/teren
umed
- investitori privaţi
1.4.Materii prime/materiale
0 2 (stuf, papură, salcie) - proprietari
- investitori
1.5. Combustibil din biomasă 0 1 (vegetaţie lemnoasă) - proprietari de terenuri
1.6.Resurse medicinale 0 1 - proprietari de terenuri
1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri
1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri
1.9. Aprovizionarea cu apă 5 1 - proprietari de terenuri
2. Servicii de reglare
2.1.Reglarea schimbărilor climatice
3 2
-populația locală/regională/
2.2.Reglarea scurgerilor de apă 4 4 - populația locală
2.3.Purificarea apei și managementul
deșeurilor
4 2
- populația locală
2.4.Reglarea calității aerului 3 3 - populația locală/regională
2.5.Controlul eroziunii 2 3 -populația locală/sector privat
2.6.Control bolilor şi dăunătorilor
1 3 -populația locală/regional
- sector privat
2.7.Reglarea sănătății umane 3 3 -populația locală/regională
2.8.Polenizarea 0 2 -populația locală
2.9.Menținerea diversității (genetice) a
speciilor
3 1 -populația locală/regională/
națională
3. Servicii culturale
3.1.Ecoturism și recreere
3 1 -populația locală/regională
sector public/privat
2. Peisaj și valori educative
3 2 -populația
locală/regională/națională
Serviciile furnizate de ecosisteme acvatice (32 %) şi de ecosisteme de arii umede (29%) din sit

Serviciile
ecosistemice
furnizate de
habitatele
forestiere
Serviciul ecosistemic Scor ec.prat. Scor agroec. Beneficiari cheie
1. Servicii de furnizare
1. Biomasă
1.1.1.Hrană în agricultură
1.1.2.Biomasa non-agricolă
1.1.3.Biomasa pentru animale
0
0
3 (sp. praticole)
1 (sp. de cultură)
0
1 (sp.furajere)
- proprietari de terenuri
1.4.Materii prime/materiale 1 (vertebrate) 1 (sp. de plante tehnice) - proprietari de terenuri
1.5. Combustibil din biomasă 0 0 - proprietari de terenuri
1.6.Resurse medicinale 1 (sp. medicinale) 0 - proprietari de terenuri
1.7. Resurse ornamentale 0 0 - proprietari de terenuri
1.8. Resurse pentru bioprospectare 0 0 - proprietari de terenuri
1.9. Aprovizionarea cu apă
0 0
- proprietari de terenuri
2. Servicii de reglare
2.1.Reglarea schimbărilor climatice
3 1
-populația locală/regională
2.2.Reglarea scurgerilor de apă 3 1 - populația locală
2.3.Purificarea apei și managementul
deșeurilor
3 1
- populația locală
2.4.Reglarea calității aerului 3 1 - populația locală/regională
2.5.Controlul eroziunii 3 0 -populația locală/sector privat
2.6.Control bolilor şi dăunătorilor
3 0 -populația locală/regional
- sector privat
2.7.Reglarea sănătății umane 2 1 -populația locală/regională
2.8.Polenizarea 3 0 -populația locală
2.9.Menținerea diversității (genetice) a
speciilor
2 1 -populația locală/regională/
națională
3. Servicii culturale
3.1.Ecoturism și recreere
2 1 -populația locală/regională
sector public/privat
2. Peisaj și valori educative 2 1 -populația locală/regională/națională
Serviciile furnizate de ecosistemele praticole (30%) şi de agroecosistemele (6%) din sit

Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Activităţi Ameninţări Intervenţii
Servicii de reglare
Reglarea scurgerilor de apă;
purificarea apei şi
managementul deşeurilor;
reglarea calităţii aerului;
controlul eroziunii; controlul
bolilor şi dăunătorilor;
reglarea sănătăţii umane;
polenizarea; menţinerea
diversităţii speciilor
-aceste servicii asigură
calitatea mediului abiotic (apă,
aer, sol), reglează regimul
climatic, temperatura,
precipitaţiile, furtunile,
căderile de grindină şi, în
acest mod, asigură sănătatea
populaţiei şi menţinerea
productivităţii serviciilor de
aprovizionare
- serviciile de polenizare şi
control biologic au un rol
fundamental în asigurarea
calităţii produselor alimentare
din sit/din împrejurimile
acestuia, libere de substanţe
chimice
- supraexploatarea serviciilor de
furnizare duce, inevitabil, la
declinul serviciilor de reglare,
implicit a capacităţii
ecosistemelor de a oferi surse de
hrană, apă, materii prime,
energie
- orice formă de
supraexploatare a
ecosistemelor, a habitatelor şi
speciilor şi a resurselor oferite
de acestea duce la declinul
serviciilor de reglare;
- declinul serviciilor de reglare
duce tragic la afectarea calităţii
aerului, apei şi solului,
respectiv la accetuarea
fenomenelor climatice extreme,
la daune în plan material, şi nu
numai.
- consecutiv, serviciile de
aprovizionare sunt afectate,
deci sursele de bază ale
existenţei umane.
Scenariul 1 de intervenţie: sunt protejate de
la declin habitatele/ecosistemele şi speciile de
interes conservativ;
Scenariul 2 de intervenţie: sunt protejate
speciile protejate, dar şi cele comune; sunt
protejate habitatele, se menţine starea lor
favorabilă de conservare; biodiversitatea şi
serviciile sale de furnizare, în ansamblu, sunt
valorificate durabil; se menţine capacitatea
serviciilor de reglare de a contribui la
bunăstarea umană.
Scenariul 3 de intervenţie: nu se face nimic,
atât speciile protejate, cât şi cele comune intră
în declin, precum şi habitatele şi serviciile de
furnizare ale acestora; se exploatează
nedurabil; pe termen mediu şi lung serviciile
de suport ale ecosistemelor intră în declin şi
apoi toate celelalte servicii; nu se agigură
şanse pentru agricultura ecologică, pentru
certificare eco de produse tradiţioanale;
sănătatea ecosistemelor şi a populaţiei este
afectată; şansele de redresare economică sunt
compromise.
Posibilităţile de valorificare a serviciilor de reglare, culturale şi de suport asociate ecosistemelor sitului
ROSPA0130 Maţa - Cârja – Rădeanu

Categoria de beneficiu Descrierea beneficiului Activităţi Ameninţări Intervenţii
Servicii culturale
Ecoturism şi recreere
Peisaj şi valori educative
Există potenţial turistic în
zonă
Peisaj specific cu iz arhaic
tradiţional moldovenesc
Valorile educative
reprezentative sunt habitatele
şi speciile pentru care zona a
fost declarată sit Natura 2000
-vizite în sit: turişti, riverani,
rude de la oraş, pescari,
vânători, elevi, studenţi,
cercetători, pasionaţi de natură,
culegători de plante
medicinale– în scop recreativ
- există valori intrinseci ale
biodiversităţii cu potenţial de
valorificare în plan educaţiv şi
ştiinţific
- lipsa investiţiilor în
infrastructura rutieră, cea de
vizitare şi cea turistică
- lipsa unui plan de
management al vizitatorilor în
sit (trasee de vizitare, materiale
informative, ghidaj ştiinţific)
- lipsa unui plan de promovare
a valorilor potenţiale ale
biodiversităţii pentru turism şi
recreere; lipsa informaţiilor pe
siturile web al primariilor cu
privire la aria naturală
protejată
- lipsa unui management corect
al deşeurilor
- creşterea impactului antropic
asupra habitatelor şi speciilor,
degradarea/declinul acestora
- lipsa iniţiativelor din partea
factorilor responsabili, inclusiv
din partea sectorului educativ
Scenariul de intervenţie: sunt protejate
habitatele/ecosistemele şi speciile de interes
conservativ de la declin;
Scenariul de intervenţie: sunt protejate
speciile protejate, dar şi cele comune; sunt
protejate habitatele, se menţine starea lor
favorabilă de conservare; biodiversitatea şi
serviciile sale, în ansamblu, sunt valorificate
durabil; se menţine capacitatea ecosistemelor
de a susţine un turism durabil; sunt realizate
intervenţii active din partea factorilor
responsabili pentru dezvoltarea ecoturismului
şi recreerii în sit
atât speciile protejate, cât şi cele comune
intră în declin, precum şi habitatele şi
serviciile de acestora; se exploatează
nedurabil; pe termen mediu şi lung serviciile
de suport ale ecosistemelor intră în declin şi
apoi toate celelalte servicii; nu se agigură
şanse pentru agricultura ecologică, pentru
certificare eco de produse tradiţioanale;
sănătatea ecosistemelor şi a populaţie este
afectată; dezvoltarea turismului în zonă este
compromisă; şansele de redresare economică
sunt minime.

Serviciide reglare
Servicii de suport: producţia
primară (fotosinteza), ciclul
nutrienţilor, interacţiuni
ecologice, procese evolutive
-Suţin toate celelalte servicii - studii ştiinţifice
- proiecte de cercetare
- proiecte POS MEDIU
- alte proiecte europene/
internaţinale
- lipsa de interes din partea
autorităţilor
- neluarea în considerare a
concluziilor şi recomandărilor
diverselor studii realizate în zonă
Scenariul de intervenţie: sunt protejate de la
declin habitatele/ecosistemele şi speciile de
interes comunitar;
Scenariul de intervenţie: sunt protejate speciile
protejate, dar şi cele comune; sunt protejate
habitatele, se menţine starea lor favorabilă de
conservare; biodiversitatea şi serviciile sale, în
ansamblu, sunt valorificate durabil; se menţine
capacitatea ecosistemelor de a susţine un turism
durabil; sunt realizate intervenţii active din
partea factorilor responsabili pentru consevarea
biodivesităţii şi valorificarea ei durabilă
atât speciile protejate, cât şi cele comune intră în
declin, precum şi habitatele şi serviciile acestora;
se exploatează nedurabil; pe termen mediu şi
lung serviciile de suport ale ecosistemelor intră
în declin şi apoi toate celelalte servicii; nu se
agigură şanse pentru agricultura ecologică,
pentru certificare eco de produse tradiţioanale;
sănătatea ecosistemelor şi a populaţie este
afectată; nu se iau în considerare diversele studii
care scot în evidenţă importanţa ecosistemelor şi
a serviciilor acestora; dezvoltarea în zonă este
compromisă; şansele de redresare economică
sunt minime.
Rolul sitului în susţinerea
dezvoltării rurale locale
Prin produse ale sitului
(produse animaliere, fructe,
plante medicinale, , vin, pâine),
prin potenţialul dat de
apicultura ecologică şi cel
educativ – recreativ (şi turistic).
-Certificare produse din peşte
-Certificare produse artizanale din papură, stuf,
salcie
-Certificare de produse de la animale hrănite cu
biomasa vegetală din sit: lactate sau carne
-Dezvoltare programe educative asociate
conservării biodiversităţii sitului
- Dezvoltare infrastructură şi trasee turistice

Ce reprezintă, de fapt, un produs local?
Munca oamenilor care practică agricultura cu valoare naturală ridicată
generează ceea ce îndeobște este cunoscut ca produs local.
Produse locale importante pentru conservarea naturii
(High Nature Value Products).
Ele sunt produsele care ajută la menţinerea peisajelor naturale din zonele
rurale, prin continuarea practicilor agricole într-un mod tradiţional, practici
încă aplicate de fermieri pentru creşterea animalelor şi gospodărirea
terenurilor.

Produsele locale, totodată, se constituie ca un principiu
important al dezvoltării economiei locale
Produse alimentare,
Bunuri şi obţinute şi consumate la nivel local
Servicii
Atât alimentele şi practicile agricole prin care pământul, păşunile,
fâneţele şi livezile sunt gospodărite, cât și modul în care animalele
sunt crescute şi îngrijite joacă un rol esenţial atât în crearea şi
menţinerea culturii locale, a peisajului, dar mai ales pentru
sănătatea oamenilor şi a copiilor.

• conservarea biodiversităţii spaţiului rural (speciilor
şi asociaţiilor de plante şi animale dependente de
acest mediu), conservarea habitatelor şi a peisajelor
rurale, precum şi la protecţia resurselor naturale (prin
utilizarea unor practici prietenoase cu mediul);
• dezvoltarea economiei locale, sprijinind fermierii
de semi-subzistenţă, prin menţinerea activităţilor
agricole în sistem de fermă/ gospodărie;
• păstrarea patrimonului cultural şi perpetuarea
tradiţiilor în aceste zone rurale.
Un produs local important pentru conservarea naturii este acel produs care ajută la:

Criteriile specifice pentru a defini şi recunoaşte un produs local
1. sprijină economia locală: prin valorificarea produselor locale veniturile
obţinute se întorc la fermieri şi astfel ajută la susţinerea pe viitor a activităţii
acestora şi la menţinerea sistemului tip fermă.
2. conservă şi menţine patrimoniul cultural şi identitatea zonelor rurale
prin perpetuarea tradiţiilor şi obiceiurilor locale: sărbători locale şi
festivaluri în cadrul cărora se promovează porturile, obiceiurile şi produsele
lor, dar şi practicarea păstoritoritului, o meserie tradiţională transmisă din
generaţie în generaţie.

3. contribuie la păstrarea peisajelor rurale, prin conservarea biodiversităţii
(speciilor de plante şi animale), habitatelor şi resurselor naturale, datorită
unei intervenţii umane reduse.
4. ajută la menţinerea practicilor agricole tradiţionale:
• agricultura extensivă, principalul mod de utilizare a terenurilor;
• utilizarea îngrăşamintelor organice (gunoi de grajd) conform cerinţelor de
fertilizare a pajistilor (utilizarea gunoiului de grajd este permisă până în
echivalentul a maxim 30 kg. N s.a./ha);
• densitatea redusă a animalelor, respectând capacitatea naturală de producţie
a păşunilor (păşunatul se efectuează cu maxim 1 UVM pe hectar);
• intervenţie umană redusă;
• existenţa redusă a mecanizării (cosit manual).

Gama de produse care pot fi considerate locale şi cu valoare naturală ridicată:
• produse lactate, brânzeturi etc.
• produse din carne de oaie şi vită: cârnaţi, pastramă.
• dulceţuri, gemuri şi compoturi
• miere şi produse din miere
• produse din fructe de padure şi ierburi medicinale
• vin şi sucuri naturale
• băuturi spirtoase: palincă, ţuică etc.

Potenţial de utilizare şi certificare pentru situl MÂȚA-CÂRJA
- RĂDEANU:
- Certificare produse din peşte
- Certificare produse artizanale din papură, stuf, salcie
- Certificare de produse de la animale hrănite cu biomasa vegetală din sit:
lactate, carne
- Dezvoltare programe educative asociate conservării biodiversităţii sitului
- Dezvoltare infrastructură şi trasee turistice

Cerinţe privind certificarea produselor:
Pentru ca un produs tradiţional să figureze în Registrul Național al
Produselor Tradiționale trebuie îndeplinite următoarele condiții:
să fie fabricat din materii prime locale/provenite din sit;
să fie obținut pritr-o reţetă/metodă de prelucrare specifică locului, prin
care să reflecte un tip tradiţional de producţie şi/sau de prelucrare,
 să aibă în procesul de obţinere a produsului şi operaţiuni de prelucrare
realizate manual
 să dovedească un mod de lucru tradiţional.

Produsele tradiţionale
Un produs tradiţional autentic este unul înregistrat sub denumirea de
specialitate tradițională garantată.
Pentru a-şi putea înregistra produsul drept specialitate tradiţională garantată,
un producător trebuie să depună, la sediul Direcţiei pentru Agricultură şi
Dezvoltare Rurală (DADR) a judeţului în care realizează produsul, o Cerere
de Înregistrare, care include:
• caietul de sarcini
• o fotografie a produsului
• un buletin de analiză emis de Direcţia Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa
Alimentelor.

Caietul de sarcini trebuie să cuprindă:
• informaţii referitoare la numele produsului alimentar,
• indicaţia geografică,
• descrierea produsului alimentar,
• delimitarea ariei geografice,
• dovada faptului că produsul alimentar e originar din aria geografică
delimitată,
• descrierea metodei de obţinere a produsului alimentar, trasabilitatea
produsului,
• elemente care justifică legătura între caracteristicile produsului şi aria
geografică menţionată.
descrierea caracteristicilor tradiţionale (reţetă, ingrediente, mod de
preparare).

Agricultura tradiţională presupune practici agricole care s-au păstrat de-a lungul
anilor şi tehnici care nu au fost preluate din agricultura modernă.
Agro-ecosistemele tradiţionale sunt caracterizate prin utilizarea în mod responsabil:
 a resurselor domestice (plante cultivate şi animale crescute în gospodării),
 a resurselor din afara fermei (plante medicinale, fructe de pădure, resurse piscicole).
Agricultura tradiţională :
Cultivarea soiurilor de plante şi
Creşterea raselor locale perfect adaptate la
condiţiile de mediu locale

Agricultura ecologică
Agricultura ecologică este o nouă abordare a sistemului agricol de
producţie, care pune accent pe calitatea produselor şi pe valoarea lor
nutritivă, fără ca procesul de producţie să afecteze mediul înconjurător.
În agricultura ecologică cultivarea plantelor, creşterea animalelor şi
producerea de alimente se realizează prin utilizarea de tehnologii care
respectă:
 mediul înconjurător şi
ciclul natural de viaţă al ecosistemelor.

Agricultura ecologică se deosebeşte fundamental de cea
convenţională, prin :
restricţiile drastice privind folosirea de fertilizanţi şi pesticide de
sinteză, stimulatori şi regulatori de creştere, hormoni, antibiotice şi
sisteme intensive de creştere a animalelor şi
interzicerea strictă a organismelor modificate genetic (OMG) şi a
derivatelor acestora.
Agricultura ecologică mai poartă denumirea de „biologică” sau
„organică”, termeni utilizaţi în mod frecvent şi acceptaţi de Uniunea
Europeană.

Produsele ecologice
Pentru obţinerea şi comercializarea produselor ecologice, care poartă eticheta şi
sigla comunitară specifică modului de producţie ecologic (foto dreapta),
producătorii trebuie să parcurgă un proces strict de certificare.
Astfel, înainte de a putea obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu
menţiunea ,,produs obţinut din agricultura ecologică” exploataţia trebuie mai
întâi să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani
În urma inspecţiilor efectuate de organismele de control, operatorii care au
respectat regulile de producţie vor primi certificatul de produs ecologic şi îşi vor
putea eticheta produsele ca fiind ecologice.

Eticheta aplicată produselor ecologice trebuie să includă
următoarele menţiuni:
 referirea la modul de producţie ecologic,
 sigla « ae » ,
sigla naţională specifică produselor ecologice,
numele şi codul organismului de inspecţie şi certificare
care a efectuat inspecţia şi a eliberat certificatul de produs
ecologic.

TURISM
Managementul conservării + marketing + promovare =
servicii din turism şi branduri locale.
Servicii din turism:
 locuri de muncă-educaţie-infrastructură- transport public-
sănătate
populaţie tânără stabilă.
Observaţie: diversificarea economică în zonele rurale conduce
către o relaxare a dependenţei faţa de agricultura intensivă.

Timpul petrecut în natură, în care ne bucurăm de peisaje, diversitatea și bogăția de
culori, forme, miresme și sunete ne aduce beneficii enorme de sănătate fizică și mentală

Ingrediente necesare:
1.Conştientizare!
2.Bunăvoinţă!
3.Dorinţa de a trăi mai bine!
4.Valorificarea oportunităţilor!
5.Încredere şi optimism!

Proiect finanțat prin:
Granturile SEE - Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor
Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European (SEE) 2009-2014
Programul RO02 ”Biodiversitate și servicii ale ecosistemelor”
Apelul pentru propuneri de proiecte nr. 1:
“Studii și formare privind contribuția ecosistemelor naturale la principalele sectoare economice”
Asociația Construim Mereu Împreună Vaslui
Manager de proiect: Mădălina NISTOR
Tel/fax: 0335818813
E-mail: acmi_vaslui@outlook.com
Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a granturilor SEE, 2009-2014
Pentru mai multe informații puteți vizita www.eeagrants.orgsauwww.fondong.fdsc.ro

Mata carja

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Mata carja

Similar to Mata carja (13)

Mata carja