SlideShare a Scribd company logo
1 of 22
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
       “Gheorghe Ionescu - Şişeşti”




Institutul de Cercetare – Dezvoltare
pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi
             Acvacultură
                Galaţi
Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice
         “Gheorghe Ionescu - Şişeşti”

 PLAN SECTORIAL – ADER 2020
Contractor:
INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE ACVATICĂ,
PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ GALAŢI
Obiectivul general:      DDZ              Numărul /codul 7.3.2
(acronim)                                 proiectului
Contract: (număr/an)     7.3.2./2011      Act Adiţional: -
                                          (număr/an)
Anul          01.11.2011 Anul finalizării 30.10.2014     36
începerii
Denumirea DEZVOLTAREA SISTEMELOR RECIRCULANTE, SUPORT PENTRU
proiectului: DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI PISCICOLE

Denumirea    CERCETĂRI   ŞI   ANALIZE    ASUPRA   PERFECŢIONĂRII
fazei :      SISTEMELOR   RECIRCULANTE    SUB   ASPECT   TEHNIC,
             TEHNOLOGIC,   ECONOMIC   ÎN   VEDEREA   MINIMIZĂRII
             IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI.


Persoana de contact :                       Date contact: (tel/fax, e-mail):
CSI, prof.univ. dr. ing. Patriche Neculai   0236 416 914, 0768 120 320,
                                            0236 414 270,
                                            neculai.patriche@gmail.com
Proiectul       7.3.2./F1

Obiectivele   Diversificarea producţiei piscicole prin
Proiectului   realizarea unor sisteme şi tehnologii care
              să asigure promovarea unei acvaculturi
              intensive, profitabile, responsabilă fata de
              mediu şi componentele sale, faţă de
              calitatea produsului rezultat.

Obiectivele   Studii şi analize în vederea stabilirii
Fazei         coordonatelor de dezvoltare a sistemelor
              recirculant de acvacultură.
Ce sunt sistemele recirculante de
           acvacultură

Sistemele recirculante reprezintă sisteme
în care organismele acvatice sunt crescute
în bazine alimentate cu apă tehnologică
tratată fizic, chimic şi biologic şi reutilizată
în procesul tehnologic.

Sunt acele sisteme în care apa tehnologică
este reutilizată în proporţie de cel puţin
90%.
Avantajele utilizării sistemelor
          recirculante


posibilitatea amplasării în apropierea pieţelor de
desfacere;
obţinerea unor produse de calitate;
necesitatea redusă pentru suprafaţa de teren şi
cantitatea de apă;
gradul ridicat de control asupra biomediului care
permite obţinerea în tot cursul anului rate de
creştere optime;
ciclu de producţie mai scurt ca urmare a
controlului condiţiilor mediale şi a îmbunătăţirii
ratei de conversie a furajelor.
Stadiul dezvoltării sistemelor
recirculante la nivel internaţional

Sistemele recirculante au fost introduse în multe
părţi ale lumii, de mulţi ani pentru diferite
scopuri, dar dezvoltarea acestora a fost în mare
măsură, amânată din cauza multor constrângeri,
inclusiv costurile economice şi soluţiile tehnice
care, sunt încă necesar a fi îmbunătăţite.

În prezent, acvacultura intensiva este practicată
în majoritatea ţărilor din Europa Occidentală şi
America de Nord, unde, cererea de specii
valoroase este foarte ridicată.
Scientific Hatcheries
Huntington Beach, California
Southern Farm Tilapia
Raleigh, North Carolina
Mote Marine Lab
 Sarasota, FL
Wahraij
Netherlands
Stadiul dezvoltării sistemelor
    recirculante la nivel naţional

Experimentările de creştere a peştilor în sisteme
recirculante au fost realizate, în principal, de către
Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie
Acvatică,    Pescuit   şi   Acvacultură    Galaţi    şi
Departamentul Catedrei de Acvacultură, Ştiinţa
Mediului şi Cadastru, din cadrul Universităţii
„Dunărea de Jos” Galaţi, cărora li s-au alăturat, în
ultimii ani, şi departamentele specializate din
cadrul USAMV Bucureşti, USAMV Timişoara, USAMV
Cluj şi USAMV Iaşi.

În ultimul timp au început să apară şi ferme în
sistem recirculant private, realizate prin intermediul
fondurilor de preaderare şi a celor structurale,
aceste ferme fiind încă la început.
ICDEAPA Galaţi
sistem pilot pentru cercetare
Departamentul ASMC, UDJ Galaţi –
    sistem pilot de cercetare
SC GRUP MET-CAR SRL
             Timişoara


Sistemul recirculant a fost realizat în cadrul
PNCDI      II      în      colaborare      cu:

- Institutul National de Cercetare–Dezvoltare
pentru    Masini    si    Instalatii    destinate
Agriculturii   si    Industriei      Alimentare;
- Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina
Veterinara     a       Banatului      Timisoara;
- Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru
Ecologie Acvatica Pescuit si Acvacultura
Galati.
Parametrii limitativi ai calităţii
apei tehnologice din sistemele
         recirculante

       Solidele reziduale:
           - sedimentabile;
           - suspendate;
           - fine şi dizolvate.
       Compuşii azotului:
           - TAN;
           - amoniac;
           - nitriţi.
       pH-ul şi alcalinitatea
       Gazele dizolvate.
Metode de tratare a apei
               tehnologice

   Îndepărtarea solidelor fine                           Îndepărtarea solidelor
          şi dizolvate                                         reziduale




                                 Bazinul de cultură
   Îndepărtarea dioxidului de    (circular, octogonal,
                                      rectangular)            Dezinfecţia
            carbon




          Oxigenarea                                      Filtrarea biologică


                                       Aerarea




Procese unitare pentru tratarea apei, în sistemele recirculante din
  acvacultură (după Cristea et. al., 2002; Losordo et al., 1999b).
Cerinţe tehnice şi tehnologice
pentru dezvoltarea sistemelor
          reciculate

 1. Controlul solidelor reziduale

 Evitarea pierderilor de furaje.
 Creşterea eficienţei hrănirii.
 Optimizarea      consistenţei,    stabilitatea
 apei şi compoziţia dejecţiilor.
 Dezvoltarea tehnologiei şi implementarea
 unor tehnici de îndepartare a solidelor fine.
2. Controlul azotului

   Conceperea sistemelor în care inputurile de
   nutrienţi   optimizează      simultan     creşterea
   peştelui, sănătatea acestuia şi filtrarea apei.
   Dezvoltarea sistemelor denitrificatoare utilizând
   surse interne de carbon.
   Explorarea     posibilitătii   de     a    controla
   comunităţile microbiene din sistemul recirculant.


  3. Controlul fosforului

Optimizarea retenţiei fosforului în peşti.
  Îndepărtarea rapidă a solidelor din apă.
  Tehnici de defosfatare.
Proiectul        7.3.2./F1

Rezultatele Studiu de interes naţional privind
scontate a perfecţionarea sistemelor recirculante.
se obţine : Elaborarea notei de cerinţe tehnologice
            pentru      proiectarea   sistemului    şi
            tehnologiilor de creştere intensivă a
            speciilor de peşti
Rezultatele Studiu de interes naţional privind
obţinute:   perfecţionarea sistemelor recirculante.
            Elaborarea notei de cerinţe tehnologice
            pentru      proiectarea   sistemului    şi
            tehnologiilor de creştere intensivă a
            speciilor de peşti
Concluzii:

1. Studiul a urmărit să stabilească stadiul actual de dezvoltare a
acvaculturii intensive practicate în sisteme tehnologice recirculante.

2. Prin modul de abordare şi metodologia aplicată lucrarea
evidenţiază nivelul performantelor şi limitelor atinse de sistemelor
tehnologice recirciulante utilizate în prezent în acvacultura mondială.

3. Rezultatele obţinute au permis:
         3.1. Stabilirea oportunităţilor de dezvoltare şi perfecţionare
a sistemelor tehnologice intensive recirculante pentru ca acestea
să devină sustenabile sub aspect economic, responsabile faţă de
mediu şi componentele sale şi faţă de calitatea produsului rezultat.
         3.2. Elaborarea notei de cerinţe tehnologice pentru
proiectarea sistemului şi tehnologiilor de creştere intensivă a
speciilor de peşti.

More Related Content

Similar to ADER 7.3.2.

EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdf
EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdfEFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdf
EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdfMdlinaGrigora2
 
392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...
392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...
392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...ValentinMaftei
 
Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...
Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...
Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...Alianta INFONET
 
Ion Toncea, Pretabilitatea nucului la agricultura ecologică
Ion Toncea,  Pretabilitatea nucului la agricultura ecologicăIon Toncea,  Pretabilitatea nucului la agricultura ecologică
Ion Toncea, Pretabilitatea nucului la agricultura ecologicăAlianta INFONET
 
apele-uzate-in-industria-alimentara.pdf
apele-uzate-in-industria-alimentara.pdfapele-uzate-in-industria-alimentara.pdf
apele-uzate-in-industria-alimentara.pdfreko4
 
Prezentare INPCP Miroslava
Prezentare INPCP MiroslavaPrezentare INPCP Miroslava
Prezentare INPCP MiroslavaCampania INPCP
 
Prezentare formare formatori
Prezentare formare formatoriPrezentare formare formatori
Prezentare formare formatoriCampania INPCP
 
Bocsig pecica comunicat-inpcp (2)
Bocsig   pecica comunicat-inpcp (2)Bocsig   pecica comunicat-inpcp (2)
Bocsig pecica comunicat-inpcp (2)Campania INPCP
 
Prezentare INPCP Frasin
Prezentare INPCP FrasinPrezentare INPCP Frasin
Prezentare INPCP FrasinCampania INPCP
 
Ozun (cv) comunicat-inpcp
Ozun (cv)  comunicat-inpcpOzun (cv)  comunicat-inpcp
Ozun (cv) comunicat-inpcpCampania INPCP
 
41273130 biotehnologie-curs
41273130 biotehnologie-curs41273130 biotehnologie-curs
41273130 biotehnologie-cursAlina Bacanu
 
Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti
Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu NutrientiProiectul Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti
Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu NutrientiCampania INPCP
 
Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020
Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020
Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020AnaMariaVeverita2
 

Similar to ADER 7.3.2. (20)

Cresterea sturionilor
Cresterea sturionilorCresterea sturionilor
Cresterea sturionilor
 
Cresterea sturionilor
Cresterea sturionilorCresterea sturionilor
Cresterea sturionilor
 
EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdf
EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdfEFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdf
EFECTUL ANTROPIC ASUPRA CALITĂŢII.pdf
 
392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...
392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...
392184414 gestionarea-valorificarea-si-minimizarea-deseurilor-din-industria-a...
 
Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...
Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...
Prezentarea proiectului “Eco-tehnologii şi tehnici inovatoare pentru dezvolta...
 
Ion Toncea, Pretabilitatea nucului la agricultura ecologică
Ion Toncea,  Pretabilitatea nucului la agricultura ecologicăIon Toncea,  Pretabilitatea nucului la agricultura ecologică
Ion Toncea, Pretabilitatea nucului la agricultura ecologică
 
apele-uzate-in-industria-alimentara.pdf
apele-uzate-in-industria-alimentara.pdfapele-uzate-in-industria-alimentara.pdf
apele-uzate-in-industria-alimentara.pdf
 
Prezentare INPCP Miroslava
Prezentare INPCP MiroslavaPrezentare INPCP Miroslava
Prezentare INPCP Miroslava
 
ADER 6.1.2.
ADER 6.1.2.ADER 6.1.2.
ADER 6.1.2.
 
Prezentare formare formatori
Prezentare formare formatoriPrezentare formare formatori
Prezentare formare formatori
 
Bocsig pecica comunicat-inpcp (2)
Bocsig   pecica comunicat-inpcp (2)Bocsig   pecica comunicat-inpcp (2)
Bocsig pecica comunicat-inpcp (2)
 
Manual emulsii
Manual emulsiiManual emulsii
Manual emulsii
 
Prezentare INPCP Frasin
Prezentare INPCP FrasinPrezentare INPCP Frasin
Prezentare INPCP Frasin
 
ADER 2.2.7
ADER 2.2.7ADER 2.2.7
ADER 2.2.7
 
Ozun (cv) comunicat-inpcp
Ozun (cv)  comunicat-inpcpOzun (cv)  comunicat-inpcp
Ozun (cv) comunicat-inpcp
 
Romanian version: Sustainable Sanitation in Central and Eastern Europe
Romanian version: Sustainable Sanitation in Central and Eastern EuropeRomanian version: Sustainable Sanitation in Central and Eastern Europe
Romanian version: Sustainable Sanitation in Central and Eastern Europe
 
41273130 biotehnologie-curs
41273130 biotehnologie-curs41273130 biotehnologie-curs
41273130 biotehnologie-curs
 
ADER 3.1.1.
ADER 3.1.1.ADER 3.1.1.
ADER 3.1.1.
 
Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti
Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu NutrientiProiectul Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti
Proiectul Controlul Integrat al Poluarii cu Nutrienti
 
Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020
Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020
Bune practice ale beneficiarilor din Moldova în cadrul POC RO-MD 2014-2020
 

More from ASAS - ADER 2020 (20)

Ader 7.3.5 etapa 2
Ader 7.3.5 etapa 2Ader 7.3.5 etapa 2
Ader 7.3.5 etapa 2
 
ADER 8.1.2 faza 2
ADER 8.1.2 faza 2ADER 8.1.2 faza 2
ADER 8.1.2 faza 2
 
ADER 8.1.1
ADER 8.1.1ADER 8.1.1
ADER 8.1.1
 
ADER 8.1.2.
ADER 8.1.2.ADER 8.1.2.
ADER 8.1.2.
 
ADER 3.1.1
ADER 3.1.1ADER 3.1.1
ADER 3.1.1
 
ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.ADER 5.1.2.
ADER 5.1.2.
 
ADER 4.1.3.
ADER 4.1.3. ADER 4.1.3.
ADER 4.1.3.
 
ADER 4.1.2.
ADER 4.1.2.ADER 4.1.2.
ADER 4.1.2.
 
ADER 4.1.1.
ADER 4.1.1.ADER 4.1.1.
ADER 4.1.1.
 
ADER 3.3.2.
ADER 3.3.2.ADER 3.3.2.
ADER 3.3.2.
 
ADER 3.2.1.
ADER 3.2.1.ADER 3.2.1.
ADER 3.2.1.
 
ADER 3.1.2.
ADER 3.1.2.ADER 3.1.2.
ADER 3.1.2.
 
ADER 2.2.8.
ADER 2.2.8.ADER 2.2.8.
ADER 2.2.8.
 
ADER 7.3.6.
ADER 7.3.6.ADER 7.3.6.
ADER 7.3.6.
 
ADER 7.3.5.
ADER 7.3.5.ADER 7.3.5.
ADER 7.3.5.
 
ADER 7.3.4.
ADER 7.3.4.ADER 7.3.4.
ADER 7.3.4.
 
7.3.3.
7.3.3.7.3.3.
7.3.3.
 
ADER 7.3.1.
ADER 7.3.1.ADER 7.3.1.
ADER 7.3.1.
 
ADER 7.2.1.
ADER 7.2.1.ADER 7.2.1.
ADER 7.2.1.
 
ADER 7.1.6.
ADER 7.1.6.ADER 7.1.6.
ADER 7.1.6.
 

ADER 7.3.2.

  • 1. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu - Şişeşti” Institutul de Cercetare – Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi
  • 2. Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice “Gheorghe Ionescu - Şişeşti” PLAN SECTORIAL – ADER 2020 Contractor: INSTITUTUL DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU ECOLOGIE ACVATICĂ, PESCUIT ŞI ACVACULTURĂ GALAŢI Obiectivul general: DDZ Numărul /codul 7.3.2 (acronim) proiectului Contract: (număr/an) 7.3.2./2011 Act Adiţional: - (număr/an) Anul 01.11.2011 Anul finalizării 30.10.2014 36 începerii Denumirea DEZVOLTAREA SISTEMELOR RECIRCULANTE, SUPORT PENTRU proiectului: DIVERSIFICAREA PRODUCŢIEI PISCICOLE Denumirea CERCETĂRI ŞI ANALIZE ASUPRA PERFECŢIONĂRII fazei : SISTEMELOR RECIRCULANTE SUB ASPECT TEHNIC, TEHNOLOGIC, ECONOMIC ÎN VEDEREA MINIMIZĂRII IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI. Persoana de contact : Date contact: (tel/fax, e-mail): CSI, prof.univ. dr. ing. Patriche Neculai 0236 416 914, 0768 120 320, 0236 414 270, neculai.patriche@gmail.com
  • 3. Proiectul 7.3.2./F1 Obiectivele Diversificarea producţiei piscicole prin Proiectului realizarea unor sisteme şi tehnologii care să asigure promovarea unei acvaculturi intensive, profitabile, responsabilă fata de mediu şi componentele sale, faţă de calitatea produsului rezultat. Obiectivele Studii şi analize în vederea stabilirii Fazei coordonatelor de dezvoltare a sistemelor recirculant de acvacultură.
  • 4. Ce sunt sistemele recirculante de acvacultură Sistemele recirculante reprezintă sisteme în care organismele acvatice sunt crescute în bazine alimentate cu apă tehnologică tratată fizic, chimic şi biologic şi reutilizată în procesul tehnologic. Sunt acele sisteme în care apa tehnologică este reutilizată în proporţie de cel puţin 90%.
  • 5. Avantajele utilizării sistemelor recirculante posibilitatea amplasării în apropierea pieţelor de desfacere; obţinerea unor produse de calitate; necesitatea redusă pentru suprafaţa de teren şi cantitatea de apă; gradul ridicat de control asupra biomediului care permite obţinerea în tot cursul anului rate de creştere optime; ciclu de producţie mai scurt ca urmare a controlului condiţiilor mediale şi a îmbunătăţirii ratei de conversie a furajelor.
  • 6. Stadiul dezvoltării sistemelor recirculante la nivel internaţional Sistemele recirculante au fost introduse în multe părţi ale lumii, de mulţi ani pentru diferite scopuri, dar dezvoltarea acestora a fost în mare măsură, amânată din cauza multor constrângeri, inclusiv costurile economice şi soluţiile tehnice care, sunt încă necesar a fi îmbunătăţite. În prezent, acvacultura intensiva este practicată în majoritatea ţărilor din Europa Occidentală şi America de Nord, unde, cererea de specii valoroase este foarte ridicată.
  • 9. Mote Marine Lab Sarasota, FL
  • 11. Stadiul dezvoltării sistemelor recirculante la nivel naţional Experimentările de creştere a peştilor în sisteme recirculante au fost realizate, în principal, de către Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatică, Pescuit şi Acvacultură Galaţi şi Departamentul Catedrei de Acvacultură, Ştiinţa Mediului şi Cadastru, din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos” Galaţi, cărora li s-au alăturat, în ultimii ani, şi departamentele specializate din cadrul USAMV Bucureşti, USAMV Timişoara, USAMV Cluj şi USAMV Iaşi. În ultimul timp au început să apară şi ferme în sistem recirculant private, realizate prin intermediul fondurilor de preaderare şi a celor structurale, aceste ferme fiind încă la început.
  • 12. ICDEAPA Galaţi sistem pilot pentru cercetare
  • 13.
  • 14. Departamentul ASMC, UDJ Galaţi – sistem pilot de cercetare
  • 15. SC GRUP MET-CAR SRL Timişoara Sistemul recirculant a fost realizat în cadrul PNCDI II în colaborare cu: - Institutul National de Cercetare–Dezvoltare pentru Masini si Instalatii destinate Agriculturii si Industriei Alimentare; - Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara a Banatului Timisoara; - Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Ecologie Acvatica Pescuit si Acvacultura Galati.
  • 16.
  • 17. Parametrii limitativi ai calităţii apei tehnologice din sistemele recirculante Solidele reziduale: - sedimentabile; - suspendate; - fine şi dizolvate. Compuşii azotului: - TAN; - amoniac; - nitriţi. pH-ul şi alcalinitatea Gazele dizolvate.
  • 18. Metode de tratare a apei tehnologice Îndepărtarea solidelor fine Îndepărtarea solidelor şi dizolvate reziduale Bazinul de cultură Îndepărtarea dioxidului de (circular, octogonal, rectangular) Dezinfecţia carbon Oxigenarea Filtrarea biologică Aerarea Procese unitare pentru tratarea apei, în sistemele recirculante din acvacultură (după Cristea et. al., 2002; Losordo et al., 1999b).
  • 19. Cerinţe tehnice şi tehnologice pentru dezvoltarea sistemelor reciculate 1. Controlul solidelor reziduale Evitarea pierderilor de furaje. Creşterea eficienţei hrănirii. Optimizarea consistenţei, stabilitatea apei şi compoziţia dejecţiilor. Dezvoltarea tehnologiei şi implementarea unor tehnici de îndepartare a solidelor fine.
  • 20. 2. Controlul azotului Conceperea sistemelor în care inputurile de nutrienţi optimizează simultan creşterea peştelui, sănătatea acestuia şi filtrarea apei. Dezvoltarea sistemelor denitrificatoare utilizând surse interne de carbon. Explorarea posibilitătii de a controla comunităţile microbiene din sistemul recirculant. 3. Controlul fosforului Optimizarea retenţiei fosforului în peşti. Îndepărtarea rapidă a solidelor din apă. Tehnici de defosfatare.
  • 21. Proiectul 7.3.2./F1 Rezultatele Studiu de interes naţional privind scontate a perfecţionarea sistemelor recirculante. se obţine : Elaborarea notei de cerinţe tehnologice pentru proiectarea sistemului şi tehnologiilor de creştere intensivă a speciilor de peşti Rezultatele Studiu de interes naţional privind obţinute: perfecţionarea sistemelor recirculante. Elaborarea notei de cerinţe tehnologice pentru proiectarea sistemului şi tehnologiilor de creştere intensivă a speciilor de peşti
  • 22. Concluzii: 1. Studiul a urmărit să stabilească stadiul actual de dezvoltare a acvaculturii intensive practicate în sisteme tehnologice recirculante. 2. Prin modul de abordare şi metodologia aplicată lucrarea evidenţiază nivelul performantelor şi limitelor atinse de sistemelor tehnologice recirciulante utilizate în prezent în acvacultura mondială. 3. Rezultatele obţinute au permis: 3.1. Stabilirea oportunităţilor de dezvoltare şi perfecţionare a sistemelor tehnologice intensive recirculante pentru ca acestea să devină sustenabile sub aspect economic, responsabile faţă de mediu şi componentele sale şi faţă de calitatea produsului rezultat. 3.2. Elaborarea notei de cerinţe tehnologice pentru proiectarea sistemului şi tehnologiilor de creştere intensivă a speciilor de peşti.