Revista eclesiastică a Bisericii Ortodoxe Române conține documente oficiale și mărturisiri legate de alegerea și întronizarea noilor mitropoliți, inclusiv o epistolă de la Patriarhul Alexandriei. Se subliniază unitatea credinței și importanța continuării tradițiilor bisericești, precum și rolul crucial al ierarhilor în menținerea comuniunii. Documentul evidențiază misiunea spirituală a bisericii și angajamentul față de învățăturile feluritelor scripturi.

1. BISERICA
ORTHODOXA ROMANA
Revista Periodica Eclesiastica
A
SWUM SINN( AL S-TEI BISERICI AUTOCEFALE ORTODOXE,,,
ROME.
A NU L AL XXV -Iea, No. 2.
M 2_
TABELA MATERIILOR
Peg.
1 Acte Oficlale. 113
2 Marturisirea si rabdarea. 133
8 Amintirl din Istoria Bisericesca.. . 144
4 Invierea Lui Christos. 167
5 Sistemul Filosofico-Teologic al Fericitu-
lui Augustin. 193
6 Literature Religiose 199
7 Despre persona WI Iisus Christos. 206
8 Un raport. 217
9 Dare de soma. 219
10 Raportul Protoereulul jud. R omanatI. 227
11 Donatiun1 231
TIPOGRAFIA
BUCURESTI
CARTILOR BISERICES
1901_
:
r.
11,111
cY!.?
A.
II
ClefFYIK. jiTC*1
Jar
.
. .
..... .
.
www.dacoromanica.ro

2. ANUL XXV BISERICA ORTODOXA ROMANA No, 2.
ACTE OFICIALE.
Cu ocasiunea alegerel si a ridicarei pe Scaunul
patriarchal al Alexandriei a Ina lt Prea Sfintitului Mi-
tropolit al Nazaretulul D. D. Fotie, si a I. P. Sfinti-
tului Mitropolit al Petersburgului D. D. Antonin, ca
Presedinte al Sf. Sinod al St. Biserici din imperiul
rus, s'an schimbat intre nouii alesi, sefil si conduce-
torif al acestor biserici si Ina lt Prea Sfintitul nostru
Mitropolit Primat si presedinte al Sf. Sinod D. D.
Iosif Gheorghian urma."threle epistole irenice: ')
Epistola trimisa. Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit
Primat si Presedinte al Sfintului Sinod D. D. Iosif
Gheorghian de catre prea fericitul Papa si Patriarch
al Alexandriei D. D. Fotie.
_Malt Prea Sfin(itului si Prea Veneratulai _Mail, Mitropolit al
Ungro-Vlabiel 0 Presedinte al Si. Sinod al de Damneder' piizitel
Romani', Fotie, din mils lui Damneder', Papa fi Patriarh al Alexan-
dria fi a tota Tara Egiptalui, sanatate in Domnul.
No. 72.
Santindu-se deja pe sine trisusI pentru cel ce cred In nu-
mele lul, care este mal presus de Cat mi ce nume, (ca sa, fie
si el sfintitl intru adever, si adresandu -se care Teal ceresc,
1) Textul epistolelor Prea Fericitulul Patriarch al Alexandriei qi a
Inalt Prea Sfintitului Mitropolit al Petersburgului se publicil dup5 tra-
ducerea romans facuta de interpretul jurat al Ministerulul de Externe.
www.dacoromanica.ro

3. 114 ACTE OFICIALE
ultima cerere de pe pamint pentru dinsii inainte de a esi din-
colo de pariul Cedrilor, in loc de orl ce resplata, ca «lucrul
s'a sevirsit*, «pe care i 1-a dat sa'l fad.), Domnul nostru Iisus
Christos cere acestea «Tata (Parinte) 1) sfinte, pazeste-1 in nu-
mete t6u, pe cart mi-I at dat, ca sa fie una precum suntem si
nol, ca sa fie toli una, precum tu, Tata (Parinte) esti in
mine si ed in tine, ca sa fie si el in nol um*. i de atuncea
pe acesta de Dumneleit intarita bass a mantuirel esfinta
si fara prihana*, a Jul mire* Biserica* se intocmeste si
creste spre templu dint intru Domnul*, spre loess al Jul Dum-
necleil in Duh', dinsa fiind trupul lul Christos'. de atunel
intrega biserica se sileste «a pastra, dupa Apostolul, «unirea
spiritulul in legatura dragostei* «pentru cladirea trupulul lul
Christos*. i de atunci «prin Apostoll, prin Profett, prin E-
vanghelisti, prin pastori si invetatori intr'o singura nadejde
a chemarii si intr'o credinta* Prea Sfinta Muma, Biserica, un
lucru cere si urmareste si isi sevirseste «ca sa fie tote ne-
murile comostenitbre si cu un trup si partase ale fagaduintel
lul Dumnecleti in Christos, prin Evanghelie*.
Drept aceea si venerabilii si sfintli parinti carora li se in-
credinta din mila but Dumnecleti protectiunea spirituals, a
Bisericilor, din timpul Apostolilor, din generatiune in gene-
ratiune, indeplinind acesta datorie a Bisericei intregi, soco-
teail ca cea mai buns comuniune intre dinsii, comuniunea
credintet, si pe unirea marturisirei intemelail unitatea Bisericei
in general si fiind alesi ca arhierel ai Bisericei, se !egad prin
marturisirea credintel si prin identitatea dogmelor adeverate
cu pastori, si stringeati legatura dragostel ca sa nu se
pOta desface, aratand si declara.nd ca ad aceeast parere si
aceleasi dogme, atat in credinta cat si in practica.
Asa dar si smerenia 'Astra find miluita de Marele Arhie-
reit, prin buns-vointa sa nemarginita, a sluji ca pastor al
Prea Sfintel si Apostolice biserici a Alexandriel, trebue sa
urmarn legea aceea a unirel de Dumnecleii impusa si sa inde-
plinim orindulala respectabila a traditiet; drept aceea trimi-
tem acesta epistola Inalt Prea Sfintiel VOstre anuntand ceea
ce s'a petrecut la not prin mila prea mare si nepatrunsa a lul
1) Cuvintele in parentes sunt explicate de comitetul redactor conform votulul
Sfintului Sinod.
Si
ce1-1-alti
www.dacoromanica.ro

4. ACTS OFICIALE 115
Dumnedeil si punem ca temelie a dragostel in Christos martu-
risirea credintei identica si conforma cu aceea a Ina lt Prea
Sfintiel VOstre si a Bisericei intregi.
Deci, Sofronie, care a carmuit inainte de nol prea sfin-
tul apostolic si patriarhicesc Tron al Alexandriel, in mod
fOrte intelept si placut lui Dumnedeil, fiind la sfirsitul vietel
ca si marele Patriarh Avraam, ( sfirsind inceta din vieta in ba-
tranete bune, betran si plin de dile* si s'a adaogat sfintel cete
a Parintilor Bisericel ; a caror vieta urma si cu ale caror vir-
tuti se impodobia, si mare fu jalea bisericel renumite a Ale-
xandrienilor, pier tend un pastor asa de mare si bun, pastor
pe care '1 lubea intrega biserica nu numaI ca fOrte betran,
ca versta si ajuns pans la adinci betranete, si find ca a
fost fOrte virtuos si a ocupat cele mai inalte demnitati ale
ierarchiei si multe a facut pentru intarirea bisericilor si slava
lui Christos. Fiind invrednicit de Domnul timp de 6 decenii sa
fie printre arhiereil lui Dumneded si printre Episcopii Bise-
ricei, nu numal str6lucea prin virtutile evanghelice cele-l-alte,
pastorind cu multa sciinta 0 intelepclune turmele incredin-
tate protectiunei sale duhovnicesti in acest lung interval,
ci si timp de trel anT a cinstit Tronul Patriarhicesc al Con-
stantinopolului,Nouel Rome, ca Arhiepiscop si Patriarh, Tar timp
de trel-cleci de anT aprOpe a fost Papa si Patriarh al Alexandriel
si a luat parte cu vorba si cu fapta in acest period insemnat
al istoriel bisericesti cu contimporanil s61, Primil Ierarhi,
calcand pe urmele sfintilor in WA vieta sa si cu acelasi spirit
al barbatilor -apostolic! « umbland conform chemarii* , si
1petrecend vieta Intocmal Evanghelica* asa in cat lauda
lui era mare dupa Evanghelie si printre trite bisericile si multi
credinclosi si evlaviosi erau cuprinsl de un dor neinvins de
a se duce la dinsul si a dobindi bine-cuvintarea lui, fa-
and mare caletorie de la sfirsitul pamintului ca sa-'l vada.
Ca un luminator mare si strelucitor luminand in Biserica cu
lumina dreptatel si a faptelor bune si activitateI evanghelice,
cu drept cuvint era onorat de catre Omenil car! still a onora
virtutea si se falesc cu numele Mantuitorului nostru Christos.
Pentru un asa de mare si asa de bun pastor jalind cu
tOta Biserica, onorata adunare a preotilor impreuna cu tot cle-
rul Egiptului si credinciosil crestini car' alcatuesc turma
el crestina si negasind mangaere pentru pierdere si dorind
www.dacoromanica.ro

5. 116 ACTE OFICIALE
si intocmind implinirea perderel, fie rapiti prin jalesi de
aceea in alegerea urmasului s'ati ratacit si cumpanit
bine lucrurile fie ca ati cunoscut ca este imposibil a se
gasi un urmas vrednic de acel barbat apostolic, fie si prin in-
gaduinta lul Dumnecleil pentru aratarea pecatelor n6stre, nu
stim cum si de ce fiind Indemnati in unanimitate tots impre-
una s'ati grabit sa theme pe smerenia nOstra in Alexandria
la Prea Sfintul Apostolic si Patriarhicesc Tron al Sfintului,
gloriosulul Apostol si Evanghelist Marcu, din Nazaret, unde
ne era incredintata ingrijirea duhovnicesca a poporului cre-
dinctos de acolo, orinduiti find la acesta dint& Mitropolie de
un an. Not nu stim cum s'a intimplat ca poporul ales al
Egiptulul a recurs la slabiciunea nOstra si cu tOte greuta-
tile din multe partl, nu numal timp de un an sl-a mentinut
convingerea ferma si unanima, ci asa de mutt a staruit in cat
la sfirsit a invins vointa lul si a s6rbatorit nadejdea si dorinta
tut intr'un popor incercat si intr'o biserica incercata ; tOte
acestea le stie sigur numal Marele si lubitorul de Oment Dum-
ne4eti, care le-a ingaduit din nespusa lui indurare. Trebue
sa mat declaram ca : acest vot unanim 'I incuviinta Mu ma n6s-
tra spirituals, prea venerabilul legan al tuturor Bisericilor, in-
demnandu-ne cu dragoste sa primim lupta acesta grea si o-
bositOre si in acelas timp prea sfinta, '1 incuviintall si cele
mat multe sfinte biserict ale lui Dumnecled, aratand bucuria for
si indemnandu-ne cu bine-cuvintarl pretiOse si incurajan-
du-ne in acesta arena piing. de spalma si de primejdil, 'I apro-
ba pretutindeni neamul nostru bine- cuvtntat si 'I acorda con-
cursul lul spontaneil si Alteta Sa Chedivul Egiptulul cu prea
luminatit lul consilieri consimtea si Statul suveran pus
asupra nOstra de sus; deci ni se impunea ca o datorie sfinta
sa cedam opiniunet publice, dupa cum si suntem porunciti,
cand e vorba de folosul Bisericei, cand e vorba de gloria
lui Dumnecleti.
Asa dar parasind sinul fratimel sfinte si sfintul pamint,
cu bine-cuvintarea prea sfintel nOstre Mume, Biserica a Sio-
nulul, pe la mijlocul lul Septembre anul trecut, suntem de
atunci in Egipt, si din Alexandria trimitem [Halt Prea Sfin-
tiel VOstre scrisOrea de fats; cele ce ne privesc pe not sunt
expuse mai sus
Iar acum proceddnd la marturisirea credintel prin care se
nail
www.dacoromanica.ro

6. ACTE OFICIALE 1 17
va face si comuniunea cu Inalt Prea Sfintia V6stra, si cu buna-
vointa lui Dumnegeu, pacea lui printre prea sfintele biserici in-
credinate noue va triumfa), in dragostea, care este lega-
tura desavirsirei, , multamim lui Christos lisus, lumina n6s-
tra, ca ne tinem de acea bun& marturisire, pe care se baseza
intrega Biserica ca «pe o temelie solida a lui Dumnedeti» inte-
meiata de catre capul insusi al mantuirei nOstre si deci:
Cred Intru unul Dumneqeil, Tata] a tot tiitorul, facetorul
cerului si al pamintulut vedutelor tuturor si nevedutelor. Si
intru unul Domnul lisus Christos, Fiul lui Dumnedeti, unul
nascut, carele din Tatal s'a nascut mai inainte de toti vecii,
lumina din lumina, Dumnecleti adeverat din Dumnedeu ade-
verat, nascut far nu facut, cel ce este de o fiinta cu Tatal,
prin care bite s'ati facut. Carele pentru not Omenil si pentru a
nOstra mantuire s'a pogorit din ceruri si s'a intrupat de la Du-
hul Sfint si din Maria FeciOra s'a facut om. Si s'a rastignit
pentru not pe vremea lui Pilat din Pont si a patimit si s'a in-
gropat si a inviat a treia di, dupa scripturi. Si s'a suit la
ceruri si sede de-a drepta Tatalui si Tarasi va sa vie cu ma-
rire sa judece vii si mortii, a caruia imperatie nu va avea
sfirsit. Si intru Duhul Sfint Domnul de vieta facetorul, ca-
rele din Tatal purcede, cela ce impreuna cu Teal si cu Fiul
este inchinat si merit, carele a graft prin proroci. Intru una
dint& sobornicesca si apostolesca Biserica. Marturisesc un
botez intru iertarea pacatelor. Astept Invierea mortilor si vieta
vecului ce va sa fie. Amin.
Acesta credinta adeverata si catolica (sobornicesca) care
este spre mantuire, fara esitatle o cred si o till in Wire-
gime si fara schimbare, ca descoperita prin harul divin de
Sfintul Duh in Sfintele Scripturi prin gura adeverului si
prin proroci si apostoll, far la Sfintele septe sin6de expusa
si talmacita In mo 1 de Dumnedeti inspirat; cad purtatoril
de Dumnecleti parinti aparand in mod placut lui Dumne-
cleti adeverul din Sfinta Scripture si dogmele drepte ale
adeverului si dupa, porunca apostolica t abatendu-se (pa-
zindu-se) de inovatiunile profane si de improtivirile mind-
noise ale gnosei ail exclus si isgonit din prea sfinta biserica
on ce er6re si idee eretica si antievangelica (*lend (luand
sema) ca nu cum-va vre-o radacina de amaraclune cres-
cend in sus sa supere si printr'insa multi sa se molipsesca,
www.dacoromanica.ro

7. 118 ACTE ONICIALE
si au stabilit iny6tAtura Scripturilor si au transmis exacta
interpretare a revelatiunilor si drepta traditiune a dogmelor,
intemeind si interpretand venerata marturisire a credintel.
Parintil au desradacinat din via Domnului si au dat
la intata ivire in primele sin6de ecurnenice eresiile, cart
au indrasnit a sustine ca Dumnedeu in Treime, care e mat
presus de at orl ce fiinta se compune din naturi neegale si
din fiinte diferite, din causa caror eresil ameninta a se ivi
prin ratacirea gnostic& Hidra cu multe capete a politeismulul
si au dogmatisat un Dumnedeil des6vIrsit si care face desavir-
sip, Tatal, Fiul si Sfintul Spirit, concordant& far& sfirsit a
trel far& sfirsit (unire nemarginit& a celor trel nemarginitt),
intr'o Dumnedeire, in slava egala, tn marire nesfirsita, unime
in treime si treime in unime, des6virsita, care nu se con-
funda in ipostase, egale intre dinsele si vecinice, nedespar-
OM to fiinta, neschimbAtOre, imutabila, nezidita, neprice-
puta, fara sfirsit, fara mostenitor, eterna, impreun& far&
Inceput ca fiind mai pre sus de on ce Inceput in timp,
Tatal Indeplinind Inteinsa cuvintul tnceputului si al causei
si au declarat pe Fiul si cuvintul unul nAscut din Tatal, ca
fiind de aceeasi fiinta si de aceeasi natura si impreunA, far&
Inceput si impreuna veclnic cu Tatal din care s'a nascut si
au declarat pe Sfintul Duh, care purcede din Tatal si Was-
lueste in Fiul ca fiind de aceeasi fiinta si de aceeasi natura
si impreunA fara inceput 7i impreuna vecinic cu Teal din care
purcede si au stabilit spre credinta mantuirei pentru cel cart
vreau sa se mantuesca si cart nu denatureza cuvtntul adev6-
rate! credinte, excluclend din sfinta incinta a Bisericei pe top
cart nu se tern a desparp sail a micsora in or! ce mod din
Dumnedeirea si stapanirea cea una nedespartita, monarhica. si
triadica fie pe Dumnedeq-Cuvintul fie pe Prea Sfintul Spirit.
Venerabilil p&rinti intrepretand si facend cunoscut fume
ca accesibila intelegerei omenesti «intelepclunea lul Dum-
nedeil ascunsa tn taina, pe care Dumneget a predestinat-o
spre gloria si mantuirea nOstra,, qtalna cea mare a cre-
dintel, ascunsA, din vecuri si din generatiuni, tar descoperita
and a venit implinirea timpului, cand Dumnedeil s'a facut
cunoscut in came (in trup), s'a indreptatit in spirit, s'a aratat
ingerilor, a fost predicat intre neamuri, a fost credut in lume,
s'a inaltat in slava, ail departat de la taina acesta orl ce
afar
sie-0,
www.dacoromanica.ro

8. ACTS OFICIALE 119
erOre a acelora carl aveau idel eretice despre cea mal pre sus
de pricepere omenesca divina providenta si carmuire pentru
mantuirea si invierea nemulul nostru, cadut si plerdut pen-
tru pacat si au transmis Omenilor Invetatura apostolica des-
pre acesta, curata si nepatata, ca o ancora a sperantel spre
sigura mantuire. i au dogmatisat in mod inspirat ca: fiind -
ca a intrat in lume printeunul si «asa a intrat
mOrtea in toil OmeniI) «si a domnit prin gresala unula),
a bine voit unul din Treimea cea incepetOre de vieta si mal
pre sus de cat orl ce fiinta, Fiul singur nascut, care este
in sinul Tata 14 fiind nascut din temee, fiind nascut sub
lege» «a osindi pacatul in carnea (trupul) lul) si a da vieta in
sine celor carl mor (mortl) In Adam si eliberandu-1 din pacat)
a'l renaste pe el spre speranta vie, spre mostenire neperitOre si
tarn pata si nevestejita, pastrata In cerurl « pentru a domni
in vieta vesnica. Drept aceea au invetat ca Domnul nostru Iisus
Christos, adica insusi Dumnedeu -Cuvintul, printr'o minune,
nespusa prin cuvint si nepriceputa, s'a zamislit prin cobo-
rirea Sf. Duh in pantecele Sf. Fed Ore Maria, care s'a nascut,
dupa legea nature', din parintil el real', din dreptil Whim si
Ana, cart erad fara copil si au nascut prin fagaduinta, ea insa
a nascut in mod supranatural and Gavriil I-a adresat «Bu-
cura-te) si ca a luat in sine in momentul zamislirei intre-
gul om cadut si umilit intr'un ipostas si intr'o unitate per-
fecta si nedespartita din sangele el curat si fecloresc, si
ca s'a intrupat i s'a nascut dintr'insa om desevirsit, rema-
'lend in acelas timp Dumnedeu desevirsit, fara a schimba
nimic din Dumnedeeasca fiinta prin intrupare, fara a schimba
nimic din fiinta lul omenesca prin adeverata Impreunare a
lul cu Dumnedeu-Cuventul si all invetat ca Fiul singur nas-
cut este desevirsit In divinitate si desevirsit in natura ome-
nesca, fiind cu adeverat Dumnedeu si cu adeverat om, din
suflet logic si din trup, numind pe pururea feciOra. Maica lul,
care supranatural fara barbat s'a facut mama si a remas Fe-
cIOra si Wa stricaciune si dupa nastere, cu adeverat «Nasce-
tOre de Dumnedeu».
Caci au marturisit ca el este Dumnedeu si om intr'un ipos-
tas din done naturi, unit intr'o persona in mod nedespar-
tit, neschimbat, neimpartit, neconfundat, adica intregul om
fiind unit in ipostas cu Dumnedeu-Cuvintul, adica trup cu
«pacatul
www.dacoromanica.ro

9. 120 ACTE OFICIALE
suflet logic, nu prin confusiune sau amestecare ci prin unire
perfecta, nu relativa ci absoluta, asa dar dublu in natura
dar unul in ipostas, nu impartit in doue persOne ci unul in
done naturl, pastrand insusirile intregi ale fie -caret naturl, adica
vointa si activitatea cu tOte insusirile divinitatel si cu tOte pa-
timile naturil omenesti, cart suet far' pacat; avend doue vo-
intl naturale, libere, ale celor doue naturi in el, vointa lui ome-
nesca urmand vointa Jul diving', dupa cum ne -au invetat
despre el proorocil si el insusl Iisus Christos si simbolul cre-
dintei al sfintilor nostri parintl.
Prin fire dar fiind Dumnecleu si prin fire facendu-se om
pen tru not singurul Fiii, Domnul nostru Iisus Christos, dupa
cum am primit si precum far' indoela credem, cel de aceeasl
fiinta cu Tatal si cu Sf. Duh in divinitate si de aeeeasi fiin-
ta nol in natura omenesca «care a venit in lume ca sa
dea sufletul seu pret de rescumparare pentru nol' pe care
Dumneclea l'a dat ca ispasitor prin credinta in sange lui
spre aratare a dreptatil lui pentru lertarea pacatelor facute
mai inainte, care a trait pe pamint petrecend in lumea a-
cesta, cu Omenil ca om desevirsit, gall de pacat si facend
minuni de profet ca Dumnedeil si curatind in apa si sfin-
tindu-'si prin Sf. Spirit trupul, a predicat pocainta si a a-
nuntat Itmperatia lul Dumnedeu si pace si mantuire si a
sevirsit lucrul ce I-a dat Tatal si predandu -se insusi in
malnile Omenilor pacatosi pentru vieta si mantuirea lumel,
pentru a fi batjocurit si bicluit si rastignit si fiind osindit
de el la mOrte «a suferit, el dreptul, pentru nedrepti ca sa
ne aduca pe not la Dumnecleti* si a lost rastignit si a murit
pentru pacatele nOstre 4dandu- se pe sine insusi in schimb
mortel, in care eram tinuti fiind vinduti sub pacat' ca sa
ne impace pe nol cu Dumnegea prin Cruce, omortnd vras-
masia Inteinsul si ca cel mai Malt si vecinic Arhiereti a
desevirsit jertfa odata la sfirsitul vecurilor spre desfiintarea
pacatulul; si fiind ingropat, Ca muritor, care trebue sa
mOra odata, s'a pogorit prin Cruce in lad si a desfiintat
prin mOrtea lul pe acela care are puterea mortei, si a pre-
dicat mantuirea spiritelor in InchisOre si deslegand durerile
si lanturile a inviat a trela 41 din morti, dupa scripturl,
facendu-se parga celor adormiti, cel dintalil a inviat din
morti, anuntand lumina poporulul ca si nemurilor, ca sa
cu
www.dacoromanica.ro

10. ACTS OFICIALE 121
se faca dinsul in tOte cel si a fost vedut de multi
nu de tot poporul ci de martorl mai dinainte alesl, cart au
mancat si ail bent cu dinsul dupa invierea lul din morti*
si i -a trimis a predica invierea din morti si reasedarea lul
in ceruri si «a inveta tOte poporele in numele lui, bote-
zand in numele Tata lul si al Fiulul si al Sf. Duh* si «ca
trimite fagaduinta Tatalui la nol* s'a inaltat la ceruri si a
sedut de-a drepta market in cel de sus*, mai pre sus de
orl-ce domnie «supunendu-i-se lui ingeril si stapanirile si
puterile cele ceresti si cele pamintestl, si cele de supt pa-
mint si va veni tarasi cu marire sa judece pe cel vii si pe
eel morti, dand fie- carula dupa faptele lui si fiind el ran-
duit de Dumnedeti ca judecator al viilor si mortilor va in-
dreptati pe cel vrednici de Indreptatire si va osindi pe cel
vinovati si dupa fagaduinta lul adeverata «va lua la dinsul
pe cel cart cred tntr'insul ca sa fie si ei unde va fi el, in
imperatia lul, care nu este din lumea acesta, precum a spur
el insusi Domnul, ci imperatie, in care darul va domni prin
dreptate in vieta eterna, imperatie care nu va avea sfirsit,
cad «darn' lul Dumnedeil e vieta eterna in Christos lisus,
Domnul nostru*.
Indeplinind sfaturile lul cele mai inainte de vecuri, a lubit
castigat prin insusl sangele sea biserica alesa in el
inainte de intemelerea lumel «a fi sfinta si desevirsita ina-
intea lui in dragoste >>, «piing de dar in cel habit* si interne-
ind-o a zidit'o pe petra neclintita a marturisirel, marturisire
nu omenesca ci descoperita de Dumnedea, cad carne si sange
n'a descoperit'o ci Tatal cel din ceruri, si a luat-o ca pro-
priul sea, trup si o hraneste si o Incalleste, fiind el de veci
capul ei* «din care tot trupul prin simtirl si legaturi hra-
nindu-se creste cresterea de la Dumnedeil si dupa invierea
din morti, dandu-I puterea de a lerta si a tine pacatele, si
dupa sederea lul de a drepta, trimitend el un alt Mang-
letor de la Tatal, Spiritul adeverulul, care de la Taal pur-
cede, a destinat-o spre mantuirea tuturor credincIosilor, ca-
rora pogorindu-se prin sfintele taine darul Sf. Duh ii sfin-
teste si ca membre ale trupuluI lui Christos, 11 uneste intre
cu capul, si facendu-I vrednici de imperatia Int
Dumnedeti, sevirseste mantuirea lor.
Acesta biserica zidita de Dumnecieu, aiz numit-o parintil
d'intaltil,
si sl-a
dinsil si
www.dacoromanica.ro

11. 122 ACTE OFICTALE
sfintelor sin6de ecumenice si a celor urmatOre «una ) ca
fiind 1ntemelato, pe o petra singura pretiOsa si unghlulara
si legata cu o legatura nedeslegabila prin darul Sf. Duh,
fiind petra unghlulara Iisus Christos, catre care apropiin-
du-ne, catre petra cea vie, precum invata Petru cel inspirat
de Dumnecleii; «suntem claditl casa spirituala» tuna) ca
bine vestind o Evanghelie prin apostoll si sin6de si pa'rintl,
cart toil impreuna predica un Dumnecleti, un Domn, un
Spirit, o credintg, un dar, o nadejde a chemarii, un botez,
o paine si un potir si it numesc «un trap si un spirit)
tpe toil credinclosil, sub un cap, care este Christos si care
biserica numaI un lucru urmareste unirea tuturor in el
prin darul lui, in imperatia lul Dumnecleil ((ea sa fie top
una,.
Dar marturisim si credem ca tbiserica una, in care a
vorbit si vorbeste Sf. Spirit prin profeli, apostoll $i sinOde
si parinti este «sfinta» dupa cum am primit de la sf. si-
n6de; cad s'a sfintit si se sfinteste de care el, care a cubit -o
si s'a predat pe el insusI pentru dinsa, ca sa o sfintesca,
ca sä o intatiseze el sie's1 mareta, fara pat& sau incretitura
sau ceva de felul acestora ci ca sa fie sfInta si perfecta), de
catre acela care a imbogatit o prin bogatia darului seu si care
1-a daruit pe Sf. Spirit ca pe un invetator etern, care departeza
de la dinsa orl ce ratacire si orl ce mincluna si o conduce la
adever si o pazeste in numele lul Dumneclea, mai pre sus de
orl ce er6re si pacat, In care si prin care t s'a dat cuvint
de intelepclune, cuvint de stiinta, credinta, darurl de tama-
duirl, putere de minunl, profetie, deosebire de spirite, si tOte
cele-l-alte daruri ale tainelor, pentru intocmirea sfintilor) de
catre Marele Dumnecleil, Mantuitorul nostru Iisus Christos,
care a fagaduit sa fie pururea cu dinsa ca sa o pastreze
neclintita in credinta, dinsa invetand si avend autoritate
egala cu aceea a Sf. Scripturl, fiind si ramanend statornica
si vecInica si stalp si sprijin al adeverulut Mind dinsa sfin-
tita, sfinteste pe toll cel ce o alcatuesc, prin darul sangeluI
al eternulul el intemeletor si arhiereil fara mostenitor, des-
legand pe omul care crede de pacatul vechlu si impacandu -1
cu Dumnecleil si facendu-1 membru al trupulul lul Christos,
adica al el insasi si Fiul lul Dumnecletl in Duh. prin
invetatura dogmelor drepte luminand despre adever si
Si
www.dacoromanica.ro

12. ACTE OFICIALE 123
zind pe credinciosi de on ce ratacire dupa renasterea prin
apa si prin spirit si sprijinindu-I prin taine in sfintenie pe
acela cars s'ati ratacit prin influenta celui reu, cu Iubire
materna readucendu-I ii invredniceste de indreptatire si 41
aduce la dar.
Cad prin trel afundari si prin trel scOterl in numele Sf.
Treimi si in mOrtea Domnului botezan du-I II invredniceste
a pasi tntru vieta noua prin darul lui; cad fiind impreuna
cu dinsul inmormintati in botez cne scullm cu dinsul prin
credinta in lucrarea lui Dumnecleti. Iar varsand darul Sf.
Duh prin ungerea cu Sf. Mir peste credinclosi si asiguran-
du-I de vieta eternal. ii face sfinti prin darul Sf. Duh, si it
intareste in marturisirea credintei, si facendu-1 pe credinclosl
partasi al sangelul si trupului Mantuitorulul Christos prin
divina si sfinta impartasire in cuminecaturl cu o paine si
cu un potir, paine dospita si rod al vitel, spre amintire
a sfintelor lul patimi si carl represinta trupul si sangele lui,
carl prin bine-cuvintarea si darul Sf. Duh se prefac in tru-
pul si sangele lul, uneste pe credincIosi cu Domnul in co-
muniunea unul spirit, ca sa gasesca mill si dar cu toil cel
earl vor invia in liva cea din urma spre vieta eternl.
Pe cel carl ati gresit Ore cum dupa bala renasterei si
Inoirea prin Sf. Duh, «carI se pocaesc insa pentru cadere
si renunta la pacatele for si cu intristare adev6rata si pa-
rere de rein cer sa se intOrca catre dar, 4i primeste prin
adeverata penitents si II readuce la cea dintaiti lumina si
sfintenie, invrednicindu-I de bogatia negraita si de darul lul
Christos Dumnecleti; prin sfintirea cu unt-de-lemn se faga-
dueste vindecarea bolnavilor si lertarea sufletelor bolnave
si prin ea se desevirseste actiunea penitentei si se sfintesc
Wasl cu adeverat cel ce se pocaesc. Dar biserica ca sa im-
plinesca si dupa cadere si sa se faca in sfintenie si nu in
pacat vechea bine-cuvintare si porunca a lul Dumneleil:
crested si v6 inmultitl si umpleti pamintuh, primind nunta
ca o mare talna bine-cuvinteza prin ea impreunarea legala
a barbatului si a femeel spre producerea copiilor, ca un
lucru poruncit de Dumneleil si pe cei imperechiatl prin
nunta H uneste intr'un om desevtrsit, care represinta uni-
rea lul Christos cu Biserica si declara ca nunta e cinstita,
si 'I uneste nu spre pofta, ci in Dumnecleti si prin ruga-
www.dacoromanica.ro

13. 124 ACTE OFICIALE
dunt si bine-cuvintarl stringe concordia casatoriel si o sfin-
teste impreuna cu cel ce se nasc si o face legatura sftnta,
nlina de darul lul Christos.
Spre indeplinirea acestor talne si spre pastrarea adeve-
rata a invetaturel si spre implinirea menirel el, Biserica,
are preotia, un special dar al lul Dumnecleti; prin punerea
malnilor si rugklune invredniceste pe cel alesi a se hiro-
tonisi diaconl si preotl si episcopl, pe cart Sf. Duh I-a pus a
paste biserica lul Dumnecleii; acestora le porunceste a ingriji
de turma si a veghea pentru sufletele lor* Tar turmel II po-
runceste «a se supune lor*, acelora le impune a ingriji si a
Inveta turma si a administra in mod spiritual, a predica,
a face rugaciunl, mijlociri pentru totl Omen% a ingriji pentru
cresterea lor in Christos si a-I conduce spre mantuire, prin el
sevirseste tote talnele si transmite darn! spre sfintirea copiilor
el si pe el il orindueste pazitorl si interpreti si ierofantl al
cuvintului divin si at traditiilor, prin el in sinOde delibe-
randu-se, ca si apostolil, condusi fiind de Sf. Duh spre a-
clever, expune in mod infailibil dogmele si le interpreteza
in Christos lisus, «prin care trebue sa ne mantuim*, cad
mantuirea nu este posibila prin alt tine -va. Caci orl si tine,
vorbind e posibil sa gresasca si sa alega in loc de adever
mincluna; dar Biserica in general, vorbind in sinod prin
Sf. Spirit, Mangaetorul cel fagaduit, care conduce la tot
adeverul, despre care insusi Domnul a spus ca «va lua din
al mei' si va vesti voue* nu este admis ca pOte sa gre-
sasca sau sa se insele in interpretarea dogmelor sfinte ale
descoperirel. Infailibil sau far. gresala nu e nici unul din
episcopl a parte afara data ar vrea sa introduca ratacirea
in biserica, din care ratacire tiranil din politeism se de-
clarati pe el insist de des si indrasneati ridica temple
lor insist, vrend sa alba. intr'un trup muritor gloria nemu-
ritOre a lul Dumnecleti.
Biserica o avem si o declaram ca cel mai Malt si sigur
talmacitor al Sf. Dogme pe pamint si socotim pe cel cart
nu se supun el ca pagani si vamesl si cel cart o lepada
sunt socotitl in Evanghelie ca lepadand pe Domnul, cad
cel ce se lepada de vol, de mine se lepada» a spus Dom -
nul; intr'un cuvint prin el «pe care I-a pus Dumnecleti in
Biserica* si I-a facet pe unit apostoll, pe altil prooroci, pe
a'si
www.dacoromanica.ro

14. ACTH OFICIALE 125
altil pastori si invetatori, ea implineste legea lut Christos
si sevirseste intocmirea sfintilor, «spre cadirea trupului lui
Christos.
Afar& de acestea Biserica aratand in icOnele spre inchi-
nare, noril de mucenici si de sfintl, cart ail intarit credinta
prin luptele virtutet si mai cu sema pe incepetorul si de-
sevirsitorul credintel pe Iisus si pe sfinta lut Cruce, in lame,
cart sunt cinstite in mod onorat si nu adorate, cinstea re-
ferindu-se nu la icOne ci la originalele pe cart le represinta
si aratand prin ca.ntari si laude si invetaturi petrecerea for
ca un model de imitat ca crestinil sä nu obosesca in su-
fletele for «ci sa, alerge la lupta ce le sta inaintei pe top
11 pazeste in sfintenie si urmareste mantuirea tuturor pana
and II va face pe tot.I concetateni ai sfintilor si de at cases
lui Dumnecleil si fit al luminei si partasi al vietet eterne.
Una si dint& Biserica urmArind mantuirea tuturor in ge-
nere se numeste si catolica, adica menita de Dumneclea ca
sä cuprinda tot neamul omenesc in sfintul el sin spre man-
tuire; cad nefiind despartita prin depArtarea locurilor sad
a terilor, nici prin deosebirl de natiune, pentru speculatiuni
nationaliste, e una si catolica in top si in bite, locurile, te-
rile, semintiile, nemurile, popOrele, limbile si nefiind spe-
cial pentru un loc sari natiune sau o limbs, nici fiind nu-
mita dupa un loc sau natiune sate stat,ci fiind cunoscuta
numal pe numele Int Christos Dumnecleti, pe top credin-
closit it uneste impreun& precum arata masa de panzl pe
care a vegut-o Sf. Apostol Petre lAs'andu-se in jos din cer
prin patru capateie, si departand deosebirile nationale si cer-
tele nationaliste, ca fiind contra Evangheliel si a canOnelor;
si nefiind impartita, prin timp sail period al timpurilor,
limitata., se intinde peste tot timpul de la inceput pana la
sfirsit, incepend de la intemeierea lumel cu vecurile si rama-
nend eterna dupa fagaduinta adeverat1: «lata eta sunt cu
vol in tote pan& la sfirsitul vecului,, nici fiind !Entre-
rupta prin mOrte, cuprinde in sine pe cel credinclosi in
Christos, pe eel moms pastrandu-I pentru invierea comuna
drept care si neincetat se nig pentru cei vii prega-
tindu-i pentru venirea Domnulul, ca sa-1 intimpine cu totil
impreuna si asa sä remanem top tot-d'auna cu el; cad' s'a
hotarit de Dumnecleti nu numal spre lumina nemurilor ca sa
sad
dilele
www.dacoromanica.ro

15. 126 ACTE OFICIALE
fie spre mantuire pans la sfirsitul pamintulul, dupa pro-
oroculci si spre economia implinirel timpurilor, ca sa fie
cuprinse tOte in Christos, atat cele cerestI cat si cele de
pe pamint) pentru imperatia vecinica, a lui Dumneclet. Asa
dar Biserica av&R1 ca Arhiereil Ears mostenitor pe cel ce
e pururea cu dinsa, pe acel mare pastor al oilor, nu e
domnita sau dirijata In genere de nici unul din episcopi
aparte, ci e incredintata tuturor acestora, dupa invetatura
parinfilor, ca unor superiori si pastorl al bisericilor aparte,
carl se refers la Christos stapan si desevirsitor al man-
tuirei. Imperatia lul Dumnec,eil nu se supune nici unul
stapan aparte, porunceste insa acelora carl alcatuesc turma
el wa se supune inaltelor stapaniri, si a asculta autoritatile
«cad nu este stapanire de cat de la Duninecleth. La top
stapanitorii acordand onorurile si ascultarea cuvenita si fa-
and cererl, rugacluni, mijlocirl si multamiri pentru impe-
rail si cel mai supusi, se supune numal lui Dumnecleil,
stapanitor universal, ca fiind imperatia lui Dumnecleu. Pe
top eel cart cred in Christos, fie barbat, fie fernee, fie sarac,
fie bogat, fie particular, fie stapan, in via Domnulul unde
nu exists Elin sau Iudeti., Mere imprejur sau preputiii,
barbar, Scit, liber, rob, ci unde in tOte si in toil e Christos),
ca vita hranind cOrdele, ca muma incalclind si invetand pe
copil, urmAreste mantuirea lor, prin Ginerele el ceresc, pe care
«sculandu-1 dintre morti, Tatal, l'a asegat de a drepta in cererl,
«sus peste orb ce domnie si stapanire si putere si domnire si
«marire si peste orl ce nume care se numeste nu numal
in acest vec ci si in cel viitor», «ea sa se piece in numele
lui Christos orl ce genunchlti al celor cerestl si al celor pa-
mintest1 si al celor de sub pamint) cad precum puterea
lui e peste tots si prin top si in tOte asa si trupul lul, Bi-
serica plinitura celul care implineste tOte in tOte}, dupa in-
vetatura inspirata de Dumnecleti a sfintilor apostoll.
Sfintele Sin6de ne au predat una si catolica Biserica, cu
acesta apostolica si inspirata de Dumnecleii invetatura si cu
numele de apostolica adica «cladita» pe temelia pus& de
apostoll si profeti find petra unghiulara a el insasl lisus
Christos; cad nimeni nu p6te pune alts temelie de cat cea
puss, care este Christos, insusl Domnul a intarit-o pe te-
melia apostolilor si a cladit-o prin el, sari all predicat pre-
www.dacoromanica.ro

16. ACTE OFICI ALE 127
tutindenl cuvintul dupa divina lul porunca, intemeind bi-
sericile de pretutindeni pe petra marturisirei si intocmind
intrega Biserica «spre templul sfint In Domnulx, si «spre
locuinta a lul Dumnedeu in spirits drept care si 16n «care
a marturisit cuvintul Jul Dumnedeu si marturia lul Iisus
Christos si ce a vedut find inspirat in cliva Domnulul, ye-
end un cer nod si un pamint not' si «fiind purtat de in-
gerl pe un munte mare si inalt, a v6dut pe miresa, pe fe-
meea mlelulul, cetatea cea mare, Sf. Ierusalim, pogorindu-se
din cer de la Dumnedeu , si zidul orasului avend 12
petre de temelie si pe acestea numele celor 12 apostoll).
Asa dar o cunOstem si o credem ca apostolica si o mar-
turisim impreuna cu sfintii, adica intemelata prin invetatura
si asigurata prin autoritatea si impodobita prin lumina tu-
turor apostolilor impreuna; asa dar dinsa nu este nu nu-
mal a lul Pavel, nici a lul Varnava, nici a lui Chifa, nici a
lul Apolo sail a Jul I6n sail a lul lacob sail a alt-cui-va,
cad Christos nu este Impartit ci este al tuturor apostolilor
impreuna si se numeste apostolica din top impreuna, carora
se aratara limbl ca de foc despartindu-se si s'a aseclat peste
fie-care dintre el», card se Implinea Okla cinci-decimei, cart
«s'ati umplut de Spirit Sfint} prin call se faceau «multe
minunl si semne) si «carl vor sedea pe 12 tronuri jude-
cand pe cele 12 semintil ale lul Israel, cand va sedea Dorn-
nul pe tronul marirei sale) si carora precum insusi sf. Petre
invatale-a poruncit a predica poporulul si a-1 incredinta
ca el este cel rinduit judecator al celor vii si al celor mortI» ;
lards1 acelas Petre declara cu voce tare «ca el este p0-
tra , ce a fost tacuta pentru cap de ungh163, si «in
nimene altul nu este mantuire, cad nici nu exista alt nume
sub cer dat intre Omenl, in care trebue sa ne mantuim.
Miluiti am fost si nol din nespusa mils a lul Dumnedeu
sa fim printre copiil si slujitoril acestei Biserici una, sftnta,
catolica si apostolica, care pe top cel ce cred In Christos
Dumnedeu, prin darul lui it face din «copii al maniel din
fire), «copil al lubirel) si care ii mantueste prin credinta
In fapte bune, pentru «call am fost claditi in Christos lisus»,
«ca sa pasim in ele, ; acesta Biserica o marturisim ca singura
tale si usa a mantuirel si inteinsa si printr'insa speram sa
fim vrednicl «de prea marea bogatie a darulul lul Dumnedeil,
www.dacoromanica.ro

17. 128 ACTE OFICIALE
si de invierea mortilor pe care o asteptam si de vieta ye-
cului ce va sa fie; in care prin_ darul lul Christos vor fi
mostenitorl al lul Dumneciet. «si comostenitori al lul) cei
ce au creclut inteinsul si au pazit credinta prin fapte bune,
ace' cars primesc prisosinta harului si a darulul dreptatel,
vor imperati intru vieta printr'unul Iisus Christos, cad prin
el am fost adusi prin credinta la acest dar, in care stain,
si «ne laudarn pentru nadejdea marirel lul
dupa Apostolul« creclend ca darul va imperati, prin drep-
tate in vieta vecinica prin Iisus Christos, Domnul nostril).
Asa creclend din tot sufletul si cugetul nostru si impre-
una cu not asa predicand WO. sfinta Biserica si venerand
evlavia «care are fagaduinta vietel de acum si acelel care
va sa fie, trimitem acesta epistola a nOstra malt Prea Sfin-
tiel VOstre spre intarirea unirel in Christos si a comuniu-
nel in Sf. Spirit si punend ca baza a pacel ca temelie
a dragostel, conformitatea marturisirel si ca o legatura in
Christos nedeslegabila, invocam prea sfintele VOstre raga-
ciunl catre Dumnecleil, Tatal indurarilor si a on caret man-
gaerl ca s& bine-volasca a ne intari pe not insine sa se-
virsim lupta cea bun& cu bine si in mod placut lul Dam-
necleu si a pastra intreg aceea ce ni s'a Incredintat none
si a pazi intacta porunca pana la aratarea Mantuitorulul
nostru Iisus Christos, a cam% e marirea si puterea in vecii
vecilor, Amin.
Alexandria, anul mantuirel 1901, Februarie 28,
Al halt Prea Sfintiei VOstre,
Frate, in Christos Dumnedeh cu totul devotat.
(ss) Papa ci Patriarh al Alexandriei, POTIE.
Respunsul trimis prea fericitului Papa si Patriarch
al Alexandriel D. D. Fotie de catre malt Prea Sfin-
titul Mitropolit Primat si Presedinte al Sfintului Sinod
D. D. losif Gheorghian.
Sanctilatea Vastra.,
Duhovnicesca bucurie si multamire a pricinuit smereniei
mete, scrisOrea Sanctitatel VOstre No. 72, pe care cu cea
mal desavirsita evlavie, am primit-o si cuprinsul ei am in-
teles, si apreciat ca o erudita expunere a dreptei nOstre
Dumnedeil,
si
www.dacoromanica.ro

18. ACTE OFICIALE 129
marturisiri de credinta, pe care din veci am pastrat-o ca te-
melie a sfintei Biserici a Domnului si Mantuitorului nostru
Iisus Christos, si se va !Astra pana la scurgerea vecurilor
neschimbata, spre slava numelui Domnului si spre lauda
drept maritOrei n6stre credit*.
Din cuprinsul aceleasi scrisori, am in+,eles mai departe,
ca Sanctitatea VOstrA, a-ti fost chemat de Dumnedeil prin
glasul alesilor lui, la carma apostolicestei si Patriarchicestel
bisericei a Alexandriei, pAstorita cu atata rivna de top P.P.
S.S. Patriarchl, cars ate cinstit acest sfint Scaun apostolic,
si pe care nu de mutt Incredintat Sanctitatel VOstre
Pronia ceresca In locul prea fericitului, prea veneratulul
si de a pururea pomenitulul Sofronie, care s'a savirsit din
vieta in betranete bune, 'Aran si plin de dile, adaugindu-se
sfintei cete a PArintilor Bisericel, a caror vieta o urma, si
cu ale caror virtuti se tmpodobea.
Imbratisind pe Sanctitatea VI:5sta cu adinca smerenie si
sarutare piing, de dragoste, Ve aduc cele mai caldurOse
urari de sAnAtate si de indelungata vietuire, rugand pe bu-
nul Dumnedeti, ca sa Ve acorde puteri indestule, pentru a
ilustra, dupg cum se cuvine, acest vechit. si apostolicesc
Scaun, care dupa cum disei, 'ml reaminteste sfinta sa ori-
gina apostolica si barbatia unita cu curatia credintel, cu
care a triumfat in scurgerea vecurilor, pasttand neatinsa
si nealterata doctrina Sf. Biserict orthodoxe.
De aceea invocand de la bunul si milostivul Dumnedeu
tote harurile sale, pentru Sanctitatea VOstra si urandu-Ve
Inca °data, deplina sanatate si multamire sufletesca, Ve rog
respectuos sa bine-voiti a avea si pe smerenia mea in a-
ducere aminte la prea sfintele VOstre rugaciuni si sa primiti
in acelasi timp sentimentele de cea mai adincl veneratiune,
cu care am onOre a fi al Sanctitatel VOstre mai mic frate
in Christos si impreuna Iiturghisitor.
(ss) Ioaif Mitropolit Primat al Romhiei.
Biserica OrthodoxA Romani 2
'L-au
www.dacoromanica.ro

19. 130 ACTH OFICIALE
Epistola trimisa Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit
Primat si Presedinte al Sfintulul Sinod D. D. Iosif
Gheorghian de care Ina lt Prea Sfintitul Mitropolit
al Petersbugului si Presedinte al Sf. Sinod al Sfintei
Biserici Ruse D. D. Antoniii.
Malt Prea Sin fief Sale Domnalul Domn, Mail.
Archiepiscop al Bucure0ilor, Mitropolit al Ungro-Vlahiel, Primat
al Romaniel i Preqedinte al SfiNitaluI Sinod al Bisericei Roma,ne,
Prea onorat 0 prea dorit irate In Christos 0 conlitarghisitor al sme-
reniei nostre, din tag inima Ii dorim silt se &ware In Domnul 0 sa
Be sang tos.
Prea Inaltul parinte al luminilor a bine-voit sa theme in
a 7-a di a lunel lui Iunie anul curent in locasurile eterne ce-
resci ale luminel, pe gloriosul si pururea pomenitul Ierarch al
Bisericel Ortodoxe Ruse, pe halt Prea Sfintitul
Mitropolit al Kievului si Galitiei si Prim Membru al intru
tot Prea Sfintulul Sinod Administrator.
Dupa nemarturisitele cal ale Proniel Dumnecleesci, sarcina
de conducere a administratiunei superibre a Bisericel Orto-
doxe a tuturor Rusiilor,cu titlul de Prim Membru al intru
tot Prea Sfintulul Sinod al ei, prin puternica vointa a tntru
tot Prea Luminatulul Monarch al Imperiulul Rusiel, a Maje-
statel Sale Imperiale Domnulul Imperator Nicolae Alexandro-
vicl, exprimata in a noua di a aceleeasi lunl Iunie s'a dat
smereniei nOstre.
Comunicand despre acestea malt Prea Sfintiei VOstre, care
'ml suntetl intru tot cinstit si prea lubit, in speranta mijlo-
cirel satisfacetore a rugaclunilor Malt Prea Sfintiel VOstre ca-
tre Inaltul Arhipastor si Domn al nostru, lisus Christos, pentru
intarirea puterilor nOstre, spre a ne indeplini, cu vrednicie,
inalta si greaua sarcina data smereniei nOstre, de a servi Bi-
serica lui Dumnecleil, cu sentimente de adeverata dragoste
fratesca intru Sf. Spirit si cu cel mai profund respect reman,
In Imperatescul oras al Sfintulul Petru,
in a doua di a lunel Octombre anul 1900,
al halt Prea Sfintiei V6stre,
care sunte1 pentru nol inspirat de Dumnedeti
si intru totul cinstit,
prea supus intru Christos frate
(ss) ANTONItr, Mitropolit al St. PetersbnrguluI Ladogel.
Ioannichiti,
gi
www.dacoromanica.ro

20. ACTE OFICIALE 131
Respunsul trimis Ina lt Prea Sfintitului Mitropolit al
Petersbugului si Presedinte al Sf. Sinod al Sf. Bise-
rici Ruse D. D. Antonit de Catre Ina lt Prea Sfintitul
Mitropolit Primat si Presedinte al Sf. Sinod D. D.
Iosif Gheorghian.
Inalt Prea SBOitalrzl Arhiepiscop 0 Mitropolit al Petersburgula!
gi Ladogei; Presedintele Sfintalui Sinod al Sfintei Biserici
Ortodoxe a Basle' D. D. Antonia.
La adresa Ina lt Prea Sfintiet VOstre cu data de la 2 Oc-
tombrie anul curent, am onOre a ye aduce la cunoscinta,
ca am primit cu o vie bucurie in Domnul, §tiinta, ce 'm1
tmparta§itl ca prin harul §i mila Domnului si Mantuitorulul
nostru lisus Christos, a gasit cu tale Majestatea Sa Puter-
nicul Imperator al tuturor Rusiilor, prea bine credinciosul
Suveran Nicolae Alexandrovici, sä v6 cheme la tnalta dem-
nitate de a conduce administratia superiOra a Sfintei Bi-
said Ortodoxe a tuturor Rusiilor cu titlul de Prim Membru
al tntru tot prea Sfintitului Sinod al el in locul Ina lt Prea
Sfintitului Mitropolit Ioanikie prea veneratul §i pururea po-
menitul Mitropolit al Chievulul §i Galitiei, pe care bunul
Dumnecleti 'I-a placut sa-1 cheme in locaprile vecinice ce-
resci ale lumina spre a-1 tncununa cu resplatirea cuvenita.
unul Ierarch tmbunatatit in vieta cea dupre Dumneqed, a
carul sfinta blagoslovenie sa o avem cu totil.
Salutand cu evlavie si deosebit respect actul sevirsit In
persona malt Prea Sfintiel VOstre, ye imbrat4ez cu cea in
Christos sfinta sarutare fratesca., plea nd genunchlul cu umi-
lint& si rugAnd cu tot dinadinsul pe capul cel neveclut al S-tel
n6stre BisericI, sa acorde malt Prea Sfintiei V6stre destule
puterl cu sanatate deplina spre a duce la bun §i priinclos
liman de mintuire in Domnul interesele ob§tescI ale Sfintei
Biserici a Rusiel.
In paza neclintita a Dumnecleetel alciituiri a Sfintei Bi-
www.dacoromanica.ro

21. 132 ACTS OFICIALS
serici a Domnului si Mantuitorului nostru Iisus Christos,
not cu totil r6maind rog pe bunul Dumnedeti sä inmultesc6.
anii Ina lt Prea Sfintiel VOstre si sk v6 pastreze intreg, cin-
stit, sana.tos, drept Indreptand cuvintul adev6rului, bine-voind
in acelas1 timp a avea si pe smerenia mea pururea In deo-
sebita atentiune la sfintele VOstre rug6.cluni.
Sunt al Ina lt Prea SfintieI VOstre cu MCA
dragostea frate in Christos si impreung. liturghisitor.
(ss) Iosif Mitropolit Primat al llombiel.
www.dacoromanica.ro

22. MARTURISIEA $1 RABDAREA.
In acelas vechiti manuscript din care am extras si publicat
in traducere romans cuvintele betranului preot Nathaniil, se
afla si alte multe, cuvinte, didahil, mid tractate, rugaciuni
si descrier' teologice si bisericesti, unele mal interesante de
cat altele, peritru vechimea timpulul din care dateza si mo-
dul cum sunt tratate.
Aci am gasit doue mid tractate, unul despre n2.4 rtu-
risire si altul despre rabdare in forma de cuvinte scrise
si trimise din InchisOre, precum insusl autorul marturiseste
In ultima parte a cuvintului al doilea,despre rabdare,
care incepe cu o prea frumOsa rugaciune, apoteosand rab-
darea si sfirseste de asemenea tot cu o rugaclune.
Betranul Nathaniil, omul cel prost si neinvetat, precum
InstO se numeste, reuseste in aceste done cuvinte a ne
da o imagine exactica despre adeverata stare de decadenta
morals si recela simtulul religios in care se &lei crestinil
din timpurilor sale. i ceea ce reese din cuvintele sale,
www.dacoromanica.ro

23. 134 MA.'RTURISIREA sI RABDAREA
este ca sentimentul religios, slabise chiar si la OmeniI bi-
sericei, la cler, sait pentru a ne servi de cuvintele lui Na-
thaniil, slabise, nu numai la laid, ci si la preoI1 si la mo-
nahi, si ieromonahl, ba chiar si la arhierel.
Pentru acesta el crede de a sa sfinta datorie, a plange
timpurile trecute si a-1 rechema pe totl de o potriva la
indeplinirea datoriilor religiOse.
Vorbindu-le despre insemnatatea si puterea marturisirei,
pentru ertarea pecatelor, o recomanda calduros tutulor de
o potriva si se sileste a o dovedi ca impusa de Dumnedeti
prin cuvintele Sfintei Scripturi, si ca fOrte folositOre si de
suflet mantuitOre.
Tot ast-fel recomanda si se sileste a dovedi si rabdarea,
Aci, pe langa exemplele din Vechiul si Noul Testament si
acele din timpurile vechilor martini si a celor mai noui,
fOrte apropiate de timpurile sale, ca Sf. loan Calivitul, si
Sf. Alexie si Eustatie Plachida, se aduce ca exemplu pe
sine insusi ca rabda, inchisOre, pentru un singur cuvint ce
a dis Mitropolitului Arsenie al Monembasiei, carele a po-
runcit .arunce la inchisOre, in care aflandu-se, departe
de a huli, rabda, multameste lui Dumnedeti, si pentru a's1
risipi gandirile, scrie crestinilor, rugandu-1 si sfatuindu-i sa
aiba si el rabdare, cad numai rabdare avend, pot a bine
placea lui Dumnedeii, a se invrednici de harul seu si a se
mantui.
lath cuprinsul acestor doue stravechi cuvtntari:
I). Despre marturisire.
Oamenil earl voesc a-'s1 mantui sufletul si a mosteni im-
peratia cea vesnica, trebue sa merga la duhovnici si cu la-
crami sa se marfurisesca, data este cu putinta, to fie-care
Ali, sau cel putin de patru on pe an; adica in timpul pos-
turilor: in postul cel Mare, in postul Nasterei Domnului, in
www.dacoromanica.ro

24. MARTURISIREA sI RABDAREA 135
postul sfintilor Apostoll si in postul NascetOrei de Dumne-
cleil, in luna tut August. i cand se marturisesc, sa spuna
pacatele lor, far& sa se rusineze, si sa nu insele pre du-
hovnic, ci saisl marturisesca pacatul, fara a invinovati pre
altil, si nu pre dinsii. Pentru ca Dumnecleil este a tot sci-
utor si nu se insela. Cad in adever, pop sa inseli pre du-
hovnicul tell, dar pre Dumneclett nu pop ci te
insell pre tine insuti. i pentru acesta trebue sa spui du-
hovnicului WI tot adeverul, cad de si te marturisestl omu-
lul, care este samenul tell, dar te marturisesti lul Dumne-
get', si Dumnecleil este cel ce te larta. Pentru ca, de si
omul te iarta, insa te larta cu puterea data lui de Dum-
neget; precum a cps Iisus Christos Apostolilor, cand 1-a
trimis sa propovadulasca: Primicl. club stint; carora
yeti erta pacatele, se vat ierta for si carora be yeti
Linea, vor fi tinute". Deci, Dumneclea le-a dat puterea
ca el, la acela care vor tinea pacatele, sa fie tinute ca si
cum insusl Dumnecleu le-ar fi tinut si celora caror, le vor
lerta sa. fie lertate, ca si cum Insusi Dumnecleti le-a lertat.
Cauta si la capitolul 20, a Evangheliel de la IOn si le vel
gasi. i fiind-ca acestea lea clis insasI gura cea adeverata
a Domnulul nostru Iisus Christos care Apostolil s61, sa nu
fie vre-unul carele sa nu creda. §i acestia Iarasl, la rindul
for au dat acesta putere altor Omenl cunoscatorl al Sfin-
telor Scripturl, tar nu Omenilor neinvetati, precum sunt eti;
ci tntru tote onoratl si bine cunoscetorl a intregel Sfintel
Scripturl. i acestia la rindul for Cate vor lega sau cate
vor deslega pre pamint, Dumnecleit le are si in ceruri le-
gate sail lertate. Deci fratilor, nu mica puterea a dat pre
pamint Omenilor pentru ca pot sa mintulasca sau sa Ora.
sufletul omulul. Pre cel ce nu se caeste si este necredin-
clos, nu vrea sa-1 faca partasi bine-cuvintarel. Pentru acesta
fratilor trebue sa alergam la duhovnicl cu frica si cu cu-
tremur ca si cum am fi alergat la insusi Iisus Christos;
sal inseli,
www.dacoromanica.ro

25. 136 MARTURISIREA sI RABDAREA
caci lui ne marturisim; precum vice profetul David in psal-
mul 70: «ca eu me voi marturisi tie intru norOde DOmne in-
«tru unelte de cantare, adeverul teil Dumnecleule, canta-vol
«tie intru alauta, sfintul lul Ast-fel fie ca ne martu-
risim la un om, ne marturisim insa inainte lul Dumneleti;
si pentru acesta trebue sa ne marturisim de Mote pacatele
nOstre, fara sa ne rusinam, si nici sa le ascundem, sat
sa ne fie rusine a le spune, si nici sa-1 inselam; pentru
ca tOte acestea le stie Dumnecleti, atat faptele cele bune cat
si pre cele 'Tie; cunOste Inca si gandurile nOstre. Pentru
ca David in psalmul sal al 93 spune: «Domnul cunOste
«ganclurile Omenilor ca sunt desartel. Pentru acesta, fratilor,
sa alergam din tot sufletul, nu cu inselaclune si viclenie,
ci cu inima curata si sa venim cu bucurie si veselie la
duhovnic, pentru ca venim la Dumnecled ca SA ne martu-
risim. i sa alergam asa precum lice David in psalmul sett
94: «Veniti sa ne bucuram DomnuluI, si sa strigam Dam-
«necleului Mantuitorului nostru; sa intampinam fata lul intru
(marturisire si In psalml sa, strigam 1u1*. Omul nu gaseste
mai mare vindicare pentru sufletul sal, de cat sa se mar-
turisesca des. 0! ce lovituri da omul diavolulul, cand se
marturiseste! Si data s'ar intampla ca tine -va sa se afle
in loc pustia, unde sa nu se gasesca duhovnic, ca O. se
marturisesca, atunci sa se marturisesca lui Dumnecleil din
tots inima si sa Dornne pacatuit-am ca nimeni
altul dintre omen) ".
Cu trite ca tOte acestea be stie Dumneclea, dar trebue ca
sa -ti aratl smerenia ta catre Dumnecleti, sa plingi inaintea
lul Dumnecleii, si Dumnecleil primeste marturisirea ta.
Pentru ca David spune acesta in psalmul seii 75: «Ca gan-
«direa omului se va marturisi tie*. Omul numal aduca
aminte de pacatele sale, si sa-si ridice gandirea lui la Duni-
necleti si sa plinga pentru ele, si indata si-a naarturisit pa-
catele sale lui Dumnegeil. i este f6rte bine sa-sl piing omul
Israil).
www.dacoromanica.ro

26. MARTURISIREA §I RABDAREA 137
pacatele sale inaintea lul Dumneleil, del el este a tot sci-
utor. Si sa spere intru el si sa se marturisesca adesea.
Precum Vice David in psalmul sell 36: tNadajduesce spre
Domnul si fa bunatate.... <=i, descopera spre Domnul calea
4ta, si nadajduesce intru dinsul, si el va face. i va scOte
(la lumina dreptatea to A. Dar cand omul se &este in pi.-
rind, sail in loc unde se &este duhovnic, sa alerge la el.
Pentru ca asa precum a facut pacatul cu om, si sl-a des-
coperit rusinea lul la desfrinare, si s'a incurcat cu diavolul,
si sl-a pangarit corpul sell, asemenea trebue sa se duca la
om si sA-sl descopere tote pacatele lul. Fiind-ca cu om a
pacatuit si iarasi prin om di, le strice si sa be nimicesca.
Precum a facut Iisus Christos cu not Prin om, adica prin
Adam, am esit din paradis, si iarasi prin om, adicA prin
Dumneleti omul; am intrat iarasi in paradis. Precum Vice si
Sf. Ion Damaschin in Octoicul WI la cantarea a VI-a a gla-
sului al &ilea: «Printeun om, adicA prin Adam cel dintiiti
t a intrat de mult in lume mOrtea; si prin unul, filul lui
gDumneVeil s'a aratat invierea).
Tot asa Vice si apostolul Paul in epistola sa a II dire
Corinteni capitolul 5. 4Ca precum pentru pacatul unula au
Imurit top, asemenea iarasi prin harul unula, Iisus Chris-
ttos, a prisosit in cerurl harul si darul lul Dumneleti,.
Tot ast-fel si nol, precum cu om facem pacatul, tot asa,
larasi la om sal mArturisim. Pentru acesta si apostolul Iacob
in epistola sa cap. 5 Vice: 4Marturisiti-ve unul altula pacatele
si ye rugap unul pentru altul, ca sA ye vindecap). i asa
precum isl marturisesc laid pAcatele for la duhovnici, tot
ast-fel trebue si cel duhovnicestl WO mArturisescA pAca-
tele la alp duhovnici, unul catre altul: si tot ast-fel sA se
rOge unul pentru altul. lei precum laicil del liturghiI la pre-
op sal la archiereti, pentru ca sä se rOge pentru sufletele
lor, tot asa si el trebue sa dea liturghil la alp, la preop
sail la arhierel, ca sa se rOge si el pentru dansti, pentru
www.dacoromanica.ro

27. 138 MARTURISIREA sI RABDAREA
pacatele lor, pentru ca mantulasca Dumnedea. Precum
dice sfintul apostol Paul in capitolul 5, scriind catre Ebrel:
Pentru ca tot arhiereul carele se la din Omen1 pentru 6-
menl se pune, spre cele ce canta catre Dumneletl, ca sa
aduca daruri si jertfe pentru pacate, carele se pita patimi
dinpreuna cu cel ce nu still si cu cel ce ratacesc, de vreme
ce si insusi este cuprins de neputinta. Si pentru acesta dator
este, precum pentru norodul, asa si pentru sine sa aduca
pentru pacate).
Pentru ca toll suntem pacatosi, atat arhierel cat si preotI
si Teromonahil si monahil si top laicil. Si fiind ca suntem
pO.catosi, suntem datorl sa ne marturisim unul catre altul,
precum faceall si cel din Ierusalim, precum (lice Luca in
Faptele sale, capitolul 19: «Si multi din cel ce crecluse ve-
neatt marturisind si vestind faptele lor). Si sa dam litur-
ghil unul pentru altul, pentru ca sa he rugam pentru pa-
catele nOstre. Si cu tote ca archiereul este pus ca sa se
rOge lul Dumnegeti pentru pacatele crestinilor, dar si el ca
om, trebue sa alba si el pacatele sale, si pentru acesta este
trebuinta ca si el sa's1 marturisesca pacatul si sa sevirsasca
liturghil si sä dea si el la alt arhiereu sail preot, ca sa se
rOge pentru lertarea pacatelor lui, precum acelasl apostol
Pavel dice in epistola sa catre ebrel, in capitolul 8 «ca tot
arhiereul pentru ca sa aduca daruri si jertfe se pune).
Deci fratilor, rog, lubirea vOstra, sa alergam cu totl la du-
hovnicl ca sa ne marturisim, atat arhierel cat si ieromo
monahil si preotil si laicil, barbatil si femei, mid si marl,
pentru ca sa scOtem pacatele nOstre de pe nol si sa ne
curatim de tOta necuratia trupesca si sufletesca. Si and
mOrtea ne va gasi marturisitI, ne vom duce intru imp6-
ratia cea vesnica, pe care a pregatit Domnul acelora ce
lubesc pe dinsul, careia sä ne si invrednicim Amin,
Amin, Amin.
sa-I
'1
www.dacoromanica.ro

28. MARTURISIREA sI RABDAREA 139
II) Despre rabdare.
Tu Mime, cela ce al bine-voit a te nasce din Sfinta
Nascetbre si pururea FeciOra Maria, pentru ca se ne man-
tuesti pre nol pecatosii si nevrednicil robil teb, tu insuti
da-ne atata har ca sa avem rabdare, precum al avut tu
Do:inane, catre nemultamitorii si nerecunoscetoril Iudel, ca-
rora al tacut atatea bunatati; lar el batut, to -au bat-
jocurit, sculpat, si in cele din urma to -au crucificat.
i la tOte acestea nicl °data nu le-al spus ce-va In potriva,
ci al avut tot mai multa rabdare, si te rugai Tatalul, di-
cend: «DOmne nu le socoti lor farce de legea lor, ca
(nu qtiti ce lac). Tot ast-fel, DOmne, Dumnedeul mea,
ne rugarn imperatiel tale, sa ne dal ast-fel de har ca sa
rabdam tote ispita si MCA batjocura, pe care ne-o pricinuesc
Omenil, precum al dat lul Job, profetulul Daniil, celor trel
tinerl, lul Iona, lul Jacob, lul Abraam, si altor multi bar-
bati sfintl, cart au primit martirlul varsat sangele
lor, pentru numele tea, si tOte le-au suferit pentru numele
tea, Winne, Dumnedeul meir. §i rabdarea lor 1-a mantuit
pre el. Ast-fel si nol toil cei umiliti si nevrednicl robil Vet,
crestinl ortodoxi si piosi, ne rugam imperatiel tale, sa ne
dal rabdare, pentru ea data harul teir va lipsi de la nol,
nimic nu puteria face; precum marturiseste sfintul loan E-
vangelistul in capitolul 3 al Evangeliului seu, cand a dis
Iudeilor: «Ca nu pOte tine -va sa vie la mine, data nu va
fi lul dat de la Teal*. Ast-fel Winne si nol nu putem sa
rabdam nicl o ispita, data nu va voi imperatia ta; precum
larasi dice in aceeasi Evanghelie la cap. 15, «ca farce mine
nu puteti face nimica m ; si fiind-ca tu esti Cela ce miluestl
si Cela ce dab rabdare fie-carula, da noire, Winne sa putem
rabda, pant% in sfirsit orb-ce ispita care ne vine. Acestea
rog pre Dumnedeti pentru totl; si tot ast-fel, ye rog si pe
vol fratilor lubitl sa ye rugatl Jul Dumnedeti, atat pentru
te-al
te-al
si 's1 air
www.dacoromanica.ro

29. 140 MARTURISIREA BSI RABDAREA
vol insive, precum si pentru fie-care crestin; pentru ca fie-
care din vol suntet1 datorl sa ve rugatl pentru crestinl. Si
Iarasi me rog voile ferbinte, ca sa avem cu totil rabdare,
pentru ca. insusl Christos Vice ca.: ccela ce rabda pans la
sfarsit, acela se va mantui». Si sa ye aducetI aminte de
Iob, in ce ispita a caclut? Cum asa pe neasteptate
perit tote animalele lul, murit si copiil lul; si s'ail
stricat si casele lul, si el zacea pe gunOe, si nici °data n'a
blestemat, ci tot-deuna a rabdat, si a avut rabdare. Si
pentru marea sa rabdare, 1-a dat DumneVeti Iaras1 onOrea
sa de mal 'nainte, si vieta cea veclnica. Dar sa vedem si
pe Abraam, cum l'a ispitit Dumneleti ca sa vada rabdarea
lul? Si 1-a lis sa tae pre fiul set Isaac, spre a'l jertfi lul
Dumneleti; iar el a fagaduit si n'a lis: cum sa tai pre
fiul meti? Ci indata l'a luat dea mortel, pentru ca sa
faca ascultare lul Dumnecleu. Si a luat pre fiul seu, si cu-
titul, si lemne, si s'a dus la munte ca sa tae pre fiul sell;
si veVend Dumnaleti marea In! rabdare, 1-a trimis un ber-
bec ca sa jertfesca in locul fiului sell Isaac; si glas Vicend:
Abraam, Abraam, sa nu pul mana to pe copilul tn. Si
ast-fel a scapat pre fiul seu pentru rabdarea lui cea mare.
Dar sa vedem si mustrarea pe care a primit-'o David de la
profetul Nathan si mOrtea pe care a trimis'o asupra multimel
sale, cum a rabdat si n'a dis nimic. Si prin rabdarea lul
a reams stint. SA vedem si pre Iacob ce rabdare a avut
cand tl gonea fratele seti Isaf ca sa-1 omOre, si prin rab-
darea sa DumneVeil l'a scapat de mania lul Isaf si l'a facut
si stramos at nostru. Sa trecem la sfintii cel noul. Cate is-
pite nu ad avut atat de la Omen! cat si de la diavolul;
prin rabdarea lor, DumneVeti 1-a pus intru imperatia sa.
Sfintul Anton, Cate ispite n'a avut de la diavoli? Si cats,
rabdare a avut ! Si prin rabdarea sa s'a mantuit. Sf. loan
Calivitul si sf. Alexie, omul lui Dumnecled, ce batjocure si
(Karl n'aii primit de la servil lor, ca servil lor varsail apa
sA'l
gi,
www.dacoromanica.ro

30. MARTURISIREA SI RABDAREA 141
si gunge si lAturi asupra lor; lar el le-all rabdat fara tm-
potrivire tOte acestea si de aceea Dumnedeil 1-a invrednicit
de imperAtia sa. SA vedem si pre Eustatie Plachida, cum
pentru numele lul Christos, s'a botezat si el si femeea sa
si cei dot MeV al Jul pe cart tl avea; cum a lasat boeria
pe care o avea, si a plecat sa petreca in alt loc; si a intrat
Intel) corabie, si acolo 1-au luat femeea, pentru ca n'avea
sa platesca drumul; luat pe cei dot mid copil al lul
in brate si mergea; si in calea lul, a gasit un et' si a Ilsat
pe un copil la marginea riului si a luat pre cel-l-alt ca sal
treca; si ast-fel a trecut in cea-l-alta parte a riului. Si pe
and venea sa la si pe cel-l-alt copil, cand era la mijlocul
rtului, vine un urs si'l la pre unul din copiil set; si asemenea
si de cea-l-altA parte a venit un leu si 1-a luat si pre cel-l-alt
copil. Si a remas in mijlocul riulul fara copii. Cum de n'a ca-
gut sa se inece de sctrba sa? Me mir si me utmesc! Dar el
a rabdat si a bine-cuvintat pre Dumnedea. Si Dumnedeil
cel a tot puternic, vec,lend rAbdarea sa cea mare, 1-a scapat
pre amandol copil set si 1-a inapolat in cele din urma si
pre femeea sa precum si pre amandoi copil sel si l'a ri-
dicat laras1 la onOrea sa de mai Inainte. lar acestea tOte be
face, fratil mel lubitl, rAbdarea. Pentru acesta, ye rog fierbinte,
s'avem cu totil rabdare, ca sa ne dea si noue Dumnedeii,
tot binele precum a dat in cele din urma si acelora. far
acestea tOte care le-am scris si le spun voue cu lubire nu
le-am Malt pentru lauda si vanitate, martur 'ml este Dum-
nedeti! Dar fiind ea, me gasesc in inchisOre unde m'a pus
Arsenic, Mitropolitul Monemvasiei, pentru ca 1-am dis o
vorba, si neavend ce sa fac, sedend, ye scrifi acestea ca
sA'ml trecA vremea risipesc gandurile. Am luat din
Vechlul si Noul Testament cele trebuinclOse, ceea ce face
tot crestinul neinvetat, precum suntem si not Si l'am facut
spre mArirea a Tot puterniculul Christos, bar nu pentru alta
caus6, precum stie Domnul. Dar sunt all dascAli si barbatl
§i'§1-a
§i atilt
www.dacoromanica.ro

31. 142 MARTURISIREA I RABDAREA
Inteleptt si invetati, carora nu le plat acestea, pentru ca
sunt prea comune, si socotesc ca este lucru rusinos, ca sa
respandim ast-fel Sttnta Scripture. Dar, precum am spus
mai sus, fiind-ca n'am scris pentru acel dascall inteleptl,
ci pentru cel netnvatatt; pentru aceea le cer for ertare. M'am
supus mai ales ascultand epistola Sfintului Apostol Pavel,
carele scriind catre Coloseni in capitolul 2, scrie si despre
Intelepti si Vice: «Indepartati-ve de cel tntelepti. Vedeti ca
es& nu ye amagesca pre vol cine-va cu filosofia, si cu in-
«selaciunea desarta dupe obicelul Omenilor, dup. stihiile
41umel, tar nu dupe Christos». Pentru ca et cu filosofia lor,
lau tote in deridere; lar nol, ca discipoll al pescarilor, sun-
tem datorl sa sfatuim pe tot crestinul, dupe puterea nOstra.
Si iarasi In aceeasi epistola, la capitolul 3 Sfintul Pavel,
Vice; «Cuvintul lui Christos sa loculasca Intru vol din destul,
«Intru WO. intelepciunea». Intelepciune este, sa alba cine-va
Erica lui Dumneleti, pentru ca se dice : «Inceputul intelep-
ciunel, este frica Domnuluh. Si cand cine-va are frica lut
Dumnedeu, si spune Cate stie cu frica si cu sfiala pentru
ca sa lase si pre altil, si nu le spune cu mandrie si laude,
atunci si Dumneleti It lumineza mintea si ratiunea. Si mai
jos tot Sfintul Pavel dice: «Invetandu-ve si inteleptindu-ve
«pre vol Insive, cu psalmi si cu laude si cu cantari du-
hovnicesth. Nu le spune sa se invete de la Omer,nicl de
la Sofocle, nici de la Platon, ci din psalmi si din laude si
din cantari duhovnicestl. Deci si di din acea Sfinta Scrip-
tura pe care au scris'o acel Apostoll neinvetati, spun si eu
neinvetatul, voile celor neinvetatl. Si numai acele ce Domnul
nostru Iisus Christos me invata, atat Vic: Si data sunt pu-
tine si ordinare, tertati-me. lar data vre unul din acel in-
telepti sail din cei-l-alti, vrea sa face si sa dica alte le, fad.
Nol am facut Cate ne-a dus mintea pe not. Pentru acesta,
lubiti met frail, sa cetiti cu totil In fie-care Vi acesta carte,
pentru ca sa ye folositi fOrte mult. Si eel ce o yeti ceti, ye
www.dacoromanica.ro

32. MARTURISIREA §I RABDAREA 143
rog, pentru lubirea lug Christos, sa me bine-cuvintati, §i sa
ye rugati Domnulul nostru lisus Christos sa miluesca su-
fletu] mein cel ticalos, si daca v'am greOt in multe sa me
ertati, ca am fost in tnchis6re. Si pentru multimea fail de
legilor mete, Iisuse ChristOse, larta-me. Si daca insult prin
Scripture, pre cine-va, rog sa me lerte, pentru Ca nu-1 in-
sult etl, ci Sfinta Scripture. Si iertati-me toti ca si Domnul
sa ye lerte pacatele vOstre, §i sa audit] cu bucurie: (Veniti
bine-cuvintatil Parintelul meil, mosteniti impe're,pa
carea este gatita vou6 de la Mtemerea lumil; pe
carea sä ne ajute Dumnedett s'o mo§tenim cu totil Amin.
Amin. Amin.
.,--+4-34---,
D.
-
www.dacoromanica.ro

33. AMINTIRI DIN ISTRIA BISERICEASCA
De la 175 0-18 oo
de
SERGITJ MACREU.
Ve4 Biserica Ortodoxii. Romlnl, an. XXV, No. 1.
Dar cele ce s'aii intimplat pang aicea, tot-deuna suparatOre
si grele de purtat, erau multe, insa pe Vote le-a suportat Pa-
triarchul cu usuratate prin o rabdare nestirbita si prin o
cugetare generOsa. lar r6lele ce au decurs de aid inainte
ca un torent, tine le va putea Indura in multimea for ? Caci
larasi turband Marte s'a infuriat asupra Rusilor si asupra
nOstra, benchetuind a pornit rezvratire. A inceput r6zbolul
la 5 August, a anului 1787, pregatirea era mare, de la in-
ceputul anului s'ati concentrat armatele. A inceput cu mult
curaj, si insultand cu viclenie barbara pe consulul resedinte
aicea si inchidendu-I in Edicule, Tar pe cei-l-alti Rusi aflati
aicea pradandu-i pe nedreptul si robinclu-I neomeneste si je-
fuindu-le corabiile i multe alte lucruri infricosate am vedut
atuncea si ni s'a dat a intelege ca s'au faptuit si mai multe
www.dacoromanica.ro

34. AMINTIRI DIN 1ST. BISRRICESCA 145
si mai grave, amintindu-ne de Cate am suferit in rezbolul
precedent. De aceea nimenl nu era to afara de temere si
frica. lar Patriarchul continua era chemat de guvernanti,
ca pretutindinea sa impue si sa la aminte bine ca sa nu
se Intimple vre-o disordine tntre supusi, si era f6rte ingrijit
luptandu-se pentru totl, A trimis la toil scrisorl poruncind
supunere si ascultare stapanirel si rugandu-I O. nu faca 1.611
tote suferind, tntru nadejdea cea to Domnul, care da drep-
tatea si mantue si nici sa, dea motiv celor ce ne urasc pre
not de a le face refit. Dar Vizirul de atuncl al Imperatiei a
facut atuncl un lucru si mare si bun, prin multe poruncl
a tmpedicat insultele celor multi I'M de asupra nOstra, in-
demnand si miscand pe judecatorl de a vorbi si pe repre-
sentantil religiel for sa predice si sa, invete si in geamiile
for si in particular ca sa nu ucida, siluesca si insulte pe
supusi, pentru ca este lucru nedrept si urit de Dumnecleil
si cel ce ar face ceva, devine vrajmas Imperatului si vatarna-
tor pentru trebuintele afacerilor in viitor. Pentru aceea s'a.ti
pronuntat si blesteme si pedepse indraznetilor ucigasi, lar
administratorilor li s'att dat poruncl sä ocrotesca pe supusi,
pedepsind insulta celor stricati si 1.61 si prin acesta s'a
micsurat tntru cat-va desfraul ce se revarsa si talharia mare,
cea inspaimantatOre de prin orase a incetat si a dispa rut
parerea cea nedrepta.
In acestasl an la inceputul lunel lui Noembrie, prea feri-
citul Domn Avramie a trecut catre Domnul in adinci be-
tranete si s'a tnaintat din al Cesariel lul Filip la preasf.
apostolic scaun al lerusalimului, prin alegere legala si voturi
canonice, Domnul Procopie, facendu-se permutarea In bise-
rica Sflntulul Marelul Martir Gheorghie, ce se numeste al
Metoculul, la 2 a nisei lunl.
Multimea popOrelor barbare, cate. as navalit de la Corachil
si muntii Caucaz, prin darurl forte marl de bani, Invinse
Biserica Ortodoxa RomanA 8
www.dacoromanica.ro

35. 146 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
cu puterea Cruces, majoritatea acestora at fost supuse bunel
guvernari a Rosier, au fost taiati si tali de aicea s'ati aven-
turat ca O. treca gurele Dniprului si cele mai multe corabil
ail fost acolo sfarimate. Dar sprincena cea ingamfata de loc
nu ceda si sforaitura barbara era Inca mai indrazneta. i
dar la inceputul anului 1788 pregatirea de rezbol s'a facut
si pe mare si pe uscat fOrte mare si numerica si speranta
nu era mai mica la cei ce se sprijineail pe batul de trestie
al regelui Suediei. S'a adunat marina atata, cata n'a plutit
nici odata in Pontul Euxin, vase mart aprOpe o suta si
indoite de cele mai midi si mult se vorbea de marina. In
acest stop ail adunat si din al nostri, cat! erail socotiti de
buni si dedall la castiguri intimplatOre, apol si din insule
multi inrolati cu forta, in cat ere! ma! multi de o mie
dintre crestini, unit fare voe, altil de buna voe erail Ia ma-
rina. Intre acestea socotind de la Sist si Avid pana la Du-
narea si Sinope de o parte si de alta a mare], ca Ia doue
mil, acestia pretindeail ca Patriarchal sa le adune soldati
marinari. El care era om pacific, si sa. inarmeze it sfortail
crestini contra crestinilor, numindu-se marinari panurgl.
Se necaja si se vaicara fOrte Patriarchal pentru acesta cons-
tringere viclena strains si curiOsa, lacramati suspinand im-
preuna si cu arhiereii sinodali din jurul sea, si topiti de focal
acestel intristari de nesuferit, se cugetail di si nOpte data
ar gasi vre un mijloc de a evita acesta viclena izbanda.
lar Patriarchal era gata ca sa dea tot cat se atingea de
bans si din casa obstiei sa cheltuesca cat de mult, numal
ca sa'si scape fill de la uciderea mitre frati si sa nu se
introduce o ast-fel de nedreptate in Biserica, dar n'a putut
scapa, deli staruia si se ruga de guvernanti, carii cereau
sä se Indeplinesca nesmintit numeral de barbati, si data
ar fi facut alt-fel, era amenintat la tote schingiuirile; si dar
trimitendu-se scrisori bisericesti si cleric] patriarchal! si fa-
cendu-se recensimint in tot satul si orasul de pe litoral s'a
www.dacoromanica.ro

36. AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 147
implinit numerul cerut al marinarilor. Acesta rechizite a
fost cea intaili, cand vedut in Constantinopol dintre
crestini mai multe mil inarmati. In Valachia Domnitorul a
fost adunat atunci cu mutt mai multi din diferite provincil
si nu se parea ca face ceva curios, pentru ca multimea
ne'nblAndita a Otomanilor navalea si pleca unde ar fi voit.
Dar prin acest recensimint cu putin ceva s'a imputinat asupra
nOstra urgia cea vrajmasA, caci se oprea ca armatele GA
nu nedreptatescA si sa, nu insulte pe supusi, publicat
blesteme si pedepse in gemiile lor, dacA cine-va ar fi in-
draznit pe cine-va si dintre supusi numesca cu nume
rusesc; cAci nutrind o urgie obstesca asupra crestinilor,
lasAndu-ne la discretia for desarmati, numindu-ne Rusi in
rezboiul dintai, si n'ar fi incetat sa faca de acestea, de nu s'ar
fi luat o prevedere mai mare in acesta de cltre guvernant.i.
De aceea cu 6re-care ordine a esit armata si cei inarmati
din oral nu mai faceat acele reutati obicinuite for si mul-
tele nedreptati si batjocuri asupra nOstra.
Izbucnind rezbolul si armatele Rusesti si Austriace in-
trAnd in Moldova, Domnitorul acesteea, Alexandru Ipsilant,
1nvins in rezbol a fost robit. Iar generalul Otomanilor in
Basarabia a probat ca. nu 1-a lipsit acelula nimic din cele
ce -i trebuea in realitate, deli a fost invins din causalipsel
de armata si de ajutorul de gall, pe care adese orb l'a
cerut rugandu-se de Sultan. Iar Domnul Valachiel rebel fiind
de la inceput, refugiindu-se la dusmani le-a tradat totul si pe
Sultan dandu-1 la o parte, si trecend la Rusi era gata acia sa i
se hArazesch tote, a tradat statul numindu-1 pentru acesta
spion si tradator. Incredintandu-se Sultanul de acesta din seri-
sort, indata a poruncit sa se prinda WO. familia Domnitorului
si sa se arunce in inchisOre si sa se confisce tOtA averea
lul. Afacerile Domnitorului Moldovel stateati in virful sabiel.
Se necaja si se intrista de acestea Patriarchul cerendu-i-se
Cate imprumutur1 erati la cei bisericesti. Dar si in inchisOre
sa-1
Si sal
www.dacoromanica.ro

37. 148 AMINTIRI DIN 1ST. 131SERICESCA
condemnandu-se marele logofet al Bisericel, ginere de fats
a robitulul Domnitor, rivnita fiind de multi logofetia mare!
Biserici, i -aU facut Incurcaturl. S'a parut In asemenea pe-
ripetil, ca mai ales a fost nenorocos Domnul Procopie so-
cotindu-se Ca s'a purtat mai putin corect de cat ii era da-
toria in asemenea nenorocirl.' i inaintand mare logofet al
Bisericel, contra obicelului, pe cand Inca trala cel de mai
inainte, lar acesta era nepot al Domnitorului urmarit. De
aicea pe multi a nemultamit si-1 criticail administratia sa.
Dar urgia asupra casnicilor Domnitorului Moldovel J§'a
potolit, schimband'o Dumnedeti; iar Patriarchul n'a scapat de
manevrarea sa nedrepta. Niel ciuma uciderilor nedrepte n'a
Incetat; cad se grabea a-1 sterge de pe pamint pe tot cel
ce se ingamfa In putere sail bogatie in Constantinopol din
nemul nostru, ca unul ce adica nu s'ar teme de cele ce ar
face si de cele ce ar voi. De aceea indata a si ucis, intrigand
si cu viclenie manevrand, pe Dimitrie Scavini, barbat ce
parea a de demult este bogat, facend comert cu cel pu-
ternici. Dec! pentru acesta a fost suparat Patriarchul de
acum Inainte, impreuna cu sino Jul din jurul sell, consem-
nand, adunand si platind datoril bisericesti, prin care se in-
timpla sa intristeze pe cei nedreptatiti, suparandu-se forte, si
pe cei nedreptatiti, data atit ascuns ceva facend nedreptate,
impovortndu-i WI mils cerea de la el.
In aceeasi luna August, cand ail primit vestea tntristatOre
despre uciderea lui Dimitrie la Biserica mare tut Christos, a
avut multa neplacere preasf. Domn Procopie cum si pentru
inaintarea Jul Gherasim la scaunul metropolitan al Tesaloni-
cului. Era acesta cunoscetor si indrasnet si s'a aratat activ
la mustrarea archiepiscopului de Cipru, pentru care pe
timpul pururea amintitulul Gavriil a fost trimis, dispunend
de vointele celor trimisl, cheltuind atata si amestecandu-i In
atatea lucruri grele, cate si care nu le-ar fi desfasurat si
savtrsit nici clece tirani, urmarind in WO. viata. Caci pro-
.a
www.dacoromanica.ro

38. AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 149
consulul de atunci sau locotiitorul, dus de iubire de argint
urmarea pe episcopi si pe arhiereil din jurul seu si cerend
a luat voea stapanirel sa-1 tnlocuesea cu altii, in cat sa nu
mai fie nimeni care sa-1 impedece de la jafuire. Ei ascun-
dendu-se ai fugit si pe amintitul trimis mare! Biserici
a lui Christos, ca sa arate siluirea or! mustrarea, cerend
mans de ajutor, invoindu-le ca si data ar fi nevoe de ceva
modest sA. cheltuesca. Atunci deci pururea amintitul Patri-
arch ecumenic Domnul Gavriil, si sinodul din jurul sett
aparand pe confrati si pe crestinil de acolo, ingrijindu-se
de Wta biserica, au imprastiat sfatul cel nelegal si nedrept
a tiranulul, desfacend si abrogand inaintarea cea far& de
lege, aratand ca cel ce indrazneste sa facd ast-fel de fara
de legi este un resvratit viclen si avar nerusinat, jafuitor si
conrumpator de popor, calcator disciplirel laudate, a chemat
apoi si pe arhiereil fugarl sa vina in cetatea Imperatesca. Tar
numitul Gherasim vorbind cu cei puternici, si dovedit fiind,
pentru ca era experimentat in politica locala, fiind gata sa
cheltuesca mult, ca sa reusesca in ce spera, s'a facut me-
rinde la candele, cum dice proverbul, si din acesta causa
si avarilor era suparator si obraznic; tar celor cuminti era
desplAcut si hulit si se socotea mal ales vatamator. Des-
placea si arhierellor si boerilor celor mai multi intreprin-
derea lul si pe preasf. Dolan Procopie, care a inclinat la
violenta externa si la intriga nenobild din launtru, fl criticab.
Incetand din viata prea fericitul papa si Patriarch al A-
lexandriei Domnul Gherasim la 7 ale lune! Jul August si
venind scrisorl de la Egipet, cu votul si alegerea sfintitilor
arhierei aflati in Constantinopol si a nobililor boerl si epi-
trop! al clerulul si poporului acestui scaun, cu socotinta si
invoirea preasf. Patriarch ecumenic Domnul Procopie si a
prea fericitului al Antiohiei Domnul Gavriil si a prea ferici-
tului al Ierusalimului Domnul Procopie s'a judecat si s'a ales
marele protosinghel al mare! Bisericl a lul Christos, Domnul
Fad
www.dacoromanica.ro

39. 150 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
Partenie si s'a hirotonit In biserica Sf. Marelui Martir Gheorghie
in patriarchie de catre preasf. Patriarch ecumenic Domnul
Procopie la 13 Septembrie arhiereil si mitropolit Pelusului,
s'a fost inaintat la preasfintitul Scaun apostolic al Alexandriel.
Multe ispite si intristari intimplandu-se crestinilor Orto-
doxi din Constantinopol in curgerea acestul an si In Vote
a fost amestecat si suparat preasf. Domn Procopie, si MI%
voe a intristat nu pe putinl. De aceea si scrisorl asupra lul
fOrte nedrepte ah dat trel arhierel la cei puternici in urma,
pentru care I-a venit inscris amenintator de la locotiitorul
de Vizir, neobicinuit fiind a se intimpla acesta, ca data nu
va inceta de a stapani ca avar si cu salbatacie turburand,
va pastori turma cu reutate, dupa cum striga asupra lul,
va fi omorit on supus respunderei. S'a cutremurat infrico-
sindu-se Patriarchal de calomnia nedrepta, s'ati infricosat
spalmantandu-se despre el si preasf. arhierel, prevedend in
o Imprejurare atat de gresita pornirea celor rel.
Deci Intrunindu -se si facend anafora comuna in fav6rea
sa, a trimis'o marturisind si asigurand despre purtarea sa
drepta si de ingrijirea folositOre obstiei si sprijinul nelipsit at
preasf. Sale, dovedind de false si reu plazmuite acele ark-
tani ca din partea obstiei si ponegriri MI% fiinta aduse de
Omeni patimasi, indaratnicl si fluturatici la minte si vraj-
mast interesului nostru.
In acelasi an la Octombrie 24 prea fericitul Domn Pro-
copie at Ierusalimului de buna-voe dand dimisie, facut
votarile pentru preasf. Cesariel lui Filip, Domnul Metropolit
Antim, cu indemnul preasf. Domn Procopie si cu invoirea
prea fericitului papa si Patriarch at Alexandriei Domnul
Partenie si a prea fericitului Patriarch al Antiohiel Chir
Daniil si cu concursul Aghiotafitilor, in biserica Sf. Mare lul
Martir Gheorghie, ce se Vice al Metohului, si facendu-se per-
mutarea canonica s'a inaintat legal la preasf. scaun apos-
tolic al Ierusalimulul Domnul Antim.
si's1
s'ail
www.dacoromanica.ro

40. AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 151
Tncependu-se anul 1789, iara§i s'a cerut de la preasf.
Patriarch recensimintul a 2000 de marinari §i impreuna cu
sinodul suferind se mahneati vaitandu-se de acesta prea
nedrepta siluire, pe care a o evita de acum era fara cu-
vint, §i de a o suporta cel siluiti nu era u§or. Dar pe cand
se cugetail in acestea despre presiunea guvernului, alta mai
viclena le-a venit de cat acesta §i nu mai putin paradoxa.
I s'a ordonat Patriarchului sa adane de la crestinil Orto-
doxi din Constantinopol si sa predee monetariel tmperate§t1
doue sute deci de mil de drahme de argint nelucrat. El indem-
nand cel intaiu au convins casele nobililor sa aduca odO-
rele de argint, pe cars adunandu-le a indeplinit a aptea
parte ceruta i le-a predat ; apol privind la sfintitele biserici
au socotit ca este mare catime de argint prin biserici, luand
din biserica Patriarchiei infrumusetarea, la 17 Februarie §i
in urma Si de la alte biserici, candele, policandre, sfepice,
cadelniti §i discurl dat lerosililor, compunend a cele pa-
tru-deci §i opt de deci de mil de drahme; dupa ce au adus
i acestea, s'ati rugat sa-1 lase ca nu au mat mult; lar a-
cila insistau sa indeplinesca suma §i sa aduca de unde
S'a intristat de acesta atat Patriarchul cat §i sinodul din
jurul seu, §i facend impartire asupra poporului credinclos
pe grupurl §i ocupatiuni, adunaii bani, cumparandu-1 §i
platind suma ceruta de argint. S'a suparat §i pentru vi-
clenia Hiotilor de aicea, opunendu-se votului §i alegerel
mitropolitului din patria lor, §i ca nu le placea inaintarea
noulul hirotonit, pe care I'a ales Patriarchul i sf. Sinod Si
Pau votat. Pe langa acesta s'a dat porunca §i despre sim-
plitatea imbracamintelor, sa se ingrijasca ca sa se imbrace sa-
racaclos supusul, adica sa se imbrace vrednic on conform
cu cele ce a patit §i tiranisit, adica sa se imbrace in negru.
Deci ast-tel se succedau intristarile in aceste vremuri, stre-
curandu-se mil dilnic, pentru ca se exaltase curajul bar-
baric §i insultau cu desfranare. Iar poporul credinclos nu
le-ati
www.dacoromanica.ro

41. 152 AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA
numal aceste le rabda, dar Inca a aratat multa iubire cres-
tinesca sclavitilor din Mehedia rescumparand pe multi cu
bans. Apol preasf. Domn Procopie ne'ncetat constrins de
aceste fapte Infricosate, adesea lacramind striga : Apara.
Winne pe norodul teu si ne izbaveste pre nol de necazul
si Intristarea de fata, si era pururea suspinand pentru In-
timplarile obstesti; se temea si el de nebunia celor
prin cars s'ati respandit calomniile si intrigile neconsciente
si cautati a-1 indeparta cat mai curand din patriarchie, din
acest mare oficii1; economisa insa timpul rugandu-se pentru
mantuire catra Dumnecleil. Apol archiereil sinodall fie pen-
tru desplacerea boerilor, fie pentru interesele propril sau
pentru negligenta si dispretul in cestiunile si discutiile ce
le aveati, imputandu -i Patriarchului asprimea si arbitrariul
de pana acum se instreinail de el si se sfatuiati despre
succesor si scOterea lul si cum ar economisi-o mai bine.
Dupa ce a caclut imp6ratul, primind scaunul Selim al
III-lea, la 27 Martie, mai lesniciOsa s'a parut indepartarea
Patriarchului Procopie si schimbarea mai curanda, ne mai
avend trebuinta de hotarirea de la lagar a Vizirului. Curand
intrunindu-se cel mai insemnati dintre arhierel si boeri a
propus celor ce stapaneati sa la dispozitil despre schimbarea
Patriarchului si lucrand au luat parerea si voea ca sa ga-
sesca pe cel vrednic de acest oficia. Iar el au respuns ca-1
ai Bata; si s'au rugat, dupa, obicelul vechiu, sa li se dea
hotarirea, ca alegerea sa se faca cu socotinta obstesca. De
demult era socotinta celor mai insemnati dintre arhiereil si
nobill pentru Domnul Neofet al Maroniel, pe care presupu-
nendu-1 it persecuta Domnul Procopie. Iar el lucrand din
contra it sustineati gasind pretexte, si aducend la mijloc
hotilor in Maronia, in cat scapandu-1 de o primejdie
adica vecluta si cultivand si socotinta celui invoit
lui ca sa petreca nesuparat in Antigoni, una din insulile
Cianee, tinendu-1 acolo.
1'61,
na-
valirile
www.dacoromanica.ro

42. AMINTIlli DIN 1ST. BISERICESCA 153
La 29 April a venit porunca inscris, ca cu socotinta ob-
stesca sa'si alega Patriarch, lar pe preasf. Domn Procopie tri-
mitindu-1 ceaus l'a ridicat cu liniste si l'a trecut in vechea
Halcedona si acolo l'a asezat, asteptand a doua porunca
Dad, ar vorbi cine-va de alegerea si inaintarea acestula
cronologic, 1-ar enumera anil. Era preasf. Domn Procopie
de neam Peloponisian dintre cei mat seraci; crescut si edu-
cat de catre fratele sea, ce a fost metropolit Ganului si
Horel, murind acesta n'a devenit numal clironom averei,
dar si in eparhie s'a asedat diadoh acestui oficiii spiritual;
administrand acesta eparhie ani indeajuns, cerend trebuinta
a fost permutat la Smirna, de unde In timp indelungat reu-
sind bine, a fost chemat la scaunul ecumenic. Era pregatit
fOrte bine si indemanatic. Impodobit cu intelepciune si. cu
seriositate in viata, se distingea prin rabdare si munca, somn
putin avea si era ne'ngrijitor de ale mancarei. Iubitor de
dreptate si de adever, era iubitor si de stiinta. Spunend lu-
crurl probabile, urma voluntar parerea cea mai posibila,
supunendu-se ratiunei. Impunetor in situatil, conscient si
zelos de disciplina canonica si de pompa bisericesca, di-
dactic, uritor de viclenie, mustrator. De aceea !Area greolu
si muscator, si a fost urn de multi, pentru ca mustra lip-
surile acelora, adeca gresalele si nedreptatile. Se ingrija si
de economia banescg, a datoriilor bisericesti mai cu semi,,
din care pricina s'a afras asupra-si hula de sgircit, desi
sä 'Area darnic In daruri, si pe nimeni n'a desbracat de
avere dintre arhierel, lar pentru trebuintele lui obstesti a
cheltuit mult din ale sale; scotend putin din cele multe
cheltuite, tar cheltuelile cat era posibil le suspenda, care se
numeau aulice, nemerind In multe afaceri, se parea ca este
suparator si nesuferit mai mult si arhiereilor si boerilor, necon-
ducendu-se cum s'ar dice de peripetia comuna. Se deosebea
mai ales pentru a era placut in credinta catre Dumnecleti si in
speranta si in lubirea aprinsa catre toti, pentru care suferintele
www.dacoromanica.ro

43. 154 AMINT1RI DIN 1ST. BISERICESCA.
credinciosilor si persecutiile la cart eras i supust cum si pe-
ricolile gilnice socotindu-le, se lupta tmpreuna suferind
compatimind cu tott credinctosit, dupa dumnecleescul Apostol.
PARTEA V.
Scos afara preasf. Domn Procopie din scaunul ecumenic,
si facendu-se alegere pentru Neofet al VII, s'a sevirsit pre-
sentarea la Vizirul imperatiet si intarindu-se alegerea prin
obicinuitele cavade la 1 Mat 1789, s'a facut permutarea
Domnulut Neofit de la Maronia la scaunul ecumenic in bi-
serica Mare lul Martir Gheorghie, sevirsindu-se si proclama-
rea in patriarchie, fiind biserica plina, cum este legluit.
Dect pe tnaintatul noti Patriarch it landau cel mat multi
dintre arhierel si boeri, nutrind bune sperante despre ne-
tntelegerile dintre el si au inchis pe cel scos In Antigoni,
una din insulile Cianee, cerend de la el multime de bans,
a adica, le ar fi luat de la (*tie. Cad socotind Cate slut
la trebuintele bisericel, si acestea in asemenea imprejurart,
cu care cantitate de darurl se imblandeste barbarul, Ii obli-
gati ca sa le platesca tote din ale sale, avend In scop
desbrace de tot ce avea, socotind ca este drept sa devina
stapan pe el, totul facend ca sa-1 la nu numal banil, dar
si marirea ort parerea ce avea poporul despre el, decla-
randu-1 de avar, rapitor si conrumpator al obstiel. Cad it
cuprindea frica de a nu se IntOrce, si ca sa nu se Mina
mat mult, le sevirsati acestea, facend nedreptate si mintind
in tot chipul, dupa cum obicinuesc adese acestl Infricosati
sofisti si jefuitorl prea vicleni. S'ati luat dar tut ate din cli-
ronomie si cate din cele doue eparhil avusese el, pans la
75 de talanti si desbracandu -1 fait exilat la Lavra, in sf.
Munte, Ingradindu-1 acolo.
Nu dupa, multe Mile a adus din eparhia sa pe Antim aI
Prusel si a eliberat din exilul din filo pe mult tncercatul
Miran Meletie al Nicomidiel si la 26 Mal i s'a permis, tnscris;
si
www.dacoromanica.ro

44. AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 155
de catre locotiitorul de Vizir, sa se Int &ca. De aicea a in-
ceput sä lupte, ,vend In privire pe Partenie al Halcedonului,
pe cel urgisit Meletie al Nicomidiei, si a se pregati de a-
Ware; inselandu-se in principil, cu sffala si abtinerea adica
de la afacerile cele mal comune si cu petrecerea arbitrary
to eparhia sa, s'a agonisit pe fata desplacerea si a pornit
asupra'si pe cel puternic cu tot reul. Caci nu prin aceleas1
mijlOce in tot-deuna trebue sa Invingi pe vrajmas ci ceea
ce °data s'a aratat folositor, nu mai are mai molt putere,
apol ceea ce este nefolositor In o Imprejurare, are putere
in altele, sau sa dic, ca alte mijlOce reusesc in alte cir-
cumstante, tar acestea In asemenea imprejurarl in care si
viclenia e mai multa si pornirea fara margin], nelimitata,
nicT de canOne, nici ratiunel supusa. Caci a socotit ca va
invinge asa si acum, precum si alta data a repus pe Meletie
al Nicomidiel si pe partizanil lul, nepricepend schimbarea
lucrurilor si nici find bine atent asupra faptelor, probabil ca
1-a adus pricina de judecata, pentru care a gresit respectiv de
Domnul Procopie, tar mai ales respectiv de acesta invinuire
tOta biserica. Caci cei ce nu se inteleg in cele bisericest1 par la
inceput ca se lupta pentru obstie, si neputend reusi nimic asu-
pra cestiunfor anteriOre, de nu cum-va s'ati invrajbit lucrurile
si mal reti. Deci ast-fel totul facend cu mintea §i invingend lu-
crurile-si mai intaif pe al Nicomidiei cu tiranie si surgunindu-1
in Egipet, vola ca singur sa domnesca in urma. Dar pe timpul
amintitulul Patriarch Gavriil pentru frica de exilare
credut ca face acestea, suspendandu-1 de pretutindeni mij-
lOcele protivnicului si intarind esirile, i-a intarit, ca sa chic
asa, IntOrcerea. Insa pe timpul Domnulul Procopie neavend
ast-fel de motiv, pentru cA nu era In relatie cu el mai
indeosebi de albs, a fost surprins ca bolea de ideea de a
domni singur, si fiind-ca patriarchul nu-] invoia, pe fata se
lupta si s'a ridicat fara rusine asupra celul mai mare si
asedandu-si petrecerea in una din insulile Cianee, facendu's1
s'ati
www.dacoromanica.ro

45. 156 AMINTIR% DIN IST. BISERICESCA
prieteni pe unil dintre arhierei si boeri, lovea pe nedreptul
in dreptul parinte, multe nedrepte si fara de tale bagand
in urechile neexperimentate ale poporulul si tOte restur-
nandu-le pana a reusit, data a reusit, si s'a introdus sa
faca reti. Dar pentru ca cu rusine i se supunea lul Domnul
Procopie si nu-1 servea tot-deuna in tOte, l'a suspectat, de
aceea 11 si dispretuia si in tbta imprejurarea '1 mana pe
acesta spre Were si se cugeta la cel ce era sa-I succedeze
la scaun. Dar acum nu avea conasociat, cad top nu-I mai
credeati si presupunend ca va cadea la piciOrele Domnito-
rului Ungro-Vlachiel nu erau mai molt atentl, si cele ce
lucrail le ascundeall de el pazindu-se. De aceea si cele
privitOre la schimbarea Patriarchului acestula cel intal a
spus, pentru care ail sarit ca inspalmantati, cugetandu-se
la o asa viclenie si astupandusi urechile, cate de aicea inainte
le cugetat sail intre eI arhiereil sinodall sad si cu boeril le
ascundeati de el cu totul de a sti cele ce se pctreceau, nu-
trindu-se cu sperante desarte. In cat fail de parerea lul
facendu-se schimbarea si fail de socotinta lul alegerea
Neofet si indata nu i s'a potrivit fusul ca'clut al zeitel Clatha,
cum se (lice, si s'a 1ncercat sa tese cele ce nu se lega.
Dar si cele asupra marelul logofet de atunci al bisericel
Stefan, sad ca facend pe placul altora sad resbunandull,
pentru ca, l'a numit nal pentru alegere si n'a convenit
indata cu cel ce votad, curand i -a aratat dispret si ura a
dovedit Domnul Neofet, si cu tinereta ii pandea primejdia
cat mai in graba, data nu era un boer religios si multi
luptandu-se pentru biserica impreuna cu altii, vatamarea
ar fi ajuns prin rezbunare la obstie. Cad razbolul nesta-
tornic, sfasiind cu Mutate, ucidea pe top ca un infuriat, si
in trel localitati purtandu-se atunci, ca o Himera cu trel
capete, a cuprins tfita frica in WA stapanirea Otomanilor
pe cel ce socoteati Ca este si mare si cu totul distrugetor,
si un simplu curent era indeajuns pentru nenorocirea celor
lot
www.dacoromanica.ro

46. AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 157
ce nu placeati, cu atat mal mutt protivnicilor. Dec! asupra
acestora pornindu-se Patriarchul nesocotind intru nimic rui-
narea ce ar proveni de aicea, a provocat multa agonie si
necunoscend lucrurile a dat motiv celor ce pricepeati sa
se lupte pentru el, dupa socotinta bine-voitOre si piOsa unui
Boer ca sa se sustie oligarhia si sa se preteze la schim-
bari, sa diferentieze cu blandeta si sa nu i se faca nici
un reit Caci le era for de ajuns pentru aparare la ceI puternici
sa spuna ca Patriarchul lucreza contra lor,, caci si cel mai
mare din Bulgaria si Generalisim it lubea si inainte de el
sI impreuna cu el Generalul Basarabiel ii lubea ca pe un
Domnitorul Ungro-Vlachiel fiindu-I lul unchlt si care
le era si cinstit si credincios si pentru superioritatea cuge-
tarel lui si a serviciulul harnic si pentru care avea atunci
demnitatea de vestitor la sefil marinelor si staruinta de
chezes al unchiulul catre parinte la cele mai insemnate si
mal multe afacerl. Dar si ast-fel fiind, nu vola sa fure timpul,
ci sa-1 previe inainte de a patimi ceva mal rat, desi se in-
grija de ce i s'ar intimpla cand s'ar schimba imprejurarile,
protivnicul nu parea simplu protivnicilor lul, ci era Patri-
arh si se imbraca cu un vesmint respectat de top, §i a-
facerile bisericesti intre aceste se sbuclumail, pentru ca timpul
era forte anevolos, si gurile vrajmasilor erail deschise si
schimbarea aspra in rele au provocat mil de pretexte; lar
cel ce stapaneail erad intricosatl. La caril cele ale caderel
s'ar fi deferit spre aparare, si to genere nu suferea sä se
vatame nimenea dintre persOnele bisericel, pe cat se intinde
teoria unor ast-fel de protivnicl, se vede luptandu-se cu Patri-
archul si li se parea ca este rezbunator si reutacios, necunos-
cend pricinele celor ma! multi, preferand mal ales sa pata el
ceva, de cat sa faca ceva req. S'a facut apol si o adunare mai
obstesca de arhieret si boeri in care s'a socotit ca sa se re-
inoesca cele relative la hrisOvele tmperatesti si despre liberta-
tea alegerel si violata inaintare a patriarchului ecumenic si
lul
fid.
www.dacoromanica.ro

47. 158 AMINTIlif DIN 1ST. BISERICESCA
a epitropiel generale dintre crestini la patriarchie, cum si a
inaugurarel decadel de arhierel petrecetori in Constantinopol.
De aceea s'a si alcatuit dupa obiceid o scrisOre rugatOre,
cerend cu toil servil miluirile concese for de mat Inainte
imperateste, dupa bona-vointa drepta a puternicilor prede-
cesori ai imperatului, si sa se dea larasi si sa, se intaresca
prin diploma cu sigil imperatesc spre lucrare si savirsire
neschimbata, si pre conservarea perpetua sigura, care cu
folos porunceste si legal hotaraste constituita si esistenta
deobste folositOre buns-ordine tmperatesca. S'ad atins to
expunerea de cerere si au calomniat pe Domnul Procopie,
ca calcator de lege si despretuitor a acestei porunci si le-
gislatiuni imperatesti, fOrte putin prevelend pentru ca, nu vo-
lad sa vada pericolul venit. Cand a veclut pericopa acesta a a-
naforalei, Stefan ce era atunci mare logofet al Bisericel, a
strigat: Daca void sa ucide(I pe acest om, ye este usor sa
faced ce void, dar de ce singele lui void sa-1 aduceti asupra
nostra? Nol suntem nevinova(i de acest drept, vol veil
vedea! Rusinandu-se deci intrigan(il ad suprimat acesta
nedrepta calomnie si dupa ce a1 aruncat otrava, as dispus
restul catre stop si ad subscris'o cu to(ii. A fost laudat de
multi pentru acesta amintitul logofet si a primit si bine-
cuvintari, aratandu-se aparator celui drept si descoperindu-se
veninul ascuns si pe fata combatend uciderea prin intriga
necuviinciOsa i scapand de presupunerl pe cel mai multi,
caril In asemenea ocasil nu pricep in destul nici dialectul turco-
arabic, nici inteleg intrigile de Indata, si ajung ast- fel sa des-
lege legaturile impleticite de cuvinte si de vorbe viclene si sa
scape pe nevinovat de la primejdie. Cad preasf. Domn
Procopie evident si necontraclis, la 1759 pe timpul Patri-
archulul Serafim, porunca despre inaintarea Patriarchului
ecumenic edata si tntarita cu sigil imperatesc, indata a a-
plicat'o, dand din ale sale tote cheltuelile pentru promovarea
sa si porunca pentru decada arhiereilor sinodall o a pazit
ai
www.dacoromanica.ro

48. AININTIRI DIN IST. BISERICESCA 159
cu sfintenie, s'a pus in practica si dispositfile privitdre la
epitropie. I s'a parut insa ca este bine ca sa opresca gu-
vernarea prin epitropieepitroparhia,ca afar& de lege si
fara cale, si sa se opue indraznelelor contra legislatiunel
Cad epitropia hotarita prin capitule bine-cuvintate pentru
interesul bisericel, care se parea ca constitue si conserva
disciplina bisericesca legala si in acelas templu cu constiinta
de fata catre Dumnecleq a celor ce servesc cele Ante in
biserici si sa se lupte si sa se improtivesca tiraniilor as-
cunse; dar Indata ce a inceput s'a aratat dimprotiva, schim-
bandu-si fata acum in ohlocratie, acum in oligarhie si, tot
preschimbandu-se, de loc nu vola sa remana in marginile
hotarite. De aceea din ea nu s'a folosit de loc biserica; turbu-
rani Insa si insulte, neomenie si perderi sunt destule pe earl
le-at primit fara cale unit dintre arhierel, dar si obstimea
avend speranta de economie banesca a perdut si a caclut
in datoril Mile grele. De aicea dar arhiereil inculpau pe
laid pentru Indraznela In cele bisericesti si numeail econo-
mia lipsita de cerinta stiintei, dispretuind filarhia for cea na-
valitOre asupra Bisericei si invinuindu-I de avaritie nedrepta.
Iar boeril deosebindu-se In acestea, temendu-se si de urgiile
Domnitorului Ungro-Vlachiel, se ascundeail. Se rusinad si
cel mal insemnati dintre meseriasi si comercianti si nu In-
drazneati mal mutt sa se preumble prin Curtea Patriarhala si
nicl a se fali cu functia, cum obicinulati mal la Inceput,
numindu-se epitropi al obstiei si economi ai bisericel. De
aicea cumintindu-se epitropia din ingamfare, sail voind sa
se indrepte au atins causele schimbarel pe timpul Domnulul
Procopie si la atata nebunie ad ajuns si catre lmperatul
l'ati calomniat ca calcator at tratatelor si Invinuindu-1 de
impiositate si ca despretuitor a poruncilor imperatesti si
pretindeati sa dovedesca acesta.
Deci cererea obstiel pentru imblanclirea afacerilor, trimisa
la 22 lulit, s'a dat stapanirel. Iar imperatul cel drept si
www.dacoromanica.ro

49. 160 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA
uman, primind-o cu buna vointa, a intarit hotaririle prede-
cesorilor sel si dispositiile si a dat porunc noua. Patriarchul a
marginit pe Partenie al Halcedonului in Halche, interdi-
cendu-i convorbirea lui cu multimea si venirea in capitala.
Cerend cu lacrimi acela ca este persecutat Wa viva prin
siluirea celul mai tare si ca respinge de asupra-si presupu-
nerile desarte si fara cuvint ale Patriarchulul, avea si pe
unil dintre boerl ajutatori si pe unit dintre arhierel ce a-
veatt desplacere din causa violentei, murmurand ca fara
cuvint Patriarchul a incurcat biserica, n'a scapat insa de
mreje si nici s'a eliberat de supraveghere.
Apoi si Aghioritil constrinsi si necajiti de cele mai grele
datorii, colo era plictisala si neIntelegerea, bar la biserica
mare strigate si suparart, reclamand unit dintre irnprumu-
01011 procentele, bar altii capitalurile. De aicea dar ince-
pend reul din causa lipsel, a devenit mare prin mituirea
judecatorulut Cei mai multi nu se Intelegeau cu Lavra, care
n'a platit partea analoga, socotind ca vor cumpara drep-
tatea si ca'l vor amesteca si pe Patriarch, respins de
la el nu ca ecumenic, ci ce1-1-alti Aghioriti condemnandu-1
ca Lavriot.
In aceste imprejurari si scOla din Muntele Athos, care
dupe Nicolae Metzovu a fost privata de un barbat cu o
deprindere mai desavirsita in stiinta, avea in urma profe-
sorb ce se dadeati la exercitil logice, necunoscetori de cu-
nostinti matematice, nefiind cu totul privata de ingrijirea
patriarchala si de ajutorul banesc a lubitorilor de neam si
de literature, dar ne mai find vrednica de nici o ingrijire, din
contra mustrand fare loc pe profesorul din ea, cand acesta
s'a convins ca protectorul sett este red dispus spre el, ple-
cand curand imprastiat si scolarii, bar Patriarchul a
inchis'o s'a pustiit'o. Tot acesta a suferit si sada din Patmos,
dar curand a fost restabilita. Iar cea patriarhala Inca se
mentinea, dar supusa la incercari in tot modul, aprOpe de
a se suspenda.
l'ati
s'al
www.dacoromanica.ro

50. AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA 161
Cu inceperea anulul 1790 larasl s'a dat porunca pentru
a se recruta marinarI, si litoralele eparhiilor ne mai putend
da recruti, stringend bani, platit mai multi de cat cel
ales1 in capitala ca sa se faca marinarl, din causa saraciei,
au conlucrat si ail ajutat si arhiereil sinodall la nevoe con-
tribuind cu soma impusa fie-c6rei eparhii.
Exilat find la Maid marele logofet Stefan prin o pornire
fara cuvint a unchIului lul, Domnul Ungro-Vlachiel, a luat
logofetia mare Alexandru Manu. Dupa pu!in timp chir Pro-
copie, cerend mild de la biserica cheltulala anuala, s'a cu-
prins de intristare si multe ar fi suferit inchis in pirgul
Lavrel de la cel trimisi si de marele Sachelar si de ravduhul
Curtel, ca sa platesca inca dol-spre-clece talanti, data zelul
religios a cuviosilor Lavrel n'ar fi impedicat violenta nele-
gala si necorecta a pretentiilor nedrepte.
Dar de preasf. Domn Procopie, care era in lupta, nu se
temea urmasul, it supara insa constringea, si nu-1 lass
sa se bucure de fericirea clorita cheltuelile cele multe 'acute
cu inaintarea lui si cu certele si cu opositia puternica a
Aghioritilor. In tot chipul lucra si manevra ca aduca
si O. se imparta dupa socotinta sa datoriile lor si sa-1 su-
puna cu totul in cat el sa dispuna de el, dar acum el ne-
supunendu-se a dat anafora la imp6ratie asupra lor, incul-
pandu-I si escitand urgie asupra-le. N'a reusit ins& intr'u
nimic, ci mai mult I-ail necajit s'a fost nevoit sa se re-
traga, in cat si prin porunca imperatescd, i s'a interclis ca
sa nu-1 judece mai mult pe cel din sf. Munte pentru bani,
nits sa alba absoluta autoritate asupra lor. Prin urmare
(land cerere si despre venirea cu de la sine putere a ar-
hiereilor, a fost neconsiderata, cerend lucrurl necomforme
cu cele din anaforaua generala pentru reinprospatarea afa-
cerilor imbucuratOre. S'a aruncat apol Iar &s1 asupra prede-
cesorului seu Procopie, cerendu-I cel 12 talanti si ascutindull
sabia sa spirituala a hotarit caterisire, amenintandu-1, ca dud.
Biserica Ortodoxa RomfinA 4
sa.-1
Wad
www.dacoromanica.ro

51. 162 AMINTIRI DIN HT. BISERICESCA
nu se va grabi in tot chipul sa dea trimisulul exarh a-
mintiit va fi caterisit si de o data va cadea si din
demnitate si din situatie. A trimis acesta scrisOre in Sep-
tembrie la Muntele Athos.
In acesta, luna, ucigandu-se si Domnul Ungro-Vlachiel
Nicolae Mavrogheni si averea lul confiscate, tarast a fost
suparat Patriarchul, cerend ca cautarile banilor ascunsi a
acelul omorit si a tmprumuturitor cate eraa si a tut si a rude-
lor lul la eel bisericesti sa, se dea de la Patriarch. Acest obicela
ingrozitor inceput de pe timpul pururea amintitulul Samuel
si Inradacinandu-se cu incetul, ca banil si proprietatile con-
fiscate ale crestinilor socotindu-se ascunse, sa se cera de la
Patriarch, pedepsind pe eel ce I-ar presupune Ca au ascuns
ceva, data nu aduc tote sumele sa le dea celor ce le reclama,
acum se realizara indispensabil si cli reutate, tiranisind
pretutindeni far& mita pe eel siluiti. Jar acesta aduce celor
ce safer durere nesftrsita, perclendu-st casele, lipsindu-se
de hrana si desbracandu-se si de haine si luandu-li-se totul
de odata de care propriul for parinte si pastor, in suspine
si lacrimi fiind, sä tneaca pentru banutala, cerendu-li-se Inca
cate ascuns scapate de la vre-o greutate ca din foc,
ba inca si ceea ce nu au. i acesta schingluire este mult mai
rea de cat cea a calailor; cad acela se marginesc la trap,
tar acesta ameninta ca pedepsa si asupra sufletelor celor
mai nevinovate. Pena la atata a inaintat sila, neavend marl
gene, in cat suspinurile, oftarile si lacrimile, apol si sangele
for si a salbatacieT neumane, nemurl si familii, case si
orase, localitati si ruine, ba Inca si gropi si surpaturl de
pamint le-au umplut acesti nenorocip.
In luna viitOre reintorcendu-se marina imperatesca din
marea Egee, au pries aducend de acolo 'foment hots de mare
peste 60, pe unii de la corabil incarcate, tar pe altii din in-
sule, ripindu-I cu totul fara de lege, top ca si cum ar fi fost
surprinsi ca rebell si au pretins sa triumfeze pentru el,
talanti,
le-at
www.dacoromanica.ro

52. AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 163
innebunindu-se mat ales de mandrie mai mult seful ma-
rinel Carhidonului. Cad au luptat tote tree -decl de corabii
cu una singurd grecesca, mai ales f6rte mica, ceea
rusinos de a marturisi, dar este bine venit de a-I proaduce
pe acestia ca sacrificiil de multdmire pentru izbanda! A
manevra fuga de acolo, si triumful de scapare, au socotit ca
este act de nebunie; pentru a ascunde rusinea si a jertfi pentru
acesta nevinovati, este o nedreptate de ultima nebunie.
au venit aducend cate-va luntre de ale pescarilor si done
corabil de transport si un curier si altul pentru alta trebu-
inta, garant pentru Lambru rebelul lor, de care Lambru
invins, pentru ca n'a fost sfarimat cu totul, au cerut ca
sa serbdtoresca fdrd rusine si au adus pe cel bravi in a-
dever si nevinovati barbati. Dinteacestia pe unil la 27 Oc-
tombrie spanzurat, atarnandu-i de catarguri cu bandiera
Rusesca la navile Carhidonului, lar pe altil la 28 WI deca-
pitat in adunare publica prin porti si stradele acestel cetati,
unde locueati crestini, adica resbunandu-si pe nol. Mergeail
cu el si stand la fie-care pOrta si stradd taeau in bucAti pe cel
ce-1 aducead, ca cei l =alai privind sfasierea on junghierea lul
sä se infricoseze, incercandu-se cei fard de lege sd-i intOrca
de la credinta, vorbindu-I fie-cdruia, cum este obicelul for
si indemnandu-I la necredinta, faga.duindu-le for viata, averi,
onorurl si bite bunatatile gandite. Dar marire lul Christos
Dumnedeil, Imperatul vecurilor si facetorul, care a tri-
umfat in tot timpul si in tot nemul! nici unul nu s'a abatut
de la credinta, ci top veseli cu o speranta mai bunk ca
pentru Christos si pentru credinta cea adeverata in el mor,
suferind cu bravura au fost fericitil glorificati cu martiriul.
S'ati rusinat decl demonii, s'ati rusinat vrajmasii Crucel,
s'a ridicat cornul crestinilor, inveselit fetele, si inimile
credinciosilor inferbantat spre luptele credintei cu san-
gele cald scurs din el, in nol adica, spre rusine si Ingrozire
sfasiindu-ne, facendu-ne sä strdlucim nol prin harul Imbel-
s'au
s'au
ce-I
1 -all
www.dacoromanica.ro

53. 164 AMINTERI DIN 1ST. BISERICESCA
sugat al credintel ; cad tineri, betrini, copii si femei simple
cu curaj mare stall imprejur si privesc de pe ferestre si
luptand impreuna cu eb prin rugaclunl pentru fericitul for
sfirsit, intarit a dispretui mOrtea prin acestea. Cacti ati
Inca vibranda vocea acelui bray neinvins: «MOrtea pentru
nob, fratilor, este un somn, sa nu se Mina nimeni, nimeni
sa nu se infricoseze; murim ca sa traim; am adormit ca
sa ne sculam; pentru Christos murim. Christos este vioa
nOstr'a si invierea, bucurie, bucurie, bucurie noun, amin! ,
Cad acest tericit, adus la urma, plin de Duh asa a stri-
gat, fiind cu totul vesel, si bucuros, cu totul fara frica si
nestramutat, intarind pe toti si indemnandu-1 la mucenicie,
care si ultim in mijlocul petel s'a tmplinit calea frum6s1
prin sabie, sfisiat impreuna cu aliiii. luand cu el un cor
plin de martini si plecend catre Christos. Deci ast-fel sfar-
sindu-se fericitib, si remasitele for stand aruncate si nein-
gropate trei dile, dupa aceea adunandu-se de catre crestinl,
none in loc de rusine marire, bar necredindosilor rusine si
ocara s'ati facut popOrelor ce strigaii asupra lor. Asa s'ati
luat pedepsele for eel trimisi de Dumne4ed.
Aprins in laturile lul patriarchul, aducendu-1 pe Partenie
al Halcedonului, inselandu-lca sa se impace si l'a aruncat
exilat in Cipru, supunendu-1 caterisireb desavirsite, la 3 ale
lub Noembrie, si in locul lui a inaintat in Halcedon pe E-
remia al Vidinulul.
Cu inceperea anului 1791 a dus la sfarsit bun incercarile
asupra sa preasf. Domn Procopie, punend inainte si bite
odOrele cate le-a avut: ornamente si vesminte sfintite valo-
randu-le vtndut prietenilor si a platit prin ele opt
talantl pretendentilor. Deci ast-tel combatand pe succesorul
sea, predecesorul a fost lasat in pace si trecend la altele se
anevoia. Rezbolul nestatornic Inca continuand, s'a dat tiaras
porunca de catre stapanitorl pentru recrutarea marinarilor,
adica contributie pentru armata Patriarchului, si laras1 ce-
s'ati
le-au
www.dacoromanica.ro

54. AMINTIRI DIN 1ST. BISERICESCA 165
mil de banl de la arhiereil sinodall din acest mare oras
pentru litoralele eparhiilor care-i ingreuia. Pentru acestea
erail necajitl si preasf. arhierel si credinciosil marginasi emu
urmaritl pentru acestea, cerendu-li-se banI prin o nevoe
simtita, and ceea ce aveall si tmprumutandu-se de uncle
puteati.
Ivindu se primavara s'a ivit stralucind si dorita rosa a
pace!. far afacerile bisericel se zgudueati si se turburail si
prin retntOrcerea acelul de mat Inainte exilat Meletie al
Nicomidiei si prin nestatornicia si parerea schimbaclOsa a
patriarchului si purtarea sa necanonica in tote. Cel reintors
suslinea ca pe nedreptul a fost izgonit din scaun si a luat
de la arhiereil sinodall marturie Inscris pentru o ast-fel de
exilare nedrepta, lar de la cei remasi In contra WI it avea
in mans, luand de la el subsemnaturi, absolvindu -1 pe a-
cela si pe el insusl Invinuindu -se de lucruri prea necuviin-
ciOse. Iar acela sta pandind si 1st ayes privirea la m6rtea
de atunci a lul Anania al Dercilor, tesind pentru el tOta
pinza, si folosindu-se mult de aicea, cum se pare. Deci
reusind pe deplin cand acel pururea amintit betrIn, la 26
Martie a trecut de aicea In locasurile fericitilor, aducend
pe Gherasim al Nicomidiei, l'a asezat In Derce si a dat
Nicomidia lul Meletie, parendu.i ca a linistit dificultatile si
a ridicat din mijloc improtivirile.
Dar Inca nedispunend acestea, aruncendu-se ca autoritar
din Antiohia patriarchul, mai intal asupra prea fericitului
papa si patriarch al Alexandriei nelinistindu-1 si neputend
reusi asupra lui, a apucat pe prea fericitul Daniil al An-
tiohiel si a cautat aduca la Constantinopol prin firman
si exarh. Insa in asemenea r'eutati nu era in veselie nicl
el, pentru care atatea fost facut pans acum, aducen-
du-I lul placere, desplacendu-I apol Meletie al Nicomidiel, care
lucra in protiva lul, socotind ca sa-I marginesca mai intal,
tar apof suspende. Gandindu-se necajia puternic pe pro-
s'afi
sa'l
sa-1 si
www.dacoromanica.ro

55. 166 AMINTIRI DIN IST. BISERICESCA
tivnic si incerca sa se recomande pe sine imbracandu-se
cu opiniunele celor mal simpli, schimband fetele ca Proteu si
imitand purtarea cameleulul (un fel de reptill schimba
des culOrea). Iar mult inteleptul si incercatul dintre betrinl
prea cinstitul Meletie dispretuea socotinta celui intalil si in-
grijindu-se de biserica a inceput a organiza alungarea lul.
Dar bound puffin, a incetat din viata acesta mult osteniciOsa,
la 14 Noembrie, trecend spre Domnul. S'a aratat Iarasi no-
rocit Patriarchul din causa mortet Cad fOrte marl iI eraii
interesele lul, cum se credea, murind Meletie. Cad a scapat
si de pericolul darei afara ce era atunci aprOpe. lar luisl
s'a distigat mils si buna-vointa si pe cei prea puternici din
al nostri atunci, cu cererea for aducend pe at Libiel in
Nicomidia, pe care dorea de mult sa.-1 alba si pentru care
s'a pornit cu violenta asupra celul al Antiochiel, siluind prea
mult ca sa i se daruesca si sperand sa-1 alba sprijinitor
catre el si conlucrator al sea In cele ce era sa se ocupe.
Intre acestea l'a ridicat exarhul nedreptatei, aducendu-1 a-
dica pentru multe invinuirI pe prea fericitul Daniil at An-
tiochiel si indata, ca o camera i -a fost lul c isul sinod in
Patriarhie; unde tinendu-1 sub paza si privandu-1 de con-
tactul cu altil, l'a nevoit In tot chipul sa se retraga din
scaun. Tar el privindull vrista sa si alte plerderl din opune-
rea sa dire un ast-fel de protivnic, s'a dat dimisia din
scaunul apostolic al Antiohiel. Deci la 15 Decembrie, cu
socotinta bine-voitOre a prea fericitulul al Antiohiel Domnul
Daniil, cu consensul preasf. Patriarhi si cu votul Metropo-
litilor si a arhiereilor apocrisiarl de acolo, a clericilor si a
episcopulul loculul s'a inaintat la scaunul apostolic al An-
tiohiel episcopul Elenupoliel Antim, numindu-se Anthemiii.
(Va turns).
C. E.
ceil
www.dacoromanica.ro

56. INVIEREA LUI CHRISTOS.
Incercare apologetics contra cator-va obiecciuni ale
criticel moderne si contimporane.
Invierea lul Christos este punctul central in contra carula
s'a indreptat tOta feria resboiulul ce de vecurI se WU
contra articolelor fundamentale ale credintei crestine. Acest
resboIti concentrat Inca de mult in jurul persOnel lul lisus
Christos atinge punctul culminativ in minunea invierel
DumnecletiOmuluI. Acesta formeza reduta de a cares sOrta
e strins legata sOrta resboiuluI, cu care impreund cade s'au
remane invingetor---maT mult chiar, neinvinsCrestinismul.
Dup. cum cine-va recunOste sari nu Invierea, ast-fel judeca
lntr'un fel sail intr'altul asupra persOnel si vietei lul lisus,
si la o pozitiune drepta sail gresita fala de Crestinism si
de Biserica.
Atat de contraversat e tot in acesta cestiune, in cat nici
frasele de pans aci nu formeza un punct comun ci si a-
cestea sunt supuse discutiunel, cad nu numal realitatea,
ci si insemnatatea ce se atribue invierel e contraversata.
Pe cand unit si acesta nu numal cel care recunosc in-
vierea de fapt istoric, ci si acel care o tagaduescved in
credinta, In inviere lozinca Crestinismulul, unele din artico-
lele fundamentale cu care el remane in piclOre, sae cade,
ari sustinut albs ca cestiunea invierel lul Christos e pur si
simplu o cestiune de Istorie, care nu sta in nici o legatura
cu Crestinismul si vieta crestina. Fie ea afirmata sari tä-
gaduita Crestinismul nici nu castiga nici nu perde nimic
prin acesta.
isl
www.dacoromanica.ro

57. 168 INVIEREA LIJI CHRISTOS
Natura cestiunel cere dar, ca tratand despre invierea Dom-
nulul sa vorbim mai Intal despre ea ca eveniment istoric
si apoi despre insemnatatea ei pentru mantuirea m5stra.
Daca in realitate lisus, in dimineta dilei a treia dupa
mOrtea sa, s'a sculat cu corp vifi din mormintul in care
fusese depus, cu alte cuvinte data n'a fost retinut de lega-
turile morte!, cum crede si invata. Biserica crestina, acesta
e fara Indoiala o cestiune istorica, caci invierea ni se ra-
porteza ca un eveniment istoric intamplat intr'un anumit
loc si timp. Daca ea e atare sail nu? Daca, ceea ce ni se
istoriseste asupra-I, s'a petrecut asa cum se istoriseste? Sail
s'a intamplat alt-fel? Safi nu s'a intamplat de loc PAcesta
nu putem ajunge s'o stim cu siguranta de cat folosindu-ne
de procedeul de care se face uz in expunerea on -carul
eveniment istoric. Un eveniment istoric se sustine sail se
nega numal pe baza dovedilor istorice. Pe argumente din ra-
tiune el mai nu se pOte sustine, data dovedile istorice lipsesc,
nici a se nega, dad, acestea exista. Se pune dar intreba-
rea: Cine a vedut si audit cele ce trebue sa se fi petrecut
la Inviere? Sunt martori demni de credut? E deajuns de
positiunea lor? Safi trebue aruncata ca nedemna de credut
si neindestulatOre?
Aci o mica digresiune. Mai inainte de a intra in cerce-
tarea istorica asupra evenimentului inviereI, trebue a arata
in deplina lumina falsitatea punctului acelora, care in fata
cercetarilor istorice ne tntampina cu declamatiunea: «Nu
exista minuni.. Cu acestea ne e de tratat pe calea istorica,
cad data li se probeza invierea chiar cu cele mai strelu-
cite dovedl istorice, el obiecteza indata: «Cu tote acestea
nu pOte fi adeverat, cad invierea e o minune si minuni nu
exista. Nici cele mai sigure dovali istorice, nu sunt In
stare, pentru acesta specie de Omen!, a face sa, fie credut
o minune. Tot-de-una e, pentru ei, mai probabil, ca chiar
cel mai bun! martorl s'atl tnselat, sail spun intentionat nea-
deverul, cad minuni nu se pot face.
A se pune pe acest teren e o nesocotinta, pentru ca a
hotart in cestiuni istorice dupa prejudecatl nu e nici drept
si nici nu corespunde spiritulul de impartialitate al adev6-
ratului cercetator stiintific, care trebue sa 1-a faptele asa
cum i be ofera rezultatul cercetarilor sale, bar nu cum 'I dic-
www.dacoromanica.ro

58. INVIEREA LIII CHBISTOS 169
teza de mat nainte opiniunea deja formata sail interesul
sea personal. Odata past pe acest teren gresit, tautomachil
vor a reforma si met6da istorica, sustinend ca unica me-
toda istorica adeverata e tocmai aceia de a exclude cu de-
sevirsire existenta minunelor, pentru ca minunea e inexpli-
cabila, nejustificata din punctul de vedere at raportulut na-
tural dintre cauza si efect, si de aceea nu p6te forma o-
biectul cercetarilor istorice, ca si cand Istoria ar fi in stare
sa urmaresca oblectele sale pana in germenul for primor-
dial si sa prezinte pretutindeni un lant. inchelat de cause
si efecte naturale! Inexplicabilitatea minunel nu o exclude
de la tratarea istorica. Exclusa ar putea fi numal data ea
nu s'ar putea cunOste. Incognoscibila insa nu e minunea,
cad de si este efectul unei causalitati mat inalte, mat pe
sus de cele ce not obisnuim a le numi naturale, totust ca
efect se cuprinde in domeniul raportulut natural dintre causa
si efect si se rapOrta in efectele si consecintele, a caror causa
devine si ea la rindul el, a masurat legilor naturet ca si
ort-ce alt eveniment. Ea ca atare eveniment cognoscibila e
atunci si obtectul cercetaret istorice, care are de a face cu
evenimentele. Excluderea minunilor nu e numal un stigmat
de prejudecata istorica, ci si timiditatea dogmatica, pentru
ca fara prejudecata paseste tine -va la lucru numal data nu
e preocupat ca in cercetarile sale, pe cat strict istorice, va
intalni si midunt, si daca e disi)us a primi faptele asa cum
vor rezulta din. cercetarile sale, fie ele minuni, sail fapte
obisnuite. Acesta singura pretentiune pOte fi indreptatita din
punct de vedere istoric, ca daca e vorba de fapte, care se
abat de la mersul normal al lucrurilor, sa se proceda la
o ascultare si un examen mult mat sever at doveclilor, si
pentru ca invierea e un ast-fel de fapt, n'avem nimic de
cps in contra, daca se va cere producerea de strasnice do-
yell istorice, numat sa nu se aduca in causa prejudecatt
dogmatice care fac itnposibila on -ce dovedire istorica.
Pasind acum la examenul istoric, sa incepem cu un fapt,
care nu e contestat de nicl una din part' si care in mod
rational nu pOte fi tagaduit de nimeni, si anume: Biserica ve-
che crede ca Christos a inviet. Daca acesta credinta era in-
dreptatita, sail se intemeta numal pe o iluziune, vom ve-
dea-o mat la vale, de o cam data sa ne oprim numal la
www.dacoromanica.ro

59. 170 INVIEREA LIJi CHRISTOS
faptul indiscutabil: Biserica veche credea si Inca cu o cre-
dinta mai pe sus de orl-ce indoiald, in inviere. Acesta este
samburele si punctul central al predicei apostolice. and
Apostolul Paul rezuma inv6tAtura Evangelicd pe care el a
predicat-o Corintenilor, el accentulazd cd: Christos a murit,
a lost ingropat si a inviet,, ([ Corinten1 15). Acolo unde
exprima pe scuert cuprinsul credintel mantuitOre, el dice:
(Data vel fi marturisit cu gura ta pre Domnul lisus si ye!
fi credut in inima ta ca Dumnedeil l'a sculat din mortl,
Tel fi mantuit* . (Romani X, 9). Tot In capitolul de mai
sus (15, I Corinteni). Paul se numeste pe sine martor min-
cinos, predica sa si credinta comunitatel desarta, dacd Chri-
stos n'a inviet. Faptele Apostolilor ne arata ca precum la
Apostolul Paul tot asa si la cel-l-alts Apostoli, invierea forma
articolul de capetenie al predicel apostolice. Credinta in in-
viere constilue baza fundamentald a vietei morale, acesta
ne-o vestesc intr'un glas scrierile Noulul Testament. Ade-
v6rata view, isvorul nesecat al gratiel care chlamd la vie(.a
pe omul cel vechIil, care trdeste in mOrte sufletesca, e nu-
mai in Christos si prin Christos, care a murit pentru not
si a inviet, cu care si not trebue a muri si a tnviea. In
acesta '0 are radacinile tots bucuria credintel, care se trans-
forma in bucurie pentru patimile si mOrtea celui inviet.
Din acesta credinta si-a imprumutat puterea sa, timpul a-
postolic, in resboiul triumfator contra lumei pagdne. Aci zace
si inceputut vietei servidului dumnecleesc si a configuratiunei
sale. Dina invierei devine di de set-W(5re, qiva Domnului.
SerbatOrea anuald a invierel e punctul fix in jurul caruIa
se Invirteste ciclul serbatorilor mutabile. In scurt, on din
ce parte vom privi vieta celor mai vechi comunitati cres-
tine, vom inialni pretutmdeni credinta vie in inviere, ca o
putere pururea in actiune.
Mal departe. Biserica veche intemeia acesta credinta a
sa pe mArturiile acelor cart pretindeati a fi vedut pe cel
inviet. Constatam de ocamdata si aci numal fapta, fan a
ne pronunta asupra valOrel depozitiunei martorilor. ACM e
cel putin sigur: ca un mare numer de perseme era con-
vins ca Cel inviet li s'a arAtat lor, si pe acesta afirmatiune
si aceI care nu 1-ad vedut el insusi, 10 intemelail convin-
gerea for ca el a inviet in realitate. In pasagiul mai sus
www.dacoromanica.ro

60. INVIEREA LUI CHRISTOS 171
amintit din epistola I-a a lui Paul catre Corinteni, el mar-
turiseste ca insusi a vedut pe Christos, si dad. el mai de-
parte istoriseste ca si Petru, Iacob, cel dol-spre-dece si 500
de frati 1-au vedut de 9 data, acesta istorisire se bazeza,
fara indoela., pe marturisirea audita de Paul de la acestl
berbati si estetinend sema de netarmurita iubire de adever
a Apostoluluica si o marturie a lui insusl.
Cu constatarea acestor fapte n'am dovedit nicl decum ca
Christos a inviet, asa cum credeall aceia. Posibilitatea ca
martoril oculari al invierei si impreuna cu el vechea Bise-
rica sa fi fost victima unei iluziuni, nu e Inca inlaturata; to-
tusI, ca o urmare a celor spuse, nu mal putem sta la toc-
mela cu acel care tagaduesc realitatea invierei sail care
sustin ca martoril amagit in vederile lor. Acum putem
cere, pretinde chiar, ca sa ni se demonstreze, cum s'ar fi
putut naste acesta credinta, data invierea nu si-a avut fi-
inta? Cum acel barball, demni de WO, credinta, ajunsera
la convingerea de a fi vedut pe Iisus inviet? Daca re's-
punsul nu se pOte da si e imposibil de dat orb cat de
mult s'ar recurge la autosugestiune si halucingiune, cu a-
jutorul carora s'a incercat a se da un respunsatunci o-
biectul credintel in inviere se prezinta In tbta puterea sa
si reclaim& cu necesitate singura solutiune posibila ce mal
remane, anume: ca credinta corespunde realitatei, el 1-ail
vedut inteadever, el a inviet.
Numal cu un pret e posibil a se sustrage, cine-va acestui
eveniment, anume: de a renunta la orb -ce explicatiune si
a dice: drivierea, asa cum o sustine Biserica, nu se pOte
sä se fi intamplat; cum s'a nascut credinta in inviere, nu
se pOte sti; asa dar invierea este o problema neresolvabila,.
La o privire mal de aprOpe a lucrurilor insa acesta nu se
pOte sustine, cad sa reflectam numab ca invierea este un
punct hotaritor in istoria ornenirei, sfirsitul unel periOde de
timp si inceputul alteia, pe al caror frontispiciu s'ar putea
scrie titulatura: intuneric, lumina. A renunta sa ne explicam
credinta in inviere insemneza dar a nu ne preocupa de e-
venimentul care, mai mult de cat orb ce alt in lume, a pro-
vocat cea mai adinca schimbare In vieta si gandirea ome-
nesca, si prin urmare a renunta la patrunderea istorie ge-
nului nostru tocmai in punctul cel mai mai hotaritor. 0
s'at
www.dacoromanica.ro

61. 172 INVIEREA LUT CHRISTOS
ast-fel de renuntare 'Ate fi pronuntata de cine-va intr'un
moment de nedumirire, dar sustinerea el e imposibila. Con-
secinta ar fi tocmal cea expusa mai sus. 0 renuntare de
natura acesta negativa, n'ar putea tine mult timp piept a-
firmatiunilor contraril. §i data geneza credintei In tnviere
e cu putinta a fi explicata in mod indestulator pe alts cale,
atunci faptul ca pe acesta credinta se intemeiaza Cresti-
nismul si Biserica, ca din acesta credinta a resarit o noua
vieta pentru omenire, constra.nge pe adversar a admite, ca
invierea e un fapt real.
Rationalismul secolului al XVIII a incercat a explica in-
vierea Mantuitorului pe o cale cu totul naturals, dar tot
()data nedemna si insulta.tOre pentru un Mesia. Dupa acesta
invierea n'ar consista de cat in desteptarea lui Iisus din
somnul aparentei morti In care se afla. Nefiind mort in rea-
litate, ci numal intr'un somn adinc, Mantuitorul fu reche-
mat in vieta multamita recOrel invioratOre a mormintului
de petit, in care fusese dus, si ajutorului dat la timp de
prietenil sal ascunsi, pe care vechiul Rationalism cherna
asa de bucuros in ajutor, pentru a putea explica minunea
in mod natural. Ast-fel s'a putut Iisus arata discipulilor sel
si ast-fel s'a nascut credinta intr'o adeverata inviere a lul
din morti. Acesta solutiune a problemei invierel, numera la
sfirsitul seculului al XVIII si in inceputul celui al XIX o mul-
time de aderenti si chiar teologi cunoscuti, ca Schleiermacher,
dar caclu curand din consideratiunea, pe care pe nedrept
si o atrasese si in present e parasita cu totul. A dovedi ca
ea era cu totul superficiala si fantastica, nu e lucru
pentru ca ea nu pOte fi puss in armonie nici cu evenimentul
mortei reale a Mantuitorului, nici cu relatarile despre apa-
ritiunea de mai multe ori, in mai multe locuri si la mai
multe persOne, a Celui inviet si nici nu e suficienta pentru
a ne lamuri in privinta credintei in Inviere. Insusi David
Friederic Strauss, cel mal teribil critic al vietel lui Iisus,
cu drept cuvint: (Un semi-mort, furisat din mormint,
un bolnav, care abea isi tara corpul ce simtea nevoe de
ajutor medical, de bandajare, de intremare, era peste putinta
sa faca asupra Apostolilor impresiunea de Invingetor al mor-
sel si al mormintului de Print al vietel, asa cum bad predicat
el, peste putinta sa schimbe doliul for in entusiasm >.
'I
dice,
grew,
www.dacoromanica.ro

62. tliVIEREA LOT CHRISTOS 173
Rationalismul notl o volt sa se arate mai istet de cat cel
vechlU, reducend invierea la viziune. Da, Apostolii au vedut
pe Mantuitorul dupa inviere, asa cum ni se spune in Evan-
geliidic noil Rationalistlnumai ca acesta vedere nu e
ceva obiectiv, nu e vederea unul obiect real in afara de
el, ci e un simplu fenomen subiectiv, o viziune. Pentru ca
el nu erail in stare, a deosebi acesta vedere vizionara de
vederea until obiect real, a trebuit ca el, si impreuna cu
el comunitatea incredetOre in marturisirea lor, sa tie con-
vinsi ca Domnul a fost inteadever prezent, ca a inviet si
li s'a aratat lor. Dupa acestea, intrebarea decisiva se for-
muleze ast-fel: stint aparitiunele Mantuitorului dupa inviere,
de care ne vorbeste Apostolul Paul, real objective aparitiuni
sail sunt numai viziuni?
Pentru a respunde la acesta intrebare sa vorbim mai intal
ceva despre viziune in general, natura si origina el.
Ori-ce sanzatiune (vedere, and etc.) e propriu vorbind,
un fenomen interior. NerviI nostril sensitivl, nervul acustic
si cel optic (in cazul de fa(a) sunt impresionati de figurile
si tonurile lamel inconjuratOre, si ast fel simtim, vedem
figurile si audim tonurile in interiorul nostru. Fara acesta
capacitate a sufletului nostru de a primi in sine si a's1
insusi impresiunile venite de la obiecte din afara, lumea
externa ar remane o literd mOrta pentru noi, ar a ca un
templu de pietra in care s'ar putea produce chiar si cea
mai frumOsa muzica ce pOte exista, far& ca ecoul sa arate
ca preotil de pietra stint intru cat-va impresionati de mi-
nunatele melodil si armonil ale el. Tot asa e cu un surd
fata de intensitatea, inaltimea, profundimea, dulceta sat as-
primea etc. a tonurilor; ca un orb fata de frumusetea,
forma, marimea, positiunea obiectelor din afara, s. a. m. d.
Prin urmare sunt absolut indispensabill acesti dol factori,
pentru a putea avea o senzatiune, sail ca sa ne exprimam
mal corect si in limbagiul psihologic, o representatiune,
anume: o constitutiune normala si sanatOsa a corpulul no-
stru, pentru a fi in stare sa primesca impresiunile din
afara, si obiecte exteriOre, care sa exercite impresiuni asu-
pra organelor (ochiul, urechea, nasul, pielea etc.) care tran-
smit impresiunile nervilor, cad o oglinda fie ea on -cat de
huna nu va arata nimic, data nici un obiect nu-I va fi
www.dacoromanica.ro

63. 174 INVIEREA LUI CHRISTOS
pus in fat6. Ca un al treilea factor deli acesta s'ar fi
putut intelege ca deja coprins in cel dintaie o judecata
intrega si normala, pentru a da impresiunilor primite a-
deverata interpretare.
Prin experienta dilnica invetam a cunOste obtectele din
afara, care produc impresiuni asupra sufletulut nostru si
ajungem la convingerea ca in nol, avem un fel de °coil al
tonurilor, o copie imateriala a lumel din afara, care in a-
numite momente si sub anumite conditiuni destepta in nol
imaginitonurl, chipurl etc.care nu se deosibesc intru
nimic de impresiunile carat materiale, de representatiunl.
Daca aceste imagiuni s'at' produs prin actiunea inconscienta
a fantazieisi tocmal pentru ca acesta lucreza inconscient,
e si independenta de vointa si imaginile ei nu sunt ca ale
fantaziel consciente lipsite de lumina, colOre si ton, ci se
arata cu deplink lumina si in colorl strelucite inaintea o-
chiulul, se and de ureche ca tonurl distincteatuncl ne
aflam in fata aceea ce numim viziune: individul in cre-
erul carula se desfasura acesta drama, urmand experientel
facute ca fara obiecte materiale nu exist& reprezentatiunl,
transpune chipurile ce el vede, tonurile ce aude in spatiu
afara de sine *i e convins ca vede si aude in realitate. Evident
ca ceea ce vizionarul vede si aude, eraca sa dicem asa
inteo stare latent& in sufletul lui, el trebue sa fi vedut
si audit odata in realitate, ceea ce el vede si aude in vizi-
une, numal ca 'Ate nu tocmat a*.a de pronuntat cum 'i apare
acum, pentru ca fantaziea vizionara nu produce ceva cu
totul noli, ci reproduce numal, ceea ce se afla deja in
consciinta vizionarulul. Preocupat continlu de aceleasi idel,
sustras de la lumea reala si cufundat in ganduri cu sine
insusi, se naste o incordare bolnaviclOsa a nervilor vizi-
onarului. Agitatiunea sufletesca influenteza asupra circula-
tiunea sangelul, activitatea creerului se sporeste, iutela cir-
culatiunel sangelel se mareste, o presiune se produce asu-
pra nervilor iritati si de odata apare inaintea ochilor
deslusit, in plina lumina si colorl vii chipul persOnel la
care se gandea, urechea lui aude de odata cuvintele ce pina
aci in tacere alunecasera pe buze. Nu e not" ceea ce el
vede, e numal intruparea gandurilor lui favorite; ceea ce
multa vreme a miscat sufletul set', acesta e care acum
'1
'I
'I
www.dacoromanica.ro

64. INVIEREA LU1 CHRISTOS 175
vorbeste cu voce clara.Asa dar, viziunea e, desi incon-
scient, fapta vizionarulul insusl, productul propriei sale
vied interne.
E clara acum datoria ce incumba acelor care sustin, ca
aparitiunile Mantuitorului dup. inviere ar fi fost numai vi-
ziuni. El trebue sa ne dovedesca, ca ast-fel de viziuni au
fost posibile ca fapta proprie a Apostolilor, ea product al
propriei for vieti interne, in conditiunile psihologice In care
el se aflail. Cu singura afirmatiune: < Ai fost viziunl, nu
ni se spune nimic, cad, nimeni nu va putea nesocoti faptul
ca chlar la prima vedere ne intampina stiri de lucruri cart
sunt cu totul contrarii putintel de a dispune spre ast-fel de
viziuni. Cum s'ar fi putut ca in Apostoll, pe care mOrtea
Invetatorului for 'I deprimase si deziluzionase atat de mult
ca fie-care se reintorsese la ocupatiunea pe care o avusese
inainte de primirea apostolatului, cum ar fi fost cu putinta
ca in Paul, persecutorul cel maI infocat al Domnului, sa se
reproduca cu concursul voluntar al propriului lor spirit, icOna
Mantuitorului? Asa de usor, cum a crec,lut Renan, cu (femePa
vizionara, care a daruit lumei un Dumnecleil inviet). (Maria
Magdalena) nu se pOte distruge credinta in inviere. Malta
munca si patrundere stiintificd au intrebuintat Strauss si
Holsten, pentru a dovedi ca invierea Mantuitorului si bite
aratarile lui de dupd inviere ar fi numai simple viziuni.
Acea care pare a avea mai mult caracterul unei viziuni din-
tre aratarile Mantuitorului dupa inviere, e fara indoiala, aceia
care fu vecluta de Paul in drumul sea catre Damasc Acesta
formeza punctul de plecare al mal sus amintitulul gen de
adversarl al invierel, pentru a conchide a supra aratarilor
facute Apostoll, pe care Paul le descrie ca ase-
rnenea cu a sa.
0 imprejurare vine aci in ejutor. Paul avea a.desea vi-
ziuni. Era, se lice, fiziceste si sufleteste dispus spre viziuni,
cu alte cuvinte un vizionar nascut ca atare. In asemenea
conditiuni nu e dar de mirare si nicl inexplicabil o aratare
a lul Christos, care opera In el transformarea din persecutor
In Apostol al celui pe care '1 presectita. i totusi tocmal de
aceia se 'idled. dificultatl. Sigur, Paul avea viziuni, acesta e
netagaduit, el insusi ne spune (2 Corintent XII, 7. Galateni
II, 2), ca a avut vedenil. Ca aceste vedenil full in acelas
celor-l-alts
www.dacoromanica.ro

65. 176 INVIEREA LUI CHRISTOS
timp revelatiuni si viziunea prin urmare un intermedit pentru
revelatiunea dumnecleiasca, acesta o putem lasa neatinsa.
Cestiunea capital& e ca Paul, cum nu 'Ate fi trecut cu vederea,
el care compara impartial propriile sale rap:50e, vorbeste de
aparitiunea hal Christos pe calea catre Damasc cu totul alt-fel
de cat despre cele-l-alte vedenii. Despre acestea el vorbeste
cu multa. rezerva. Numai constrins de imprejurarl se refer&
el la acestea. Ele compun o parte a vietei sale ascunse, pe
care n'o desvalue bucuros. Din contra despre acea aratare
a lui Christos vorbeste pe fata, se rapOrta la ea adesea si
naratiunea el compunea far& indoial& o parte din predica
sa verbala. Mai departe unde Paul vorbeste despre vedenii,
descrie starea sa ca un extaz. El nu stie daca se afla in
corp, sau afar& din corp. Nimic de felul acesta insa, unde
el povesteste despre aratarea celui inviet, acolo intrebuin-
teza expresiunile: tmi s'a aratat», I am vedut pre Domnul).
Fenomenul acesta e descris ca ceva extraordinar, care nici
la el nu s'a mai repetat, nici la vr'un altul mai tarcliti nu'l
Imtalnim. El numeste acesta aparitiune cea din urma, in
vreme ce totusi si dup. acela a privit pe Domnul in fat&
si a vorbit cu el. Pe acesta aparitiune intemelaza Paul
apostolatul sell, pe cand vedenii au avut si altil, cars nu
erati Apostoll. Asa dar Paul face o fOrte conscienta de-
osebire intre acele vedenii si acesta aparitiune. El nu con-
sider& acesta ca o vedenie si nici nu Ole fi, cacl atunci
se ridica, indata, oblectiunea: Vizionaril constiinta ca
realitatea oblectiva nu conrespunde vedeniel for si de aceea
tau vedenia for drept realitate, ceea ce nu e cazul la Paul.
Faptul c6. Paul primeste impresiuni cu totul deosebite din
vedenii si aparitiunea din calea Damascului, ne conduce
la concluziunea ca si starea sa corporal& trebue necesar-
mente sa fi lost diferita, ceea ce nu e un moment favo-
rabil pentru admiterea unel viziuni in aratarea din dru-
mul chtre Damasc.
Remane totusi In piclOre intrebarea, dacl nu e posibil
a explica viziunea ca o fapta intern& a lui Paul insuqi,
daca nu se pOte demonstra pe tale psihologica nasterea
viziunel In spiritul lui Paul potrivit insusirilor lui sufletesti
si in situatiunea In care el se afla. Nimeni n'a incercat sä
demonstre acesta cu mai multa tenacitate si temelnicie de
'sl
n'aa
www.dacoromanica.ro

66. INVIRHEA Lilt CHRISTOS 177
cat Holsten. SA vedem in rezumat cum sustine el acesta
temA.
Paul sta fata de crestinism ca si cel-l-alti Iudel necre-
stint. Pentru el Iisus era un Mesia fats. Dovada cea mat
convingetOre despre acesta era mOrtea lut pe cruce, ca o
Invederata pedepsa dumnecleesca, pentru inselactune. Ast-fel
credea el ca lupta pentru adever, pentru vointa lut Dam-
nedeii persecutand pe crestinl. Tocmai zelul seil escesiv tre-
bula sa fie mijlocul care sa-1 aduca la convertire. Venind
in contact continiii si imediat cu acela cart credeau in cel
restignit ca in Mesia, fAcu din acesta credinta obiectul in-
teresului sea pasionat Cautand a'si reprezenta cat mat clar
contraclicerea dintre credinta in acest Mesia si adeverurile
dumnedeestl coprinse in legea mozaica, patrunse In sufle-
tul sell desi in forma negativa elementele acestet credinte.
In interesul de a le putea combate, el patrunse din ce in
ce mat mult in ideile celut restignit. Credintel ca restig-
nirea ar fi o dovada contra mesianitatel lul lisus, 'I opu-
neafi adversaril set faptul invierel, prin care era pentru et
inlAturatA rusinea morsel de cruce. Inselatort nu puteau fi
adversarit sat, acesta putea Paul forte usor cunOste. Mat
mult, ca spirit adinc cugetator si plin de religiositate, el
trebui sa se convinga ca invierea era pentru cel ce cre-
deau In ea o sigurantA subiectiva si acesta ()data recuno-
scuta nu mat remanea pentru el nict un motiv In stare de
a'l opri sa nu recunOsca si obtectivitatea et. In principiti
ideea ca un om ar putea fi inviat, n'o tap:luta Paul ca
FariseU, invierea in sine era chiar un punct al credintet
sale. Ce motive 'I mat remaneati lut dar, ca sa nu admita
chi Christos ar fi invieat? Elementele pana acum negative
incepeati a se transfoma pentru el in positive. Dar data
crestinit vor fi avend dreptate? Daca Christos va fi inviat
In adever? Nu se intelege atunct chiar mOrtea de cruce, ca
un act al vointei lut Dumnecleti indispensabil operel mesi-
anice ? Si data asa era, nu lupta el atunci ca un nebun
contra lut Dumnedeil, pentru causa necredintet? Ast-fel de
cugetarl framintatil din ce in ce mat mult mintea lul Paul
si contradicerea nAscuta cu chipul acesta in sufletul sell nu
putea remane nerezolvita pentru un spirit ca al lui. Ude
Biserica Ortodox Romani 6
www.dacoromanica.ro

67. 178 INVIEREA LUI CHRISTOS
fortele sale intelectuale se concentrara in rezolvirea acestei
indoeli. In sbuclumarea sufletului set gandea numai la cel
inviat, acesta era ghimpele care II ranea sufletul. Imagina
sa era dar in sufletul lui Paul. Era nevoe numai de o sgudui-
tura a vietel sale sufletestl, care exercitand o incordare asu-
pra sistemulul nervos, sa atate nervul optic, si chipul celui
inviat se arata ochilor lui, inconjurat de lumina ceresca.
oni cat de luminos si cu multa arta psihologica compus
ar 'Area tabloul acestel transformari neasteptate a vietei
launtrice a lui Paul, el remane o coloritura fantastica, care
nu corespunde cu ceea ce nol stim istoriceste despre acest
eveniment. Punctul de la care Holsten pleca in descrierea
luptel ce se naste in spiritul lui Paul, e Ca el (Paul) perse-
cuta pe crestini pentru credinta for in Mesia, ca lupta dintre
el si adversarii sellupta care apol se margini numai in
sufletul lui si care sfirsi prin convertirea sase rezuma in
intrebarea: Este Iisus adeveratul Mesia, sail e un Mesia
fals? Acesta insa nu consuna cu Istoria. In cap. I din epis-
tola catre Galatea unde' Paul spune cum el persecuta pe
crestini, «Si eram rivnitor peste masura pentru legea
parintesca». Pentru ea vedea legea amenintata, de aceea se
facuse persecutor, Tar nu pentru ca crestinii sustineail ca
Iisus e Mesia. Tot asemenea ne relateza si Faptele Apos-
tolilor, ca persecutiunea in contra crestinilor a isbucnit nu-
mai atunci cand legea s'a creclut in pericul. De alt-fel a-
cesta se constata si fara spusa Faptelor Apostolilor, caci
fara indoialaprigonirea n'a urmat indata dupa intemeerea
comunitatel crestine, ci acesta a avut mai intai un timp
de liniste. Comunitatea crestina insa a recunoscut de la in-
ceputul inceputulul in Christos pe adeveratul Mesia si cu
tote acestea n'a fost de la inceput persecutata, asa dar nu
acesta marturisire a fost causa persecutiunei. Numai and
opozitiunea nouei comunitati fata de lege se invesierasi
anume mai intal prin arhidiaconul Stefan atunci isbucni
persecutiunea. Acesta era indemnul care facu si pe Fari-
seul Saul persecutor, rivna pentru lege. Prin urmare nu
cestiunea mesianitatei lui Iisus e care atata ura sa contra
crestinilor, ci iubirea de lege, care era acum amenintata.
Acesta trebue sa, fi fost cestiunea, care preocupa continui
mintea sa. Alaturi de acesta pOte sa fi fost si intrebarea:
dice:
www.dacoromanica.ro

68. INVIEREA LU! CHRISTOS 179
Este Christos Mesia ? dar acesta nu putea fi intrebarea, care
sa umple tot sufletul sett §i sä-1 preocupe necontenit.
Dad cu acesta cade temelia expunerel Holsten, ea
nu mal pOte sustine ceea ce vola. Pentru a ne face sa in-
telegem ca viziunea se putea na§te In sufletul lul Paul, Hol-
sten ar fi trebuit sa ne dovedesca ca Paul credea, mal tnainte
de a avea viziunea, in invierea lul Iisus, pentru ca not stim
ca fantazia nu produce, ci reproduce numai, ca imagina
vizionara numai acolo se pOte produce, unde exists deja
in suflet. Holsten considers ca fapt indiscutabil, ca siguranta
cu care cre§tinil credeau in invierea Mantuitorulul, facu
asupra lul Paul o ast-fel de impresiune ca el nu-I putea
lua pe cre§tini drept nesinceri si inselatori, ca el trebue sa
fi fost convins cel putin de realitatea subiectiva a aratarilor
Celul inviat si atunci nu mat avea nici un pretext, pentru
care sa tagadulasca realitatea el oblectiva. Cum se potri-
vete insa acesta sustinere cu descrierea pe care Paul tnsu§1
o face despre starea sa sufletesca de atuncl (Galateni c. I) unde
nu se vede nici o urma de Indolala sau §ovaire, ci numai
dorinta crescendi de persecutiune, si orbire? Si spoream
in Judaism peste multi de o virsta cu mine In nemul mein,
find mat mult rtvnitor de datinele stramoOlor me!. Cum
se impaca acesta cu relatarea lul Paul, care descrie con-
vertirea sa ca ceva nea§teptat ? Se va dice pOte: pang in
acel moment, in care i se arata Christos, era schimbarea
operata In sufletul lul Paul Inca inconscienta, acum numai
e§i ea la ivela; dar la acesta vom respunde: N'a cugetat
Ore Paul dupa aceea nici odata asupra acestul act psilio-
logic din vieta sa ? Spiritul WI* clar, patruncletor pretutin-
den! pans la cele din urma cauze ale lucrurilor sa nu fi
recunoscut ca primul impuls la acesta schimbare radicals
a fost dat de marturisirea cre§tinilor? Si daca acesta nu
putea remane ascuns mintel sale, cum respinge el cu atata
siguranta orl-ce interventiune omenesca in actul convertirel
sale, pentru a sustine ca a fost chemat nu de Omen! si nici
prin Omen!? Cum pOte el reduce tote numai la revelatiunea
d umnegleesca ?
Ca indolall a putut sa se nascg. in sufletul lug Paul, nu
e de tagaduit. Se p6te forte bine ca el sa'0 fi (Si to-
tu§1, nu pOte fi adev6rat ceea ce aceea sustin despre invi-
Int
dis:
www.dacoromanica.ro

69. 180 INVIEREA Lul CHRiSTOS
erea acestui lisus?) Dar acesta e departe de a fi de ajuns
sa explice o viziune. Acesta se naste numai acolo unde o
cugetare umple sufletul cu tOta siguranta. Cel ce plutesc in
indoiala nu pot avea viziuni, ci numai cel cars cred si sunt
adinciti In acesta credinta. Mina de Arc avea vedenil si
auclea vocl, cars o indemnail sa Intreprinda eliberarea pa-
triei, pentru ca credea cu cea mat deplina convingere. A-
cesta ar fi trebuit Holsten sa ne dovedesca ca Paul WI sa
fi avut acea aratare, sari mai inainte chlar de a o avea,
ajunsese la ferma convingere ca, Christos a inviet. In loc
a face acesta, el ne vorbeste de o contraclicere, de o lupta.
interna In Paul. Nu ajuta nimic numai a ne depinge acesta
lupta, acest conflict launtric ca ceva care apasa pe sufletul
lul Paul. Intrebarea e: Ce anume din acesta contraOicere a
dat impuls lui Paul ca sa imbratiseze credinta, pe care pans
acum o persecutase cu atata energie ? Ce fu ceea ce dete
victorie in acest r6sbolii 040, careea Paul se opusese din
tOte puterile sale? Marturisirea crestinilor? Dar acestia erati
in ochil sei vrajmasi lui Dumnecleti, si contra for apara el
legea stramqesca! lmprejurarea ca el nu putea opune nimic
sustinerei for ca Christos a inviet, fiind-ca el insusi credea
in invierea corpurilor? Atunci ar fi trebuit ca tot! Fariseil
sa ere& In Christos, pentru ca tots admiteak ca si Paul, o
Inviere! Convingerea ca mOrtea de cruce nu putea fi o pe-
depsa dumnecleesca, ci ceva care apartinea operel mesianice?
Acesta o putea el concepe numai dupa ce era convins de
realitatea invierel, cand crucea nu mal era pentru el un o-
biect de dispret! Numal un respuns plauzibil la acesta, intre-
bare, ar fi in stare sa ne determine la acceptarea interve-
nirei unui eveniment care a exercitat acesta schimbare in
Paul, si cum acesta lipseste cu desevirsire, acesta r6mane
ceva enigmatic, Inconjurat de un mister nepatruns, daca nu
admitem ca o minune s'a petrecut. Convertirea 1111 Paul nu se
peite explica pe calea psihologica, numai ca desvoltarea trep-
tata a unel convingerl interne, ci ea cere cu necesitate in-
terventiunea unel minunb din afara, aratarea lul Christos,
ca un fapt real. Insusl tntemeetorul scilel critice Tubingiene,
F. Chr. Baur, a recunoscut «Secretul intern al actului,
in care Dumnecleu a descoperit pe Fiul seu lul Paul, nu
pae fi patruns prin nisi o analisa, fie ea psihologica, sari dia-
www.dacoromanica.ro

70. INVIERRA LUT CHRISTOS 181
lectica). Prin urmare chiar si Baur, care nu vrea sa stie si
sa auda de minuni, vedea in acesta un secret, o minune.
Dar chiar dacA s'ar fi ajuns, s'ar ajunge, a demon-
stra ca vedenia lui Paul a fost o simpla viziune, ce s'ar
cAstiga cu acesta? Paul e numai unul din martoril invierel.
Lang el sta o multime altil: cel dol-spre-clece Apostoli, fe-
meile mironosite, cel cinci sute de frati, s. a.
A sustine ca si acestea au fost viziuni ca a lui Paul, nu
e cu putinta pentru ca nu e de creclut ca top aces cars
veclut pe Domnul inviet, sa se fi aflat in aceleas con-
ditiunl psihologice favorabile producerel de viziuni. SA pri-
vim lucrurile mai de aprOpe, La Paul se putea (lice CA con-
vingerea multor credinciosi, faptul ca multi sustineati a fi
veclut pe Domnul inviet, a influentat si asupra lul, 1-a de-
terminat sa cerceteze mai cu deamAruntul acesta credinta,
sa reflecteze asupra el si ast-fel pe nesimtite si nevrute in-
cepu a crede si el in acela pe care '1 prescurta, si am veclut
cat uz ca sa nu-I clicem abuz face Holsten de acest
quasiargument. Despre acesta nu mai pOte fi vorba acum,
ci numal de a arata: cum? Si unde? S'a ivit pentru prima
Ora ideea cA: Christos a trivia. La Paul gaseste criticul cel
putin un timp mai lung in care lasA sa se desfasure luptele
interne, al caror ultim rezultat e viziunea, aci sunt numal
trel Mile, si nici acestea deplin De Vineri sera pana Dumi-
nica dimineta, trebue sa se fi efectuat colosala transformare
a nedescrisel mthhiri si desperari, causatA de restignire, in
triumfAtOrea, vesela viziune generatOre a credintel, neexpli-
cabila stare sufletesca de la: «Si not nadajdulam a el este
care avea ca scop pe Israel, pana la; «Domnul a inviet
cu adeverati.
Strauss a inteles ca acesta e imposibil, de aceea el in-
cerca inainte de tote sa castige timp pentru acesta trans-
formare. Apostolii trebue sa se fi refugiat in Galileea, mai
inainte de a fi veclut vre-o aparitiune a celui inviet, si
acolo venindull in sine au inceput a avea viziuni in care
Iisus li se arata viii. Holsten insusl a taxat sustinerea lui
Strauss de necritica. Invierea (lima trel Mile e o parte con-
stitutiva a traditiunel primitive. Cum putea Apostolii, dad.
aparitiunile Celui inviet aii avut loc mai tArcliti, sa vita la
ideea invierel de a treia chi? In acesta a treia di trebue salt
saO
alt
www.dacoromanica.ro

71. 182 INVIEREA LOY CHRISTOS
alba inceputul aparitiunile, acdsta remane stabilit istoriceste
si a o nega e arbitrar.
Holsten cata sa gasesca timpul necesar transformarel pe
o alta cale. Trebue dupa el, ca evenimentul morsel Man-
tuitorului sa nu fi fost ceva neasteptat si neprevedut de
Petru. Chiar de la plecarea din Galileea, asteptarea el a preo-
cupat cu putere sufletul lui Petru. De aceea mOrtea Inv6-
tatorului nu'I turbura asa de adinc in cat el abea dupa
trecere de septamani intregi revina in sine. Ea luti
numal durerea gandurilor deja avute, a sentimentelor deja
simtite, provOca numal o fOrte incordata neliniste sufletesca,
din care resari viziunea. 0 singura cugetare forma punctul
central al tuturor miscarilor sufletulul seu: enigma mortel
lul. Inaintea sa sta imagina vie a Domnulul si alaturi de
ea aceea a mortel lul. Cum? Nu era el Mesia? Fusese nu-
mal un profet mincinos? Cum putea fi profet mincinos, acel
pe care Dumnedeti '1 inzestrase cu asa de frumOse darurl,
care vorbise ast-fel de vorbe, facuse ast-fel de fapte, ca
nimeni altul? i totusl mOrtea sa, mOrte de criminal pe
cruce! nu era o dovada despre acesta? De ce a ingaduit-o
Dumnedeti dad. n'o merita ? i daca era Mesia de ce nu
1-a scutit de acest pahar plin de amaraclune? Acesta con-
tradicere intre lisus viu, si reposat, fu momentul hotaritor
pentru viziunea lul Petru. Ea patrunse pana in adincul su-
fletulul 1W, si cum acolo imagina viului lisus, in tOta cu-
ratia sa ideala, forma punctul central al tuturor gandirilor
sale, in supraescitata stare nervosa in care el se afla, ea
'I apare Inaintea ochilor in trasaturl strelucite, sub o pa-
ruta forma real-obiectiva, de fapt insa numai vizionara.
Contra acestel descrier' artistice a vietel sufletesti a lul
Petru, vom obiecta numal ca e inexat psihologiceste a sus-
tine ca prevederea si asteptarea morsel ar fi putut slabi
impresiunea ce ea avea sa faca. PremergetOre putea fi nu-
ma! o tema vaga alternand cu speranta ca., pOte tot nu se
va intimpla, si ast-fel intimplandu-se nu pierde nimic din
puterea sa, de care, Petru covirsit cade intr'o tristeta si
desperare fara margin!, cum ne arata istoria patimilor Man-
tuitorulul Da la acesta profunda desperare si pan la
inviere remane asa dar tot un timp mal scurt de cat trel
Mile intregl, care nici intr'un caz nu e suficient pentru a
sa-'s1
www.dacoromanica.ro

72. INVIEREA LOT CHRISTOS 183
explica radicala transformare a starer sufletesti a lul Petru
si a celor-l-altl Apostoll.
Afard de acesta Holsten ne aduce cu descrierea starer
sufletesti a lul Petruca si la a lui Paulnumal pand in
fata enigmei si aci ne paraseste. Ce aduse deslegarea enig-
mel? Aducerea aminte de vieta Mantuitorului si deprimatorul
eveniment al mortel de truce stab in opozitiune vedita. Ce
a venit in ajutorul celel dintal ca sa lasa triumfatOre asu-
pra celel de al doilea? La acesta ne lipseste respunsul. Chiar
data Petrufara intervenirea unui nou evenimentar fi
venit la convingerea: Restignitul e totusi Mesia, cat de de-
parte e de la acesta convingere pand la credinta ca, el a
inviet? De uncle ideia unel Invieri? Ca Iisus a pro* acesta
si ca discipulil s61 sä fi inteles si creclut in acesta predi-
cere asa de tare in cat ea sa fie izvorul viziunei, acesta nu
vor admite-o nits adversarii insist Din contra vor recunOste,
cd, el a vorbit adesea si fOrte clar despre venirea sa in glorie,
despre parusie, cum ne dovedeste mai ales asteptarea el cu
nerabdare de primil crestinl. i atunci se pune intrebarea:
Pentru ce nu se indrepteza atentiunea, gandurile lul Petru
in acesta directiune? Daca e ceva ce pare cu totul natural
e ivirea acestei sperante: El e Mesia, de aceia va veni in
glorie si se va arata cu un Mesia. Da, acesta ar fi fost cu
totul natural si explicabil, dar pentru credinta in inviere
unde gasim puntea de trecere? Ne gasim din noti in fata
acelelasi enigme, care nu -'si afla deslegarea in descriers de
stars sufletesti, ce n'ati existat in viziuni, ci numal in faptul
real al invierel.
Ne mai reman afara de acestea marturiile si vedeniile lot
Iacob, a celor-l-alt1 10 Apostoll, a celor cinci sute, pe care
istoriceste le admitem MM. indoiala. A fost Iacob asemenea
un vizionar ? Cei 10 asemeni? Despre Iacob nu stim multe,
dar din ceia ce stim nu se pOte banui ca el sa fi fost vi-
zionar. Dar cei-l-altIclece? N'a fost intre el nici unul macar
spirit neadormit? Toti vizionari? Totl bolnavl de nervi si
de creer? Care e atunci explicarea stiintifica, medicala, a
acestui fenomen de nervoisitatefara perechecare bantue
clasa de jos a poporulut Iudet, pe linistitii si domolii pes-
carl, dintre care Mantuitorul 's1 recruteza majoritatea dis-
cipolilor sal? Cum se potriveste acesta cu imagina Apos-
www.dacoromanica.ro

73. 184 INVIEREA LUI CHRISTOS
tolilor ap cum o gasim in Noul Testament? 0 'nand de
Omen1 bolnavicio§i, §i lipsiti de on -ce culturd, in loc de
capital intelectual cu amagirile unel viziuni, s6 orbesca o
lume intrega, s'o ingele, s'o face a crede in nebunia lor ?
Rafineria spiritulul grecesc, seriositatea romana, intinsele
cuno§tinte a amandorora, sa se lase invinse, piece
capul inaintea unor vizionarl?! Neinteles lucru!
In sfir§it, Inca cei cinci sute. E de credut ca. in unul §i
acela-§i moment, in 500 de Omen1 deodata, sa se resimta a-
ceeasi supraescitare nervOse, acea0 supra incordata actiune
a organelor centrale, aceea§i accelerate circulatiune a san-
gelui, aceea§1 presiune pe nervul optic, conditiunl neaparate ce
am v6clut ca trebue sa se indeplinesca pentru a se produce o
viziune? E destul ca tine -va numai sa reflecteze putin mal
serios asupra acestel teme §i imposibilitatea reese de la sine.
Strauss paraseste in acest punct terenul explicarel pe tale
vizionara, pentru a vorbi numai de o iluziune, de o ama-
gire a fantaziel agitate. El aminte§te ca, ducele Ulrich de
Wiirttemberg, dupa alungarea sa din tail de liga §vabica,
a fost vedut in diferite locuri §i sub diferite forme, de mal
multi din fo§til sei supusi, ceea ce nu era de cat iluziune.
Asemenea iluziuni lipsite de on -ce realitate ar fi si apari-
tiunile Mantuitorulul de dupa Inviere. latane dar ajun§i a
audi ca invierea Mantuitorulul e o amagire. Pe amagire se
intemeiaza Inceputurile Bisericei cre§tine, amagirea e petra
fundamentala pe care a fost dada edificiul maret, care dureza
in mod minunat de 19 vecuri!! Mare 11-e minunea D6mne
ca, cu tote criticile de felul celei a lui Strauss, de mil de on
mai primejdiOsa pentru suflete de cat persecutiunile san-
gerOse ale imperatilor pagani, Biserica to a durat si va dura
pans la sfirOtul vecurilor.
Mal seriOsa si demna de luat in consideratiune e susti-
nerea ca, asemenea stars vizionare contin in sine ceva con-
tagios, se comunica ca prin simpatie de la unul la altul,
coprindend chlar suflete red, invingend sceptici. Acesta e
adeverat. Ca exemplu ne pot servi vizionarii din timpul
certelor jansenistice §i hipnopsihitii. Dar diferenta intre ase-
menea stall §i aparitiunile Mantuitorulul se vede Inca. Aci
lipse§te supraescitatiunea, exaltarea care insote§te sail cau-
z6za asemenea stars, §i gasim tocmal contrariul: lini§te §i
01-'0
www.dacoromanica.ro

74. INVIEREA LUT CHRISTOS 185
senitate de spirit, severitate in actiunea morals, care im-
pIedica cu desevirOre comunitatea cre§tina de a se trans-
forma intr'o societate de vizionari, in care unul molipse0e
pe cel-l-alt cu exaltarea sa. Urmand unel legl naturale, a-
ceste stars de viziune si extaz se destasura din ce in ce
mai mult pans cand ajung un punct culminant, dupa care
locul agitarel §i al escitatiunel '1 la o sleire de forte sj o
molepla §i mai mare. Unde se gasqte macar cea mai ne-
insemnata urma de un ast-fel de proces in timpul apostolic?
Aratarile Mantuitorului nu se continua lung timp in vieta
comunitatel cre§tine, ele au o limits strict determinate, un
spatit de timp fOrte scurt. Chiar acel care nu sunt disp4
a admite istorisirea din Evangelia dupa Luca, despre inal-
tarea la cer §i evenimentele petrecute in cele 40 de lile de
la inviere pans la inaltare, ca fapte istorice, vor recunOste
impreuna cu no!, ca timpul aparitiunilor incetase de mult
la convertirea lul Paul. Vedenia ce avu el e ceva cu totul
extraordinar, ce nu se mai repeta. Ea e prin urmare cea
din urma. Lipse§te dar o cre§tere treptata si continua a
aparitiunilor, cum lipsqte sj scaderea for sj istovirea ce
urmez6, escitatiunel. Un mic num& de aparitiuni, sj seria
for se inchide deodata. fare ca aparitiunile sa se mal
continue, siguranta invierel se pastreza, ba chlar in pro-
portiune crescenda devine isvorul principal al credintel tri-
umfatOre in grelele lupte pe care vechea cre§tinatate a avut
sa le sustina. Or! -cine studiaza istoria timpului apostolic,
va recun4te ca in aceste aparitiuni zace alt-ceva de cat
viziunl bolnaviclOse.
Cu t6te acestea se va obiecta: Posibilitatea ca, tote acele
aparitiuni a> fost numal viziuni remane cats vreme ne mi--
cam numal pe terenul vietel spirituale subjective. Da! dace
invietul ar fi intervenit cand-va sail unde-va in lumea o-
biectiva reala, ar fi facut sati influentat ceva, sat dace acele
aparitiunl s'ar putea demonstra prin vre-o tapta obiectiva-
reala, atunci ar fi dovedit, ca ele n'ati fost numal viziuni
subjective, ci aratari oblective ale Celui in realitate inviet.
Dace adversarii ar voi sa creda, le-am spune: ca Toma a
pus degetul sell in costa lul ranita, ca Cel inviet a §elut
inaintea Apostolilor sel, O. a vorbit cu el §. a. m. d., dar
acestea nicl o valOre pentru el, sunt fructe de pe acela§
igi
www.dacoromanica.ro

75. 186 INVIERSA LUi CHRISTOS
domenit al subiectivitatel vietel sufletestI a unor Omen! car!
nu pot nicl odata a fi considerati scutitl de banulala ca au
fost vizionarl. SA aducem dar la mijloc o alta fapta, care
nu va putea fi contestata, si care singura e de ajuns a
proba ca aci nu ne aflam pe terenul viziunel subjective.
Mormintul In care fusese depus corpul lui Iisus a remas
gol dupa invierea sa. Acesta rezulta nu numal din marturia
Evangeliilor, ci o reclama si credinta In inviere, carecum
vom vedea Indata nu se putea naste numal din viziuni.
Acestea ar fi putut da Apostolilor convingerea ca Iisus tra-
este, dar pe aceea ca corpul sea nu mai e in mormint, nu.
i ca el nu mal era in mormint ne-o arata purtarea Jude-
ilor, inimicil credintei In inviere si a partizanilor el, cars,
pentru a nimici acesta credinta ar fi putut arata in on -ce
moment corpul lui, dad. 1-ar fi avut, dar el nu-1 aveaii si
de aceea r6spandira calomnia ca Apostolic 1-ar fi furat. Daca
mormintul n'ar fi fost gol, ar fi lipsit insusl Apostolilor o
indispensabila dovada convingetOre si credinta in inviere
nu s'ar fi putut mentine nici in sufletele celor mai super-
stitiosi si mai vizionarl. A fost ins& mormintul gol, atunci
nu se 'Ate tnlatura intrebarea: Ce s'a facut cu corpul lul
Iisus? Cine 1-a luat din mormint? Inimicil sec? Imposibil,
cacl atunci ar fi trebuit ca el numal s'o spuna si credinta
in invierea Mantuitorului ar fi fost nimicita dintr'o singura
lovitura, si ca el ar fi spus-o, ne-o garanteza ura lor. Prie-
tenii set? Discipulii se!? Iar imposibil. Cum putea fi furat
corpul sea, cand soldatl soldatil roman! strejuiad mor-
mintul? Ca acestia marturisesc ca pe cand el dormeaa
s'a furat corpul? E Ore acesta de crecjut? Daca au dormit,
daca prin neglijenta lor s'a furat corpul ce li se tncredin-
lase spre paza, trebuiail pedepsiti cu pedepsa aspra, ceea
ce nu se face. Daca au dormit, cum pot sustine, de unde
si ce creclemint trebue sa dam spuselor lor, ca a fost
furat? i pentru ce? i tine sa-1 fure? Prietenii se!, cum
am ma! clis? Sad Apostolil? Dar si unil si altil nu i-au dat
nici cel maI mic ajutor cand el a fost prins, judecat, con-
demnat si executat? Nu s'au opus nicl cu bratul, nici cu.
cuvintul pentru el? Nu s'aa prezentat Inaintea sinedriulul
si a procuratorulul roman, ca sa desminta calomniile ce i
s'aa adus de martori mincinosi, si acum expuna vieta
insist
still,
Wet
www.dacoromanica.ro

76. INVJEREA LUI CHRISTOS 187
incercand a -i fura corpul? Daca atunci cand aveau in fata
pe prietenul for cubit, pe Inv6tatorul for adorat, pe autorul
atator minuni ne mai audite §i vedute, daca atunci cand
'1 vedeatt suferind pe nedrept cele mai InjositOre batjocuri
§i mai grozave torturi, cand tot puteau spera ca pate fi
aflat un mijloc de a-1 scapa, mai ales ca Pilat voe0e, In-
cerca acesta fail a reu0, daca atunci nu s'a gasit nici unul
din ei, care sa alba curagiul a interveni pentru el, cum?
§i de unde? sa se fi improvizat acest curagit, care sa
merga pana la expunerea vietei? i pentru ce? De ce folos
be era, la ce le putea servi corpul rece al aceluia a carul
vieta nu Incercasera a o scapa? Sa fi facut acesta numal
pentru gustul de a in§ela lumea, de a o Imbata cu apa rece,
sustinand ca el totql a Inviet, cand n'ar fi fost inviet?
Pentru o mincIuna de eI in00 scornita, ar fi i.utut tot'
Apostolii afara de h5nsa sufere cu curagiu, in chipuri
unul mai crud de cat altul, martea de martir? 0 minciuna,
o In§elatorie e care le-a dat for puterea facerei de minuni,
elocinta, intelepclunea §i sublimitatea ideilor cuprinse in fie-
care cuvint al lor? Minciuna si in*elatoria au distrus ra-
dacina relelor de care suferea omenirea si au revarsat a-
supra el bine-facerile aduse de Cre0inism? Daca, e
atunci sa proclamam mincluna §i inselatoria de lege su-
prema a universului, for 0, be inaltam altare, in numele
for sa ne prosternam!
Cum-va persOne necunoscute, o intimplare Ere -care, a
facut sa dispara din mormint corpul Regelui vietei si at
mortel? Tot a§a de putin posibil, cad precum existenta Bi-
sericel nu pate fi datorita unei mincluni sau in§elatorii, tot
ast-fel nu pate avea de baza o simpla intimplare. Dar daca
acea intimplare n'ar fi avut lac, daca aces necunoscutl n'ar
fi luat pretiosul corp, sau daca n'ar fi pastrat tacere asu-
pra oblectului intImplarel? Atunci de sigur, n'ar fi mai
existat nici o credinta in inviere, §i ca consecinta firesca
§i logica, nici Biserica si cre0inism, §i cea mai insemnata
0 mai mareta schimbare in vieta namului omenescschim-
bare datorita numal cre0inismuluiputea tot a§a de bine
sa nu-0 alba locul, cum §i l'a avut! EI bine, acesta nu e
nici mai mult, nici mai putin de cat a juca la hazard is-
toria omenirei, a atirna lumea de un fir de palajen.
ap,
www.dacoromanica.ro

77. 188 NVIEREA LUI CHRISTOS
Pericolul ce rezulta din asemenea afirmatiunl lipsite de
orl-ce critic& a fost simtit de adversarl. A evita Inca multa
vreme intrebarea : ce s'a facut cu corpul lul Iisus depus In
mormint? Nu mai era posibil, de aceea s'a dat o alta in-
torsatura lucrurilor si anume: S'a sustinut ca corpul ar fi
remas in mormint, dar acesta n'a Ingrijat nici pe partizani
nicl pe vrajmasl, pentru ea la reinsufletirea acestula nu gan-
dea nimeni. Ideea despre Inviere ar fi consistat la Inceput, In
credinta ca sufletul lul Iisus, desfacut prin mOrte de corpul
parnintesc, ar fi imbracat la inviere un alt corp de o con-
stitutiune mal fink imateriala, eterica, far cel pe care 1-a
avut in vieta ar fi remas In mormint supunendu-se legel
descompunerel prin putrefactiune. Tocmal tardiu s'ar fi nas-
cut ideea despre invierea corpulul, cand din acesta nu se mai
gasea nicl o remasita, care sa pOta servi ca dovada materials
contra neadev6rului credintel sprijinita pe acesta idee.
Confuziunea trebue sa fie mare in rindurile adversarilor
invierel, data el luat refugiul la acesta violare a tu-
turor documentelor istorice ce avem asupra acestel cestiuni.
Este cu totul inesplicabil, in acest caz, felul de a crede al
primilor crestini, cart intal nu vor sa stie si nicl nu le pass
de corpul lui Iisus, crecjend ca el a imbracat un altul cu
totul nou, si apol parasesc numal de cat acesta credinta
pentru a admite ca corpul lui a inviet din mormint, caci
ast- fel e invierea descrisa. In bite Evangeliile si in Faptele
Apostolilor. Ast-fel a considerat-o si Paul. In tote epistolele
sale el 's1 reprezinta Invierea ca o reinsufletire si ridicare
din mormint a corpului lui Iisus, dar nu asa cum fusese
depus, ci transformat i subtilizat. ce alt-ceva putea in-
telege Paul ca si toti contimporanil si urmasii sel sub nu-
mele de inviere, de cat invierea corpulul? Ca nu despre o
inviere a sufletului 'Ate fi vorba, nicl nu mai remane loc
pentru banulala, fiind-ca intre Iudel, credinta in nemurirea
sufletulul era generali. Daps care logics ar fi putut Apos-
tolul sa traga din invierea Mantuitorulul concluziuni asupra
invierei corpurilor m5stre, data invierea acelula n'ar fi fost
invierea corpulul? In realitate Paul nici nu putea sail in-
chipuesca alt-fel invierea si tot ca si el Inchipuit-o si
cel-l-alti Apostoll si Itntrega crestinatate. Acesta credinta insa
nu sl-ar fi putut avea locul, data mormintul n'ar fi fost
§1-all
§1-ail
$i
www.dacoromanica.ro

78. iNVIEREA LUI CHRISTOS 189
gol. Mormintul gol ne procura dovada ca nu ne aflam
afirmand inviereape terenul viziunei sublective, ci pe te-
renul faptelor oblectiv-reale.
Sustinetoril si aparatoril acestei not teoril a invierei, cum
vedem, nu tagaduesc realitatea el, ci neg. numal intelesul
pe care crestinatatea i 1-a dat pana acum. Corpul lul Christos
n'a fost reinsufletit, clic el, ci personalitatea lul s'a mani-
festat dupe inviere intr'un corp de o natura superiOra, spi-
ritualizat. Cu acesta insa problema nu s'a simplificat intru
nimic. Acel cart nu admit existenta de minunl, red in a-
cesta sustinere ceva si mai extravagant, fantastic si inad-
misibil de cat in invierea propriulul corp pe care Iisus 1-a
avut in vieta sa pamintesca, cu care a suferit patimile si
a fost ingropat si care recunosc si el, cel putin ca resplata
pentru resignatiunea cu care a suferit, merits a fi trans-
format, spiritualizat si glorificat, in cazul unel invieri.
A admite dar acesta e a pune in locul minunel invierei
bazata pe dovecll istorice, o alts minune, care nu-si gaseste
nici in Istorie nici in ratiune sprijinul seU.
Din tot ce s'a spus pana aci rezulta: ca Christos a inviet
in realitate, cu propriul corp cu care a fost depus in mor-
mint, numai ca acesta a fost transformat si spiritualizat, si
ca in acest corp s'a aratat el ucenicilor set in decursul celor
40 de clile, de la inviere pana la inaltarea la cer. Acesta
e unica forma sub care trebue a se intelege invierea lui
Christos. Ea singura sta in consonants cu datele istorice,
numai ea s'a bucurat in tot-d'auna de aprobarea tuturor
adeveratilor crestini si e sustinuta si ac 1 cu tarie de Bise-
rica cresting fare deosebire de confesiuni. E cea mai sfinta
datorie a on -carul teolog de a apara cu taldura si in de-
plina cunostinta de cauza acesta dogma fundamentals a
Crestinismului, pentru ca obiectul el nu este numal un e-
veniment istoric, ca d. p., trecerea lul Anibal peste Alp!,
resbolul lul Cesar contra Galilor, cucerirea Constantinopo-
lulul de Turd etc., care intereseza numal una sail done
natiuni, ci e un adever mantuitor, care exercita cea mai
hotaritOre influents asupra gandirel si vietel intregei lumi
crestine si care determine prezentul el, urzeste panza vii-
torului si coloreza icOna trecutulul.
E Ore acesta adeverat? Are invierea lul Christos acesta
www.dacoromanica.ro

79. 190 NVIETEA LUT CHRISTOS
insemnAtate fundamentalg pentru lumea cresting.? Ca Cres-
tinismul a adus lumina culturei si a civilizatiunei in lume,
ca apunerea lui ar fi tnceputul unul intuneric si confuziuni
generale si haotice a spiritulul omenesc, e mat pre sus de
or! -ce discutiune, !ar CA cu credinta to inviere sta si cade
Crestinismul, a recunoscut-o insusi adversarul declarat al
invierel si al Crestinismului, teologul renegat Strauss. Cu
drept cuvint a dis Pressense: R Daca tnvierea nu r6mane
ca parte integranta a Crestinismului, atuncl e de prisos a
mai vorbi asupra restulub. S'a incercat a se respunde la
acesta ca invierea n'are absolut nici o tnsemnAtate pentru
Crestinism. Ca eveniment istoric pOte fi admisa sail res-
pinsg, ea este si remane o simpla fapta istorica, care n'are
nici o influents asupra Crestinismului, pentru ca nu cre-
dinta ca el s'a sculat din mormint, ci numal credinta ca
el e ar fi o parte constitutive, a Crestinismului. In
ce priveste cestiunea istorica p6te crede fie-care cum va
vrea, numal dad. crede ca. Christos este via, traeste! Cu
acesta posedg el samburele credintel to inviere si e ca atare
Indreptatit a serba Pastele si a se bucura de inviere! 0 ase-
menea inviere nu e ins& de cat o vorba g61s, pentru ca de
sigur totl acela carora li s'a acordat libertatea de a con-
sidera on -cum vor voi inviereaca una ce e simplu fapt
istoric,lucru cel ma! simplu, o vor tAgAdui-o si atunci nici
credinta ca el e viti nu -s! mai pOte avea locul. Christos trg-
este, in acest caz intre no! pe pamint ca si cel-l-alts Omen!
marl, genial!, adicg. nu ca persOng, ci numal aducerea a-
minte de el. Cuvintele sale, cugetarile sale sunt cart traesc
in no! ; prin urmare un Christosidee si atat tot. Acesta
idee a putut imbarbata curagiul Apostolilor si a-I indemna
la predica Evangeliel, pentru not insa daca admitem in
abstracto ca, lisus e mai pOte avea nici o influenta,
nici in bine nici in ref', fie ea afirmata negate de
critical
SA presupunem pentru un moment ca am putea admite
cg, lisus este vitt fait sg, fi inviet,fgra a ne pune Intre-
barea cum? Si ce fel? SA facem un act de (credo quia ab-
surdum»si sa pasim mai departe. SA ne intrebam numal:
care fu scopul pentru care Mantuitorul veni to lume si daca
lasand la o parte invierea corpului s6d, acest stop putea
vitt,
via nu
sau
www.dacoromanica.ro

80. INVIEREA LUi CHRISTOS 191
fi indeplinit ? Incorporarea CuvIntului avea de stop de a
libera pe om creatura mainilor sale de sub stapanirea
pacatului in care el de buna-voe si cu totul liber caduse.
Pacatul insa nu era ceva abstract, ideal, WA fiinta, ceva
care se marginea numai la perversitatea mintei omenesti
san Intunecarea ei, ci un ce real: o ruptura intre Dumnedeil
Si om, decadere atat moray., sau spirituala, cat $i fizica,
corporala a acestula din urma. N'ar fi fost dar de ajuns o
mantuire operata numai asupra ideilor. Pentru liberarea din
legaturile materiale ale pacatului se cereati fapte, realitati
i acestea sunt mOrtea invierea Mantuitorului. Dad. pa-
catul e ceva real, atunci si mOrtea si invierea, prin care el
este distrus trebue sa fie reale. Numai ast-fel aceste done
acte mantuitOre sunt adeverat pret de rescumparare si isvor
de mantuire, cum dice Apostolul : «Christos a murit pentru
pacatele nOstre i pentru indreptatirea 'Astra a inviet3.. Prin
invierea mut Christos suntem renascuti. Inoierea renasterel
trebue insa sa patrunda firea nOstra tot atat de adinc ca
i pacatul. Cuprinde acela pe omul intreg, In intregime tre-
bue sa cuprinda si renasterea, atat corpul cat si sufletul de
o potriva. Este mOrtea o plata a pacatului, trebue invinsa,
i prin invierea lui Christos din morti a fost invinsa. De
aceea, numai o miraculOsa manifestatiune a lui lisus trans-
format, puss in local invierel, nu e de ajuns. Singura in-
vierea corporala este inteadever. invingerea mortel si numai
in lisus ast-fel inviet avem not garanlia invierei nOstre. Cu
invierea sa s'a facut Inceputul invierel. El este, cum cants
Biserica, cel intal nascut din morti i Incepetorul mantuirei
nOstre. Prin invierea sa a inceput a se desfasura noul cer
i pamint, despre care ad predis profetil. Fara inviere spe-
ranta nOstra e nimicita. Numal cel inviet pOte distribui man-
tuirea castigata, numai el 'Ate ajuta unde puterile ne pa-
rasesc, dad. speranta in el remane; numai el pOte indeplini,
prin gratie, in vieta 'Astra, ceea ce irtsusi a inceput in vie-
ta-1 pamintesca pentru nol: atingerea celui mai inalt grad
de perfectiune morals. Cu Christos tote le putem. El e pas-
torul, nol suntem turma, el e invetatorul nol ucenicii, el
carmaciul nol pasageril din corabia ce conduce peste va-
lurile vietel. El este capul yid al Bisericel, din care curg
pururea isv6re de vieta vie. El sta in legatura directs cu
§i
www.dacoromanica.ro

81. 192 !NVIEREA LU1 CHRISTOS
al seI, este de fava on unde sunt adunati dol sate trel in
numele sell, nu parase§te 'Ana la sfir§itul vecurilor pe cel
carl se ostenesc in numele set' cu predica adev6rului, vor-
bqte cu el cuvintul s6tl, ofera tuturor celor ce cred in-
tr'insul insusl corpul §i sangele seti spre mancare §i !Au-
tura spirituals. Darurl cere0, puteri supranaturale, prero-
gative sfinte harAzite omulul! T6te insa dispar, se reduc la
nimic indata ce invierea este tagaduita. Atuncl pOte remane
aducerea aminte de Iisus, o imagine a lul, cuvintele lul,
ideile lul, dar nu el insu§l, nu Domnul in persOna. §i daca
Cre§tinismul este comunitatea de vieta cu Christos, atunci
el sta si cade impreuna cu invierea lui din mortI cum dice
dumnecleescul Paul: Dad. Christos n'a inviet, de§arta este
predica nOstra, de§arta §i credinta vOstra , suntetl Inca
in pacatele vOstre si cel adormil1 in Christos perdutl sunt).
(I Cor. XV, 14, 17, 18).
Bibliografie. D. Fr. Strauss: Leben Teen. C. Holsten: Das Evan-
gelium des Paulus.D. Schenkel: Charakteribild Iesn si Bibel-Lexicon.
G. Burkhardt: Die Auferstehung des Herrn and seine Erscheinungen.
ion .Mibillcesca.
Berlin.
0
T-0.1 --4- 0
www.dacoromanica.ro

82. SISTEMI, FILOSOFICOIROGIC AL FERIC1T111,111 AUGUSTIN.
Vegl Biserica Ortodox6. Romani;, an. XXV, No. 1.
Multi Omeni clic: (Dad au pacatuit Adam si Eva, ce sun-
tern nol vinovati sa suferim consecintele pacatulul? Sau
dace vointa si ratiunea 'Astra. sunt conrupte, cum se pOte
ca cine-va sa se astepte de la nol la ast-fel de fructe, care
se pot pretinde numai de la cel earl se gaseail in starea
primitive ?, Nici acesta intrebare nu remane fare respuns.
Nu trebue sa credem ca omul are sa expieze pacatele al-
tora, abstractiune facend de vointa sa. Sau ce atarna mai
mult de nol, ca vointa nOstra insali? Daca cine-va nu are
o vointa buna, pentru acest motiv este lipsit de bunuri cari
resulta de aid. Dupe cum vointa buna se dobandesce prin
nol insine, tot asemenea prin nol insine o si perdem). Ast-
fel vointa proprie nu este in afara, ci cuprinsa in starea in
care se afla omul. Augustin, in respunsul set, se raporteza
In totul la aranjamentul marinimos al lui Dumnecleil, prin
care se ofera ori-cul mijleice indeajuns pentru ca sa, in-
vinga on -ce nesciinta si orl-ce incapacitate. (Cu drept ar
putea cine-va sa se planga intru cat nu s'ar afla intre
Omen1 nici un invingetor al gresaleI si al poftel, dar de a-
Biserica OrtodoxA Romina 6
www.dacoromanica.ro

83. 194 SISTEMUL FILOSOFCO-TEOLOGC
testa nu se 'Ate plange nimeni, cad se aft peste tot si
in mod variat creaturi, earl servesc Jul Dumnedett, striga
pe cei caduti, invata pe cel credinciosl, consoleza pe cei
ce spera, admonesteza pe cei ce lubesc, intaresce pe cei ce
lupta, indemna pe cei ce se rOga; acesta nu ti se socotesce
ca vine, cand tu esti nesciutor, ci numai nesciinta ca ur-
mare a negligentel tale, ca nu a! cercetat aceea ce nu
scial. Nu esti acusat ca tu a! lasat fail legatura membrele
tale ranite, ci pentru ca tu nu esti atent fate de acela, care
voesce sa tamadue membrele tale. Acestea sunt propriile
tale pacate,. Asa dar nu numal ca omul este asa ca si
cel dintal parinti a! set, ci el nu voesce sa devina alt-
fel de cat este si acesta este gresala sa. Ast-fel este si
remane in tot-d'auna vointa cea rea causa pacatelor. Ea se
manifest& in forme deosebite. Acolo este causa: intru cat
din starea primitive nevinovata a *Tut in vinovatie, aici,
intru cat din nesciinta si din lipsa de putere, nu merge spre
perfectionare si nu-0 cla silinta sa dobandesca cunoscinta
adeverului si puterea necesara spre a lucra drept1).
Am vedut cum considers Augustin reul obiectiv si cum el,
din puntul de vedere metafisic, gasesce posibilitatea acestula in
lipsa de perfectiune, Tar moral in libertatea omulul; ski vedem
acum ce crede el despre reul subjectiv. El pleca de la pacate
isolate : adulter, hotie, omor etc Acestea sunt actiuni condam-
nabile si data sunt ast-fel, motivul nu sta in aceea Ica legea
le opresce, sail' ca judecata Omenilor le considera, ca rele,
ci pentru ca ele in sine sunt rele si tocmai pentru acest
cuvtnt legea le opresce si judecata tuturor Omenilor cu
minte le considers ca rele. Asa dar notiunea pacatului tre-
bue cantata in ceva general, in Mill in sine si acesta nu
se gasesce in fapta vidibila, ci in sentiment, sail mai bine
dicend in acel ceva din care lese fapta. S'a dis ca acel
1) Huber, Philosophie der KirehenvNtter pag. 296; Bohringer, the
Kirche Christi pag. 400.
www.dacoromanica.ro

84. AL FER. AUGUSTIN 195
ceva ar fi concupiscenta, sensualitatea, din care Augustin
ar lasa ski decurga tOte pacatele. Este adeverat cg Ore-care
pasagil ar indreptati la acesta, Msa contra acestel parerl
a protestat el insusi in mod formal, aratand ca aici nu
pOte fi de cat actiunea pacatului. Sensualitatea Mata ca
bass a pacatului nu cuprinde nici chiar ceea ce ar trebui,
adica tOte manifestgrile pacatului, s. e. orgoliul, ci numal
o serie de fenomene ale reulul. «Din conruptiunea carnet
decurg Ore -cart inclinatiuni spre vitiu, totusl nu tOte vitiile
ale unel vied farg. Dumnedeil se pot atribui camel, cacl, cu
modul acesta, diavolul, care nu are came, ar trebui con-
siderat ca fara pant. Cand Apostolul vorbesce de actiunea
camel nu intelege ceea ce se rapOrtg imediat la came. In
Santa Scripture se la cuvintul carne in diferite intelesurl.
Apostolul socotesce ca opere ale camel nu numal poftele
sensuale ca: pofta de femel, necuratenia, betia, lacomia, dar
si altele, cart sunt departe de sensualitate si sunt mai mult
pgcate ale spiritulul ca: idolatria, iritatiunea, mania, invidia
etc. Capul i isvorul tuturor dusmaniilor, certelor, invidiilor,
pe cari Apostolul le numesce opere ale cgrnei, este vani-
tatea, care si fail came, predoming si pe diavolu1,1).
Afars de acesta, data carnea ar fi consideratg, ca isvor
al pacatulul acesta ne am conduce la dualism si deci am
cadea in aceeasi gresala ca si manicheil. Carnea in sine este
in genul seu tot asa de bung ca si spiritul in sine. «Nu
este de nici un folos sg insultgm pe Creatorul nostru, plan-
gendu-ne de natura came], care, conform ordinel stability
de dinsul, este bung.). Cand Sf. Scripture vorbesce de con-
trarietatea camel si a spiritulul, ea nu are in vedere con-
trarietatea naturals. «Cine-va ar putea se presupue in mod
consecvent ca numal Epicureil ar trgi conform camel, cand
el stabilesc ca principia, ca bunul cel mai Malt ar consta
1) Boluinger, Kirohengeschichte pag, 412; Dorner, Angustinus pag. 136
www.dacoromanica.ro

85. 196 SISTEMUL FILOSOFCO-TEOLOGC
in deliciile corpului; Stoicil din contra, earl stabilesc bunul
cel mai inalt in sufletul omulul, traesc, pentru acest cuvint,
conform spiritulul. Cu tOte acestea conform invetaturilor
Sf. Scripturl se pOte vedea ca si unii si altil all trait su-
pusl camel». Daca insa unil clic, ca nu carnea in sine, ci
conruptiunea camel, natura devenita sensuala, ar fi rada-
cina reului, ne indrepteza prin acesta atentiunea asupra
unul motiv mai adtnc, care a provocat acesta conruptiune,
insa prin acesta nu esplica pacatul, ci chiar acest motiv are
nevoe de lamurire. De unde provine ca natura sensuala
trebue se invinga pe cea spirituals, cand spiritulul nimic
nu -1 este mai aprOpe ca spiritul si cand ordinea primitive
consta in a fi supusa prima celel din urma? Acesta este
un alt motiv pentru care Augustin nu admite ca concupis-
cenla am fi isvorul pacatulul. «Daca ar fi cine-va care sa
dice cum ca carnea este motivul tuturor moravurilor rele si
al vitiilor si acesta pentru ca sufletul e condus ast-fel de
came, acela nu judeca natura omulul cu tOta. atentiunea.
Nol in adev6r suntem ingreueati de acest corp, motivul insa
nu sta in natura si substanta corpului, ci in conruptiunea
sa. Conruptiunea insa nu este isvorul pacatulul, ci pedepsa
acestula; si nu carnea conrupta este causa ca sufletul pa-
catuesce ci sufletul pacatos este causa camel conrupte».
Dupe ce arata ca nici concupiscenta nici carnea nu e
causa pacatulul, Augustin se intOrce iarasi la cele spuse
mai sus si sustine ca si binele si reul este legat de vointa.
Daca vointa este perverse, tot asa vor fi si sentimentele,
manifestatiunile vointel; data vointa e drepta, atunci si ma-
nifestatiunile el nu vor fi demne de pedepsa, ci de lauds,
cad tOte aceste manifestatiuni sunt expresiunea vointei.
Pentru acest cuvint s'ar putea vice in general ca pacatul
este expresiunea vointel perverse. In confesiunile sale el
se exprima ast-fel: 1) «Am cercetat ce este pacatul si n'am
1) Conf. VII. 19.
www.dacoromanica.ro

86. AL FER. AUGUSTIN 197
gasit, o DOrnne, nici o substanta, ci numai perversitatea
vointel, care s'a indepartat de la tine). De multe on Au-
gustin numesce si concupiscenta acesta vointa perverse,
insa numai in sensul cel mai larg al cuvintului. Mu lt mai
apr6pe este el de adever, cand in loc de concupiscenta
da pacatului numirea de egoism. Sufletul este treat pentru
DumnecIett §i pe Dumnecleti il are ca centru vieta
sufletului este Dumnegeti. «Cand sufletul se face pe sine
insusi ca centru, acesta este substanta interns a pacatului.
De unde acesta indepartare de la Dumnecleu, se intreba el,
data nu de acolo, pentru ca acela caruia Dumneclett este
bunul suprem, voesce ca el insusi sa si fie siesi Dumneclett,
dupa cum Dumnecieil siesi este bunul seu. Sufletul, dupd
cum 'Ate sa contempleze Intelepciunea cea mai tnalta, tot
asemenea 'Ate, pentru ca e schimbacios, sa se privesca pe
sine insusi si In acelasi timp sa se contempleze pe sine
in sinesi, si acesta pentru ca voesce sa fie un object al
placerei sale. Voind prin acesta sa imiteze pe Dumneget
§i spre folosul sett propritt sa dobandesca independenta, se.
cufunda cu atat mai adinc, cu cat cautd sa ajunga mai
sus. De aceea cand Sf. Scripturd vorbesce despre o vieta
dupa came, intelege aid egoismul, pentru ca omul dup6
om, dupd sine voesce sa traesce si nici de cum dupa Dum-
neclett; conform veritatel traesce el atunci, cand traesce
dupd Durtmecleiti 1). Dupd cum lubirea mut Dumneclett este
isvorul a tot ce este bun, tot asemenea si egoismul este
isvorul tuturor pacatelor; dupa cum iubirea este princi-
piul care tnsufletesce cetatea lui Dumnegeti, tot asemenea
si egoismul este principiul care insufletesce cetatea lumel.
«Prin o iubire Indoita au fost zidite aceste doue cetati, cea pa-
mintesca prin egoism, care ajunge pana a despretui pe Dum-
neclea, cea ceresca prin lubirea 1111 Dumnecleti, care merge
1) De trin. X, 15,
§i vieta:
www.dacoromanica.ro

87. 198 SIST. FILOS.-TEOLOGIC AL FER. AUGUSTIN
On/ a se despretui pe sine. Aceea se lauds cu sine in-
sa§I, acesta se laud& in Dumneleil*. Din acest centru al
pacatului, adica din egoism, Augustin arata ca les dou6 is-
v6re principale unul in jos, in sensualitate sail in concupis-
centa §i altul in sus in m'andrie. Despre cel dint&I el se
exprima ast -fel: (El este in sensul cel mai malt al cuvin-
tului, tnnapolerea de la ceea ce este, catre aceea ce nu este,
sail este mai putin de cat existenta cea mai Ina lta., este
intOrcerea de la bunul cel mai malt, catre aceea ce este
mai putin bun; este o cerinta puternia Si vici6sa catre
bunuri, cars nicl o temelie. De§i aceste bunuri in or-
dinea eterna ail locul for necesar §i frumusetea for proprie,
cu Mite acestea numai un suflet desordonat Si pervers pOte
sa le pottescas.1).
M. P.
1) 136hringer, die Kirehe Christi pag. 411, 414.
n'au
www.dacoromanica.ro

88. LITERATURA RELIGIOSA.
I.
Am vorbit in colOnele acestel reviste de frumOsa fapta a
D-lui Iorgu Demetrescu, proprietar in comuna Podul
Barbierului din jud. Dambovita. Domnia sa a tiparit cu
bine- cuvtntarea Sf. Sinod mal multe scrieri cu continut re-
ligios §i moral §i le a impartit in dar mal cu sema in mij-
locul poporului nostru rural. Ultima carte tiparita e renumita
scriere intitulata: Urmarea lui Iisus Christos. Cartea
acesta a fost pentru prima data tradusa §i publicata in ro-
manesce in 1845 de G. Munteanu, fost profesor in tam
romanesca §i director al gimnasiului romanesc din Bra§ov,
fost membru at academiel romane. Acum ea a fost retipa-
rita dupa aceea0 traducere cu reflexiuni insa la sfir§itul
fie-carui capitol traduse de I. P. S. Mitropolit Primat Iosif
Gheorghian. Reflexiunile acestea de o irnportanta capitals
au fost lasate la o parte in traducerea reposatului G. Mun-
teanu.
Lucrarea acesta pentru frumOsele vederi cre§tinesci cu-
prinse in ea a fost tradusa apr6pe in tote limbile din Europa.
Nu se cun6sce insa tine e autorul el. Multi s'au framantat
cu mintea sa-1 ghiciasca, dar fara resultat.
Pentru a vedea parte din asemenea cercetari reproduc
aid Inainte Cuvintarea din editiunea frantuzesca.
www.dacoromanica.ro

89. 200 LlTERATURA RELIGIOSA
Iata acea tnainte cuvintare:
Autorul acestei scrieri, nu se eunosce. Una o atribne lul Tomas de
Kempis, far al ii caluggrului Gersin. Acesta deosebire de pareri a fost
isvornl a lungi neintelegerl, dupt, nol cu total zadarnice. Insa nu e
nici un lucru ne insemnat pentrn cnriositatea omenesea. S'at &cut cer-
cetari nenumarate spre a descoperi numele unul biet pustnic din vecul
al trei-spre-clecelea. Ce a resultat din atatea cereetari? Pustnicul a A-
mas neeunoseut fericita obscuritate in care se strecura vieVa sa, l-ati
protegeat umiliMa contra zadarniciei nostre
Insil dacit e neintelegere en privire la autor, tots lumea e de acord
asupra scrieriI, dice Fontenele, cea mai frunidsii care a eqii din mans
dmenilor, find-ca Evangelia nu e de la omen!.
In adever, e ceva ceresc in simplicitatea acestei minunate scrierl.
S'ar crede, ca unul din acele spirite curate ce yea pe Dumne4eil fate
in feta a venit sa nu explice envintul sat $i sa ne descopere tainele
sale. Cititorul este adine miscat la privirea acestei dulci lnmine, ce nu-
tresce sufletul, it intaresce incalq.esce fare a'l turbura. Intoemal ea
si &and, dupa ce a audit pe Iisus Christos insul, ucenicil din Emaus
cliceat unul altuia: Ad nu era inima ard6nd in not, and ne graia
pre cal°, 0 and ne tAkula scripturileP 1).
S'a cgs, ca Urmarea, e cartes celor desevirqitll Cu tote acestea, ea
e folositOre celor ce incep. Nictiri nu se va gasi o ennoscin0 mai
adinch asupra omului, asupra contraclicerilor, slabiciunilor si asupra ce-
lor mai secrete miscari ale sufletulul sat. Insa autorul nu se marginesee
in a ne arata nemerniciile 'Astro; el arata si remediul ne face a'l
gusts; si acesta e unul din punctele ce deosibesc pe scriitoril ascetici
de simplil moralicti. Acestia nu wit de cat sit pipae rana natural nos-
tre; el ne sperie de no! insi-ne si slabese sperania in tot ce ei rapes°
mandriei. Seriitoril ascetic!, din contra, nil ne injosesc de cat spre a
ne ridica; si punend in Cer punctul nostru de sprijin, ne invapa a privi,
fart' descuragiare, din stun! chiar al neputiwcel nOstre, perfeqiunea ne-
sfirsita, unde crestinil sunt chemavi.
De acolo vine acea liniste IncantatOre, acea pace ce nu se pOte ex-
prima, ce se simte citind scrierile for cu o credinVa devotata $i en o
nmilita inbire Se pare, ca sgomotele pamintesei se sting in jurul nos-
tru. Atunel in mijloeul unel marl taceri, nu se mai ande de cat o sin-
gura voce, care vorbesce despre Mantuitorul Iisus si ne atrage la el ca
1) Luca, XXIV, 32.
Bi
soil*.
BPI
Ica
Bi
Bi
www.dacoromanica.ro

90. LITERATURA RELIGIOSA. 201
printr'un farmec neinvins. Sufletul transportat astepta momentul in care
se va sOvirsi unirea sa cu ceresoul mire. dahal si mirdsa
Vino. 59i eel ce aude sa dice: Vino. Da, via 1ndata. Amin. Asa sa
Eel Vino, Damne Iisusel).
Ce aunt placerile lumil pe langa aceste veselil nespuse ale credinfel ?
Cum pote cine-va sa jertfesca singura adev6rata fericire cator-va minute
de belie, nrmate indata de lung( regrete si de nn amar desgust ? Ahl
_De al fi saint daral Damneder, 0 tine este eel ce to chiamaz),
care te indemna de a te uni on el, spre a se mil si el insud on tine
en ce Wawa r6spunde la chemarea dragostel sale! Venip 0 ye-
deft- ca bun este Doninal3), venifi si traifl. Acum nu traifi, teal nu
insemnOza a trai, a fi desparfit de eel ce a Os: Ea aunt adeverul si
viefa 4).
Ins& and 11 yeti fi cunoscut, dud inima vbstra obosita se va odihni,
en dulcela pe inima sa, nu vo va Amine de cat aoest cuvint: Malt
iabital men e al men, 0 ea al lul; am aflat pe cel cc lubesce sufletul
met2). Tinutu-l'am si nu ram lasat6).
Si vol earl suferifi, vol pe cad lumea v13 intristeza, venift si vol,
venifi la liens: el va bine-cuvinta lacramile vbstre, el le va sterge on
mina sa compatimitOre. Sufletul styti e numal duiosie si milostivire.
Pdcatele ndstre El le porta qi pentra not rabda darere7): El ode
ce va sit 4icii a plange.
Urmarea nu confine numal reflexiuni propril de a atinge sufletul
ea e Inca plina de minnuate sfaturl pentrn tote imprejurarile
In on -ce posifiune se afla tine -va, niol -odata n'o citesce fare folos. D.
de La Harpe e nn minunat exempla despre acesta. Sa -1 ascultam vor-
bele Jul insult
Da aflam in temnifa, singer, Intr'o mica camera si forte trista. De
ncate-va 4ile oitisem Psalmil, Evangelia si cite -va crirfl folositbre.
fectul for fusese repede de si treptat. Revenisem la credinfa; vedeam
no lumina none; burl mg inspaimanta $i mg 'Am% aratandn-ml o pra-
npastie fare fund, prapastla de patru -4ecl de and de ratacire. Vedeam
n ranitot Eli aid o indreptare: nimic in jurul met care sa-ml dea a-
njutbrele religinnil. Pe deoparte, viefa era Inaintea ochilor mel, asa
1) Apocal. XXII, 17 si 20.
2) loan IV, 10.
3) Psal. XXIII, 9.
4) loan XIV, 6.
6) Ibid. III, 4.
4) Cant, II, 16.
7) Isaia, LIII, 4.
qi
la!
a-I
viefel.
E-
www.dacoromanica.ro

91. 202 LITERATURA RELIGIOSA
cum o vedeam la flactira adevarului cereso; lar pe de altg parte, mdr-
"tea, mbrtea oe agiteptam in tote dliele, ast-fel cum se primea atunoi.
Preotul nu se mai arata pe egiafod, spre a mangala pre eel tie trebuia
sa more: el nu se urea acolo de eat spre a muri el insu0.
Cuprins de aceste idel intristrttbre, inima mea era desouragiata tg i
"se adresa in taina lui Damneder' pe oare'l regasisem, pe care de
"abea Inca '1 ounosceam qi'l diceam: Ce trebue sa fac? Ce void ajunge?
Aveain pe mesa Urmarea Jul lisus Christos; mi se spusese art
in mkta bung carte void gasi adese-ori raspuns la intrebarile male.
0 deschid la intimplare, des chidend-o, dal de aceste cuvinte: has-
,me, Babel Vin pentru ca chemat. N'am oitit mal mult: impre-
puternica ce am simtit, e mai presus de orl-ce vorbire, nu-mi
"e ou putinVa de a o descrie nici de a o nits. CaduiA on fate. la
"mint, udat de lacrami, ineoat de suspinuri, scotend strigate cuvinte
Intrerupte. SimViam inima alinata, dar in aoela0 timp gata a se sdrobi.
"Cuprins de o mulVime de idel de simViminte, am plins malt timp,
fruit' sa-mi raining altg amintire de aolsta situaViune, de cat oil, frog
that o oomparaVie, nice ()data inima mea n'a simtit ceva mal puternio
0 mai plaout; aceste cuvinte, Bulel nu incetart de a resuna
In sufletul meA, yi de a-I sgudui puternic tote fortele".
Cate harurl ascunse ouprinde o carte din care un singur pasagiu sourt
qi simple a putut atinge ast-fel un suflet, care indelungata vreme a
fost impetrit de mandria fllosofica I Cu tote aceste, sa nu ne
spre a produce aceste vii grabnice impresii, ohiar un efeot in a-
dev6r mantuitor, Urmarea lul lisus Christos, sere o inima pregatita.
Se Foote, pang la un punct Ore-care, a-i simVi farmecul, se pate a o
admira, Hog ca sa resulte din acesta nefolositOre admirare nici o schim-
bare in voinVa sari in purtare.
Nimic nn e folositor pentru mantuire, de cat ceea ce se intemeeza
pe nmilintg. De nu egti umilit, sad dad., eel putin, nu doresol a fi
umilit, cuvintul lul Damneder" va cadea pe sufletul tad ca rural pe un
nisip sec. A nu crede de cat in sine qi a nu se lubi de cat pe sine,
e caracterul mandriei. Deci, omul lipsit de credintl, qi de lubire, de ce
e vrednio ? La ae 'I pot servi instruoViile cele mai temeinice, ode mal
staruitore indemnari ? Total se perde in golul sufletul sari, sad se sta..
rime: de impetrirea lui. SA ne umilim, yi credinta lubirea ne vor fi
date; sa ne umilim, mantuirea va fi pretul biruintei ce nol vom a-
vea asupra mandriet Chid Mantuitorul a voit sa arate, ca sa 4ic asia,
oohilor ucenicilor sal calm" Cerulul, ce a Meat ? Iisus chemand an
pram, Pa pus pre el in mijlocul for Li a clis: Adever qic voug, de
/9
yi
qi
mat
oda gi
pa-
qi
qi lata-mi;
ingelam:
yi gi
ci
qi
pi
www.dacoromanica.ro

92. LITERATURA RELIGIOSA 203
nu ve vep Intorce 0 nu ye vep face ca pruncil, nu vep intra ln-
tru fmpera is cerarilor 1).
Scrierea acesta cuprinde 4. carp sail p&r l cu mat multe
capitole. Traducerea e facuta inteo limbs corecta §i u§or
de inteles. Citirea el nu pOte fi de cat spre cel mat mare
folos sufletesc. E o scriere de moral& cum rar se gasesc in
limba romanesca!
Reproduc un mic capitol din cartea I, Intitulat: «Fugl
de mandrie §i de nadejde de§arta, pentru judecata limbil §i
a continutulut.
1. Care nadajdnesce spre Omeni spre lnornrI, nadajdnesce in deyert.
Null fie ruyine a sluji altora pentru dragostea lul Bens Christos, yi a
trece de saran in lumea acesta. Nu to bizui in puterile tale; ci in Dum-
neded pune nadejdea ta. Fa ceea ce sterna de la tine yi Dumneded va
adaoga la a ta buns-vointa. Nn te increde in yciinta ta sad in iste%i-
mea on -carui mnritor; ci nadajdnesce spre darul lnl Dumneded, care
final a pe eel smeri0 yi rastOrna, pe eel mandri.
2. Nn to lands intro bogatil, dad. le al, laid in prietenl, ca aunt
pnternici: ci in Dnmneded care da tag, averea yi doresce a se da 'Inca
ci pe sine pe de- asupra. Nn te mandri intro marimea sat frnmnsetea
trnpulni tdd, ca, iacal o mica bola it pOte strica gi diforma. Nn te in-
gamfa ca al doh sad vre-o indemanare, ca sa nu cal in ura ltii Dum-
neded al carni este tot ce al to bun de la natura.
3. Nu te socoti pe tine mal bun de cat altil, ca nu cum-va inaintea
hl Dumneded care vede ce este in om, sa flu mai red de oat altii. Nu
te trnfi pentru faptele tale cele bune, ca judecape lul Dumneded stint
deosebite de ale Omenilor. Lui adese -ori nu'l place ceea ce place 6me-
nilor. Iar dace en adevdrat al ceva bun intro tine, socotesce ca altii ati
yi mai bune: ca sa ramaI intru smerenie. Socotindu-te pe tine mal pe
jos de cat altii nu perdl nimio, perdl hes forte molt credendn-te pe
tine mal presus macar de nnul. Undo este smerenie, acolo e yi pace;
iar in inima mandrului, mini() yi zavistie.
REFLEX IIINE.
Considerand slabiclunea omului, nestatornicia vietei sale, snferintele
de care e inconjurat din tote partile, intnnecimele mintei sale, Design-
Math. XVIII, 2 yi 3.
qi
1)
si
www.dacoromanica.ro

93. 204 LITERATURA RELIGIOSA
ran1a vointel pornitii spre red din tinerefile sale (Genesa, VIII, 20),
e de mirare ea o singura mipare de mandrie sa pOtrt a se ini14a in
o creature atfit de nenorocittl Si cu tote acestea, mandria e fondul °Mar
al naturel ndstre degradate. Dupe prirerea unuI parinte al Bisericil, mAn-
dria ne desparte de intelepciune; trebue sa voim a fi nol Inqi-ne bi-
nele nostra, dapti cam Dumnedeil El !mug!' e binele sea: atata ne-
bunie e in crime! Omul atuncl se With la sine yi se admire in ceea-ce
se deosebesc de cei-Palp ci se mtregte propriilor 861 ochi, insuqirile cor-
pulul, ale sufletuluI, ale nagterd, ale averd, ale insud harulul, abusand
ast-fel tot-de-odatri de darurile Creatorulul ci ale Rtscumpteittorulul. 01
oat de grozavrt e acesta.' neorinduialit gi cat trebue sa ne infricogam nand
descoperim in nol un simtimint de zadarnicrt plrtcere, sat eand ni se
intimplit a ne preferi min% din fratii nostril Sä ne amintim adese-ori
de fariseul din Evangelie, de falya sa pietate, de dispretul stt pentru
vamecul care s'a dus mal indreptat la casa sa, pentru smerita mar-
turisire a nenorocirel sale ci sa clicem din adancul inimd en acesta:
Dumne4eule milostiv fie mie Ocritosull (Luca XVIII, 13).
Me bucur fOrte mult ca se respandesc in mijlocul popo-
porului nostru asemenea scrierl. Ele vor servi ca un isvor
nesecat pentru luminarea adeverat cre§tinesca a mintii §i
pentru inaltarea inimil. Ele vor servi pentru producerea
unlit curent sanatos in viea poporului nostru!
II.
A aparut in editura Tipografiel Cartilor Bisericesci in a
editie «Expunerea doctrine! bisericil creOne ortodoxe
insotita de deosebirile ce se intimpina in cele-l-alte comu-
nitati cretine> de W. Guettee, tradusa In romanesce de
I. P. S. Mitropolit Primat Iosif Gheorghian.
Pentru prima Ora a aparut tradusa in romanesce de catre
I. P. S. Iosif Gheorghian acesta scriere in 1875. A mai a-
parut in a II-a editie in 1887. Acesta a III-a editie a fost
daruita de catre I. P. Sf. Sa pentru tot-d'a-una Tipografiel
Cartilor Bisericesci.
Scrierea acesta e fOrte importanta nu numai pen tru preoti,
ci §i pentru or! §i ce cretin, care trebue sa cunOsca doc-
1
III-a
www.dacoromanica.ro

94. LlTERATURA RELIGIOSA 205
trina bisericii sale, cum si prin ce se deosebesce acesta
doctrina de doctrina celor-l-alte biserici crestine. Ea pOte
servi ca un fel de Vade mecum pentru on si ce crestin
ortodox! Insemnatatea acestei lucrart e aratata forte bine
de I. P. S. losif Gheorghian, prin urmatOrele cuvinte cu care
insotesce editiunea a II-a. Iata acele cuvinte:
Inca din anal mantairel 1875 traducend Expunerea Doctrine!
Bisericei Creftine Ortodoxa, cu permisianea autoralui, acesta scriere
importanta a eruditalul Archimandrit W. Gaettee, doctor in Teo-
'Ogle a Bisericei Ortodoxa de Rasia, pe &and eram ca Episcop al
s fintel Eparchil de 11u.,s1; 0 imprimand'o atunci, simt acum o vie
multamire sufletesca, and constat a a lost bine primita si citita
de Rif spiritual! a! Sfinter ndstre Bisericl. Iar in acasta convin-
gore a mea ma intaresc prin laptal, ca In present a devenit rara
acesta scriere fi chiar cu anevoe de procurat. Motivat de lipsa ce
se simteqce de ea, m'am indemnat a o reimprima, contribaind 0
cu acesta modesta lacrare, din partea mea, la mentinerea fi des-
voltarea simtulul religios, a SfinteI ndstre Bitericl Ortodoxe Cre,p-
tine. In ea creftinul Bisericei Ortodoxa vede laminat si &Wit
ce credo 0 prin ce credinta este superidra altor religiunt Din ea
se pot candfte intr'rzn chip simple 0 llimarit dilerintele dintre
deosebitele coniesiunl creOine. Prin ea se asigura cre0inal, ca
dintre tote conlesianile creftine singura acesta este, carell pdte
dovedi continuitatea sail desvoltarea succesiva a doctrine! sale pe
basele Evanghelice, a scrierilor sfintilor Apostoll 0 a decisiunelor
sfintelor &node Ecumenice. Din ea in fine results necontestat, ca
sfintele dogme ale lege! creftine sunt pe deplin pazite, ass ca pate
fi considerate 0 ca adevaratul depositar al lege! creftinefcl.
Primit" va rugam, labiti Prat! 0 El in Domnal, acesta mica
jertvii, ce ve o pot adace, pentru binele qi fericirea ;rostra, atat
de aicea de pe pamint, cat 0 pentru aces din ceriarl.
Limba in care e facuta acesta traducere nu lass nimic
de dorit. Ea e pe intelesul tutulor. POte fi folosita nu nu-
mai de aces care ail cultura teologica, ci si de acel cart sunt
lipsiti de ea. Prin urmare, pentru un crestin ortodox, pe
langa ca,rtea, de ragaciun% sa, stea alaturi si acesta car-
ticica, in care se cuprind inv6taturile de capetenie ale bise-
ricel ortodoxe.
G...
---f--44+--..
www.dacoromanica.ro

95. DESPRE PERSOANA
LUI
IISUS CHRISTOS.
(Tradusli fi facuta cluptt Auguste Nicolas).
Vecil Bis. Ortodoxii. RomanA, No. 1 anul XXV.
Dap& mine, o marturisesc, nu pot sit exprim ce tel de sentimente
o sh ingramAdescrt in niece asemenea lucruri.
Dar culmea actelor Sale, este di I-am audit pe El ins* vorbind
despre adev6r, cand dice: Di Bunt adev6ral" ca insuql Adev6r, teas-
fleece pe fatarnici qi inqelatori. Si en cat morals Lui o srt fie cea mai
frum6s& i cea mai fermeditore, cu atat mai malt o srt sdrobescrt min-
°Tuna despre superioritatea i actele sale; desbracind-o de imaginare,
o s&-i imprime in schimb esentialmente un not caracter de ipoorisie
nerenstitrt.
hat, deal dar, care este sincera ski neinvinsa impresiune ce trebue
impuna Evangelia caracterul acestui neintrecat °rod fie-cArnia
dintre eel ce nu cred in Dumned.eirea Sa. Fiind-ca de la inceput tai
pang la fine vorbesce in fie-care paging"' despre adev6r, expunend pre-
tenViuni qi acte, earl, dace nu aunt ale unui Dumnedeti, aunt ale unni
II:will:tor. Si nu este numai un punct sat citat, care justifica aceste
dise, ci intrega viet& a lui liens Christos.
IIn singur act al lui Socrat, vi cel din urn* a inegrit compromis
t6ta intelepciunea vie ei sale qi mai en sem& a mortel lui. Este de ne-
explicat, cum el murind pentru adevbal sfint, terming sacrificial sail
printr'o idolatrie i desidemonie, poruncind sA se aduca jertfa pentru
dinsnl un cocoa lui Asclipladis (deul medicilor). Acesta e o necredinta
fa% en principiul ce sustinea ski va Amines pentru tot-d'auna ca o path
a memoriel sale intunecandu-i gloria.
inimii-ml
Ili
sii
ii
s& ai
foi
www.dacoromanica.ro

96. DESPRE PERSONA DUI ISUS CHRISTOS 207
Daca Christos nu este Damned* neglorificarea hi e malt mai mare,
cad intrOga lni vista cnprinde acte, ce sunt de mil de on mai nepo-
trivite cu principiile Sale, de cat ceea ce se imputa hi Socrates. De si-
gur principiile lui fleas Christos sent: intemeerea imp6ra4iei
smereniei, iubirei, a curatel adoratiuni, in spirit qi adev6r, 9i sand El
voesce sa se glorifice ca Dumnedea i tinde a se face motorul gi sfir-
9itul tuturor virtutilor invetate de dinsul, lata, le violezii' in modal eel
mai oficial 9i da in persona sa un monstruos exempla de in9elaciune,
ingamfare, egoism gi idolatrie; care exempla e cu mult mai rail, de cat
coco9u1 lui Asolipiades, pentru ca la El adevifrul este eel ce se sacri-
flea; riti nu numal o data qi din intimplare, ci continua gi in mod sis-
tematic prin tote actiunile vietei sale pane la mOrte.
Se recomanda mai ales cuvintarea i rugaclunea din evang. I6n
cap. XVII, pe oare a facut-o in ajunul mortei Sale. Daca este Dum-
nedea, nimic mai sublim de cat quintesenta gi insaqi substanta adeve-
rului i dragostei, cuprinsa in ea. Iar data nu a Dumnedeii,)intrega
acesta rugaciune, care stralucesce prin caractere, as presupun divinitatea
Lui, nu e mai malt de oat o paradoxie impiOsa, rapsodie (declamatia
and buoati luata din vre-un autor), expresiuni nehtelese, mineluni
expunere de blasfemii,
Prin urmare forte drept a clis Ronsean, ca dace vista 9i m6rtea lui
Socrat e de intelept, aceea a hi. Iisns Christos e de Dumnedea.
Cad dap/ ce a flout paralelismul: Bens gi Socrates, voind sa lands
pe Christos n'a putut sr" se exprime mai bine despre dinsul, de cat
procedand logicesce sa proclame sus 9i tare divinitatea Lai; de altmin-
trelea Bens ar fi disparut in paralelismul acesta, de Orece chlar ra-
t-knee pentru care Socrates a fost desaprobat prin ultimul act al vietel
sale, ar fi atras asupra intregei vieti a hi Iisns dispretul pentru on -ce
amic al adev6rului.
Daca liens nu este adev6ratul Mesia, Fiul lui Dumnedea i egal on
El, pentrn ce e mai presus in fine, de cat top aces mesia mincinol
ea Dositheia, Simon Magni, Menandru, Barchoba etc.? Nimeni insa nu
se indoesce de a stigmatise amagirea acestor din urma; dar Christos
prin care nehtelepciune ar fi voit eh incoroneze in9elacinnea ?
Pote cine-va sa dick Christos a nemerit-o, in punctul in care altii
n'at. nemerit. Da. A nemerit, ei pentru aceea nu yelp in El de cat un
intelept ? Si-1 cinstesci? Dar, pentrn nnmele lui Dumnedea, toeing pen-
tru aceea mai ales trebuea sä-1 dispretnesci mai mult. Cad intru cat
a nemerit-o. SA* se considere oa Dumnedea, sa se maresca sa se a-
dore de 20 secole, adica, dupg eel necredincios a nimerit inplaciune
ce -i era de folos, a eternisat-o impra9tiat-o; 9i insults pentru adevar
e en atat mai mare, on cat a mai veche qi nevindecatii. Mania 9i die-
pretul celui necredincios, Baca ese conseoventa en sin*, trebue sa
°resort proportional Cu triumful in9elatorului. Sa numim pe eel ne-
einstitl Acosta trebue sa fie vooea consciintei gi a insaqi ratiunel, voce
pe care pronuntand-o Voltaire s'a dat pe feta in viclenia lui.
AcOsta expresiune a lui Voltaire egaleza logic en conclusiunea lul
Rouseau despre divinitatea lui fleas Christos; amandona aceste idol
adeviSrului,
gi
pi
Qi
www.dacoromanica.ro

97. 208 DESPRE PESOANA LUT
aunt de mare insemnatate, ea expunere exacta si pre uire a silogisme-
lor n6stre, idel earl arata energic ea simplul respect fath cu liens
Christos nu se justifica si el ratiunea ori de sate on nu a impedeeata
de vreo superst4inne in ceea ce privesce credinth sat necredinth in
Iisus Christos, trebue de necesitate sa devie adorare sat dispretuire.
Dar pote cine-va di obiecteze (si aid inteleg pe eel ee nu aunt li-
nistiti on conelusiunea trash, si nu dOr ea ea nu este absolut adeva-
rata, dar pentru ca-1 nevoesce sit se pronunte si sa OA din starea
indoelnica si nelogica ce nu e nici credinth niel necredinth adevarata,
si in care multe mind se vestejeso facend sa sufere atat filosofia eat
si religia) 4icend: Dadt et nu reennose Dumnecleirea lui Iisus Chris -
toe, nu poti tu sa ma fortezi a-1 presupune necinstit, si nu p4:41 sa
pni in sufletul si pe buzele mole ceea ce n'are sa fie vre-odata; adica
mane, apostrofa si desprquirea Lul. Si et nn-L presupun necinstit
pentru ca El a inzestrat lnmea en o moral Inalta, a facet sa dispara
intnnerecul idolatriel, a introdus in omenire spiritismul, eel care sfin-
tesee, a liberat spiritele de frica t.eilor, inimile de necinstire, capetele
de sclavie, a intemeiat imparatia libertaVei si dragostel, a introdus pre -
tutindenl adevarul in moravurI, legaturl si lee, a dat impuls lumel
spre civilisatiune, ceea ce continua Inca si astii-cli en deplina vigOre
de 20 secole, a semanat pamintul ou virtutile sale, a mantuit $i man-
tuesce in fie-care (:).i lumea. Iata deci drepturile Lul de respect; admi-
ratiune si recunoseinth din partea mea; drepturi peste care nu pot trees
Cu vedere, fare a ma nega si nita pe mine insumi; deci, nu; nisi o
data nu ma vel face sa-L blestem.
Atunci ad6ra-L pe El, de ore -ce tu deja al enumarat conditiunile, ee
to &Alga si to -al lepadat decisiv de necredinth.
Iar et to indemn la acesta, pentru motivul ca tote cele ce al ob-
servat in persona lui Iisus Christos, nu aunt nimic, daca exclucli di-
vinitatea Lai. Si lath de ce: tots Soriptura, morala, inOlepciunea si
virtutile Lui isvorasc direct din prineipiul, ea Dumnecjet in nemargi-
nita Sa nal a pus intermediator pe Iisus Christos spre rescumpararea
neq.mulul omenesc; tar dogma rescumparasei si crucea, lath -le Evangelia,
lath -le Crestinismul. Cad ideile Inalte ce ni s'au dat noun de Creti-
nism, despre Dumne4et, atributele sale, despre dreptate, despre sfin-
tenie, marire si mils Lui in raport en miserabilitatea si spre ridicarea
nostra; ideile despre starea nostra la ineeput, present si viitor, rela-
Vinnile nostre absolute on Dumneq.et, nol incline si ce1-1-a1V1 6meni, tote
aceste majestose ennosei*, earl at schimbat fats lumel si tote motOrele
activitatel for in omenire, nu suit de cat extrasul si reflectarea marelui
sacrificit al lul Dumnelet Omni. Ffind-ca se seie, ca mai mult cele
efeotuate de El at schimbat fata lumel de cat cele spuse si dintre eve-
nimentele vietel Lul, eel mai mare este mOrtea Sa.
Morala evangelica este ea o morala activa ? Da. Si teatrul acestel
activitati este pe truce, dupit cum si eel ce a executat-o din necesitate,
om este. Si it vedem pe Christos ca in tug vieVa Sa face apel nein-
eetat la mortea lui ca obiectul misiunel si prineipiul nemerirel Sale,
vorbeste tot-d'auna despre ea si tote cate (lice El o presupun; nimic
www.dacoromanica.ro

98. IISLIS CHRISTOS 209
alt nu face de cat et pregiit6set aplicarea el pant atunci, sand va
alma dna destviryirel sale (morteI) yi la acestrt oft ambit, El rein-
torcerea lumel care Dinsul, edict, pocrtinta. Dag m6 volt final 0 de
pe ptmint pe tote le volt atrage crttre mine". lath Evanghelia, la o,
citeyte yi nu vel gasi intr'insa de cat lucrurl de mitt fel; in asemenea
mod a fost ea primitrt, inOlest yi puse, in aplicare pant in cillele aces-
tea; yi dact a produs tote rOdele de cart te miri, yi dad. chiar yi acnm
produce, apol ea numal prin acest mijloc a face yi a frtout tote, §i
prin urmare cand te miri de minunile Creytinismulul, nimic alt nu ad-
miri de cat strtlueirile DumnecleireI luT liens Christos yi acelea fiind
adevtrate, El este Dumneq.et.
Vel ()ice et divinitatea nu este de cat o inaltrt presnpunere ntscocitt
de Christos, ca sa dea Ore-care bast sistemulul &A gi sa -1 tact. primitor
de catre nemul omeneso ? PoV1 tu, Ore, st, oreclI vre-o data et este
aid o simple presupunere ? Adicri ceea ce este fart bast, este dupt
tine base acelul Cretinism pe care tn '1 admirI ? Dar Creytinismul in-
snyl nu este alt-ceva de cat revelatiunea divinit4i1 in liens Christos;
este instyl dumne4eirea aplicatt lumel ca tip dup6 care omenirea trebue
et se transforme. Dace divinitatea actsta e o simplit himerrt, atunci yi
Creytinismn1 de asemenea e himeric; dar tu '1 considerl ca o realitate
majestOsii..; tot ce este adevtrat in El, trainic yi productiv te nImesce
ci consunt cu tine instrcl. Lucre cert este et daca sustragi divinitatea
mill liens Christos, sustragi intrega in lepcIune yi pntere a crucel yi
daeit sustragi acestea, nimic nu - %l Amine din Creytinism, cad tote se
in legate um' de alta, stint aye qicend pironite cu Christos pe altarul
sacrificiulul suit! Apol nn4I pare et ipotesa divinitttal lul liens Chris -
toe, care nu trebue st, intre in activitatea lul, de cat ca un mijloc a-
jutttor, ar fi sfeterisit cam cludat scopul venirel sale in lume. §i ar
fi plittit prea stump ajutorul dat ? Pentru et inteadev6r care alt este
scopnl CreytinismuluI, de cat st, smulgt lnmea din idolatrie, sa resta-
bilesca adorarea adevtratulul Dumneclet, adorare curate in spirit yi a-
dev6r yi sa inspire omenirel tote virtntile, ce isvortee dintr'insa: ore-
diMa, speranO, smerenia yi poetinVa, §i dact de sign Christos n'ar fi
fost Dumneclet, nu e invederat et El voind st, fie adorat ea Dumnecl.et,
ar fi cautat st, infiinteze in persona Sa imptrrtVia idolatriei ? Nu s'ar
fi v6slut et El isbea forte mult in adorarea oea adevtrata gi et s'ar
fi silit sit consfinOset ratacirea ci minciuna ? §i ct, 'c1 impropria tote
virtutile oe El inspire ci prin acasta se substituia insnyl in loon! for
ci contra scopulul for legitim ? §i crt in mod ciudat facea abus de orl
ci ce are omul mal morn in inima lul: oredinta, devotamentul cli dra-
gostea ? Lucru inspiamtnator 1 St-ml inchipuese et tote sacrifioiile, earl
s'at't fteut, se fao yi se vor face numal in numele lei Iisns Christos,
tote milionele de martini al door singe a rocit prtmintul, tote ehinu-
rile ci pedepsele, oe at suferit, ar fi pentrn o mincin6st convingere,
et Christos era Dumne4eill §i era sit fie Christos autorul ci sprijinitorul
acestei idel minoinose ? Ar fi fost en pntinVi o ast-fel da inyelare ? Nu
ar fi o neconsecinVit fats de caracterul eel dulce al lul Lens Christos,
lubitor de 6menI gi de adev6r ? P6te, Ore, st, se impace inffeltolunea cu
Billerica Ortodoxi Ronaknit 7
www.dacoromanica.ro

99. 210 DESPRE PES6NA LTA
veneratiunea adusa lull si on admirarea, ce a prodns in lume ? Era se.
primesco. El atata vaza si era se. fie inca si dupe. 20 secole legetura
turnulni cretin si a intregei civilisatinni, care depinde de El ? Nu
veq.1, in sfirsit, ca ajungi la ceva cu neputinta $i absurd, data voesti
creel numaI ce insuti bolboresesci ?
Dar nu numal acesta.
Divinitatea lni Iisus Christos, clic unii, ca nu este de cat o inalta
ipotese nascocita, ca se. Vita' fi primita morala Lui. Prea bine, insa eine
este acela, care a facut sit fie primita o asemenea ipotesa ? Inteleg, pOte
se. fie primita o fabula care lingusesce dispositinnile acelora catre cart
se adreseza, fabula ce ar consuna cu scopurile for si care printr'un mes-
tesug vielen ar presents un sfirsit folositor, pe care la prima data
1-ar fi dispretnit, dar o fabula ce avea sa fie primita de Indei, ea
o urasca impreung en tote efeotele ce a produs, ba ince ura for se. fie
mai presus de efecte, ar fi ceva contraclicetor in mod evident.
De unde reese tote aceste obiectinni pe earl CrestiniSmul le-a in-
timpinat in lame de la resvratirea Evreilor contra lull Iisus pang la
necredinta ce combatem, dace nu de la Imprejurarea ca Tins Christos
se impnne ca Dumneq.eu ?
Efectele Crestinismulul: morala si legaturile, acestea le primesce ne-
credinciosul, le admire si le lauda si pe ele se baseza veneratiunea ,i
recunoseinta lull catre Christos, dar numai unni singur lucru se opune
anume Dumne4eirel Sale. Acesta Dumneq.eire este presentata prin
cea mall cindata contracjicere, ea ar fi o moment' prin care Christos a
atras lames si eel ce sus%ine acest lucru nu vede, ca sentimental de
necredinta, care-1 impinge la o asemenea obiectinne, o reflecta asupra
lull insusi. Grentatea in Crestinism, sail mall bine is imposibilitatea
dupe om, era principalmente se. arate si se, face a fi adorat Dumneq.A.,
Domnul Cernlui si al pamintului, facetorul tuturor, intrupat intr'un om
crucifieat. Si crncificarea acesta mall ales in fata lumei pagane era sea
mai mare pedica la convertire; se presenta pentrn el cd, o nebunie in
gradul eel mall inalt. Acesta pedica de indata ce a fost Inlaturata a
devenit mijloo de credinta, dar spre Inlaturarea el se cerea un mijloo
mall presus de cat tote pedecile; si data trebulati indemnati Omenil
a crede in morale., apol trebneat sfatuiti a credo mai intaiii in Dum-
ne4eirea antorului ei; si pentru ca se, creda acest lucru: contra on
eflrei aparenta socotita drepta, contra tuturor inclinarilor natnrale, con-
tra tuturor superstitiilor obstesci si intereselor omenesei, si Inca: on
pntere, cu repeclicinne, cu nniversalitate, on neintrernpere si on cea mai
inalta stapanire, care triumfa asupra tuturor celor ce snnt contrarii, nu
se cerea nimic mai putin de cat insasi Dumne4eirea.
Nici o use. deschisa nu remane pentrn col necredincios ca se. scape
din imposibilitatea sistemului set. Dupe el conduita $i opera lull Iisus
Christos se ciocnese intre sine, iar tot ce nu consuna on vederele-1
propril be arunca in spinarea lull Iisns Christos.
Ar fi o neconsecinta srt privesca tine va pe eel excelent in intelep-
dune, drept om, care ar fi adus nebnnia pane la un asa grad, in cat
sa se identifice cu divinitatea, sa sfeterisesca siesi puterea el, srt sus-
traga adorarea si se. pretinda sacrificiile el.
sa
sa
ei
www.dacoromanica.ro

100. IISUS CHRISTOS 211
Neconsecinta este ca sa vada cine-va, in persona autorului celel mat
inalte si mai curate morals ce ar fi putut sa existe vre-o data in lime,
pe un nebun sat ingelator, in timp ce lumea civilisata ad6ra un model
perfect al desavirsire, pe insusi tipul intelepciunei si al adeverului.
Neconsecinta este sa vada cine-va aceste 2 caractere in una si aceeasi
persona si sa refuse de a recunOsce in Dins Christos pe Dumneq.et
Omul, ci sa fie nevoit a vedea inteinsul un nebun si intelept, un drept
vinovat.
Neconsecinta este in fine sa atarne cine-va pe cea mai admirabila
nemerire, ce ar fi putut ea existe cand-va in lame, de o inselacinne
grosolanb., care inselaciune afar& de pedecile externs, pe carl le-ar in-
vinge intenn mod deja neexplicabil omeneac, ar fi implicat in guest
contr4iceri, ce ar trebui s'o rusineze, chiar dada tote ar fi venit spre
intarirea el.
Se nevoesce eel necredinclos sa primOse . and una, cand alta, $i mai
ales de o data: da si ba, pentru si contra, minciuna si adevtrul, lu-
mina si intunerecul, si cat mai absurd a le unesca intr'o judecata.
In Iisus Christos divinitatea se presinta inconjurata de misteriI, dar
inselaclunea, ce i se atribue Lui e intesata de absurditati si neprice-
perl; misteriile earl privesc Dumneq.eirea lul Iisns Christos aunt de-
pendinte de insasi divinitatea Lui si fac parte dintr'o ordine de rang
snpranatural en earl de nevoe ratinnea 'Ate conveni si le primesce, Tar
absnrditatile ce aduce en sine amagirea presupusa in persona lui Iisns
Christos, rastOrna ordinea natural& a lucrurilor, rtmanend mai mult o
poesie a ratiunei, prin care s'ar nega pe sine insasi.
Necredinciosul socotesee a face un lucru de independents negand
divinitatea lui lista Christos, dar nu intelege ca acesta nu e posibil&
far& ca el sa cad/ imediat sub jugul credintei in inselaciunea Lui, ceea
ce reclama mil de mil de sacrificil ratiunel.
Chestiunea nu e de a crede, sat nu, ci de a crede in acesta sat acela.
Inteadevtr, data cine-va creclend primesce ceea ce insusi nu intelege,
cum fare: indoela este si imprejnrarea en ingelaclunea atribuitrt lul flans
Christos, care nu e intelesa, atunci, chiar pentru ea se simte nevoe de
oredintrt in acelasi mod ca si pentru primirea si recnnelscerea Dumne-
4.eirei Lui.
Exists Ins acesta mare diferintrt, ca adia atunci cand cine-va crede
in Dumnecleirea lui liens Christos, el crede in ceea ce din nature trebue
sa fie neinteles, adica e un fenomen curat dumneleesc, mai presus de
ratinne, dar nu contrar ratiunei, fenomen care printre altele face parte
din adevtrata sfera a credintei, de Ore ce nu apartine sferel rationale,
pe and data cine-va e sedus a crede in inselaciunea presupusa cu pri-
vire la Iisns Christos, este expus a nu prioepe, ceea ce din nature trebue
priceput; e un fenomen simplu °names° co condamna ratinnea la o or-
bire de buns -voe si-1 interOce activitatea in campul firer sale.
i pentru acest motiv mai ales credinta cresting este in mod fireso
logics; deli obiectul el este neinteles, pentru ea ceea ce i se opine este
absurd; Jar obiectul el nu este atat de mult nepriceput, in cat sa nu
sprijinesa, in mod sublim divinitatea Lui inaintea ratinnel.
yi
pi
www.dacoromanica.ro

101. 212 DESPRE PERSONA LW
Incheiu aceste vederi cu o judecatb, excelenta a lul Napoleon.
E cunoseut ca la finele vietei sale, in timpul de la retragerea sa de
pe tron si pane la morte, acest mare barbat, mare din nature si sorts,
experimentat in fericirl si nenorocirl, pe cand se afla in singuratatea
exilarei, a gent us de judecatile sale qi a representat lucrurile cele
treatOre ou aceeaW activitate ou care el dirig4se odiniOra peripetiile
omenesci. Do acolo de unde aorta 11 adusese luandu-1 de pe scena lu-
mei, ca qi and ar fi voit sa-I presinte observarea Intregului univers,
gi face a cunosce ce judeca posteritatea despre el, privind cu ochil
celel mai inalte gandirl, campul istoriel, se zaresce in el mal intacu
pe sinew, apol magra cu eul sn personal tote cele-1 alte mariri si se
amesteca celebritatile omenirel.
Numai until l'a oprit si i s'a parut, ca acela e cu atat mai supra-
omenesc, cu cat 11 intrecea in mod absolut. Atunci el insa, ca unul
dintre eel mai bray! representanti a! omenirel, voind sa oe arate ma!
prejos de cat superioritatea acesta ce i se impunea, iar pe de alta parte
gasindu-se intr'o stare unde n'avea de cat Adev6rul inaintea sa, doritor
sa vada papa la ce punct cresce m'a'rirea acesta deosebita, a gent uz
in judecata lul proprie de tog'', experienta ce o avea despre omen! gi
gi mai ales de cea dobandita din succesele repurtate de el in-
susi, dar a epuisat tote incercarile mestewigite.
N'a fost de ajuns numal acest luau; a apelat la toti eel ce au a-
vut succese printre omen! in acesta arta si a cerut de la el analogii
spre deslegarea probleme!. Tote Insa au fost numai zadar-
nicil; a simtit dupe putin ca acela despre care se ocupa, nu mai are
unul la fel on sines!, si in raport Cu puterea de care dispune, ori
ce alta putere omenesca este nimic; atunci cel ce putea sa judece des-
pre Omen!, s'a exprimat ca si sutawil de la Golgota, ca Iisus Christos
este Dumneqeil.
Dat aid acesta valorOsa judecata a ha Napoleon, ca pretiOsa pentru
o sums de cause, cum si pentru obiectul el, autorul, timpul qi locul
unde s'at dat la iveala. Citind-o qi v6clend cat de plink tare si incor-
data se presinta, putem slice ca ea este cel din urma cuvint despre
Iisus Christos qi oa or! -ce spirit pOte sa incline, unde a inclinat genial
lul Napoleon invins de certitudine. Iata meditatiunea
Este adevgrat, ca Christos propane in credinta nOstra o smart de
misterii si ordOna on putere 55, credem in El, fare a da alta promi-
nsiune de cat inspaimintatorul cnvint: Dumne4et sunt.
Pentru acest lucru, gra Indoiall, se cere credinta din care isvorasc
tOte virtutile. Dar dupe ce primim caracterul divinitatei liens Christos,
inv6t5.tura cresting se presinta cu claritatea si exactitatea algebrica;
trebue deci sa admire cine-va Inteinsa o alcatuire gi unire de sciinte.
Basandu-se pe Sf. Scripture credinta explica forte bine traditiunile
universului qi clarificandu le, tote dogmele se loge in mod exact cu
ea Intocmai ca nigte inele ale unuia si aceluIaqi lent unite intro din-
sele. Existenta Iisus Christos de la inceput pang la fine este o
pima misteriOsa qi eu consimt la acestea; dar misterul acesta sta
feta in feta si egal on dificultatile, ce se raporta la tote fiintele. Lepa-
copilarii ai
ca
lui
std
Incrust,
Int:
Int
www.dacoromanica.ro

102. IISUS CHRISTOS 213
da-1 pe acest mister, adicii existenta lui Dumnedet si universul devine
o enigma; primeste1 ins& si Ws ti se presinta o deslegare minnnata
a istoriel omulni.
Crestinismul e mai presus de ori si ce filosofie $i religie, pentru ca
crestinii nu se insela despre firea lucrurilor; nimeni nu pote sa le im-
pute nici subtilitate in envinte, nici sarlatania idealistilor, earl
Inchipuit, ea an deslegat marea enigma a discutinnilor teologice prin.
disertatil desarte, despre aceste marl obiecte. Neinteleptilor 1 Vol a
ncaror nebnnie se asemOna on aceea a copilulni celul ce en degetul vo-
esce sa atinga cerul sat doresce sa posede luna de curiositate sail sä
"se jOce cu ea. Crestinismul dice Cu simplitate: Nimeni n'a vedut pe
Dumnedet, de cat Dumnedet".
Dumneden s'a revelat pe sines!, Ian revelatiunea este mister, ce Did
ratinnea, nici spiritul nu 'Ate sa o patrunda. Dar dupft ce Dumnedet
"a vorbit, trebue sa credem, si acest lucru e forte drept.
Evanghelia are in sine o virtute secrets, nu cunosc insa on deg,-
virsire ce fel de efect este acela care incaldesee mintea si veselesce
inima; dar meditand evanghelia simtim tot-d'auna aceea ce simtim cand
observam cerul. Evanghelia nu este numal o simple carte, ci o ftinta
"care traesce cu activitate putere, ce stapanesce tot ceea ce i se
opune evangheliel Crestinismului. pe masa cartea acOsta an-
periOra, (impgratul en respect pune mana pe ea), nu m6 obosesc oitindu -o
si tot- d'auna cu aceeasi multamire.
Christos nu se schimba, nu se teme de InvOtatura sa cea mai
mare certitudine despre El, porta pecetea nnei ast-fel de simplitati si
profunditati, in cat ele stapanesc pe eel profan i pe cel intelept,
nori cat de putina atentiune i-ar da
Nicaeri nu gasim aceeasi insirare de idei frumose si principil mo-
rale, earl defileza ca si trupele ordinelor ceresci si impun sufietulul
nostru acelasi sentiment pe care 11 inceream nol cand privim imensi-
tatha nemarginita a cerului, stralucind in timpul unel nopti de vary
prin multimea stelelor.
Yrin acesta citire spiritul nu numal Ca se ocupa, dar se si once-
resce si nici o data nu e in pericol sa se ratacesca en cartea acesta.
Iar dupe ce ea odata a cucerit spiritul, robesce mai pe urma si inima.
Insusi Dumnedet este prieten, 'DAM si inteadevOr Dumnedeul nostru,
care Ora mai multa grija de noi, de cat mama ce alapteza propriul
s6t. copil. Sufletul nu se mai stapanesce pe sin*, ci Dumnedet 11
stapanesce si conduce gandurile lnl facendu-le proprietatea Sa.
Cat de mare si pnternic argument al divinitatei lnl Iisus Christos!
Cu o stapanire atat de aiming, tinde la un singur stop: imbunata-
tirea spirituals a Omenilor, curatirea consciintel, imprennarea cu ade-
verul sfintenia sufletnlui.
In fine, si acesta e nitimul met argument, dice Napoleon, nu exists
Dumnedet In ceruri data vre-un om a putnt sa nascocOse5, ea ter-
mine cu deplin succes scopnl gigantic, de a-si face proprie adorarea cea
mai inalta, sfeterisind nnmele lul Dumnedet. Singur flans a cutezat
lucrul acesta, este singurul care a dis Ifimurit: Dumnedet et sunt,
yi
yi lathe
yi
yi
yi
yi
Si
www.dacoromanica.ro

103. 214 DESPRE PERSONA LUT
11
ceea ce este diferit de afirmatiunea Eli sunt nn Dumnedeg", sari de
oea -1 alts: existg Dumnedeg". Istoria nu amintesce pa nimenl, care
sa se caracteriseze de la sine en epitetul Dumnedet in sens absolut.
Nicgterf in mitologie nu se arata ea Inpiter i cef-1-altf Del s'al'e d.ei-
float de la sine; acesta ar fi fost din parte-le o ingamfare la °tame;
descendentil succesoril primilor despoti s'ati 4eificat singurl, fiind-cgt
totI Omenii aunt din acela0 neam. Alexandra s'a pntut numi pe sine,1
finl lul Jupiter, dar intrega Elada a aunts de atata ingamfare. Ase-
menea i deificarea autooratilor roman n'a fost vre-o data ceva insem-
nat in trecutul lor. Mahomed i Confucius s'att predicat ca simpli fact-
torl al divinitatel. Delta Egeria n'a fost nisi o data alt ce-va de cat
o personificare a inspiratinnei scOsa din pnstia padurilor. Brahmanil
(veil 1ndienilor) stint o nascocire psihologicgt.
Cum deci, nn Judeu a card existence, istorica se adeveresce mal
presns de cat orl-care alta din aceeasT epocg, cum numal El, fig al
unul tamplar, se propovednesce imediat de la inceput ca inand Bum-
nedeg, ca fiintA excelentg, gi Creatorul celor ce exists ? t i insupsce
ori-ce fel de adorare; zidesce adorarea lul on propriile-I mainf, nu din
petre, of din emenl. Se mire intr'adevor dmenif de cnceririle lul A-
lexandrul Dar late cuceritor, care 4I insuqesce tote pentrn sine, le
combing tfii incorporeza in persona sa nu nn nom, ci intrega lume. Ce
minune! Sufletul omenesc en tote puterile lnl devine o parte din axis-
tenta lui Dumnedeg Christos.
,Si cum ? Prin minune, ce intrece tote minunile; voesce dragostea
emenilor, adica eel mal greg Meru ce se pOte savirqi in lume, acela
,pe care in zadar 11 cere filosoful de la unil amid al sg1, Ultra de la
,fif, sotia de la sot, fratele de la frate, intenn cuvint inima; acest ln-
cru it doresce El pentru sinqi; it cere absolut gi imediat if succede.
Din acest here conohid Dumned.eirea Lui. Alexandra, Caesar, Hanibal,
Lndovic XIV alt cncerit lumea qi gent nn prieten. Pete numal
eg stint eel ce Iubesc acum pe Hanibal, pe Caesar, Alexandru; gi Ma-
rele Lndovic XIV, care atilt de malt a gent sa stralucesca Francia
qi lumea, n'avea un prieten in tot imperial qi chiar in familia sa.
Este adeverat ca lubim pe copiii noqtri, dar pentrn ce ? Pentru el
ascultam an instinct al firel nOstre, vointa lul Dumnedeg, o necesitate
,pe care chiar dobitecele o recunoac i o indeplinesc; dar ca ti copil
aunt earl Oman gra sensibilitate dupa atatea ingrijirl Qi menageri, pe
earl le primes° en abondental Si catI copil nerecunoscetoril Te fubesc
ere copiil VA, General Bertrand (se adresoza celni ce-I eta in fate)?
Tu if Inbesci gi nu eOf sign (lack' el te inbesc egal; nid bine-face-
rile tale, nisi fireal proprie nu vor isbnti se, le inspire o ast-fel de
Inbire, ca aceea ce nutreso cre$inii pentrn Dumnedeul lor. Dace, mori,
copiil till te vor aminti cheltuinduif averea, Ian nepotil tg1 abia vor
inveta dace al existat. General Bertrand, snntem singurf intro insulg
fiti n'aI aka distractie de cat gandirea indreptatg spre familia ta. Christos
insa vorbesce la venirea sa in lime de atunci nemurile II sunt po-
sesinne prin legaturI mal stranse ci mal intime de oat cele de sange,
prin unire mal interiors, mal sacra gi mal impunetere de oat orf-care
9i
n'at
si
ei
www.dacoromanica.ro

104. IISUS CHRISTOS 115
alta. El aprinde flaceri de lubire, care stinge dragostea nOstra proprie
qi e mai presus de cat on -care alta.
Cum se nu recnnoscem in vointa lul, ratiunea cea creatOre a uni-
versulni ?
Intemeetorii religiunilor n'at mai avut el ideea acestul amor secret,
care sub frumosul Dunne de dragoste, e substanta Creqtinismulni.
acesta din cause. ce el nu indrasniat sa se arunce spre o ast-fel de
stance., de ore -ce intr'o asemenea lucrare, precum qi in dobandirea
dragostel omul 'Arta in sine adincul sentiment al neputintel Sale.
Prin urmare cea mai mare minune a 1u1 Christos este fa' contraqi-
ncere imperatia dragostel.
Numal El a putut se. inalte inima Omenilor pane is eel neve4ut,
pans la sacrificiul timpului; singur instituind acest sacrificit a crest
legatura dintre pamint cer. Ceti cred cu sinceritate in El, simt
dragostea cea supra - naturals qi forte inalta, fenomen neexplicabil
imposibil pentru ratiunea puterile omulni, foc sacru dat pe pamint
de acest not Prometeu, a &foul' putere, timpul, ce distruge tote n'o
pote consuma, ba nici se. -i determine continuarea. Et Napoleon pe a-
cesta 11 admir forte mult, de multe on m'am gandit la El qi in mod
absolut me coning de dumne4eirea lul Iisus Christos.
Am entusiasmat multime de omens, cosi mureat pentru mine; dar
sa nu-ml fie, a compare zelul soldatilor mei cn dragostea creqting,
care difera una de alta, precum aunt qi cause]; ce at produs infra-
cararea lor.
Era necasare presenta mea in fine, electrismul ochiulul met, tonul
nvocel mele, un cuvint al met aprindea focal eel sacru in iniml.
Inteadever yi et posed secretul puterel magice, care putere rapesce
"spiritul, dar nu pot sa-1 mai imprumut nimenui; nici nnul dintre ge-
neralii mei nu 1-at primit s'aii 1-at ghicit; qi nici nu posed secretul
"ca se pot eternisa numele met rill se. introduc in inimi dragostea pen-
"tru mine; sat se fac-minuni ce sunt afar de materie.
Acum cand ma gasesc in S-ta Elena , acum and aunt singur
pironit pe stanca acesta, tine lupta qi cuceresce vre-o imperetie pen-
tru mine ? Unde sunt 6menii curtel cart sa me compatimesce in ne-
"norocire? Cine 41 mai aduce aminte de mine ? Cine se turbure. In
"Europa pentru mine ? Cine remas credincios? Unde sunt prietenil
mei ? Da Vol doui sat trei, pe earl credinta ii face se. fie nemuri-
tori, numal vol Ifilpartaqiti extradarea qi me consolati.
(In momentul acesta vocea imperatului a lust un alt ton particular
de melancolie ironice gi tristeta forte adincti).
Da, existenta nostra a lucit cu tote stralucirea diademel dom-
niei; qi lumina n6stra, Bertrande, reflecta odiniOra tot aqa dupe cum
"camera cea aurite de vol, bravi soldati, resfringe razele sorelni...., dar
nenorocirile at venit, maul putin ate putin a disparut, ploea neno-
rocirei qi a insultelor, care m'adapa in fie-care 4i, duce cu sine gi ul-
"timil atomi din area stralucire. Nu mai suntem de cat plumb, General
"Bertrande, qi dupe. un scurt timp et voiti fi terina qi praf.
Ast-fel e aorta marilor berbati, ast-fel a fost aces a lul Caesar gi
gi
qi
ml-a
pi
pi
pi
www.dacoromanica.ro

105. 216 DESPRE PERSONA Lel DSOS CSTOS
Alexandra! Si remfinem uitatil Si numele nostru, fie de ouoeritor, fie
de imperat, nu are sa fie de cat o temii de exercitil, far ispthvile
n6stre vor thdea sub bicinl vre-anus nerod invoth.tor, care gi el la rIn-
dul sea ne va Nada sat ne va insulta.
Cate judethti diferit nu cuteth 6meniI exprime despre Ludovio
cel Mare (XIV)! Abea lath a murit, ci el, marele rege, a fost parttsit
ci Hint singur, ba de tot singur in dormitorul set din Veraille! Ne-
Ingrijit de 6menii cartel qi p6te objectul batjocurilor; nu mai era
Domnul lor, ci cadavru, coming, gr6pe, vederea Infricoqate, a and
descompuneri apropiate.
lnth putin qi lath Beata mea; are s'a mi se IntImple la fel.... 0-
morit de catre aristocratia engleth, mor inainte de timp trupul men
se int6roe in pgmInt spre mancare vermilor.
Jed sorts cea mai apropiath a lui Napo lon eel Mare, ce pthpastie
Intre nimionicia mea vecinica Imperil:tie a lui Christos, care se pro-
npoveduesce, se lubesce, se adore. i tthesce In tot universal. Acest
limn, ore, este morte ? Nu este el mai malt vieth ? lath mortea lui
Christos, morte de Dumnedet".
Aceste ultimo cuvinte ale lui Napoleon, amintesc inatimea prin care
Sf. Scriptura desorie aorta cea muritore a lui Alexandra eel Mare.
Din aceste Elise se pane in evidenth, eh' liens este an ideal de sfin-
tenie, care nu are vre-o analogie in istoria omenirel.
Eugenia 0 Antipa.
Inter. Teologic.
st.0
pi
pi
si
gi
www.dacoromanica.ro

106. UN RAPORT,
I. P. S. Mitropolit Primat a delegat pe P. S. Ca list Bo-
tosoneanu ca sit asiste la examenele de absolvire ale ele-
vilor clime' a VIII-a de la Seminariul Central din Bucuresci.
P. S. Sa, dupe terminarea examenelor a Inaintat I. P. S.
Mitropolit urmatorul raport :
In urma ordinului I. P. S. Vestre No. 1597 din 21 April a. c., prin
care me insercinatl de a asista la examenele de fine de an ale clasel
a VIII-a de la Seminariul Central din Bucuresci.
Cu respect Ve aduc la cunoscinte, ea in tot cursul numitulul exa-
men, nu m'am putut presenta de cat la trel cursurl sii anume: Limba
Romans, Liturgica qi Pastorale cii Agricultura; cared am avut fericita
ocasiune ca se, constat; ca elevil numitulul Seminar, ca tot-d'auna se
silesc a conrespunde in totul cerirqelor programelor de studil, inteun
mod destul de satisfecetor, in ceea ce privesce partea teoretice. Nu Ins
tot ap qi in partea practice. Si acesta nu din causa onor. lor pro-
fesoil, cum gi a elevilor; intru cat neavend cele necesarii la Ind .mans,
nu pot ajunge in Onto, finale, a programelor.
Aqa bunilere, numitil elevi ar fi fecut progrese imense in studiul Omi-
leticel, Pastoralei gi Liturgicel, dace ar fi avut o cape15, anume, unde
sit petit practice sub conducerea D -lui profesor respectiv ceea ce ail
inveVat. Si tot tip, la studiul Agriculturel, dace onor. dl. profesor res-
pectiv ar fi avut terenul trebuitor pentru a pune in practice. onnosein-
tele teoretice ale acestul studia.
Am ferma convingere base, ce, cu cunoscinlele temelnice cu earl s'ati
inarmat numitiI elevl la studiile indicate, vor gti el '11100 ca se, pus
in practice, aceea ce au invetat in Seminar in mod teoretic. Atunci
and vor fi chematl a se presenta in mijlocul poporulul, ca PreotI cli
luminatorI al. lul. Mai ales ca D-nit profesorl respectivl, dupe cum mat
www.dacoromanica.ro

107. 218 UN RAPORT
sus am arktat, at depus tea, ostenela, pentru ca atari studii sk fie pri-
cepute pe cat s'a putut.
In ce privesce stares materialk' a Seminariulul dupk cereetkrile ce
am putut face, gratie D-lui secretar respectiv, am constatat ca localul
numitului Seminar, de qi neterminat loot, ca constructie, totuql cand
bunul Dumneclet va ajuta ca sk fie gata, va fi un adevgrat palat, po-
trivit on cerinVele timpului, ba inert pot slice, eä va fi invidiat chiar,
intru cat este una din cele mat frunthe cladiri de qe61k in felul lui.
Mai mult, acest local prin faptul ca va avea o capelk, de altmintrelea
fOrte frumOsii, dupti cat se 'Ate vedea scum. Va veni timpul, ea Onor.
profesorl de Religie sa sibs fericita ocasiune de a putea edifies pe elevil
for in tote direetiunile acestui Dumneq.eese studit, pentru a putea fi
harnici in cele ale Preotiei.
Ern factor tot aqa de important, care va putea coutribui la luminarea
Seminaritilor, mat este qi terenul dimprejurul numitului local, de Ore-
ce acesta find fOrte spatios, va da posibilitatea D-lui profesor de Agri-
oulturk, ea sä punk in practick tote cunoscinele acestui us de inv60-
mint, atat de important qi folositor nu numai Preqilor, dar mai en
s6m5. sktenului Roman, care aqt6pfa in acesta cale, lumina qi larkql
lumina, mat on sOrag. intr'o Ora' eminamente agricola ca a nostrk, qi
acesta on atat mai mult, cu cat Oak in present n'at avut ocasiunea
de a primi ast-fel de lumink de nickiri.
Si ast-fel intr'un timp scurt, dupti, cum arktait, nad6jduim in Domnul
ca vom avea Preo4i qi mai bunt gi mai bine pregktiti, pentru frum6sa
qi gre6ea for misiune, grEgie puti*I de a se forma o aqa de milnostt
pepenierk, on tote ca titi pentru eel presen0, nu am nimic de cis, intro
cat, dupti cele de mat sus, vor fi in stare ca sk treca inaintea multora,
din eel ce n'at avut fericirea de a se instrui ca el
Acosta fiind in scurt starea morale qi materialk a Seminariulul Cen-
tral in present, cum qi resultatul ce am putut constata in treekt asupr a
examenulul de fine de an a chisel a VIII a acelui Seminar, en eel mat
profund respect gi umilin0 11 supun la eunosein0 halt Prea SfiAiei
VOstre, conform ins'arcintirei ce m1-41 dat prin eitatul ordin".
o ----i-,4-.-- -.. 0
www.dacoromanica.ro

108. DARE DE SEMA.
In numerul de fats al acestei reviste me void ocupa a
face o scurta dare de semi asupra tesei de licenta a D-lui
tefan Basgan sustinuta in Octombre 1900. Subiectul pe
care D-sa §i 1-a ales, Wta titlul de: Studiii canonico-
literar asupra partel inala din Indreptarea Leger,
tiparita, la TArgoviste, 1652.
Am citit in tot-d'auna cu o deosebita placere asemenea
studii alese din istoria nemuluT nostru §i nici odata nu am
crutat cuvintele de lauds §i de indemn ce se cuvine tine-
rilor nostril teologi. Et at in multe privinte meritul de a
fi desgropat, pe cat le-a fost cu putinta partl din trecutul
istorief nOstre bisericescl §i continuend tot ast-fel nu me In-
doesc ca vom ajunge la resultate neasteptate. Fara indotala
ca lucrarile acestea sunt mid inceputuri, dar complectate
mai tardia, adnotate cu tot ceea ce se va mai gasi prin ve-
chile nOstre documente si adunate la un loc, va usura In
multe privinte munca vre unul istoric con§cient, care s'ar
apuca sa scrie istoria bisericel romane.
0-1 Basgan 10 incepe lucrarea sa cu o prefata in care spune
ca or cine i§1 tubesce biserica §i nemul set trebue sa Una
a cun6sce starea socials, a§ezamintele, obiceturile, orinduelile
i legluirile dupa care s'a condus in trecutul sett Aid arata
ca prelegerile D -lui C. Erbicenu a sadit in inima sa dorinta
vie de a se ocupa cu legislatiunea bisericesca a alege sub-
jectul de care se ocupa in tesa sa si continua a adresa multu-
mirl profesorulul set.
In prima parte a lucrarel sale se ocupa a arata urmele
si
www.dacoromanica.ro

109. 220 DARE DE RAMA.
de legislatiuni in terile romane pana la aparitiunea pravi-
lelor Int Vasile Lupu si Mate! Basarab. La intrebarea: care
a fost legislatiunea stramosilor nostril? Respunde cu cuvin-
tele lu! Cogalnicenu din Istoria Daciel, unde se arata ca
codici scrise nu ere"; dar obicelul pamintulul si ordonan-
tele Domnilor aveail putere de lege. Intemeetorit princlpa-
tulut Valachiel au fost Omen! civilisatl §i et au avut de
model regatul Ungariel, pe al Romani lor transdanubianl si
imperiul bizantin; cat privesce pe Moldova autorul repro-
duce capitolul IX din descrierea Moldovel a Princepelu! Du-
mitru Cantemir, intitulat: Despre legile terei. Aid Cantemir
arata ea pravilele ce au fost in Dacia pe vremurile vechi
nu se cunosc, tnsa putem sa presupunem cum ca voea
Domnului §i dreptul firesc ati avut putere ca §i o lege scrisa.
Pe vremea descalicarel In! Drago§, Cantemir dice ca legile
se stricasera §i se schimbasera pana tntr'atat, Ca judeca-
toril nu mat scieau sa judece drept. Acesta a fost motivul
pentru care Alexandru Cel Bun a primit de la Imperatil
Tarigradului cor6na cralasca impreuna §i legile grecesci, co-
prinse in cartile luT Balsamon. Din acestea el a scos numal
ceea ce este acum legea Moldovel. Obicelurile cele multe
insa nu le-a putut sminti, cad fie-care neam pe pamint are
osebit obieetd. Pentru aceea la Moldoveni facut doue
leg!; una scrisa, tar alta nescrisa. Obicelurile find nescrise
judecatorit eel strimbi de multe ori le calca §i le schimo-
nosea si de aceea Vasile Albanitul, domnul Moldovel, a pus
Omen! priceputi de a adunat la un loc legile Orel scrise §i
nescrise §i a facut o carte osebita de leg!, care pana in diva
de asta-cll este pentru judecatoril Moldovel ata dreptatel,
dupa care judeca drept.
In acest mod se exprima Cogalnicenu si Dumitru Can-
temir cu privire la vechea legislatiune a terilor nOstre §i
de aid resulta ea obicelul pamintulul §i o pravila ce nu
ni s'a, pastrat, a format legislatiunea popOrelor romane.
Vorbind de coloniile romane care s'aU stabilit in Dacia,
0-1 Basgan spune, ca acestea aducend cu sine religia, limba
scrierea §i moravurile lor, au adus neaparat si legile for §i
acesta parere a dobandit o din studiul dreptului de obice-
turi al Romanilor si din unanima constatare a istoricilor.
Fata de navalirile barbarilor dreptul nostru scris a plerit
s'ad
www.dacoromanica.ro

110. DARE DE SEMA 221
inainte de secolul al XV, insa au remas moravurile, dati-
nele, obicelurile si multe alte elemente palpabile, care vor-
besc despre dreptul scris. Cand incetara navalirile, locui-
torii se cobortra in campit si adusera cu dansii vechile for
deprinderi in administratie, arta militara si in legislatiune
si cand se gandira la refundarea statulul lor, luara de model
Roma Veche sub tOte raperturile.
In timpurile navalirilor Romanii plerdusera t6te cunos-
cintele literare si sciintifice, cu tote acestea plerdut
notiunile elementare de drept, care trebulati sa normeze
daraverile dintre el. Ele au fost schimbate si acomodate lo-
culul si firel locuitorilor. Aceste norme transmise verbal din
generatie in generatie constitue ceea ce se chlama obicelul
mintului, care a avut-o influents insemnata si dupa ce
s'au dat la lumina leg! scrise. Pe langa obicelul pamintulul
Romanil,. ca si cele 1-alte popOre resaritene, au tntrebuintat,
din secolul al XIV pans la jumatatea secolulul XVII, si
nomocanOne slavonestl si grecescl.
Istoria legislatiunei romane incepe cu Alexandrul cel Bun,
to timpul carula se crede ca s'ar fi introdus legile Basilica le,
insa cronicile nOstre nu amintesc nimic despre acesta. Le-
gile bisantine erati intrebuintate in too, partea de resarit a
Europel si de aceea nu se 'Ate sa fi remas necunoscute to
Principatele Romane si pe langa dreptul consuetudinar sail
obicelul pamintului, care se respecta si se invoca in tOte
ocasiunile, se intrebuintati si legile bizantine, servind ca in-
dreptar pentru judecatorl, acolo unde dreptul consuetudinar
nu dispunea nimic. Cogalnicenu, in Dacia literara, spune ca
Alexandru Voevod a fost primul domn care a intocmit In
Suceava o scola de drept, teologie si morals. El intelegend
nevoea imbunatatirei pravilelor, a cerut pravilele Imperatescl
si i s'au trimes Basilicalele, din care a ales ceea ce era tre-
buincios si potrivit vremurilor, le-a talmacit In limba pa-
mintesca a alcatuit o carte pravilicesca. Asa dar in acesta,
epoca, dupa parerea lul Cogalnicenu s'a inceput partea noue
a istoriel legislatiunei romane propril.
Vorbind de epoca lul Mateiti Basarab si Vasile Lupu au-
torul inparte acesta cestiune importanta in trel capitole. In
primul se ocupa cu introducerea limbel romane in biserica.
Aicl arata cat de rodnice pe tOte terenurile ail fost putinele
nu-al
www.dacoromanica.ro

111. 222 DARE DE SEMA.
Bile de pace dintre Vasile Lupu si Mateiu Basarab. ET s'au silit
din tote puterile ca sa organizeze aceste teri. Au intemeTat
scoli pentru limba romana, latina, slavona si greaca; at in-
fiintat cate o tipogrufie la Monastirea Trel Ierarhi din Iasi
si la Targoviste, unde au pus sa se tiparesca, pentru usul
clilnic al bisericel, carti traduse din grecesce si slavonesce;
au zidit, restaurat si infrumusetat multe locasuil dumnecle-
escl, inzestrandu-le cu venituri si odOre si au ridicat comertul
si agricultura. Nu mar putin importanta este acesta epoca
si pentru cuvintul ca limba romana a fost introdusa in bi-
serica si acesta intr'un timp cand cea slavona ajunsese la
cea mar inalta splendOre. Data tipariturilor de carti ro-
manesci nu se datoresce dice autorul numai unel reactiuni
contra propagandel calvine, ci pare mar mull a fi efectul
natural al unui progres Inaintat; afara de acesta cunosca-
toe al limbel slavone mar remasesera fOrte putini si ast-fel
poporul trebula lasat fara slujba bisericesca. Influenta sla-
vonismului in biserica a continuat Inca si chiar pe timpul
lul Brancovenu se intalnea. limba romanesca numal in unele
biserici si boeril privead acesta introducere ca un abus. A-
c6sta dovedesce ca de si limba romana se introdusese oficial
in biserica, totusi limba slavona nu numal ca nu disparu,
dar fu preferata pe alocurea celel romane, considerandu-se
singura depositary a tesaurulul dumnecleesc.
In epoca lui Matel Basarab si Vasile Lupu incepe cre-
asca influenta grecismulu!, Tar slavonismul sa apuna incetul
cu incetul, pana ce dispare in seculul al XVIII. Limba si
literatura clasica grecesca preponder6za si influenteza asupra
limbei nOstre. In epoca slavismulul limba n6stra a fost sta-
tionara, pe cand In epoca elenismul, a crescut, s'a desvoltat
si cultivat, pentru ca limba elina ii servea de limba artis-
tica si perfecta de unde se puteau inspira scriitoril roman!.
Ocupandu-se, intr'un capitol aparte, de legislatiune, au-
torul dice ca in timpul lul Mate' Basarab si Vasile Lupu,
cand s'at dat la lumina atatea scriert, era necesar de a se
Inzestra Cara si cu o legislatie. In epoca slavismului can6-
nele bisericel resaritene erail r6spandite prin monastirile tè-
rilor romane In manuscripte slavone. Cel mai vechlu no-
mocanon slavon ce s'a reaflat intre cartile monastirilor ro-
mane este din 1578, care se afla la monastirea Putna. Afar&
sá
www.dacoromanica.ro

112. DARE DE SEMI 223
de acesta se mai gasesc si alte manuscripte vechi. Pravi-
lele ambilor domni nu sunt nisce lucruri de legluire roma-
nesca, ci traduceri din o alt limba, precum au fost aprOpe
t6te productiunile literare de atunci. Cea dintal6 colectie de
legl bisericesci este pravila de la Govora, numita cea mica.
Codicele acestea pOrta titlul urmator: «Pravila acesta este
dreptariu de lege, tocmela de lege, tocmela sfintilor, Apos-
toll, tocmite de 7 sobere, catre acestea si prea cuviosilor
parintl, invetatorilor lumei. Tiparitu-s'ail in tiparna prea lumi-
natului domn Iw Matel Basarab Voevod a tad Cara Ungro-
Vlahiei in monastirea Govora Ve leato 7149, Jar de la nas-
cerea lui Christos 164th. Acesta pravila a fost tradusa, din
slavonesce in romanesce de Mihail Moxalie si a fost putin
intrebuintat6, in .erile romane).
Pravila lui Vasile Lupu este mai mutt o legluire civila.
Acest codice a aparut in Iasi in anul 1646, sub titlul: 4 Carte
romanesca de invetatura de la pravilele imperatesci si de
la alte judete cu oisa si Wta cheltulala lui Vasile Voevodul
si Domnul terel Moldovei si in multe scripturi talmacita din
limba elenesca pe limba romanesca, in tiparul domnesc s'a
tiparit in monastirea a trei Sveatitele in Iasi de la Christos
1646). Traducerea a fost facuta de Meletie Sirig din limba
veche greaca in cea vorbitOre si din acesta in romanesce
de logofatul Eustatie. Din cuvintele spuse de Eustatie in
pretata cartel se pare ca pravila este o prelucrare de pe mai
multe manuale de legluiri deosebite. Din acesta pravila nu se
mai &eau de cat trel exemplare si de aceea D-1 G. I. Sion
a editat-o din ma la 1875, Codicele lui V. Lupu era putin
aplicabil, totusi a remas to vigere pana in timpul fanario-
tilor si chiar mai in urma a fost consultata de judecatori
in diverse hotariri ale tor.
In partea a doua a acestei scrieri, D-1 Basgan se ()cup. cu
Pravila cea mare. D-sa arata a pana la Mate Basarab jus-
titia se rezema numai pe obicelul pamintului si acest domn
este cel dintalu care pune sa se face un codice de legl, pe
basa basilicalelor, care Oda numirea de Indreptarea Legel
sail Pravila cea mare. Acesta s'a publicat in romanesce in Tar-
goviste la 1652 sub titlul: «Indreptarea legei cu Dumnedeil),
care are tOta judecata Arhieresca si impartasirea de tote vi-
nele preotesci si mirenesci. Pravila sfintilor Apostoli a celor
www.dacoromanica.ro

113. 224 DARE DE SEMI
7 sobOre si tote cele nemastnice. Lang acestea si ale sfin-
tilor dascall al lumei Vasile Vel, Timoteig, Nichita, Niculae.
Teologia dumnecleescilor bogoslovi, scrise mai 'nainte si toc-
mite cu porunca si inv6tatura blagocistivului imperat Chir
IOn Comninul de cuvintatorul diacon al mares bisericel lul
Dumnecleg si pazitor de pravile Chir Alexie Aristen; lar arum
de intaig prepuse tOte de pre elenesce pe limba romanesca
cu nevointa si osardia si cu tOta cheltueala a prea sf. de
Christos Chir §tefan, cu mila lui Dumnecleg Mitropolitul Tar-
govistei, exarh plaiului si a tots Ungro-Vlahia. In Targovisce,
in tipografia prea luminatului meg domn IW Mateig Voevod
Basarab in sfinta Mitropolie in casa inaltarel Doinnulul Nostru
Iisus Christos. Martie 20 vleat 7160 a lui Christos 1652'.
Lucrarea e folio de 25 fol nenomerotate si 796 pagini. Ti-
tlul e incadrat tntr -o gravura care represinta intre altele si
sterna terei romanesci. Tiparul este negru si rosu. Pagina
incadrata are 36 de rindurl. Prima prefata este a mona-
hului Daniel si dinteinsa se vede ca.' el, Danilla M. Pano-
n6nul din indemnul Mitropolitului tefan si cu ajutorul a
dos insemnati dascall greci a propus acesta Indreptare de
lege de pe limba elenesca pe limba prOsta romanesce. Dupe
acesta urmeza precuvintarea Mitropolitulul §tefan, in care
arata ca a adunat si a strans tOte canOnele si hotaririle, cad
a socotit ca ar fi de treba acestii oblasti (stat) si micsOre
tar!. Arata apol cum a putut dobandi pravilele si la tine
s'a adresat, cum a fost indemnat la acesta de Mate! Basarab
si de sfatul Marie! sale si cu blagoslovenia parintelui set
Paisie patriarhul Ierusalimului.
In timpul din urma dl. C. Erbiceanu a stabilit si origi-
nalul de pe care s'a tradus acesta pravila. Pana la dinsul
se credea ca este o traducere directa in romanesce de pe
nomo-canonul lui Manuil Malax Notarul si chiar se potri-
vesce la Inceput, insa indata ce trecem la capitolul al II-lea
si al III-lea etc. nu mai este aceeasi ordine si se schimbti
chiar continutul capitolelor. Se vede deci, a nu manuscrip-
tul lui Manuil Malax a servit traducetorilor in romanesce a
Indreptare! Legei, ci un alt manuscript lucrat dupA al lul
Manuil Malax. Pentru ca autorul Legei sa faca a se pricepe
mai bine cele aratate mai sus, pune in paralel parti din
manuscriptul original al lui Malax si Indreptarea Legei, si
www.dacoromanica.ro

114. DARE DE statA 225
de aid results ca parerile scriitorilor apusent cart sustin,
ca. Indreptarea Legel e tradusa dupa Ma lax sunt neintemelate.
Acest manuscript, aflat In biblioteca D-lui Erbiceanu este
de la anul 1600. Scrierea e complecta si de aceeasi mama,
adica de Porfirie, fost mat in urma Mitropolit al Niched.
In capitolul din urma autorul se ocupa cu cuprinsul (In-
dreptarei Lege1,. Prima parte, adica de la pag. 1-424 se
refers la judecatile bisericesci sail archieresci,' cuprinde si
legiuirt civile, adica pravilele lut Vasile Lupu. Intrega parte,
care pOrta numele de Indreptarea Leget contine 417 capi-
tule, cart provin din dot codict diferiti: nomocanonul citat
din biblioteca D-lul C. Erbiceanu, lucrat de pe Manuil Ma lax
si din pravilele imperatesd ale lut Vasile Lupu.
Pe langa cestiunile de drept canonic se mat afla aid si
regull de drept civil luate din condica lut Harmenopol; mat
sunt apol si regull privitOre la locuitoril plugart luate nu
din obicelul pamintulul, ci tot din Haxabiblos-ul lut Har-
menopol. Ast fel pravila lut Matei Basarab contine un a-
mestec fenomenal de felurite materil insirate fart, Did o
ordine, pe cand aceea a lui Vasile Lupu este mult mat sis-
tematica si se marginesce numat la o adunare a legilor
penale, din legile grecescl, amestecate pe alocurea si cu
regule civile, extrase tot din condica tut Harmenopol.
Partea a II-a a Indreptarel Legel tine de la pag. 425-
705 si cuprinde codicele tut Alexie Aristen, adica can6nele
Sf. Apostoll, ale sinodului I ecumenic, cele ancirane, neoce-
sareene, gangrene, antiochene, laodicene, al sinodului al II,
III, IV ecumenic, cele sardicane, cartaginene, al sinodului
Constantinopolitan de la 394, ale sinodului al V, VI, VII
ecumenic, ale celor doua sin6de Constantinopolitane tinute
sub presedentia lui Fotie si ale Sf. Vasile cel Mare. Indrep-
tarea Legel se termini cu un (Catastich,, care contine mat
multe Invetaturi ale marilor Dascall, cum si Intrebari si
respunsurt ale Sf. Athanasie, Patriarchul Antiochiel si sfir-
sesce cu o rugactune de multamire a traducetorulut Daniil
catre Sf. Treime. Ac6sta pravila s'a tradus din romanesce
In latinesce de la 1722 de titre Petru Dobra. La inceputul
deceniulut trecut s'a mat facut o editiune de un anonim
(N. Blaremberg si G. Misail) insa numal a parted Intala si
Biserica Orthodoxi Bimini 8
www.dacoromanica.ro

115. 226 DARE DE SAMA
in fine cea din urma editie este Malta de Dl. I. M. Bujo-
reanu, Bucurescl 1885. Acesta editie pe langa ca confine
Pravila Mare in intregime, mal are la inceput si Pravila Mica.
In fine autorul inchee lucrarea sa prin o mica conclu-
siune in care resumeza continutul subiectului ce 1-a tratat
in acesta a sa lucrare.
Din tote cele aratate pana aid se vede, ca d-nul Basgan
si-a depus tOta silinta sa faca un studill complect si sa
dea cititorilor cunoscinte IndestulatOre asupra vechel nOstre
legislatiuni. Aduc felicitarile mele tin6rului licentiat si sper
ca nu va remane numai la acesta scriere.
M. P.
www.dacoromanica.ro

116. Copie dupe Raportul pre Cucernicului Protoereii la
jud. Romana(1 No. 580 catre Prea, Senritul Epis-
cop al Eparhiel Remnicul Noul Severna.
Urmator indatoririlor impuse de lege, si spre a se cu-
nOste cat mai amanuntit starea bisericesca din acest judet,
me voi incerca pe cat posibil a demonstra Vote observatiile
ce insu'int am constatat cu ocazia inspectiilor din anul 1899
de ore -ce multi preoll neglijeza a face o dare de sema po-
trivit art. 40 din reg. Epitropiilor.
Vol comunica Prea Santiet-VOstre In scurt positiunea Geo-
grafi* impartirea administrative, cea bisericesca si alte a-
manunte relative la biserica; precum si modestele mele a-
precierl asupra stares in general dand URA atentiunea a nu
perde nimic din vedere.
Ca positiune topografica judetul Romanatt vine in atin-
gere cu Dunarea, Oltul, judetul Valcea si judetul Doljiii, avend
forma apr6pe a until paralelogram cu directia de la N. V.
la S. E; pamintul mai mult ses si traversat de sosele mai
in tote directiile. Administrativ se imparte In tret plasi, tar
bisericeste in 114 parohii rurale §i 8 urbane cu 134 bise-
rid In functiune, 18 inchise, 10 in constructiune si 10 des-
fiintate; cele in functiune sunt deservite de 166 preop,-2
parohii fiind vacante se deservesc de preotil vecini; cant1-
reti sunt 213 fiind §i 14 locurl vacante din lipsa de per-
s6ne competinte in materie.
Cu ocazia inspectiilor am constatat ca cele mat multe
biserici au nevoe de reparatie si imbunatatiri si mat cu
sema curatenia lipseste cu totul pe mat multe locuri; care
provine mat mult din nedisciplinarea cantAretilor. Lumina-
rile false Inca n'ati disparut de si s'a infiintat pangar mat
pretutin dent
www.dacoromanica.ro

117. 228 BAPORT
Conferinte s'at tinut fOrte putine acest an; pe de o parte,
pentru ca preotil si cantaretii nesimtindu-se obligati se pre-
sentat in num& f6rte restrins si on ce convorbire Si sfatuire
ramanea zadarnica; lar pe de alta, din absoluta lipsa de timp.
Din cele patru bisericl construite din not si gata de san-
tire nu s'a santit nici una din causa Upset ce a bantuit acest
an si care cred ca. in Minna ce vine daca anul va fi mal
cu belsug se vor santi impreuns cu alte sese cars se vor
pregati; mid reparatii s'at facut la 17 bisericl carl sat re-
deschis canoniceste.
Observand starea religi6sa si morals a credinclosilor pot
afirma cu satisfactie ca populatia In acesta parte de loc,
tine fOrte mult la credinta stramosasca si n'ar parasi-o pentru
orl ce bun in lume. Iar daca asta dl bisericile se gasesc ne-
glijate ca constructiune si imbunatatire causa este lipsa de
initiativa din partea preotilor parohi; cad s'a vedut in de-
ajuns, ca unde preotul se ocupa cu cele bisericestl nu mal
mult, ci atat cat se ocupa de ale easel sale, acolo biseri-
cile stall In cea mal buns stare, adica: bine imprejmuite,
curate, inzestrate cu odOre, sfinte vase, vesminte, biblioteca,
pangar regulat care le realiseza si fondurl de reservti.
Daca se observa lipsa credinclosilor de la biserica., este:
pe de o parte ea, unil preotl nu oficiaza regulat in Duminici
si serbatorl; lar pe de alta si cea mai principals, ca nu se
executa de autoritati legea repausului Duminical. Se lucreaza
la Primarie in Duminici si serbatori, se incasaze darile catre
stat, se executa lucrarea soselelor si in stabilimente des-
chise, se lucreza la arendasl sat proprietari pentru care s'at
si facut mijlocirl oficiale alta data, dar s'a respuns ca lu-
crarile agricole nu cad in prevederile legel repausulul Du-
minical si ast-fel de aci s'a format curentul cu'ncetul de a
nu frequenta credinciosil biserica, Ian nu din impietate,
cad s'a vedut dintre cel de alte religiunl carl traesc in con-
tact cu dinsil ca at imbratisat si el credinta ortodoxa, asa
cs anil trecutl s'at botezat In religia ortodox& 10 familil
de Mahomedani compuse din peste 50 suflete, lar anul acesta
unul.
Daca exists concubinagil si acesta in num& cam de 1400,
este din causa cheltuelilor si greutatilor ce li se cereat in tre-
cut si pOte si acum si din neobservarea celor in drept, care
www.dacoromanica.ro

118. RAPORT 229
Iarasi a dat nastere acestui curent fatal ; s'ail veclut familii tan-
guindu-se amar ca au apucat necununati din trecut si acum
la varsta inaintata si cu copil varsnici cu greil se pot ex-
pune atentiunei pablicului.
In ce priveste divorturile, nu se pot cunOste de Ore ce
nu se comunica autoritatil bisericesti sail parohiilor res-
pective desfacerea sotilor, de si acestea ail participat la
unirea for bine-cuvintandu-le cununiile: asa ca preotul nu
cunOste pe tale oficiala cand sevIrseste taina cununiei data
sotii sunt a I-a, a II-a, a III-a sail a IV-a cununie si asa
mai departe.
Ca miscare a populatiei am observat ca in cursul acestui
an s'ail botezat 8123 copil de ambe sexe, s'afi. cununat 1215
familii si at incetat din vieta 3165 persOne de ambe sexe:
de unde results ca fats de decese, nasterile sunt mult co-
virsitOre; osebit ca pana in present nu s'ail primit tablouri
statistice de la 13 parohil, cu Vote invitarile facute preotilor
parohi si protoeriei fiindu-1 obsolut imposibil a culege ase-
menea stiinte In localitate.
Pasind la starea materials pot lice cu satisfactiune ca
personalul parohial 'si primeste salarul regulat, de si prin
Ore cart formalitati din partea administratiel financiare ala-
turi cu legea dar acesta fortata In unele casuri de necorec-
titudenea epitropiilor.
Nu tot asa insa se petrece cu subventia pentru intreti-
nerea bisericilor. cad in multe locuri nu se prevede nici mi-
nimul de 10 lei lunar prev6cluti de lege dar cu tOte acestea
se aproba de delegatia judeteana larasi alaturi cu legea;
mai mult Inca acesta sums mai mica de minimul prevegut
de lege nu se achita, ci se temporiseza pana la Inchiderea
exercitiului: sunt parohil cars n'ail primit nimic de la pu-
nerea in aplicare a legei clerului mirean.
Cu acesta ocaziune ye rog respectuos prea Santite Stapane
sa bine-voiti a'ml permite o paralela. Este in destul cunos-
cut prea Sfintiel VOstre ca de la un timp incOce s'ail facut
marl progrese in tOte ramurile de activitate ale statului Ro-
man; tOte si-ail primit partea lor, numai biserica mai putin
si de aceea si scaderea simtului religios; chiar instructia
publica care este strins legata de cult ocupa o portiune mult
mai ridicata de cat nivelul bisericei. Un contrast dureros
www.dacoromanica.ro

119. 230 RAPORT
se presinta in unele comune: de o parte localul Primariel
construit din nog in bune conditiunl, de alta scOla de ase-
menea cu sale spatiOse, luminOse, higienice, cu camere se-
parate pentru Diriginte si cancelarie, curtea bine imprej-
muita si gradina pendinte de dinsa. Privind in laturi, sag
in Imprejurimi se zareste si biserica lipsita de tote: pe din
afara ruinata si Invechita de vreme, curtea abea imprej-
muita, cu material ordinar si sparta pe mal multe locuri,
spatiul din prejur rimat de porci si plina de burueni, in-
untru tot odOrele cele vechi ponosite si detereorate, ast-fel
sunt comunele: SlatiOra, Petra, Osica-de-sus, Parscoveni,
Leul, Apele vii, Brastavetu, Redea si altele.
Acest contract Intre biserica, si scOla cu personalul res-
pectiv cred a vine de acolo ca ordinele Revisorulul sunt
ascultate si executate punctual de invetatorl si abatutil, ime-
diat pedepsitl far mijlocirile catre administratie luate in sema
si satisfacute In marginile mijlOcelor.
Pentru ameliorarea stare] morale a preotilor si materiale
a bisericilor asi fi de parere prea Santite Stapane ca opi-
niunile si dispositiunile protoeriei sa fie executate proviso -
rig a insusi respundere si abatutil pedepsiti, far pentru
partea materiale, sub-ventia se se incaseze de stat si se
verse direct parohulul; care nu va tntrebuinta de cat cu
consimtamintul Epitropiel si cu avisul protoleriel.
Insa si intr'un caz si in altul ar fi nevoe ca personalul
protoleriel sä se sporesca cu secretar si proestosil de plAsi
spre a se putea face cat mai dese inspectii, de la call atarna
buna stare si indeplinirea la timp a indatoririlor bisericesti
si cerintilor legel.
Acestea fiind modestele mele aprecierl, cu adlnca sme-
renie le supun la inalta apreciere a pre Santiel VOstre dupa'.
datorie.
Sunt cu cel mai profund respect al prea Santiel VOstre
prea plecat si smerit servitor.
pe
www.dacoromanica.ro

120. DONATIUNI.
Se aduc multtimiri publice D neT A.lexandrina sotia reposatului
Nita. Andronescu din Urbea Targovi§te, care a imbracat in argint
vechea icons Sf. Nicolae" de la biserica Haig St Nicolae, paro-
hia Curtea Domnesca urbea araintita.
D-na §i D-1 Dr N. Manasianu din Urbea BotosanT, bine-voind a
oferi bisericei parohiale nInaltarea Domnu lui" din comuna qi pa-
rohia Manasia, p]. Cimpu, jud. lalomita, un Epitaf cu o rams in
care sä se conserve qi in val6re de 250 lei, pentru acestii fapta
laudabila §i derail's", de imitat, se aduc multamiri publice numitilor
donators.
Din partea Sf. Episccpil a Hu Olor se aduc publice mulprairi spre
ve§nica pomenire a economului Dimitrie Botez, fost. servitor la bi-
serica Sf. Dimitrie filiala a parohiel Domnesca din ora§ul Bar lad,
care a dgruit bisericei la care a servit un dulap cu 55 crop de
continut religios.
Din partea Sf. Episcopif de Huai se aduc cAldur6se multamirl la
patru familii §i doue pers6ne, pentru ca au contribuit cu bans, fa-
miliele fie-care cu cite 300 lei, Tar cele done persone cu ate 50
Familiele fie care pentru plata a ate o ferestra pictata cu sfinti
coloratil Tar cele doue persone pentru plata a ate unel ferestre
cu sfintT pe sticla math', la biserica catedrala a Sfintei Episcopii de
Huffs. Ferestrele families Miclescu represint6." Invierea Domnului.
Ferestra familiel Emandi represintd Inaltarea Domnului. Ferestra
families Teleman represintii Intrarea in BisericI. Ferestra familiel
Brighiu represintb. Buna Vestire. Ferestra Arhimandritului Dam.as-
chin Ciockrlan represintg pe Cuviosul Filaret Milostivul. Ferestra
Doninei Frosa Pivniceru represinta pe profetul Ieremia.
Din partea Sf. Episcopil a Hu Olor se aduc c-aldur6se multamiri
D-lor IlTuntenu Bogdan, arendaga as modes Perienil, din
plasa §i judetul Tutova, cars au ditruit bisericei parohiale a paro-
hiel Perieni, un policandru in val6re de 500 lei.
Chiriarchia Duntird de jos, exprima multAmiri D-lui Pericli An-
toniade, care a bine-voit a contribui cu sums de 30 lei, plata lu-
crului pentru poleitul cu our a sfintelor vase pentru liturgisit, de
la biserica Prea Cuvi6sa Paraschiva din urbea
1.
Ribald §i
Galati.
www.dacoromanica.ro

121. 232 DONATIUNI
Chiriarchia Dun'arei de Jos exprima mulcamiri D-nei Elena Via-
dicolu din urba Galati, care a bine-voit a darni biserice cu ser-
barea Sf. Ierarch Nicolae, catedrala &tel. Episcopii din qisa urbe
un rind vevtminte preotesd, precum : Felon, Epitrachil, rucaviti,
doue Nebedernite §i acopereminte pentru sfintele vase, tete In va-
l6re de 650 lei.
- -
Chiriarchia DunArei de jos exprima multdmie D -luI Iorgu Du-
mitrescu comerciant din comuna Podu Barbierului, jud. Dambovita,
care a bine-voit a da in mod gratuit un num'er de 55 exemplare,
cartea folosit6re de suflet Diantuirea P6catoOlor" pentru bisericile
parochiale rurale din judetul Constanta.
Chiriarchia Dundrei de jos exprima multdmiri D-lui 16n Cahn-
deru, administratorul domeniului Cor6nei, care a bine-voit a dona
bibliotecei bisericei din parochia Saraid, jud. Constanta, card In
val6re de 78 lei. Idem .D-lui A. D. Xenopol, Rectorul Universitatei
din Tao', care a donat, aceleea§i biblioteci, card in val6re de 41 lei
Chiriarchia Dundrei de jos, exprima" multdmiri D-nei Eftimia
Ghencid, care a bine-voit a dona bisericei Adormirea Maicei Dom-
nului, parochia CataloT, judetul Tulcea, o fala de masa In val6re
de 7 lei.
e_S.A.A2__s.______
Comitetul Redactor al acestei Reviste roger
cu tot dinadinsul pe Dom nil abonafi direcfi
din tares $ streindtate a inainta D-lui Ca-
ster al Revistei, Str. lliuselor No. 24, costal
abonamentului pe aniineachitati, fa' cen,du se
cunoscut Ca nu li se va mai trimite Revista
celor care nu vor achita abonamentul.
www.dacoromanica.ro