18 aprilie - Ziua internațională a monumentelor istorice Tema anului 2023 - Schimbările Patrimoniului

1. 2023
18 aprilie
ziua internațională a monumentelor
istorice
Tema anului 2023
Schimbările Patrimoniului

2. „Moldova nu e a
mea și nici a voastră
nu e, ci a urmașilor
urmașilor voștri.”
(Ștefan cel Mare)

3.  Începând cu 1983, Organizaţia Naţiunilor Unite pentru
Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) a instituit ziua de
18 aprilie – Ziua Internaţională a Monumentelor şi
Locurilor Istorice.
 Scopul instituirii acestei zile este de a promova diversitatea
patrimoniului cultural al umanității, vulnerabilitatea acestuia și
eforturile necesare pentru protejarea și conservarea lui, pentru a
ne aminti că patrimoniul este comun și toți avem
responsabilitatea de a-l proteja pentru a-l lăsa moștenire
generațiilor următoare.

4. În 2021, Registrul
monumentelor Republicii
Moldova ocrotite de stat conținea
5.465 de monumente.
Acestea sunt clasificate după:
 raion (conform organizării
administrativ-teritoriale din
perioada anilor 1994-1998 –
inclusiv Stânga Nistrului),
 tip (arheologice, arhitecturale,
istorice, de arhitectură populară,
de artă și tehnologice) și
 importanță (locală sau națională).

5. În 2022 pe 19 mai , Parlamentul a
aprobat completarea Registrului monumentelor
Republicii Moldova ocrotite de stat prin
Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 7
din 12.01.2022 cu privire la modificarea
Regulamentului de organizare și funcționare a
Consiliului Național al Monumentelor Istorice,
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 73/2014
cu patru obiective noi, trei clădiri din municipiul
Chișinău: Clădirea fostului sediu al Ministerului
Alimentației Publice (astăzi clădirea Procuraturii
Generale) din bd. Ștefan cel Mare și Sfânt nr. 73,
Clădirea Maternității nr. 2, cu parcul parcul aferent,
din bd. Gr. Vieru nr. 12 și Edificiul Circului din
Chișinău din bd. Renașterii Naționale nr. 7, precum
și Schitul rupestru „Peștera lui Bechir” din Stânca
abruptă din stânga (nord) Rîpei Bechir („Bechirov
Iar”), la sud de or. Soroca, ocolul silvic Soroca.

6. Bibliografie

7. Cărți:
 Colesnic, Iurie. Chişinăul din amintire / Iurie Colesnic. – Chişinău : Grafema Libris : Ulysse,
2011. – 516 p. : foto. – ISBN 978-9975-52-120-8.
 Comarnescu, Petru. Indreptar artistic al monumentelor din Nordul Moldovei : (Arhitectura şi
fresca în sec. XV-XVI) / Petru Comarnescu. – Suceava, 1961. – 350 p. : il.
 Gangal, Boris. Centrul istoric al Chişinăului la începutul secolului al XXI-lea [[Text]+[Ilustraţii]]
: Repertoriul monumentelor de arhitectură / Boris Gangal. – Chişinău : ARC, 2010. – 568 p. : il.
– ISBN 978-9975-61-599-0.

8.  Ghid de monumente şi situri istorice din Republica Moldova / Comisia Naţională a Republicii Moldova
pentru UNESCO. – Chişinău : UNESCO, 1995. – 72 p. : il. – ISBN 5-7790-0348-3.
 Ghid de monumente şi situri istorice din Republica Moldova [[Text]+[Ilustraţii]] / Comisia Naţională a
Republicii Moldova pentru UNESCO. – Chişinău : Ştiinţa, 1998. – 72 p. : Il. – ISBN 9975-67-068-7.
 Greceanu, Eugenia. Monumente medievale din Mediaş / Eugenia Greceanu. – Bucureşti : Meridiane,
1968. – 56 p. : 16 foi il.
 Lupescu, Ioan V. Monumentele Unirii / Ioan V.Lupescu. – Bucureşti : Sport-Turism, 1985. – 229 p.

9.  Mohan, Gheorghe. Rezervaţii şi monumente ale naturii din România / Gheorghe Mohan. – Bucureşti :
Scaiul, 1993. – 360 p. – ISBN 973-95257-3-3.
 Nedel, Victoria. 100 de monumente şi locuri istorice ale patriei / Victoria Nedel. – Bucureşti : Ed. Ion
Creangă, 1977. – 147 p.
 Saganova, Nelea. Moldova: Locuri şi monumente sacre ştiute şi mai puţin ştiute [[Ilustraţii]] / Nelea
Saganova. – Chişinău : Ştrih, 2008. – 144 p. : il. – ISBN: 978-9975-923-50-7.
 Ștefăniță, Ion. Cartea neagră a patrimoniului cultural al municipiului Chişinău / Ion Ștefăniță. –
Chişinău : Continental Grup, SRL, 2010. – 176 p. : il.. – ISBN 978-9975-9979-0-4.

10. Articole din reviste:
 Botnaru, Vitalie. Sistemul Carstic „Emil Racoviță” - monument geologic de importanță europeană,
protejat de Stat? / Vitalie Botnaru // Buletinul Institutului de Geologie şi Seismologie al AŞM. – 2017.
– Nr 1. – P. 99-107.
 Ciobanu, Cristina. Parcul din Ivancea, monument al naturii / Cristina Ciobanu // Intellectus. – 2014.
– Nr 2. – P. 112-117.
 Chiriţa Valentin. Delimitarea vandalismului de infracţiunea de profanarea mormintelor şi a
monumentelor / Valentin Chiriţa, Sofia Pilat // Legea şi Viaţa. – 2018. – Nr 8. – P. 30-33.

11.  Crăciunescu, Adrian. Autenticitatea – un factor neabordat de legislaţia internă, dar determinant în
evaluarea UNESCO / Adrian Crăciunescu // Plural. History, Culture, Society. – 2018. – Nr 2. – P. 41-62.
 David, Anatolie. Defileul Buzdujeni – monument geologo-paleontologic de o deosebită valoare ştiinţifică
din Republica Moldova / Anatolie David, Viorica Pascari // Mediul Ambiant. – 2012. – Nr 4. – P. 20-24.
 David, Anatolie. Monumentul natural geologo-paleontologic „defileul duruitoarea” / Anatolie David,
Viorica Pascari // Mediul Ambiant. – 2014. – Nr 6. – P. 21-26.

12.  Ghimpu, Vlad. O biserică de zid din secolele VI-VII de la monumentul arheologic Sobari (Soroca)
/ Vlad Ghimpu // Magazin bibliologic. – 2021. – Nr 1-2. – P. 141-152.
 Iurcenco, Natalia. Cum un edificiu realizat conform proiectului-model a devenit monument de
arhitectură (sau cu privire la autorul catedralei Romano-Catolice din Chişinău) / Natalia Iurcenco
// Arta. – 2017. – Nr 1. – P. 55-60.
 Moşin, Octavian. Rolul Capelei „Întâmpinarea Domnului” din Chişinău în formarea
duhovnicească a teologilor (140 de ani de la târnosirea sfântului locaș) / Octavian Moşin //
Magazin bibliologic. – 2021. – Nr 1-2. – P. 120-126.

13.  Nesterova, Tamara. Monumentele de arhitectură din Chișinău – între autenticitate şi improvizare
postbelică / Tamara Nesterova // Arta. – 2018. – Nr 1. – P. 53-61.
 Nicolaev, Gheorghe. Aspecte privind protecţia şi valorificarea vestigiilor din cadrul complexului
arheologic „Orheiul Vechi” / Gheorghe Nicolaev // Revista de Istorie a Moldovei. – 2018. – Nr 3. – P.
98-123.
 Ploşniţă, Elena. Golgota monumentului Unirii de la Chişinău / Elena Ploşniţă // Tyragetia. Serie
nouă. – 2018. – Nr 2. – P. 179-184.

14.  Popa, Alexandru. Frontiera Imperiului Roman din Dacia în drum spre Lista patrimoniului mondial
UNESCO. Probleme și responsabilităţi pentru cercetarea arheologică, protecția patrimoniului și
turism / Alexandru Popa // Plural. History, Culture, Society. – 2018. – Nr 2. – P. 170-184.
 Procop, Natalia. Moara cu aburi – un simbol al Chișinăului industrial / Natalia Procop // Dialogica,
revista de studii culturale si literatura. – 2022. – Nr 2. – P. 118-126.
 Roşca, Vladimir. Monumentul naturii „Suta de movile” – Fenomen exovulcanic / Vladimir Roşca //
Buletin Ştiinţific. Revista de Etnografie, Ştiinţele Naturii şi Muzeologie (Serie Nouă). – 2006. – Nr 4.
– P. 172-175.

15.  Şlapac, Mariana. Clădirea Parlamentului Republicii Moldova / Mariana Şlapac // Dialogica, revista
de studii culturale si literatura. – 2020. – Nr 2. – P. 103-110.
 Ursu, Mihail. Enigmele mănăstirii Ţipova (Horodişte) / Mihail Ursu // Revista de Ştiinţă, Inovare,
Cultură şi Artă „Akademos”. – 2008. – Nr 3. – P. 60-63.
 Xenofontov, Ion. Autentic monument istorico-cultural și spiritual / Ion Xenofontov // Revista de
Ştiinţă, Inovare, Cultură şi Artă „Akademos”. – 2021. – Nr 3. – P. 155-156.