ii

2.  Cheltuielile bugetare sunt finantate prin:
 veniturile incasate la bugetele publice provenite din impozitele
directe;
 veniturile incasate la bugetele publice provenite din impozitele
indirecte;
 veniturile incasate la bugetele publice provenite din venituri
nefiscale;
 alte surse.
 In functie de gradul de dezvoltare a tarilor:
 In tarile dezvoltate, aportul impozitelor indirecte la formarea
veniturilor statului este mai redus decat al impozitelor directe;
 In tarile emergente, predomina aportul impozitelor indirecte la
formarea veniturilor statului.
 Impozitele indirecte reprezintă prelevarile fiscale obligatorii
percepute cu prilejul vânzării unor bunuri, prestării unor servicii,
importurilor sau exporturilor.

3.  Trăsăturile impozitelor indirecte:
 comoditate şi cost relativ redus de percepere;
 lipsa transparenţei;
 cotele aferente impozitelor indirecte nu sunt diferentiate in functie de
venitul, averea sau situatia personala a celor ce cumpara bunuri/servicii
ce fac obiectul impozitelor indirecte;
 nu ţin cont de venitul sau averea personală a celor care le plătesc;
 nu tin seama de echitatea fiscala;
 caracter regresiv
 nivelul impozitelor directe fiind acelaşi indiferent de mărimea venitului sau averii
contribuabilului, ponderea impozitelor indirecte în total venit va fi mai importantă
pentru un contribuabil cu un venit redus decât pentru un contribuabil cu un venit
ridicat);
 afectează veniturile disponibile, deci puterea de cumpărare;
 se incaseaza la bugetele publice de la agentii economici (platitorii), dar
sunt suportate de catre consumatorii finali;
 au un caracter benevol;
 sunt supuse unor constrangeri de ordin economic;
 Sensibilitate crescuta la conjunctura economica.

4.  Clasificarea impozitelor indirecte:
 Impozitele pe consum
 Impozitele indirecte realizate prin monopolurile fiscale
 Taxele vamale

5.  Impozitele pe consum sunt impozite indirecte care se includ în
preţul de vânzare al mărfurilor fabricate sau importate şi
comercializate în interiorul ţării în care se percepe impozitul.
 Marfurile asupra carora se percep aceste impozite sunt, in
general, de larg consum.
 Formele impozitelor pe consum:
 impozite speciale pe consum = accize (taxele de
consumatie pe produs);
 impozite generale pe vânzări, care se percep la vanzarea
tuturor marfurilor, indiferent daca acestea sunt bunuri
de consum sau mijloace de productie.

6.  Accizele
 impozitele speciale pe consum sau taxele speciale de consumatie)
reprezintă taxe de consumaţie pe produs
 se instituie asupra unor produse cu pondere mare şi constantă în consum şi, de
obicei, cu cerere neelastică.
 bunurile supuse accizelor sunt de regula acelea a caror productie si vanzare
sunt supravegheate de stat; elasticitatea cererii in raport cu venitul este
supraunitara;
 consumul acestor bunuri accizate duce la externalitati negative
 sfera de aplicare a accizelor cuprinde produse ca: alcool şi băuturi alcoolice,
vinuri, produse din tutun, benzină, motorină, ceaiuri, cafea, autoturisme,
blănuri, bijuterii, parfumuri etc.
 se calculeaza
 fie in suma fixa pe unitatea de masura
 Fie in baza unor cote procentuale aplicate asupra pretului de vanzare
 au termen lunar de plata
 instrument pentru infaptuirea unor obiective de ordin social

7.  Taxele generale pe vânzări sunt impozitele care se aplică asupra
volumului total al vânzărilor.
 Impozitul pe cifra de afaceri
 Din punct de vedere al verigii la care se încasează, impozitul pe
cifra de afaceri poate fi
 Impozitul cumulativ pe cifra de afaceri
 se calculează la toate verigile prin care trece o marfă până
ajunge la consumatorul final, fiind calculat la preţul de
vânzare care cuprinde şi impozitul plătit anterior.
 s-a aplicat in DE, NL
 Impozitul pe cifra de afaceri unic
 se calculează o singură dată, indiferent de numărul verigilor
prin care trece o marfă până la producătorul final.
 dacă se calculează la nivelul producătorului se numeşte taxă
de producţie, dacă se calculează la nivelul comerţului se
numeşte impozit de circulaţie sau impozit pe vânzare

8.  Din punct de vedere al bazei de calcul, impozitul pe cifra de afaceri poate fi
impozit pe cifra de afaceri brută şi impozit pe cifra de afaceri netă.
 Impozitul pe cifra de afaceri brută se calculează în fiecare verigă a
circuitului mărfii la întreaga valoare a mărfii vândute, aceasta incluzând şi
taxele plătite anterior.
 Impozitul pe cifra de afaceri netă (taxa pe valoarea adăugată) se
calculează la nivelul fiecărei verigi doar asupra valorii adăugate.
 Obiectivul TVA il reprezinta livrarile de marfuri catre terti si pentru consumul
propriu, achizitiile de bunuri, prestatiile de servicii, bunurile importate
 TVA se calculeaza prin aplicarea cotei la:
 a) valoarea adaugata in fiecare stadiul pe care il parcurge marfa de la
producator la consumator
 b) pretul de vanzare din stadiul respectiv obtinandu-se TVA asupra pretului de
vanzare din care se deduce TVA aferenta pretului de vanzare din stadiul
anterior.
 În ceea ce priveşte cotele de aplicare a TVA, marea majoritate a ţărilor cunosc
două tipuri de cote:
 cota standard, care se aplică marii majorităţi a produselor;
 cota redusă, care se aplică numai unor categorii de produse esenţiale pentru
consum.

9. La baza aplicării TVA pot sta:
- principiul originii: se impozitează valoarea care este adăugată
tuturor produselor realizate într-o ţară indiferent de locul în care vor fi
consumate (în ţară sau în străinătate). Ca urmare, conform principiului
originii se impozitează şi exporturile, importurile fiind scutite;
- principiul destinaţiei: se impozitează întreaga valoare adăugată
realizată atât în ţară, cât şi în străinătate, pentru toate bunurile
consumate în ţara respectivă. Ca urmare, conform principiului
destinaţiei, exporturile sunt scutite, iar importurile se impozitează.

10.  Monopolurile fiscale sunt reprezentate de monopolurile
statului asupra producerii şi/sau comercializării unor
mărfuri, precum tutun, sare, alcool, carti de joc, etc.
 Forme:
 Monopolurile fiscale depline se instituie de catre stat atat
asupra productiei cat si asupra comercializarii acelor bunuri
 Monopolurile fiscale partiale sunt instituite fie numai asupra
productiei sau comertului
 Veniturile incasate de stat din monopolurile fiscale sunt
reprezentate de profitul aferent producerii acelor
marfuri
 Tari în care monopolurile fiscale aduc încasări
importante :
 Italia (tutun, chibrituri)
 Germania (alcool)
 Spania (tutun, petrol)

11.  Taxelele vamale sunt impozite instituite de către stat
asupra mărfurilor care sunt transferate dintr-o ţară în
alta.
 Taxele vamale de export se întâlnesc sporadic, deoarece
statele sunt interesate să încurajeze exportul.
 Taxele vamale de tranzit se instituie asupra mărfurilor
care fac obiectul comerţului exterior cu ocazia trecerii
acestora pe teritoriul unei terţe ţări.
 Taxele vamale de import se instituie asupra importului
de mărfuri şi se calculează asupra valorii acestora în
momentul în care ele trec frontiera ţării importatoare.
Această taxă are rolul unui impozit de egalizare
deoarece conduce la apropierea preţului mărfii
importate de preţul mărfii indigene.
 După forma lor de exprimare taxele vamale pot fi:
 Ad valorem şi se exprimă ca procent din valoarea mărfii
importate;
 Specifice se exprimă ca sumă fixă pe unitatea fizică de marfă
importată;
 Compuse se exprimă ca o combinaţie a primelor două.

12. Clasificarea taxelor vamale:
a) din punct de vedere al modului de percepere:
- taxe vamale ad valorem;
- taxe vamale specifice;
- taxe vamale mixte.
b) după scopul impunerii:
- taxe vamale cu caracter fiscal;
- taxe vamale cu caracter protecţionist.
c) după obiectul impunerii:
- taxe vamale de import;
- taxe vamale de export;
- taxe vamale de tranzit.
d) după modul de stabilire:
- taxe vamale autonome;
- taxe vamale convenţionale;
- taxe vamale preferenţiale;
- taxe de retorsiune.

13.  Taxele reprezintă plăţi făcute de persoane fizice sau juridice pentru
serviciile făcute de instituţiile publice.Au caracter obligatoriu, titlu
nerambursabil şi presupun urmărirea în caz de neplată. Diferenţa faţă de
impozite este că taxele presupun contraprestaţie din partea statului.
 După natura lor:
 judecătoreşti încasate de instanţe pentru acţiunile introduse spre judecare;
 notariale plătite pentru eliberarea, legalizarea, autentificarea de acte;
 consulare încasate de consulate pentru acordarea de vize;
 de administraţie încasate de organele administraţiei de stat pentru eliberare de
autorizaţii, permise, legitimaţii, etc.
 După obiectul operaţiunii efectuate şi taxate :
 taxe de timbru încasate prin aplicarea de timbre fiscale
 taxe de înregistrare percepute la vânzări de imobile, la operaţiile societăţilor de
capital sau la operaţiunile de bursă.
 Studiu de caz: Taxe vamale şi măsuri de politică comercială in Romania
http://www.customs.ro/ro/agenti_economici/taxe_vamale_si_masuri_de_politica_comerciala.a
spx