Alexandru marin tehnica filmului de la a la z

I NTRODUCER E
lncredinlind tiparului caltea ,,Tehni,ca filmul,ui de Ia A Ia Z$,
auto'r'ii au dorit sd puna Ia dispozilia citi'torihr o c,u'legere de te,r-
meni foriosiili uzual in limbajut d,e p,roduc{ie gi in li,teratura de spe-
cialitate. ln aces't fel, noliu,ni din dom,eniul imag,inii Ei sun,etului de
fiim, arl peliculei, al proiecliei, dis'eminate in lucrini elab,onate p,e
specialitdli cinem,atografice, sint reuni,te intr-un singu,r volum, aEa
cum tehnicile gi tehnologiile pe care le definesc compun un tot
unitar se,rvind acerl,aqi scop : prod,r.rclia cinematogr.afica.
Ne-a cai5uzit ideea de a rdspun'de inide'orsebi la doud ce,rinle ale
o'mu'l,ui modErn fala de sulsa de infornaalie scrisd : concenfirarea no-
ti'uni']or in perimetr,url esenlialu'lui pe de o parte gi posibirit,ateLa de
acces rapid la fiecare dintre ele, pe de ,alta. S-au relinut, in conse-
cinfa, numa asp,ecte conisiderate a fi esen{iraJe, nein,trrinrd in deta-
lii pe care cei interesa[i le gdsesc in lucr'drile de s,trictd specialitate.
Ai doiiea dezide,rat, ard,iat mai sus, ne-a condus Ia gr,trpa,r.e,a te,rme-
nilo:: dupa criie, iui alfabe,tic Ei de aceea s-a aj1p1s la r-rn vooabular
cinen,atogr,afic.
Inc,lude'rea in text gi a un'or cuvinte cu rezonanfe mai pulin
tehnice, c'Lun ar fi cele care se referd la produclia de film,e, ra atri-
buliirle membri.lo,r e'chipei de fi,lmar.e e.tc. nu constifuie, dupd p5re,rea
ncastrd, o derogare de la titlu. In conceplia curenta no,;iunile pe
care ele le de'fines,c se inscriu in limbajul profesional, fiind 'direct
legate de iehnicile gi tehnologiile cinematogr,afice.

,,Tehnica firlmutui de la A J.a zK retpr,ezintd p.ima incercare fd-
cutd 1a noi de a unifica terminotogia speoificd. Acum, pentru o sin,-
gurd noliune se fo'losesc uin€ofi rn-ai murte denumi,ri, Lnele prop,rii
alt'e'le improp'r'i.i, unele izvor"ite ciin pnactioa no,astrrd., alterle luate din
literatura st'raind. Terminologia pe care o propunem prin lucrare,a
noastrd poate elimina mu,lte con-fuzii gi poate fi un instrument util
pentru cei din produclia de filme, din invdldmintui Ei presa ,Je
resort.
un vocabular de specialitate, cal'e sd conlina informalii cre baza
privlnd im,aginea, suneiul, Ium,ina, pelicula g.a.m.d. este necesar pe
tot parcr-rrsul evo,luli'ei nnei cinematog,rafii, chiar de la 1N.ime,le
se'mne ale existenlei sare. El poate fi alcdtuit insd n,umai crupa ani
de experrienld rodnicd ai cinematografiei d,in fara re,sp'ectiva, drlpd
ce insagi ac'tivita'tea a g,eneu:at qi a ratifica,t denu,mirile ac,ordate unor
'ofiuni, atu,nci cind p'oducfia de firLme a de,r,-enit o p,reolcupar€ p,sn-
tru un numdr inse,mnat de cetdleni.
De aceea con,si,d.erd,m cd ,,Tehni,ca fiilmurl,u,i de la A la Z.; r,ine
la noi in
'ro,me'tul
poh'ivit, consemnind in p anu,l literatur-ii de
sp'eciali'tate stadiul actu,ar de maturizar.e ai cinln-ratografiei noagtre
nalioirale. sperim ca ,lucra'ea s6 r'eflecte qi prin conlinut acest sta-
diu pentru ca ea sii aibd utiiitatea pe care noi autorii i-o dor.im acunr
cind ne pregatim oa in sc*rt ti'rp sr ajungern ra b0._60 firnle de
lung metraj anual, cind miqcarea de amatori se dezvoiti continuu,
cind filmul capdtd r,rn ro1 ciin ce in ce mai ma,re ca instrument de
producfie Ei cercetare qtiinlificd.
fr.batcre <le la .eciprocitate, efect fotografic de expunere a n-raterialelor
foiosensibile cc se rranifestd prin faptul cd, sub acliunea aceleiaqi energii
hrminoase (E.t), se pot obline riiferite densitSli fotografice, funclie.de valo-
rile particulare aie iluminirii (.E.) si ale timpului de expunere 1t1.
se prezir-rtii .grafic prin curbele de densltate constantd denumite izoopace,
reprezentate in coordonatele 1og E. t qi log .E (fig. 1). porfiur-rea curbei pa_
lalelil ia axa absciselor corespunde domeniului in care se respectd legea re-
ciprocitS!ii.
Fig. t. Curbele de rcciprocitate
pentru densiliti constante
(izoopace).
ALEX^S,NDRU ]V .1"B,IN
^ .Accclerarea migcirii, efoct oblinut fie direct prin fihnarc, utiiizind o
frecven{ti_ de alternare a fotogramelor rnai mici deiit cea normald, folositd
in timpul proiecliel, fie i:rdirect, prin intermediul unui contratip, dlminuat
in lungime, prin micsorarea numirului de fotograme din sirul ce reprezintd
plai:ul filmat, ca urmare a unei copieri tiptice speciale, iri cursul cdreia, Ia
ayqn]te intervale prestabilite, se omitc r:ite o fotoglamd (v. copicre ,,pe
_ acceleralor, substan{d chimicd ce sl adaugd unei soiu{ii dc prelucrare
in scopul rnilririi vitezei reacliei chimice (de exemplu substanlele alcaline
cl.in solu{ii1c revelatoare, c,lor.ura de arnoniu din soiutiil,e de fixare etc.).
Accesoriu pentru aparatul de iluminat, dispoziliv sa,u ele,ment auxiliar
ca|c serve;te la fixarea aparaoului in pozilia de iucr"u, la modificarea for-
mei .,si
_
calita{ii fluxului luminos. pent"r'u aceeagi funclie existd mai multe
tipuri de accesorii: accesoriu pentru suslinerea Ei fixa,rea aparatelor de ilu-
minat pcrtabile 1a diferite inillimi : statir', tdlpicd, placd, pafta, consold,
furca, girafd,. clemd de fixare, ad,aptor gi brdfard, tije; tije-cot, levi ; accc_
soriu pentru modificarea fasciculului luminos : voleu, paletd cu bra! articulat,

(lrapel_ (negri), cliafragmii
-(iris), spirind, glotluni; a,crcesoriu pen,tru reducerea
ruminii : difuzor de lumind, sticld difuzantd, ialuzere, gan1""i" allerite, filtrucle lurnini ncurru ; accesoriu penrru -odiiicat"a
'.6;p";i1;"i'spectrate
alurnirrii : filtle cle lumina.
Acetofan, folie transparentd din material pl,asiic cu calitdti sfructuralec',eoscbitc privincl uniformilatea, omogenitatea, rugoiitaffi ,j;;lr"6efea, uti_lizaii. pentlu cont.urerea gi colorarea lmaginilor tifmului Ari-"ri*"fi".
Acomodare vizuarh, modificare a ochinrlui, in general spontand, care seproduce pentru ar
'cdea
clar un obiEct situat ia o inumita ii"lu"ta. Misuracapacitdi:ii de acomodare este dati de distanla minimd r; ;;;; se poate
acomoda ochiril. Acornoclarea este influcnta,ta de sta.ea cle
--oboscala,
de
virsta, de niveiul de iluminare, de contrastul'de iluminare.
. A9o-nerirc' pcrlccpere sr,rbiectivi a clensitalii optice gencrale a uneiirnagini fotograiice.
,. -
Agt"t de film, persoand inzesiratd cu anu,rnite calitali i'terpr-.t.ative,
lipologice, cle fotogenie qi vocare, utirizata in proctuciia ;;
-ili;r"
pentru
interpretarea personajelor fii'r:lor de ficliun,e inieosebi. t" i.,"ctiu cli pre_
gitirea de speci.aliLate, se
,
intilncsc actorii pr.ofesioniqti *"
-".irot"sioniqti,
ace$tia din .
ulmd repr.ezenti'rcl persoanc folosile oc'azio,nal p""L'" a conferi
roiurilor 1n'terpretarte o aurtenticitafe sporitd.
Acromat, v. obiecliv acrom,at.
Acuitate, mdrime folo-sitd pcntru cxplinralca capacitdtii unui materiar
l:t".:-"ll,lbi] d9 1 renlodncc r:ontur.uritc unci trmagini totoei*tice
'pci:ceputd
subrectLV rtrcpl" clilritatc_.,a accs,t.cia (Iig. 2) (,,.. cl,aritate de oontur).
punclc a cu..rintelor alese in vederea rostirii funclie de migcarea buzclor
actoiiloi din imagine (v. dublaj).
Adcptarea cinematograficE, prelucrarea unei opere literare epice sau
clram,ai,ice pentru a rezulta un scenari'u care sd perrnitd transpunerea ei in
f ih-t-t, aslfei incit intentiile autrorr-rlui operei iniliale sd fie exprimaite cu
nijloecc specifice cinematografice.
Adaptarea de impedant5, opera{ie cerurtd de necesitatea unr.ri transfer
lnlxirn cle putere electricd de la generaito,r (surse) h sarcind (de exemplu
cic la un amplificator la difuzorul conectat la ei) ; pentru nndeplinirea
acestui deziderat trebrLrie ca impedanla de iegire a sursei sd fie egald cu
cea de intrare a sar,cinii ; in goneral, adaptarea de irnpedanla s,e lnfd.ptuieg.te
printr-un dispozitiv special (transforrr:atcr de impedantd), pus intre sursd
.;i sarcin:i.
lldalrtor afocal, dispozitiv optic desti,nat modificdrii distan{ei fo,calc
r '.rirli l)ricctii', cu ajutorui u,nui sistem optic afocal (t'.). E1 poate fi (fig. 3):
Acuitate vizuall, v. putere de separ:atie 9i
D I unchi Jirrxite dc seParralie.
Adaptare vizuald, proces de alodjficare a
I I [* proorietdlilor_ organul,u,i ved"erii ln fun,elie de
€ I I ^n
rrr,odifircanea Ju,min,an{e or rsau a slimi-rld.rii de
€u
I ,l l.# culorare ca1€ i se prezinrtd (precum qi starea
€ I ilo finald a acesLui proces). Ad,aptarea este un fe_
nornent comgrlex. pupila regleazd mdrimea flu_
xuhli lu,rninos ce pdtnr,nde in ,ochi pe retind,
Fig. 2. curbele variatiel dcn- un'de ale ioc un ansarnblu de procese fotochi-
sitd.tii {D) pe linia de ieparafie mrce $r neryoase care ,asigurd posibilitatea dc
a doua. cimDuri adiacenre cu a vedea in oonditii extrem de vaiiate dc lumind.densitate diferiti: a
- neliculd na ,receiiii-un tirrnp cu ratit [Ttai nnare cu citideala; D-.pelicrrli ieali. a1?"..JE"rt'aJ'1,r..rirrarr1* sint rn,ai mari. Adap_
tare,a rla rtrocerea de la h:rm,ind la intuneric iciace in timp rmai i*def ir,ngat, cu cregterea sensi,riinalii *t i"i"i^ iar d,e la
intrr,rneric la lumind rnai a:apid, dar cu o pierdere de sensibilitate.
Adaptarea textului pentru dublaj, mtar,carea silabelor unui dialog in
vederea stabilirii unui texrt corespunzator in altd iirnbd decii
-c-ea
in care
a fost. exprimat dialog,ul on:iginal, iespectind, pe cit posibir, miqcarea buzelor
actorilor; mancar€a se f.ace de obioei prln -inregistnaiea'
unei oscilogra,rne
pe un film in vederea oblinerii unei benzi ritmografi.ce. operalia de
*acl,ap-
tare a textului este efectuati de persoane specializate, oapaibiie sd prelu-
oreze tradueerea dialogu,iui ast,fel incii si fie satisfdcuti coiailia de iupra_
Fig, 3. Adaptoare telescopice: a
- pentru
focale: Ho
- planul principal anterior al
iivului; fli - planul principal posterior
mlrirea Cisiarrlci focale; 0 * pentru migcorarea clistan{ei
obiectivului; fli - nlanul principal posterior al obiec-
al sistemului optic format clin adaptor 9t obiectiv; Flr.
Fr- focarele lentilelor adaptorului; til f"; - fl; -t,- distanlele focale ale lentilelor afapto-
rului; f'a- alstanla focali a obiectivului; ij- distanla focall a sistemului optic format din
adaptor g' obiectiv; ei - unghiul de clmp al obiectivului; (, - unghiul de cuprindere al slste-
mului optic format din adaptor 9i obiectiv.

nt'iLritor (r'rn siste'r terescop,ic, crispr-rs in fala obiectivurui, conduce ra creqte_
lea distanlei focarre, l; > f;) ; rec)uctor (un sistem terescopic-inversat, dis_
pus in fala obiectivului, _
concr'uce ra scurtarea distanfei t""rr"
---il
<"i,Din punctul de vedere ar- formei. oiopirior, aoupio."i iil,'.rr ii,Li" fi sfericsau asferic (v. adaptor anamorfotic --i iirt"* telescopic ." r""iii"'"ilindrice).
li'daptor anamorfotic, dispozitiv op;tic destinat mo'dificSrii distanlei fo-cale a unui obiectiv intr-unur din cere- aoua p-tanuri, ;;i;;;;i Jau verticar,cu ajutorul unui sistem optic afocar-asferic ito.-it'ai" i"i,til"-cilindrice),caracterizat de prezenla factorului de anamorfora in-
"in"m"atog.aiie
,"tttliizeaza pentru oibtinerea obiecti'eror- anamorfotice destinate unor sistemede cinema 1r'. obieitiv
""u*tr].ii"l.
-
r-i
^lim.re
si proiec{ie, in general,adaptorut anamorfotic este astfer oii""tit (iG ;) ';.,ii"i;"';i;#r
vertictrisd,.nu- infiuenleze unghiu]. au
",,rpti.ra".u
ur' o[i""ii"..rr..ri, ;;J;;;"tete sareaclionind ca lame plan-pararele, ii" i" pL" orizontal sd conducd la crestereaitnghiului de cnorindef'e 9i coresp"ririior ra scurtarea djstantei il::i;'lobiectivului de bazd (fig. r), i;;;i;J-i;'".i"t "pi""'ii .T,r-'i'i!?to" oro"urreducdtcr (rr.).
Fig. 6. Schc;na op{ici a adap-
lorului stc;coscopic cu oglinzi.
0bixtive
:'
virtuole
Agent de developare, substanfd chimicd conlinuti in levelator care cle-
Lermind reducerea ionilor cie argint din l-ralogenura de argint a emulsiei
iotografice expusi la lumin5. Pot fi clc naturd anorga,nic;i (sdruri de fier,
rranadiu, titanit.r elc.) sau organicd. cei de naturd organicd au cdpdtat o rnai
mare rdspindire practicd. Majcritatca acestor:a apar:{in cornbinalii1or aro-
matice. Propriet5;lile revelatoare se datoresc anumiior caracteristici de struc-
turi date de prezenla unor grupdri active Ei de pozilia 1or. Dintre agcniii
de dcvelopare, cea mai larga rdspindire au cdpdlat-o merto,1ul, hidrochinon:r
gi fenidona, pentru procescle de developare aib-negru, ;i TSS, CD2, CD3,
pe ntru procesele cle devetropare cromogend. Agenlii f closili la clcvcloprre :i
c|ornogcnd au o insugire in p1us, aceea de a f crrna colotianli de si:ricza
substrectit'5 cu compoltentele de culoare (v. deveiopare crornogend).
Agent de fixare, substan{5 chimicd conlinuti in soLr-r!ii1c dc f i:;rr.r
cal'e are proplietatea de a dizolr'a halogenura de argint din ernulsiile foto-
grafice (.". fi>raie). Dintr:e solven{ii halogenurilor de argint, in tchnica prelu-
ciirii pcliculelor cineir-r,itoglafice sc folosesc aproape iu exch-rsivitate tiosut-
latul cle soCiu si dc arnoniu. Acestia, in concentra+rii suf iciente, clou cr,r
halogenura de argint o serie de combina{ii complexe, greu disociabile, inco-
ioic qi solubile in apir. 'f io.sulf:rtul de arnc,niu este prele rat in proce scle
re.pidc cle p;:eiucrare, f;ilc.l un clizolvalt mai activ.
Agent mixt de developare, substanld ::evelatoar.e care ln combinat,ic
cu a1ta, in propor{ii convenaltilc, intr-o solulie revclatoare conferd acestcia
o vilezl de developare superioarri sumci vitezelor de developare a agenlilor
componcn!i folositi individu,al, in aceleagi condi!ii (v. superaditivitatea
revelatorilor). In mod obignuit se combind un agent reductor cu funclic
.acrda (polifenol) cu un agent reductor cu {uucfie bazicd (aminofenol sau
fenilendia:nind). Exemplul cel mai tipic cste combinalia metol-hidrochinond.
Agitare, plocedeu de asigur,are a unci pcrrnanente circulalii a soluliilor
cle prelucrare. 1a suprafa!a emulsiei matcrialelor fotosensibile, respcctiv a
peliculei cinem,atografice. Sc realize,azir o intensificare a schimbului cic
substanle dintre emulsie gi masa solu{iei ,si prin aceasta o re.ducere a duraici
procesului. La developare, lipsa sau insuficienla agitdrii duce I,a apari!ia
defectelor de developare (efectul de bordura, efectul developarii dirijate
etc.) ca::e provoacd scdderea calitalii imagiuii cinematografice. La masinilc:
clc developat in care se prelucreazd pelicula cinemartografi,cd, agitarea solu-
liilor se cfectueazd prin circulalie cu ajutorul pompelor. Cele mai bunc
rezultate se oblin prin trimiterea sub presiune a soluliilor, din loc in loc
(plin jeturi), dircct pe suprufafa emulsiei peliculei (fig. 7).
Agregat de difuzoare, sistem constructiv care inclucle doud sau mai
nuite difuzoare astiel alese incit ieproduceiea sunotului in spaliul respccliv
lli
t-
0b'recliY
oporot
,l i1
u,
.- L"l t
c; ir,i
i'u
.,- l,t :
-
L
:-tirnrarltrla !
il
'r 'lti
i,.'
Fig. 4. Schema corrstructivd a
adaptorului anamorfotic.
Fig..5. Trascul razclor prin obiectirul ana_
morloltc: a -- il seclirrne veriicala: b _ ir,
sectiune orizontald.
Adalrtor stereoscopic, clispozitiv optic destinat procecleelor binocularc(tridinrensionate). poaie ri: atlaptor stiiiZltropic pr"tii-jiiiri, cina inles_negte procesul de captare. a imaginil0r siereopeieche (v. forogramd) pe osingur'5 pericula. oe bbicei, .;t";;--;;;"; g;t"pt.ii-"t"ii'"i]uii'_ fis. 6),cu posibilitatea corectd-rii,bizei binocurare- prl"
".oaln"'ir"u'-""e"hi"rri dintrecele dor'rd ogrin-zi ; ad.aptor stereoscopic- p"itru proiecfie, atunci cind i'res-negte procesul de redare a fotogramelo. ,te."op"."che de pe o singurd peli_curd. Este fie un sis,tem catop-iric, rie unur
-;i;pi;t"-ip;;Jai#)
",,,
rrrribinoculara fixi.
A'dmirristrator de-film, membru al echipei de filmare, corabor.ror. erciirectorului de film. pr.ob1*me,le ;;--";d ii' co*rpetenla acestei funcfii sintiden'Lice cu cele ale sefiului q" p.qa""ui iu deosebirea cd e]e constitric ,ndo'eniu cle rnai mica intinded.- I;;;&iiens, unul sau mai mur{i .drni-nistratori de fiim sint coordonali de un .;J cb productie.

10
ll
sd fie _uniformd pentru toatd plaja de frecvenl5 aspectrului audibil. Este necesai ,ioi
*uf", 'in
cazulfolosirii unor difuzoare Oe putlri^'ma.l"1""um ," ticele din sdlile cle cinematograf). Cele mai indicatepentru
-cinematogr.afe sint igrebatele- cu irei aifu_
_z.3.rrq,e]e9-lroclinarnice, unul de -"ri _"r", cu radia_r,ie otrecta pentru redarea frecvcntclor joase (50_5,0,0 Hz), altul de masd mrca, pentru frecventele medii(50-5 000 Hz), 9i attul foirie *i",
-
""
-cimera
ae
9?T^p-rele pcntru redarea frecvenlelor inaite 1S OOO_
10 000 FIz). pentru ca spre fiecare aiiuzor sa se
indreptt-' semnalele cu frccvenlef"
-p"t.i"it",
agrega_
tul cle difuzoare este prevdzut'cu f-lftre
'eiectrice
de
separalie, formate din inductante qi capaciUli. Difu_zoar,ele intr-un agregat trebuie ,a ii"^
-*""tate
citmat aproape unul cie altul si sd fie conectate clinpunct de vedere electric in faz6 (fig. S)
!'i{. 7. Schema agitirii cu Amestec de imagini prin proiec{ic, procedeu de
f*Tl,Xf[ti"J,iTl;;illy copiere optiti prin proiecIic frontala. in'regim foto-
cu'ir;_2 _ p"i;JiJ;. e , grami cu fotogrami (v. copierc optici cu ecran), a
.onou"u;'7-"n,;*;t.- doud sau rnai multe rratsriale sirnutian,-in vederea5
- duze.' oblinerii unc.rr i'ragi'i tr.ur:.tc
""r, "o-li.rate. Mate_
- :. .,. .,rialele de copiat, aflotc ll rlispozilic de reguld subfo.rnir,de irnagini pozitivc', sint l,ruii,:iii""iri,i. gl ,,,i'i.i,r-t,i.",.,I iparatelor deproiec{ie pe un ccran, rle urrrle
'.itin,liitiiii;r sirrt irrr.cgistratc pe peticula vir-gind, sub fo'ma rrc i'rgini
'initt,,.crr,ijiiLit'.rr
rrpur.rrtului de frlmat. pc eceastdcale se pot obti.c sup'iirrrl,r.csi,,,ii, i,,ili,,,:i Irr sihir,rbrrc" ail:e"iiei qi sensuruitniscirii (rnt.cnind unul s,L ambcrc ,,jiir,t.'i,ipr;;#ftji #i!!ir'ii,".r, copiericuschimbalea ritrnului nri;cilii fOcpiasinii-i,r mocl individual qi inega-I unulsau arnbclc'ratcrialo cre copirt, irie".i.,i o copiere,,pe sdrite,,), copieri
:: ::il:. opticd (prin _aiegerea coresp-unzritorrc_ :r por{iuni10r din imaginileoe copiat care urmerzii.a
.gc alnestec.r), ro.urgintr 'in ncest i.op-'t, modifi_carea clistanrei cre oroiecrie, schimbnre,-r;b;;li";i;."'i. p.""Y""tie gi/saufolosind cageuri -si contracaseuri in tata- orriectiveror cle proiec{ie etc. (v. ter-
rrrcnii), toate acestea putind fi realizate de sine stdtdtor, sau combinirrrl
<liversele^ procedee intre e1e, de unde pot rezulta noi metode, pnactic neli-
rnitate. ln ma joritatea cazurilor, imaginea trucatd sau combinitd poate f i
obfinutd printr-c singurd expunere, ceea ce face mai pulin criticd pioblema
.-;t:Lbilita!ii pozi!ionaie in interiorul fotogramei.
Arnestec de lumind (in procesul de filmare), folosirea sirnultand a unor
r;Lrrse dc luminir cu difcriite temperaturi de culoare. ln cazul filmului color
ilrneslccul de lulnind cletermind dorninante cle culoare ce nu pot fi core,ctate
iritcrioi. Opcrntorul cie irnaginc core cteazi ,aceste rlif ei.cn{e cle terrrperaturi
rie culo:irc, IclosinC frlLle dc conver-sic co.r.esp,unzr-tlcrar.e, in ccncor.dan!a cu
c:ruactc:'istici le pcliculci.
Amors[, 1
- noliunc referitoar-e la coapozitia
dintr-un dotaiir-i
- cel mai aCesea un personaj vdzut
in prinr plan, in limp ce elemcni:r:i pl-incipal a1 ac{ir_rnii
:rccLrndilr"e. in scopul sugei'drii proiunzimi; si sublinlerii
pi'-..nur"i (iig. 10).
cadrului, constlnd
din spate
- situat
se afld in planuli
aciiu,nii din aceste
B
Fig. 10. Atnorsi: .4-personaj
in amorsi; .6
-
pcrsonaj
p ri nc ipa l.
2
- bucdli de peliculd fdri imagine, in lungime de 1,5 ... 2 m, care
se ata;cazd ia capetele bobinelor diferitelor matericrle cirnematogrra,fice (ne-
ga|ivc cie imagine, negative de sunet, pozitive intermediare, contratipe, copii
pozitive etc.) pentru protejarea portiunilor de inceput Ei de sfirqit ale aces-
tora. Se protejeazd astfel capetele bobineio,r de zgirieturi, frecdturi si rnurdd-
rie 1a derularea qi incdrcrarea materialeion in aparatele cinernatognafice.
.Amplificator, aparat electronic oale pr.oduce o r-trdr.irc a tensiunii sau
puterii somnalelor eleotrice aplicate la intral'ea 1or.
Amplificator de audiofrecventE, ampiificator destiinat scmnalelo,r eiec-
trice cu frecvenle ,cuprinse lntre 50 si 15 000 Hz ; a,rnplificatoarele de tensiune
(numite gi preamplificatoare) pri'rnes,c tensiunea micd iivratd lor de tra,n-
sductorii cie captare sau de citire a sunetului (micr,ofon, cap m'agnctic de
redare, fotoceluld, fotodiodA), adnrcind-o la valorile cerutte de amplificatoarele
de putci'e, crrc o preiar-r ; arnpiificatoarele de p;utere din sdlile de cinEma-
tograf furnizeazir difuzonrelor puteri de ordinul zocilor de wati.
Amlrli{icator de control, I -
amplificator de putere de audiofrccvenld
care furnizeazd se.mnale electrice difuzoruh-ri destin,at opera{iei de controi
a1 unui proces de inregistrar.e sau red'ar.e a suneriului (in cinern,atogra,fie
1a postsin'cr.on, mixaj, proieclie etc.).
2
- amplificator din instalatia de inregistrare fotogr,aficd a sunetului
care c15 posibilitatea evalrirdrii pe cale auditivd a parametrilor fonogramei
chiar in rnorncntul inregistrdrii ei.
Amplificator dc inregistrare, I
-
amplif icator care preia tensiuniie
electrice de audiofre,cvente corespunzirtoare semnalelor eleclrice ce vor f i
A
Fig. 8. Agregat dc difuzlare:
/ -, difuzor. pentru irccvenle
inalte; 2
- filtru electric: J_
di[uzor de frecvente joase.
Fig. 9.
mestec
fle:1,
iecl ie i

I3L2
illcgist|a"e pe banda magnetici si fr-rnizeazd puterile necdsare alirnentdriicapului de inregistrare j afe Ei rolul cle a corrccta caracteristica cle f,recventda sennatului cale va fi inregistrat in seu:rsul u".""i"a.ii- iri;;:";;r.r'#ii:(pentru- a. cornpensa pierderiie datorii:r--""i"0"-"e;";;rit';i :l;ctului ca_lrulr-:i. dc in:. gistrcrc) conror.m rronnejor. irit"rr-ragij,-r"r" .oi"'origtura schirn_bul ric bcit:i j.rr.e6istrate.
2
-
ampiificator. din instal:alia cle inr'.€i_strpre fotografici. a sunetului,cu u.mdtoercrc functiuni: amplificd semnalit d" o;;i;l;;;vJn1? Er il tri_
'ritc transclucrorului '
clectrome?iri"
"r
"
-"auratoiurui
-ae *];;"d
; asiguriccinpensarea piercleriror de. frecven!d inalte specifrce siitemuiui"'de inregis_lr':rr^e fotog',Iic (cnincreristica de r.ecv".'rta a ampliiicdrii prezintd un'irfcle 6 clJ lu f.r cr,'r';r1r
,cte 6 000 Hz pentru peric;Lrta de 16 mm si de B dB, lafrecverta cic u 000 IIz pentrLr cea' cie
-:i '--1, limiteaza spectrul cle frec_-;cn(i al sr:irrirrrcrri. lurrio 'ur.imisc rirot]ulitorirt,ri to- t-";;;;id frecven!a(it 01-i0 Iiz lrr Iilrrr,Lrl clc 135 rrirn).
Arnplificator dc Irrnrinir, ;r1.xrr.at crcclr.orric bazet pe efectul fotoelectric, ceir1,'ocii.rcc' l. ic';irc (pc rrrr , r:r'..) sr'rrl,,riri rurrrino.s ,,prio"l- iiL-'to irrt.r...,sirot'iirilu-i inlc'nsit:rtc'1, 1r'irr lrrl.ii'c'lr rrrri,i srrr.sc, scplr.atc rlc ener.git_.. Ii-r
iliczcnt, se |calizcazii lrrrrltlilir::rtolrr.r,clt, luiltjrrir (tiu.u.itu un Cocficic.nt cil_iitnpiificare de 30 000*50 0i)0, t'rr'c 1rc'rrrit iilrrrrrr.cl i,i rii""iur:i ii.' ilrrrr-rirra."sciizute . cleoal'ece se iui'cgistlc-tz -r '.r
t |r.s1cir:u rrpirrcDlii ,a scr-rsibiliti.lii peli-culci utilizate, echivarentll ciu cir.r.lr JJ criur:r.rrgrrro 1lr pclicuierc arb_neg::u Er7-8 diafragtlc la cele co1or.
Amplificator de redare, aparat clccilon'r: <.rr lorul rlc a amplifica te'siu_;rca ,cleciro'motoar'e pi'irnitd d.e la capul rlc r.i,tlrr.r-, ,u"g,-r"i;",--oi*-cnr,.lind cuprectide|c flccvenle]e joasc deficita'rc-in cri'actclistica clc- lrccventd a redii.ii("') si partial lrecventcle inaite. Pentru a tecc' p"iirrir'i.iri,"triitialiorrat 1iintl'r"rational cie bcnzi
,
inr"egistratc, ampilficatoar.clc clc r.cclal.e ilLl o ca1.ac-rcii:;1.icir c.lc flccvenla standarclizatd- (fig.^ f il.
ri,'lt,r'rininatd a fazelor separate aie rnicirii obiectului, in conditii de ilurrri-
r.ric coillinui sau discon,tinua. In sistemul de televiziune, valorile de stld-
lrrcir-r-- clil imaginea opticd se translorrnd in 't'a1ori de curent eleciric, prin
i rr it ltrrciiul explordrii. Principi,ul explordrii (baleajului) constir in an:rliz:r
r,rrcccsirrd a clementelor imaginii intr-o ordine gi cu o vibez;i deterrnin:tc.
('.'l nrai frecr-ent, explorarcir irneginii este : progresivd sau intre{esr-rtd..
Alalizor de culoare, v. instalalie eiectronicd de elalonar.e,
Anastigt-lat, .,'. obicctiv anastigmat.
A:lastigmat asirnetric, v. obicciiv anastigrnat asirnctric.
Anlstigmat semisimetric, v. obicciiv anastiginat simetric
-., irne tlic.
Anastigmat simetric, v. obiectiv anastigmat simctric
-;;irnctric.
Ancoqd, dccuparc a unei por'liuni de circa 2 cm de pe marginea mat:-
iialclor primarc cincrnal,ografice (de obicei negalive cle irnagine) lird sd se
ljunga la pelforafii, carc scrve5le la conianda schimbdrii luminii de copicrc
la magina Ce copiat. Pe marginea pellculei se sprijini o rolii me,talicd care
la pdtrundcrcr in ancc5d inchidc un ci,r'cuit elociric pi etnitc un iinpuls care
i': ci..rtermine schi;lbai'ce luminii cic copicre (fig. 12).
Fig.12. A"lcoiii tc pciiruli:
1 - pcli rri. ; - .rtc... '
3 -- rol:i rrt'lelir:.; .l - I,rrnft
(le sprij iil ; ri r.sort ;
6
- conrlrrcli-,r clcciric.
,{ncosez5, dispozitiv mecanic cu ajrrIor.ul ciLr.ui:r
('. ancoid) pc margine a matcrialclor cil)cr nlLogr-rficc
spcciel ncgatir"'g de imagine).
Animator {ilm, spccralist in prochrclil I'ilrnului cle anipalic car.c rcali-
zcazj. prin clive,r'se rlodali'ui!i, efecl,ui cic unirrrarc a unor descne, carloall,
pdpnsi etc.
Anima{ic, cornplex cle p'oceclee prin crr.c se realizeazd, in fillnul cle
animalie, eleciril de miqcare. S,L;ccesiunca rlc iinrgini ce reprezintd dcscom-
punclt: a miqclrii se rcalizeazd in atitea f tr;u c cjte sint necesare astfel ca.
plin procesul cle analizd Ei sintezd (f iIrnlrce fologramd cu fotogrr.amii si
proieclie) si se rcdea miscar.ea, rcspectiv inte rpri'laroa doritd. Anirnatia
nu estc numai o dcscompunere tnecanicd a iirzelor migcdrii, ci, in primul
::ind, o intcrpretare art:sticd, rcclati cle cl'celrrrul ci, de animator. ln functie
cle particularitdfile diferitelor tehnici si proc'cclce, cxistd : animali:r prin car-l,oaue decupaie, compir-rter, desen, ecranul cu ace, f Iuorescen!d, grelnra,
obiecie, p:ip,usi, pic1,ura, piastilinii.
sau scirri-
sau semi-
Fiq. I l. Caractcristicije Ce frc_
crcr:frr s{andird ale rrruliii-
calorulrri Cc rcdarc pclrlrir di_
lcrile riteze ale benzii.
.Arnptrificator de reducere 2 zgomotului rle fond, arnplificator c,ale l,.rr.ni-.zcazd tcrsirinea eicctricd .n"c_eyr! dispozitiveror de reclucere a zgorr.tcio.cie fond (v.) in cazul inregistrilii i"t"eiii;"-" sunetului-
^ Analiza mi;cIrii, totalitatea opera{iilor
Iazc succesi-".e ale mi;cdrii, mateiializate
se realizcazi anco;elc
dcstinete copici'ii (iir
efectuate pentru oblinerea unor
pe peliould sub formd dc f oto_gr:!rne. Pr.incipala opera{ie tehnologicd
:lnaliza nigcarii este filmare,a. analiza'
ir-rlograf ict ea succlsivl 5i cu o f::cc,,,en;ij
cu ajutonrl circia sc rcalizcuzi-r
cinematografic.l are dcci loc prin
(rr. f recven!:i cinematogra{icii) birrc
i5C.inmlt
l61nn*

l4
/rnimlrie de obicc(c, procedt'u in care m.i$carca sc rcalizcazd sub apr-t.at, in timput fitrndrji, p"ii, alpr.r.rl"'lfi*t"r"i;;;"";il#iJr: ,".p"",r,r",at.ibuindu-ri-se astrer'.ortte.r{nin"rll'?r"i'r= cete' mai,ii.,,;;'; surprinzd_'Loare posibiritati cle rnterpiece-rj'i;.oilffi.re cre. inesaje
Anima{ie de p'pugr, procedeu realizat pri' animarea sub aparat a per_sonajelor in volum, in'tlmput iilil;;.'il perioada premergittoaie se reati_r:c:rza, sprc csrrrplu, papugilc <ct;n t*:,ri, crr.rciuc.."";i;;,-;;;s{.ire, cl.c.),ttupa schi{ele dnte rlc.pictor, pre'azinclu-si posibiritatca articuld'r corsLruc_
i'.'"i,;i :il:':;,,?'"5,i';i"f:Tf[:;;i;' l; ;i:; t'cr inci:-ii rii,'"."'!a ," po",n
Animaiie fiuorescent', p'occdeu pl'in crric crcrrentcle ce urrncazii a {iIiirt:atc sil,'. itcoD.,:.ilc cu o subsllr:rtir .1.;,,,,,.,.r,.,.,,1,,. I,,rrrrcl;rlul gi c;1..1a;:robicr.te nl . .:.,,;rL,i t ;n,l r:.psitc ;;,;,';it:, ii,',..;,,r,.,,g,,t."r,i,r,.jr-tif ,n:r.c, 1iintliluminrrt 1,lr'intr'-o su,.sa .1.,_ r.i,ri,ltii- iill,.,,,, iolcir,, y_,clrcull ipcciaia 1a ilri_gis'"r'a :ririrrll .i;ilcicrt' vrip:;irc .,rr
'r,,r,,ii,,,,'t,i,
tt,,,i,.,,,.,,rr1,,,',,"i,;;;;,' pozi!ie:, c.l:r
;'i,,fjiilir.."r.
). Iorrg'rrn.rir' c:;rr',',,,,liiiillt,, rlrrl,t c.nccp!ia u'r:-r.itii ti.:
Anilnalic irr plilslililr:'i' l)l ()('('{l('' s:rrrillr. r.rr tc,ir:ricir ctlui cicsc.is l;.ii'ticolul :rrrirr,lrli:r I,r.iir I,i( :rr;r ,.,,i,".1,,,,1,',i, r rr r,lift,r.r,rrto.',i,
-1,,
accst ci.J,matet'ialrrl 1., (.r:{, , ,,., r.!lr(-jt.:, ,,,,i.,,,,ii,, ,.,1,. l)l:r.;tolina. .Jcrjunrul l)roc!_lleu]yi r
' rr,:;r, rir i :1 l rl , 1. i,' . ,, i,ri',,'1i,,,,, il lri:ni r.efilrrra:.i. 111. fi n. .,.r .yr sC r..::,,r1.| . i,r..r ,, ,r.rl,r lri, .rrl ,l,r 1,1:rsr: i:r.:.
,r._...r-
Ar:irrr:r(ie rirlirrrrii,. r.r'()( ! (r, ir Ir"irr (rirf(' ilnilgin'e cle pe accto.'ane rc-plc;4irltit t.lilj'lrtL'lt p;rl{ililit r, r,i"t',ilii,,l',,,j'",.rr" claioritd u:or rliscdii sr-rrli_irr'nLrr|r', .rrlirrrrir' ;rlir l;rrrrr';rrrr*r', r,.,,''rfociil- si;i;';;;;;,'i.';d"" efectullltrimllit.i ( r):rliri! t(..
Arriririllio pc ocrililur .r :rco, ,: .r.. rlcu pl.in car.e anilnalia sc rl:iri:.rce:iicu .jrrto.ul rrcclor infiptc..i:r .i:rrr'rrri 1u'
',,'lrtarrE"td
; prin ir:irtarca slu crbo_''j:.:r l.r'. lu:.,:rre rlilijellt. ifi..r'.r,. '' ,',tll,l:r ceoc,.clc rr...;ir:.J, i:r ..i:nc:ircic pozi!ia lor, r-r.rodificat5. clc la fri,,g,j,i,,,,,']" fotogr.ama.
Anima{ie pe rreliculE p-rocedeu prin care.. animatorul cleseneazd gi pic-i.:;iza fotogr"aini cu fotograma clirccl p.l i",fi.ufa
A:riii:a{ic Frire comp*ter,. p1.i;ss..' p.i' care ani'ralia se t.celizcaziifihnind' inraginc cu irnagine, trrininiscl,r:lri'ului tub crrodic, co,ranci:iir cjcimpuisurile pi'ovenite clintr_un ;;;;,.;hr. ';.o3;r.amat in acest scop.
Animalrie Frin carto^cne dccupa{c,..picccclcu cie^ rcalizi,ic a rni;clir iip:in inie::n.r;i'.r! pcrsc:l,rjcroL' r.rrizet,' , ir crr:.,"n".''In";;;ri';"p sc d. s._,...,:l ,,
. ll.l ::rrii ,prjncipilclc fazc i:.
',,,,,.*,.,,
sau pr.jncipr)cle 1r1s.11 ;;,,.s-'rDr!3tului (c:rpu1, cor.'pur, miinilc, picioarc.rc, sau crivcl.se sLibalsarnr;1.
'r.L'rttti :rccinisin), npoi sc- clLr.i:ocazi i,r
-cert"",
cu posil;i1i:e.ct, ({,.)j/:: c::..(i. a so ar.ticulr lni:.c
_cle 1r.r'r. sirmrr
"L.y.
." i" i;"ri,"."b .l.p;r:.,rt,:t ,t..fihnat, p'in rnociiicarea pozitiilo;: cu.,'e;seroi
.nl.ti, o"pi''
""iiri"!to.i" p.c_strbitit.i, ctc * o rorogr,a'rei l" irti, ;i;.:-.r""ii"iii""ii*',ie;;.'.;: r.csp.ciiiirr:irna!i:r subiectului (fiS. i3).
A;riiIa{ia prin desen * sau tleselul anirnat, proccdeu pril ctic a;ri-;r'ilia se icalizeazii irri'ciescn:rr.ca rie-c;..ei fazc, rni;carii ciiio i{)i)i st-:ilmcazj. foiogr':ll-ra cu ior;cgram,1. lri ;;;l' scop, in Jiinclie cie car .cLr.r..l
%x
JL
Fig. iil. Anima{ie prin carto;rne decupate.
si co:npicxitatca migcdrii (r'cciilinie, onduiatolie, dezordonatd, sa11,uli, accc-
lciati, deccleratA etc.) se clcscneazd capetele dc expresie care se coiitple-
icazd apoi cu fazele inteirncdialr', rcciinclu-sc astfcl toatc pczitiilo rrriSceirii
in atitca desene cite sint r)eccsarc pentru a reda cit mri vericiic curlctc-
lisiicilc ei (fig. 14).
f
?.
Fig. 14. Anima{ie prin dcscrr slu clcsrn anirrat.
Animr{ie prin gravurE, procedeu prirr calc pe peliculi neagrii, rezultati
piin voalale qi dcvelopei'c', silu pe strahrl clt' tui; ori vopse a aplicatc pc
pelicula tl'lrnsperenti, se rcalizeazd plin zgilrcll ci,,scnul cc ploduce efcctul
.i^.ni'no*ia
.4.nima{ie prin picturi sub aparat, plLrr,c.lcu ce cons{d in realizsrea
ir^i'.cgi'aid a i:ci:sonajelor;i glaficii filmrrlrri 1;iir-r piclurd, sub aparatul cir
fiirnat caie inlegislr'cazd pe pelicula, iotog;'rlrni cLr fotogrand, transformarc:L
cxplcsici siLu rnigcirii persocajclor in Itrnclie cie dramaturgic. Acest g.-r'
plesupune, pe.ntiu reaiizatr-.r. talcirt de cxccl.rlie:qi un rt-rare tol'urn cle r-nuucri.
lntrucit sub apirat se lr-aiizc:zd nu numri animalia, ci giaf ica complcti
a filmr-riui. Neajunsul accstui plocedeu const:i in faptr,rl cd pictura realizai5,
care sc transfornrii pelinanent sub mina piciorului, prin stergere qi complc-
iare, nu sc poa+,e conscr'..o gi nici reprorluce in caz dc penal'c:l mltcrla-
lului fiLmat.
')

It;
t7
- A'ima{ic sutr aparat,-rnebodS p.in care. anirnalia se .carizcazrr pc.t.:rilr.rc gc-nuri ate fihrului ctc anirnaie roaouEi, piA;;; i"L.iiti"a-"t..) direcL
i:,,fl'.:;:.'::"l.,dc,Iilmare, il i"i;;;:;i;t"'#"ii*p -di;;;"-';;;;;ea
a doui
-l.nseneu. v. inldnfuirc.
Antiplanet, v. obicctiv antiplanet.
Antivoal, substan{d
_
chimicd care se qda-uSa unei solu{ii revelatoare1:.r1'ru a irnpicciica der,-cropar.ea
-.ri"r,J"ro]"
cle .haloge'ura c,le
'arglnt
a uneicrnulsii fotograrice neirnprciiorat" ra r"-ira. ointie-s-ubsiti,rlJi""u",.tiuoar, cea:t::Lr crinoscul.ir csie hr.ornrrm .tc purer;u.'b -;;;ii,.t""
,ir-,,"lir.a iin acc,rstasubstnnta inLil'z.c formalca voalultr^i, faiii'a modllica in :nod se.sibil vitczacic cie-;clop,r'c sau asnccrui rtnagiriii. s""pJt {olcsi gi substan{e antivoar o1.-r;r.ni(-'. (a b. nzorr.ia,,,rf i: ;'i;;-;.,;rii',,,1r"2'orur c:c. crr.. aciioncezii rr,urrru'i cner"gic ciecit broin',r'a cle potaii".
-r-r=tiiiir."r 'iotl*ittu'
oiili,ri" joasa i,.sclu1ii1: rcvelatorre foarte e'rcrgi;, l;i";r€ i" pio."..r. "it"*al.r"rop"r"
t"t:'.ir,oclaluri inrlie sau i"
""r"i- ai,,.i"i:,.il"i: .i,..,.i,1"'i,r".)"tlirll.," ,r"1.._i .:i r..: e rp:lrtL'. drr-ciopar., r,,
"ii,n6i1
,' ,,:;.'r'
'
de filmat, asociatie tlc si.,;ft,rnc o1rLit.c, {)l.gil1)c, clispozitive sicies'Ll'ate
_{i1miLl.ii. brrl;lr 1r.irrt.il,i,,f li,l't',,,,.:1,,,,,,,,.", lrp:rr.rlul clro cainct'ij io'.oglaIica sp,,t.i:rl;r,. ;r,l,rl,,rrl;r-1,,],,,,.,, ,.f11togr.aficrc:i,.itt'lltl itri, 1l: irc)ir:rrlir, lil intL,t.:rli, st.lrr.lt, ,1,. 1.,rrr1l. Iri<tclr.c ..foio_pltt'lr. :t .lrit,r.lrrlri l,l;r,rrl. r,r, , ,,r,,r;1,1 i.,,t,,gr,,i,il ti,.'fn'n-Ur:irL',;r';rrp.t:lrlrrl (1,' Iilrrlrl : {, (.{)rrrl}lnr{, (lin : ,,i,,.1,ui ip.*t"iiii' ."ii; sislr'ittttl r,ri1i,. :rllrlrrir ,ri,, ,,r-:....i
r,r'Jtc'ttta s: (Iig. 15). Pc,lisula virgind inmagazinatd. in caseta debitoarc, cstc
1,"irc'iilta continuu (de cdtle mecanismul de transport continuu), pii. i.rt"..,,r,,-rliLrl. tan-r]:urr-rlui dinlat 2, care indeplineqte simultan fupctiite Je taill;rrrrlc trar:liune gi tambur de bucld (v. tambur din!at). Inainte-d" a lrrt.u i,,
'.iLDrrlul cle fiim, pelicula face o bucld de cornpensare (v.). In canalul de
1;lm, peJicnla e.ste deplasatd-pas.-cu pas (de cdtie mecanlr"r.,i au transport
i.rrlermitent), prin intermediul grifei (v. grifa). La ieEirea ain canit, peliiuia
i'o.mciizd o noud buc1a, de _
compensare qi, imbrdcind tambrir u1
'dinlat a
lcrrc inceirlincste sirnultan f r-rn.c'iiile de tarnbur de rc!rnere gi tarnbur de
li.nilti'c), ajunge in caseta receptoale, uncle este bobinatd. cipiarea imaginiirbiccti:rlui, sub forma unci irnagir-ri ascunse in stratul iotoiinstit (viigin)
r i i;elicule;, se_ face pr;n interrnediul obiecti',.r-r1ui c1e f ilmarc, in pr;:ioida
iic lci,':rLrs a peliculei, cilcl obturatolul dcschide drurn fascicriluiui de lumini
1: 1j.i
rr l'i r,
l'' l, i'i
i!- | "r'i
,r l-: lil
i:t t.- rrl
i-l
l; :i
, i :,
i-.--.1(,| ()rriu|iil.c (.. ()J)lilr;rlrrr.); r,lrscli,iC Apar.alUlUl 1t. CaSCt;), CaiesLlir; : r'ic rii'ol
" rji r'('( r'Jrt,lrr'.' ; i,, ,r,lLr';i .l.iJ" .r" contri;r, rrcl;r:.nate r.eiifici''iiiiv:i:':rjIiui iL:":;, 1['.',',,1, i. ,r,. ri, ,,rr]1,,
'.lti.l;
,ii.poritivcrc cle reglrre, clcsti_uate pu'erii la puncr. a cri.r.i1;irii r,taci-estl pre'izut i,-r .,*ri.,ic1ia apara-tului), modificirii frccvcr.rlei ri. ri Iir;;; o.'i.; ,"rr"-" cr buh c1e nivet, siste_; tul. tl.', auloblccare (in .:;rrt.,.i;rl l:r ,'rratcie silcntiorsc l]"'"r_,''p.ira dircctacl: stt:ict. s3u cu f rccvr':rl;r rl,, lil:r:rr.., ,.cclusi), pcriorator.rrl .t..
,i"
pr;nc.piu,tnoclui de funclionare a alrrt...trriLii dc filmat por.tc fi descris urrnarini
lil',, l".l I -l,'.'.',"1]]i j'l,li(, :rl( irluil rlirr olrir.r'1iv 1r,.; ii ,,,iz.r 1o,.
-oc.ri"r.
,',,, l.l',',,,1
l: 1,",''' ,t. ,;l ,', ' ;. .1, i
| ']:.. rt.- r.;111.i5111.', ,it,,ituit ,li;t r";;;";;;J"
Fig. 16. Strccc.irrnca opcinlii-
lor dc [ilmrrc si 1 ricrc a F(li-
culei dc ! 8 m'1.
po|nji de la obic-ct. Nrl-rndrrul clc iruagini captale intr-o unitate dc tirnp (v.
Irecvcn,ld cinematograficr) estc dctcrminat clc tipul a].lara,,r-rfui dc filniatgi genul filn-rdrii. Apara'uura destinatd fihniriior csle extrern cic cliver:sificatd.
si r'.rriattr.
,rtr parat de filmat cu lrecventr sta'da:-tlizatr, (rr. fr.ccvenii cinernal"o-
;raiicri),- este conceput Si clestinat filnriiIilo| norrnale (v. ritrnul rnigcdrii).
:para'iclc de fihnat cu frecven!i stancllltllz:rtir sint cat'egoria cea nai dcs
rc'losi'.1. Lle nol fi clasificate dupd: folrirltul pcl;cu1ei ulitizate, principiilc
llt-tsti'Lrc-lir,e ,,. cle-stinetie. Dup:i formatui pclicuici (v. f or.mat cinenlatogr.afic,
r'oi'm:itu1 pei.iculci, fotogramS, sistem cinc,:rrltografic), exlsta apiiate pentru
iorlnl.ir rDgust, fornrat r-ro::rnal, forn'rat lli1. D,Lrpa
'principiile'
constrlctive,
clesifical'ca se poate face funclie de arnplaserca qi tipul ca.setei (v.) .5i carac-
terul ti'aseului peliculei (v. cursa filnm,lnri). Dupr deitinafic, sc clasificd in :
apa|ate de fiimat pe'ntru priz6. directd clc stinet, sau sincrone (de exempiu
r.rperate de filmat de platou, scmiportabilc, mixte
-
pentru acestea din
urrnd priza dire'cta de sune t asigurindu-se prin folosirea unui purtdtor
colnun pentru imagine si sunet) ; aparate pentru prizd separatd de sunet
(aparatc de filrnat semiusoare, de reportai, cle precizie, speciale
-.des;tinate
:l:;, '.'':','.1];",,,
l),,1,,1,i,,',1,,,,11,,,,,,1,1",,1.i,]1i,,,,,:,"
,:l:.,ji-ll,...fir:i,j;;,,r'J,r$;:lilf i;:;
r, ,r, ,r,iro,'i'.
-
'
, r,",,,,',,1,,,11
"l],,,ll jji;l.ii,, tl",lii]lil',ltlil",.l'"".[',,"tli"']i'i",iffilii;
sis'L.ririil clr: .l;rrr'lr.c (r'. ,rrirrr;rr,,r'); i',,i"i,,r" rDar.al.rrrri (tt nr(.+;
Fig. lj. Schema dc Drinciriu
a irprratului de tilmat:'
/ -- c.rci li ccbiturrc: 2- 4 -lambrrr r. jIlrl: 3 - canal J:
lilnr: i - crr.ti rcccltoare;
a, - gr€IE; ; - oDfurJtor:
8 - chic:tir.

1918
filmd.rilor ,,bi.pac", zeitraffer, v.
vati,ce etc.),
intervalometru, stereoscopice, subac- qi toba inferioari 3 (v. tobd). Suportul
susfine toate pdrtile componente ale
aparatului gi asigur5 inclinarea lui in
sus sau in jos, in vederea dirijdrii
lluxului luminos, pe ecran ; corpul a- ,T--
paratului, numit ,,cap de proieclie,, 4, il
care conline i nl,ecanismul de antrenare u--
(v. ) ; mecanismul de transport conti-
nuu (v.) ; mecanismul de transport in-
termitent (v.) ; canalul filmului (v.) ;
mecanismul de obturare (v. obturator) ;
suportul obiectivutrui (v. obiectiv de
proiectie) ; dispozitivul pentru cadrarea
fotograrnei (v.) ; tambure, role, pldci
etc. (v. tambur dinfat, ro15, plac5. 9i
cursa filmului) ; sistenl,ul lumino-oyt- Fig.
tic 5 (v. sistem lumino-optic) : blocul
d,e redare a sunetului 6 (v. sistem lumino-optic gi filtru mecanic) etc. clasi-
ficarea aparatelor de pnoieclie se face dupd caract'erul instalaliitor: stalionire,
pentru s51i de cinerna perrnanente (v. sald de cinema) ; portabile 'pentru
sdli. improvizate) ; sau dupd formatul peliculei (v.), disiingind : aparite de
proieclie pentru forrnat ingust ; pentru format norrrral ; pentru foimat lat ;
aparate de proieclie universale, care asigurd proiecfia pentru doui sau mai
multe folmate.
Aperturd, v. diafragmd.
Aplanat, v. obiecti.v apla,nat,
-Arc electric, descdrcare electricd lntr-un mediu gazos tnsolitd de efecte
Iuminoase gi terrnice. In cinematografie arcul electric este utilizat ca sursd
de lumind in proiectoare cu lampd cu arc electric Ai la unele aparate de
proicclie. Arcul electric se produce in aer intre doi elecdrozi de cdrbune (v.
lampd cu arc ele.ctric) gi poate fi aiimentat fie in curent continuu fie in
curent alternativ. ln funclie de intensitatea curentului Ei de caracteristicile
cirbunilor folosili, arcul electric poate fi de micd, medie gi mare intensi-
tate. ln prezent se foloseEte aproape ln exclusivitate ancul eleictric de mare
intnesiiate in curent co,ntinuu, atit la aparatele .de proieclie clt 9i la proiec-
toare. Cdrbunii trebuie sd lndeplineascd anurnite condi{ii pentru ca arcul
Fig. 18. Schema arculul
electric:
./
- manta cdrbune pozitiv;
4
- fitil cErbune negativ;
5-crater;6-patacato-
Cictii 7- fiacdra cirbunelui
pozitiv; F
- flacira cdrbune-
lui negativ; - unghiul de
inclinare intre cei doi
elect rozi.
Aparat de filmat cu frecventE suprastandardizat5, caracterizat de o
frccventd sugreriroard ce,lei- stan'dard (v. frecven{d cinematografici;, este con-
ceput gi des'tinat filmdrilor ce dejorrneazd siana tirnpului 1il ,,alrau"y 9lritmul migcdrii (il incetinegte
- v. ritmur migcdrii)i Acesiea "sint: jaii
compensare .
(v. .compensare), cind pentru captarea imaginii este folositd
migcarea intermitentd a peliculei gi obturarei fasciculuiiri de- tumini, in
tiTp_ul deplasdrii acesteia. Pentru aieastd solufie, limita maximd a frecven-
fei de filmare este de 1000 fo,tograme/s pentiu'forrnatul ae i6 mm qi ae
2 500 fotograme/s pentru formatul de 16 mm i cu conxpensare, cind, in 'api-
rat, pelicutra comportd numai o miqcare coniinud Ei
-prin
anumite metode
se asigurd ca in timpul expunerii sd nu existe ,,alunecdri,, intre irnagine
q-i peiiculS (1'. compensare). In funclie de modaliiatea de co.r.p".,.or", .e
disting : aparate de fil.mat cu compensare opticd (care pot fi : cu oglinda
oscilantE.; cu oglinzi rotative exterioare sau-interioare iub formi dJtam-
bur ; cu lentile rotative I cu prisrnd sau pl,acd *futi.,ray ; .u
compensare mecanicd ; cu compensare luminotehnici ; aparale d.e Jilmat cu
Jrecuenfd suprastandardizatd" cu imagine ciJratd., atirnci ci'd pentru cap-
tarea imaginii nu se respectd condi{ia vr = 0 (irnpusi obligator.iu meto-
delor de -compensare), deoarece fo'mclc obicctcior. supuse Titmatii upu.
,,ascune", fiind- con{inute-in-.inforrnafii sinr,bolicc. Un asemenea aparat poite
sd depS;eascd frecven{a de fihnarc dc 300 000 000 fotograme/s.
Aparat de ilumi'at, lr'sarrrblu forrnat din ele'nente, mecanice, optice
gi electrice ncccslr.c Iixirii, pr.otcjir.ii i;i alirnentdrii cu energie electricd
a sulsclor cle luntini, ln vcck'rcr rnodeldr.ii flux,r.rlui luminos. Aparatul cle
iluminat cstc f<lt't.nat dintr-o culcasii rnetalicd ce asiguri fixarea sursei de
lumina, a clcnrcnlolrl oplicc (lcntila, oglindd), a anexelor privind modifi-
carea fluxului luniinos (volcu, difuzoare, filtre etc.), ca qi a celorlalte
componentc electricc (intrcnrpal.or, cablu) necesare legdrii la refea. In func-
lie de complexitatoa lor, a|ar:'tele de iluminat se pot impdr{i in co,rpuri
de iluminat, re-ilcctoarc ai p.oiectoare. Aparatele de lluminat'se mai pot
clasifica dupd sursa de lurnind folositd (ternsi,une, purtere), dupa destinalie
(teatru, film, televiziunc), dupa caracteristicile 1nn-rinoasJ ltni.rma diii;i,
dirijat-a sau, efecte) etc. carac,tcrislicile principale ale aparateior de iluminat
s.e referd -la .calitSlile rnccanice (dirnensiuni, greutate, materialul folosit,
dispozitivele de fixare qi mecanismul de deplasare a
-ldmpii,
sisternul de
ventilalie etc.),.. caraoteristici electrice (tipul qi puterea Hmiii, tensiunea,
dulia, intrerupdtonul, sec{iunea qi lungimea '
ca-blului etc.),- caracteristici
fotometrice lcurbele fotometrice ln plan vertical qi orizontal" pentru pozilia
rrtaxim diflrzat qi maxirn concentrat, unghirul de errnitere a fasciculului tir-
minos)_ Ei randa,rnentul (raportul dintre fluxul aparatului de iluminat radiat
in unghiul u,til de dispersie qi fluxul nominal al iurrsei).
Aparat de proiectie, aso,cialie de sisteme optice, dispozitive gi meca_
nisrne, destina-te proiec{iei cinernatografice. Dupd- principiul lui de' fu,ncfio-
nare, aparatul.. de proieclie este un diaproierctor special, adaptat peniru
,,diaproiectarea" (v. proieclie cinernatograficd) unnri glr de fotograrne lnre-
gistrate pe pelicuid, Ia intervale scrurte de tirnp (v. sinteza migcdrii). lngeneral aparatele de proieclie (fig. 17) se compun dio: suport sau botiu, for-
mat dintr-o masd qi un picior sau dintr-o masd I gi un soilu z care cupiinde

electric sA poatd avea caracteristici lurninoase bune. Plocesele care se ploduc
intre cei doi electrozi sint foarte complexe. Daioliti efectulr-ii te'nnic. cdr-
bunii ajLrng la incandescenld iar descdrcarea se produce in spaliul dintre
elcctr:ozi. In cdrbunele pozitiv-anod, care are diametr-ul mai mare declt cel
nega"ir., se formeaz.l un crater care leprezintd principala sursd de radialie,
iar cdrbr:nele negativ-catod capdtd o formd ascul.ita cu un tnic crater numit
irati catodicd. Schematic, in fiB. 1B se prezinlS arcul eiectric cu cdrbune
cie inattd intensitate a1 unui proiector cu arc eiectric. -Avincl o caracteris-
ticd r,oit-ampcrici neliniari, funclionarca stabild estc asiguratd de o rezis-
ten{d dc balast legatd in serie.
Arhivd de filme, institulie specializatri menitd se asigtlre conservarea
patrimoniului cinematografic qi rdspindirea culturii cinematogr,afice. In ca-
drul arlrivelor de filme sint pdstrate filme din produclia internd qi ii-rterna-
tional.1 precum si diferite materiale documentare leferitoare la ac€stca (foto-
grafii, af;qe si alte materiale publicitare, ertrase din periodice ti publicatiile
de specialitate). De cele mai multe ori, pe iingd arhivele de filnrc se olgali-
zeazd activitatea de cercetare in doneniul istoriei f ilrlului, :;cop in cal'e
institul.ia poseda bibliotect4 de specialitate qi ccliicaza publicatii proprii. De
aeemenea arhivele de filme organizeaz:i vizioniri publicc itr sili spccializate,
ir-r scopul popuiarizdril celor mai valoroasc olrctr' <irtcnrilt(il{f inlicc din patri-
rnoniul universal. ln R.S.R. Arhiva Nalior-ralii rle Irilrnc (n.N.F.) a luat fiintd
in alttl 1957, fiind afiliata 1a Fcrlcralia Irrtclnationala a Alhivelor de Filme
(FiAF)
Artist plastic, specialitatc tn plo(lrr('tia filrrrt.lor rlt-. aninral,ie cu atributii
privincl rcalizarca graf icii ilccslollr (tlt'r.onrri, tipajc 5i anir-natie).
Asistent irrr:rginc, < ol;tlrollrlor rlirLrct irl opclatorului de imagine. In
esenfii atribtt{iiltt slrlc sc t't'[r'r'i-r ll aslrcr'l.clc tc'hnicc ale problerlelor de irna-
ginc, p|ccutrr : lrm|ca irr Ir.irrrir.t' :r lrparatLrrii clc filmare, verificarea stdrii
ei de func{ionare, coorclonin'('a nruncii maestrului de lumini $i a personaluiui
cc cleserve;te utilajelc'9i instllatiilc nccesare filrndrii, efectuarea rndsurdto-
rilor necesare stabilirii pararnctlilor fihnirir, controlul claritS!ii in-raginii,
gestionarea peliculei virgine rcl)nrtizlrte filmului.
Asistent regie, colaborator clirect a1 regizoruiui secund. Sfera atribu-
liiior sale se compune din problcrnc ca: participarea la efectuarea extraselor
cle s-cenariu gi probelor in veclclca stal-.ilirii distribuliei, alegerea figuratiei,
veriJicarea stdrii de pregdtire pcntru filmare a costumelor, recuzitei ;i cleco-
rurilor, organizarea muncii cu figuralia, efectualea de repetitii cu actorii etc.
ln functie de graciul de complexitaie al fimului, in cadrr-rt echipei pot fi
incadrali unul sau mai ,mulli asistenli de regie.
Asistent tehnic de regic, la desenul aniinat, colaborator al regizorului
cu atribulii de control de calitate pentru fazele : contur, culoarc q1 pr.c.r;ii-
tirea pentru filmare a acetofairelor, in conformitate cu jurnalul cie cxpuncr.e^
Astigmat, v. obiectiv ,astigmat.
Atenuarea la copiere, r:aportul intre nivelui unui semnal inregistrat prin
metoda magneticd la nivelul maxim admisibii (cu un curent de polar-izare
optim) Ei ce1 al semnalului parazit copiat pe spirele invecinate cu spira inre-
gistrata; mdsurarea acestui raport se face dupa z+ ore, timp in care banda
magneticd a fost pdstratd la 25o (la benzile rnoderne acest raport este de apro-
ximativ 60 dB).
Atenuare la ptergere, raportul intre nivelul unui setlnal
intrelistrat prin metoda nlagneticd, c.r un curent de polarizare
.pll"i,
-ql
"lvc'lut
rirnas dupi Etcrgerea sa ; acest raport, detcr-
irr;n,,i .io obicci pentru un i:mnal cu frecvenla cle 1 000 Hz, are
o vrloore cle 6Lr-70 clB-
Atenuator, ansatnblu cic rezistenle electrice plasat intre
suisa clc audiofrecr-enld si sarcina lui 9i destinat atenudrii fixe
s:lu reghbilc in prcpor',ir clcrjti a scmnalelor elcctrice trans-
riir" ,
"ut.""rto:,.,'cie folosit: in cinetnaiogr:rfie pe pupi1,rele tle
;,ri;;j ;p-."azti rer1uceri continil" sau in trcpte- ale
-
semnalului
cle la"O li 8:r cill qi intlerupcrea totali a aces'tuia (fig' 19)'
Audioflccventi, frccvelrlei care s3 -situeazi in clorne-'niul
I ;...10 C00 iiz (.". su:.ci;.
,"ilrtcdelnagne{iznrc, picces .ere consii in scilclereri valorilor
lilciuciiilor rcnillenle primitc cle clernentelc benzii magneticc in
il,lpri inrcgis';r:ii::li uniti selrral auclio' dtlpd cc'bancl'a pdri-
s.5te crpitl cle i:rrigisli'are; picrrleriie afecteaz'1 in specirl se:n-
nlriele cirorr le corlspLi;tci pc irrnciii lunginii clc undi mici ;i cle
nli:r:a autcc'l,:tt'tltgtieiiz:lii':.1 se vr tt'adur:e prin atenltlrca frecvcn-
tc.lll er-tclio ;tr,ri.e.
Fig.19.
Ate nuator..
Baie, v. soiutie tie preluclare-.
Baic rle lumin5, in rcalizarea imaginii artistice a unui cadru cle fi1m,
rc.pr.ezintd o lurnini gelelalir unifot'n-ri, lipsita cle contraste qi efecte lumi*
noase.
Balanli cle culoare, echilibru crornatic prezeniat ce un _material foto-
sensibil coior prelucrat fatd dc utr rcr:eptor dat, cieterrninat de concentralia
celor trei cotoianli gailJen, purpuriu si azuriu, care forrneazd irnaginea color
receplionati. Balar-rla rje culoare reprezinti un criteriu analitic de apreciere
a giarlatiei imagilii qi se evalueazd pc cale sensitometricS, prin gpadul de
suliraput-r"re a celor triei curbe caracteristicc incllviduale ale materialului foto-
sensibil. In cazul unei balante de culoare icleale cele trei curbe caracteristice
trebuie sd fie perfect suprapuse. Balanla cle culoare se apreciazd in raport
cu coltrastul (v. batanta de culoare clupi contrast) sau cu sensibilitatea
(v. batan{a cle culoare ciupd sensibilitate).
Balan{[ ele culoarc dupI contrast, critcriu cie aprecieri.- a echilibru]ui
contrastelor celor trei straturi fotosensibile componente aIe unui material
fotografic color prelucrat (fig. 20). Cantitativ, balanla de culoare dupd con-
trast se defineqte prin diferenla dintre cel nlai mare 9i cel mai mic factor de
constrast al straturilor fotosensibiie (B
" = 7 max
-
>- min) care, ln cazul
ideal trebuie sd aibd valoarea B" = 0. ]n cazul ln care factorii de contrast.

2322
Fig. 20, Curbele caracteristice ale unel pell-
Dt .-- cule color corect balansatd. din ounct de've-
W
o*"''..',"#f"'l:1fi
[
(tl#,il",#l ei pe I i c u re
togH togH
diferd cu o valoare mai rnare de 15o,zo, imaginea lnregistratd prezintd distorsii
grave de culoare sub forma unor dominante diferite de culo,are ln porliunile
luminoase ln raport cu porfiunile inchise ale imaginii.
Balan!6 de culoare dupd sensibilitate, criteriu de apreciere a echilibru-
lui sensibilitdlilor celor trei straturi fotosensibile componente ale unui mate-
rial fotografic color prelucrat (fig. 2l). Balanfa de culoare dupd contrast poate
fi cantitativ evaluatd prin raportul dintre sensibilitatea maximd qi minimd
a straturilor fotosensibile, valoarea ei fiind ln conditii icleale egali cu 1.
Abaterile de la aceste ,conditii deterrnini distorsii cle culoare ale ,imaginii
inregistrate sub forma unei dominante generale cle culoare, ce poate fi co-
rectatd ln procesul de filmare sau copiere cu ajutorul filtrelor de coreclie.
Flg. 21. Curbcle caracteristicc ale unel peli-
cule color blnc cchilibrati din punct de vede-
re al sensibllitritilor (a) Si ale unei pelicule
cu dcbalans de sensibilitate (D),
Balon, tnveliq transaprent sau translucid, etanq a gaze, care tnchide
corpul luminos al limpii. Balonul poate fi clar, opal, opelizat, meta,lizat,
emailat, colorat sau din sticlS durd, funcfie de caracteristicile qi destinalia
limpii.
Bandd de mixaj, bandd rnagneticd destinatd procesului de mLixaj ; con-
line inregistrarea uneia dintre componeintele sonore ale filmului (dilatoguri,
rnuzicd, zgomote), montatd ln concordanld cu imaginea ; ln procesul de mixaj
al fimului artistic de lung rnetraj se folosesc 10...20 benzi de mixaj.
Band[ de titluri negativS, bandd de titluri ce conline texte cu litere
transparenie pe fond opac (v. fig. 23). Densitatea literelor este egal6. cu den-
sitatea voalului, iar densitatea fondului este foarte mare (D = 3,0), pentru a
reline cornplet lurnina de copiere. Banda de titluri negativd se realizeazd
reproducind, fotograrnd cu fo,togramd, textele tipd.rite sau scrise cu litere
negre pe hlrtie sau carton cu suprafatd albd, pe o pelicuid alb-negru de
inalt con;trast. Se utilizeazd pentru transpunerea titlurilor pe alte pelicule,
Bandd de titluri pozitiv5, bandd de titluri ce conline texte cu litene
opace pe fond ;transparent; se obline prin copiere de pe banda de titluri
negativd pe o peliculd contrastd (tig. 24). Banda de titluri pozitivd se intre-
buinfeazi. pentru transpunerea titlurilor pe atrte pelicule.
Balast, dispozitiv folosit pentru stabi.iizarea descdrcdrii in ldmpile cu
descircdri electrice in gaze sau vapori metalici, Balastul poate sd asigure
aprinderea unei ldmpi rcu descdrcare (singur sau ln combinalie cu dispozi-
tivul de amorsare care poate fi incorpor.at chiar in balast). Balastele pot fi
rezistive, inductive, capacitive sau cornbinalii a1e acestora. l,n fig. 22 se dau
citeva scheme de montare a ldmpilor fluorescente la releaua de curent alter-
nativ.
Fig. 22. Balast:
/ - bal.st inductivt 2
- ba-
last capacitiv; 3
- montaj
Cuo (antistroboscopic) ;
s
- starter.
--€- I
/---!6::l
ffir6"lqL--
^-o,l-o-Gr I
rf---=U
' r4Frf---->-l
4#t
Fl!.24. Bandd r]e titluri
pozitlvd,
BandE de titluri cu vignete (fie. 25), bandd de titluri pozitivd ee contine
texte cu litere opace, cu grosirne mdritd qi contur imprecis, pe fond transpa-
rent. Se obline prin copiere de pe banda de titluri negativd pe o peliculd
contrastd, cu o expunere mult rnai rnaie decit cea normald, Literele se oblin
cu grosime mai mare Ei contur neclar datoritd difuziei lum,inii ln stratul de
emuisie ca urmare a supraexpunerii. Banda de titluri cu vignete se utili-
zeazi, ca material intermediar 1a metoda fotoopt,icS. de subtitrare cu vignete.
Fig. 25. Tltluri cu vlgnete:
a - imagine negativ5;
'&- imagine pozitivi.
mo)
@b)
Fig. 23. Bandi de litlurl
negativd.
log H
l1
trt
trt
ct
cl
o
trt
E
trt
trt
a
trl
trt
trt
trt
E
E
trt

-t,,
- Band' de zgomote, bandd magneticir primard pe ,care se gdsesc inre-gistrate zgomote (montate in concordanta cu imagine6;, ce vor- intra ra mixajin coloana sonord a filmului.
_,. _
Bandd ghid, bandd magneticd pe care se gdseste o lnregistrare cle sunet(dialog. 9i zgomo_te) efectuatd ia filmire,a unei sc-ene,'i" ;r;;t'ii ;proprii uneiprize de sune;t de calitate ; u,lterilr, in procesul cle finisare at-fiimutui, bandaehid se foloseste in operaliire-de-montai de ;a;il;;i J. portri"cron cledialog (v. si filmare cu-barrae gfrial.---"^---'
_^-^9ii{5 _internationald, bandd magneticd conlinind mixajul tuturor corn_ponertelor s.rnore ale unui fi1m, in afara dialoguril0r Ei
"textetor
cintaie.Banda i|tcrnalionald se folosegte ca material dJ sctrimn in.-activitatea tlcimport-export ;i oferi posibiliiatea iniocuirii pri" ope.atii' a""* a,rut"i (,r.ia _riiaioguriior ;i textero. cirtate (originale) ar-e fitmilui '
t.oriito in limbafolosita cle actori la turnare) cu dlaioguri spuse intr_o a1t; ii;b;.
. tsandd rnagnetic5, purtdtor cle sunet magnetic, sub folrni cle bentli. Instructura bcnzii magnetice actuale intrd un strai rnagncric aiezat pc uirsuport. stratul rnagnetic (denumit ,si strat activ) cslc iil,it"ir riirrrr-un liantin care se inglobeazd, prin procese tchnoroilice tpt,.'r,,i.j, lr,iibcri.rrag..ieticecu.. propfietd{i magnctice
.deosebir,e (for{ei coerciili.ir qi 'i,ictLrcic
r-rlrgne1icti
rid"icate, permeabiiltate micd, raport rnalc inrlc vllolrr."" iu*"i'i.o"r.ci,.iye siin.'l'-rcliei r'rm.anc:tlo. un- punr'[ ,[,, 51111,..,1i,, r.i,lir.;rl). ,i,.,*1,,";;,,r"t":.iii.iiibpulberii magnetice confer.ri irrr.euistr.;rr.ii ,, scnsijrillt,rtc dclic;Jrj:"o cliiram;cimare qi distorsiutti lcclttse, r'ontlilrrric l:r lrlt,rlr;rr-t'rl clccrtului cle iuioilentagne-tizare. (lclc rnai rr,tili;ratc pull>t,r.i :;irrL: o;i.i;rii. tlt.licr. li,i .p"Cai 1, I.e.O.;,asa-lltttllitrtl-oxirl 1 ), lrioxitlrrlrri rlc ('r'.nr (('r'( ).,),
_irnpurilicat ao i"i'rr. si star.Liu.
colnbinatii rk'oxjzi :;i cobrtlt. A.r'slr'Prrliit'r'i illcbuic ii-]i"-f*rr."Je cii' parti-culc foaltc finc, rlc for.rl;i rtlicrrlrrr.;i. I'r.in lrr.oeesul cle fabricatie, par.ticulele
sc ol'it'trlc:tzii astl't'l r';t txttl lor lorrl;itrrrlirral srL coir-rciaa cu di-?iia cie clepla-sare a bcnzii, c(,(.ir ((, ilsirlrrlri l,rrrlitii r_rplimc po"tru,r"s""iir;"a irulberii.Suprafa{a cxtct'iolttlt it silltl.ttltri riullnc.lic sc poliseazd bine peltru a scdclea
la rninint uzula ctryrcttclor..
suportul bcnzii nrlgnctico csrc c:onstituit clin acetat de celulozd, poriester
sau polivinil. suportul rlc policstcr arc o rezistenld mecanicd rrrare, este stabille variatii de tc'pcratrr'ir si u'ricritate, nu este atacat de bacterii. suporturde acetat are ava'tajul rlc a .u rdmine cu tungiri permanente cracd este
supus la eforturi mari lonilituclinale, dar dezavantajul de a fi foarte sensibilla varialiile de umiditatc si ternperatura. cel cle polivinil este r-ezistc't dinpunct de vedere mecanic dar hidrofug Ei sensibil fi
"uririiit",le'iempu.atrragi urniditate.
, . .
L,a opelatiile Ce inregistrare Ei redare magneticd a sune_tului sc utitizlazd benzi iu. Jalim'ea ao f,Af ; O,Z; j ZS,+" mmpiecuin qi. benzi cu perforatii laterrle, ." faglriea-a; 8,-'16';;;
?5 mm (fie. 26). Stratul magnetic a.tiv ai"- grosimi cuprinse
intre 5-17 prm.
Fig. 26. Benzi magnetice perlorate de g5 mm $l t6 mm.
Tabelul
3B1
i 90,5
!15,0J
47,5
183 cinelna
1S0,4 TV
45{i cinema
475 TV
Giosirnea supcrtului ;i a straiului nagnetic creqte pe misuri cc viteza
);i..uzii cregte.
La operaliile de inregistrare gi redare rnagnetici a irnaginii se utili-
:rr:azilr l:cnzi cu lalimea 6,3t ; 12,7 ; 19,05 ; 2;,4 ; 50,8 mm. Ele sint fonnal"c
(iintr-L1n suport de poliester cu grosimea de 24 ym 5i un strat activ ci,i girr-
simea de 6-12 pm.
EandI primar5, denunire folositl uncori pentru banda de mixaj (v.).
Band5 sincronE, peliculd perioratd special, pe a cdrei linie mediand se
a{Li o serie de decul:aje dreptunghiulare, practicate la anumite distanlc unul
rle aitul (fig. 27) ; serve;te la schimbarea luminii de copiere. Distanla clintrc-
rir-,ruii decupaje alaturatc (cl) este rnai scurtd si pro'por{ionala cu pot{iunca c.lilr
Fig. 27. Randd
st'n cron i.
negativul de imagine (sau din a1t material primar cinernatografic) care trebuie
sd se copieze cu aceeaqi lumind de copiere. Dupd executale, banda sincroni
se incarcd intr-un dispozitiv special al masinii de copiat care ii asiguri de-
plasarea continud cu o vitezd mai redusd ca a peliculelor ce se copiazi
(banda sincrond fiind mai scurtd, se economisegte pelicula). Pe suprafata
benzii sincrone se sprijind o lami rnetalicd care pdtrun.de in decupaje, conec-
tind periodic circuitul electric al mecanismului de antrenare a fisei de
lumini din rnaqina de copiat,
Bandd test de sunet, bucatd de fitm sau bandd magneticd utilizatd pen-
tru a controla buna funclionare a aparaturii de sunet si proiectie; banda
tcst conline o inregistrare opticd sau magneticd speciald, prin reproducerea
cdreia se verificd dacd aparatul respectiv se lncadreazi ln norme in ceea ce
I dl
ffiF

27
26
privegte caracteristica
-de.frecvenfd, nivelul distorsiunilor neliniar,e, nivelul
de redare, focalizarea f,ascicururui iuminos de -citire, a ro"og.imeil"i"e";i"u,pozilia .fasciculuiui luminos de citire sau a intrefierului ;;;iri
-ae
ieaa"e,
detonalia etc. ; dacd rezultatele controlului sint nesatisli"iioa"u,- se regleazd
aparatul respectiv plnd cind el funclioneazd normal; fig. 28 repiezintdlono-
liC, 28. Fonograma benzii test pentru
verlllcarea pozitiei iantei de cltire- a fono-
granel optice.
grama benzii test destinate v_erificdrii poziliei fantei de citire ,a aparatului
de .proiectie in raport cu. axul fonosrariei i"tosioii.i ;;p;;a;"; fonograma
test se compune dintr-o fiEie
-opacd.
centnald, pe a cdrei hlurd s-au inregistratsemnale dreptunghiuralg^c!_ frecvenla de r.ooo F'z, iar pe iatuni opuse sem-
nale cu frecve'nla de 800 Hz; dacd'ra reproduce.ba ro"oe.i-ei nu se audenici. un sunet sau aparatul de mdsuri nu indicd prezonji
""ui "it.""t
electric
audio, atynci aparatur -de
proieclie funcfionciazd- c.rcct, ,i;;;;.; Iumina de
citire cade- ngmai pe fiqia opacd centraid a fu'ogr"r""i ; "i"J-se aude unsune't mai inalt, dreptunghiul luminos de lecLrrri cstc tlcplisaf spre perforalie
iar cind se aude un sunet mai jos cl estc rl.prasat .p." oi"i p"iicutei.
^ Ban-dotecE, arhivi cle benzi lnaAncti(.c tlcstirurte folosirii ulterioare ainregistrdrilor respectivc ; o pi-rstrat.c inrlclungltti a fon,rgrarnclor rnagneticepresupune asigurama .
unol conrlifii <:lirnati<.c adcr:vutc qig-zz"c, umiditaterelativi 50-600,/o) i;i ;rbscn{a lrr inicuiorul inciipcrii,:"rpnju" o .i"o" cimpur!nragnc'ti<.g alc c'iir.or. intcrrsitiifi rl,cpirlr,sc 50 Oc.
- Barbi, cfc'ct dc .curgo'rc a imaginii, ca urmarc a ripsci rlc sincronismlntrc rnigcarca obturatorului qi
"""
i -"."nismului ,ro tr:inrpor:i intermitenta1 peliculci. ln func{ie de dcfazaj, barba apare sus sau jos.
, .. Pnd de. bazx, procedeu.teli.rol0gic prin care desenul ce reprczi.tii parteastaticd- a unei imagini anirnate, se _copiaz^d pe un numd. ,,"; J;;".tofare careapoi,, filmate in succesiune, sd. redea acelaqi efec,t ca acera clat de acetofanulfix denumit bazd de fund (v-). acest proceaeu se utilize azi, ori cre cite orinumdrul de straturi de acetofane
^depdEeEte
rimita maxirni
-admha
pentru anu denatura culorile, sau atunci cind avem au-u iuau-""^""-pu."o"u: lacarepartea fixd qi cea mobild nu, pot fi delirn,itate printr-o rinle t'i"a-lifcultateaprocedeului constd in amplifcarea vorumulul ai munca--.o"t""-i"ro"re, cit giin precizia mare pe care o recramd trasarea contururilor aceluia€i desen penumdrul ,,n" de acetofan-e, ca,re prin filmare t" iu".usiu"u.la'irid""" supra_punerea exactd qi care si ,redea in proiec-lie elementul static if-riLaginii (incaz contrar, apare un joc al contururilor) tfig. Zg).
BazE de fund, denumire dati. desenurui .
ce se menline fix rn procesulde filmare, peste care.se suprapun, in succesiu"e, a"etoil.re-rJce conlin ete-rnente mobile ale acestuia. Prirr aceastd metodS, rorosina
"aractiiis6ca
trans-parenf.ei. acetofang.Jui pe care se deseneaz5 in_ s,uccesiune rarere rnigca,rii unuipersonai, se pnacticd sistemul de a nu mai aeseni-;G; ;;;";;ii parti dinpersonai, care de la o fotogramd la arta nu comportd *oaiii"a.l ;-ip." "*"*_
Fig. 29. Bazi de bazd.
plu, intr-o ac{iune se migcd numai membrele corpului, caz in care corpul,
odatd desenat pe acetofan, rdmine ca baz6, de fund
- fixd - sub aparatul
de filmat, peste care se suprapun, pe $tifturi de pozilie, in succesiune, ,aceto-
fanele ce conlin pozitia diferitd a membrelor (fie. 30).
Fig. 30. BazA de fufld.
Bazd limitd, definegte portiunea de desen ce reprezintd inserlia elemerr-
telor in mi;care cu desenul fix. In exemplul citat, corpul personajului este
baza de fund, iar membrele ce se miqci au, ca bazd limitd, porliunea ce
delimiteazd corpul de miini, oare trebuie sd fie copiatd precis, pentru ca prin
suprapunerea acetofanelor, asocierea sd fie perfeotd, sd nu se observe artifici-
ciul tehnic folosit. ln acest scop, in desenul pe calc, aceastd porliune limitd,
de reguld, se traseazd cu creion roqu, pentru a atenlio'na conturistul cd in
procesul de copiere pe acetofan, linia respectivd trebuie trasatd precis, avlnd
ca referinld permanentd baza de fund (v. Jie. 30).
Bi-pac, termen utilizat pentru definirea regiLmului de funclionare a
aparateior de filmat sau a celor de proieclie de tip special, folosite de reguld
in instalalii de tip trucd verticald, orizontald sau opticd, constind in transpor-
tul simultan a doui pelicule aflate de cele mai multe ori in aontact direct
in canalul filmului, ln fala ferestrei de expunere, nespectiv de pro,ieclie.
In cazul aparateior de film,at de tip bi-pac, fie ambele pelicule sint
virgine, urmind a fi expuse simultan acfiunii Iuminii (v. mascd mobild), fie
una dintre pelicule este virgind iar cealaltd. conline imagini vizibile, lnre-
gistrate Ei developate in prealabil, servind drept mascd (v.) menitd sd modu-
leze lumina de expunere a celei dintii.

:11)28
_. In cazul aparatelor cle- proiec{ie folosite pentru copieri bi-pac, ambelepelicule goqtin imagini vizibile, inregistrate si- developate in pr'eatibil, una
repreze-ntind imaginea principald, sau de bazd, supusd copierii p;il p;;idii".iar a doua servind drept mascd menitd sa r61ina i" -oa
-"o"i-iat
o parte
a acesteia.
- Bi-post, soclu folosit- la ldrnpile cu incanclesccn{E pentru proiectoare.
fo.rnat din douS_qtifturi fixate pe baza idmpii, clirect in uir"r"i de sticla,sru prin intermediul unui material ceramic special pe cere est.- iixat balonul1ampii.. Dia.rnetrul stifturilor si clistanta clintre ele clbpincl .f" p"tetea si desti-natia ldmpii (fiC. 3i).
Fiq, 31. Srclrr <le lip ll pr,sl:
/ - srrrl:rt rlir,,l lr:tr,l.: J
- . lrr I.i.1',, I li,irt l,r;r ill, r-
rtriirrl ulrri srrfrr'l {.
tig. 32. Blendi montati pe stativ.
HH,
I
iJ L.I
UU,2
. ,.FI?lo"'
peliculii perfo-ratir, tritnsl)ar'(,irlil, ( c sc utilizcazii ip cinel-iatografie
in (il1cr,ic scopur.i tehrrojori<..,. .St, rrrorrlr,;rzi irr rrrrolc rnatcrialc cine,nato_grafice (copii de luclu ttrorrtatc', ncrsltiv rlo iruaginc etc.), inlocuilcl prlrrizorig
ariumite plarluri (sccvcl)t(') slrt'r'ililt' ('ilr'(' r in sirrt inci "terrl.i.raie
(inlanluiri,suplaimprcsiuni, fonrlu-.rrr.i c'tr'.). Sc olr!irrc rlt, obicci p.i,, ilJep;.tarea ima_
igi.ii pe cale clrirri.i'L rlt' pr. p.rit rrr,, riilr .cqr.' nc.utiizabirc..
.. Illanc-filnr, pclicrriir spcr.ilrla itll>,rrr,;{nr pe carc se realizeazd copiile pozi-tivc color altt Iilrncl()r' rlirr lrr.rrr r,rlIrrl lrirlrotil.ric.lre blanc-film se reatizeaza irrp|ealabil prin collicrc 5i P|r'ltrC|ru'e fonogrAina argenticd. a fihnului. Ulterior"in gelatina blanc-fiLr sc t.irrrsfc'ii, irtr.-o maqint ;; il;.;oC'iilugi,-,ir" pr.-
!ia1e galbe'rrt, pu'purie 1i rrzrrr.ir. rlc pc trei rnatri!e i-rrirratL cu solulii clec:rloran!i.
BlendE' denumire,cc su. tlii unor panouri cai-e relrecti lumina soarerui"in 1ocul dorit di' cadru, r)r'rtr.u a r-eariza o iruminare sJptimentara. pe
obicei se construiesc clin panouri ae prica: .(1 ;; i; ; i;;;'rr etc.), pecare. se lipe_qte staniol.,Se p.t reariza si din- diferite r"iii
"-,.i"li"e
cu coefi_cient cle reflexie ridicat,.sau fu_rtinzincl pe o ramd metalicd un matcrial textilacoperit cu staniol. Factura suprafe{ei reflectante si ;;l;a;;;--si' aeterrninagradul de imprdstiere ca qi tcmperatura cle culoare i r",r,r*ii. pe,it.u n putea
fi aqezati la diferite indr{ir'i, brbnda se poate monta ci pe sioti,r,
-.u
i,-, rre. :2.
Blimp, carcasd de insonorizare (v. carcasi).
Bobinator, mecranism care asigurd rularea peliculei sau a benzii tnagne_tice, pe noaieuri sau bobine. condilia principari ra care tr"u"r"
"a
rdspuncrd
un bobinator este asigurarea unei tensiuni constante in peliculd sau in banda
magneticd ln timpul bobindrii. I-n funclie de grad.ul constantei tensiunii asi_gurate, bobinatorul poate fi : cu frecare uscatd
-9i
moment d; ;;i"tt; constant ;cu frecare
'scatd
qi rnoment de frecare variabil ; .; l;";;"
"ir"'.oura
; elec_
tromagnetic.
Bobin6, organ destinat rulirii peliculei sau benzii :nagnetice' Prioritar'
se utilizeazi in iparatura de proieclie, dar se intilneste qi in restul aparaturii
cin emato graf i c e.
Bobinild de etalonai, bobini de film cu dimensiuni reduse ce se reali-
zeazd prin iipirea cap ia cap a cite B lotograme din fiecare plan al negati-
""f"i
A. imaiine (in ipecial la filmele color) in aceeaqi succesiune ca in nega-
iivul de imagine moniat. Fiecare bobini de negativ de imagi-ne are bobinila
sa de etaionij. eobit1ita de etalonaj se utiiizeazd in locul bobinei respective
ae negativ pentru realizarea probelor cle etalona|e in procesul de copiere in
""a".Jr
oblinerii fisei clc ]umini. Uneori, bobinila de etalonaj. se contratipeazd
in aceleagi conditii' ,ca qi neeativul de imagine, fiind folositd pentru etalo-
r1a.ea
"or1t.otipel6r.
lntrebuintarea bobinitci de etalonaj in procesul de eta-
tona.e permite realizarea unor importante ecouotnii de peliculd pozitivd.
Bord fix, organ mecanic fix, din farnilia placilor cu contact prin ,alune-
carea (v. placd), destinat ghiddrii transversale (laterale)-a peliculei sau benzii
*ie""ii"". Cel mai frecvent, se intilneEte in canalul filmului, ca bazd fixd
cle refcrinld.
Bortl mobil, organ mecanic mobil, din familia pldcilor cu contact prin
alunecare 1v. piaca;5 clestinat ghiddrii transversale prin presarea laterald
i peliculei
'(foarte iar a benzii magnetice). ce1 mai frecveut bordul mobil
se intilneqte in canalul lilmului, unde face un cuplu cu bordul fix'

3130
Box-office, I - totar.ur rncasd.rilor rearizate de un anumit film in urrna
difuzdrii.
2
- criteriu de ierarhizare a realizatorilor qi actor.'ilor ln sistemul cine-
Talre$ig]. din {drile capite^liste, prin care onorariile cuvenite acestora
sint stabilite oa urmare a incasdrilor realizate de filmele
-r"
"u""
au cola_
borat. Totodatd box-office serveq;te la orienrtare" i*Jtrirri-d! achizilie a
filmelor pe piata internalionald.
Brum, zgorno't perturbator legat de sursa electricd de alimentare a
aparatunii electroacustice ; are o tonaritate_ joasd 1cu o ir""uu"ta eeard c;sau mu),tiplu al frecven{ei sursei de alimentare).
- BgclE (de im,agine,..surret, postsincron El aubfj;), bucatd de copie delucru imagine sau bandd de inagnetofon cu o rungime ae s-go m, avindextremitd{iIe funpreunate prin lipire, astfel c,a sa- se tormerJ .r., circuitlnchis de peiiculd sau bandd; incarcina bucra-pe un ;p;;;;-;. proieclie"
un_ filmfonograf sau u.n ma-gnetofon, apare posiflfita,tei pl"i"itGi tiespectivreddrii sau inregistrdrii) -neintrerupte d imaginii 9i ."""f"r"1, lJezidera,t im_pus de unele procedec de sonorrizare 1postsin..o", a"Uiaf-ili"url.
_. Buc16 dc cornpc's.rc,
'ndurcu
suplimenta. cle pcliculd, destinat faci-litdrii rniqcirrii intulrrrjtcrrt-t., rlispus _info!lcauna la intralca'gi ie5irea din
;':.:l]"1,j"^.f]-lr.).r !-v_:
cur.sa Iilrrrurui). In aparatura ae p.oie"liu,'cu precddere,
Ducta dc conrl)('r)sul.c cstc asigur.utit dc tanrburclc clc bucia'gi de linigtire(v. tambur (linlat).
Burduf port-obiectiv, dispozitiv elastic ce faciliteazii cregterea extensiel(tirajului) obiectivului_.qi_ urrialia ei continui, ln vedcrca is'igu.a.ii
"o.rai-giilor necesare firmdrii la dista.fii apropiatd Ei ,nacroiiimirii--t". filmarela distanfA apropiatd Ei macrofilmare).
-
Butaforie, ansamblu de obiecte imitate (sculpturi, motive arhitcctonrce,vase, -frunze, flori, copaci, preparate culinare, stincr Ei t"ruui"i,- facturi demater-iale de construc{ii etc.),,utilizate la realizarea d"b.;;li;;';; a recuziteiin locut obiectelor reale^ cind t;;;i;; *-iot fi fotosite in forma ]or natu-ra]d. Obiectele de butaforie se confec{ioneazd tn Lt"fi"* s-peciatizate atestudiourilor de f.itme, forosind ca materiare -"reG pi;i;;;; ,p;.""r, cartonulpresat etc., punindu-se accent deosebit pe fidelitatea imiiarii.---
cabestan, ax metalic care antreneazd (prin fricfiune), cu viteza no-
minald- banda magneticd in cursul operaliei de inregistrare sau redare asunetului.
-, cabini de crainic, rncdpere cu un vorum de 30-100 m3 rn care seafld crainicul in timp ce roiteqte ln faga microfonului textur cerut de tn-registrarea unui fiim; are un'tratament acustic potrivit
-lrnei--bune
inre-gistrdri (du.ata de reverb^er.alie 0,3-0,4 s) qi izolafii a""ru.i-r""esard dirni-nudrii sub limita admisibila a zgorirotetor exterioare t"ivef"f
-
zeornotutuiinterior fB-22 dB).
Cabind de montaj, lncdpere de 10_15- m2 in car-e se face montajulfilmului. utilajul principal al ei este *"sJ ae-*ori.J.
^t"
lirt"ir*ur cabineide montaj sau rn camele ardturrate se ,afid utG;ui ;"& 6;;;1"toare, sin-cronizeuze etc.).
Cadraj, v. cadru qi facerea cadrului.
cadru, I -
cea mai micS subdiviziune a acliunii filmului, reprezentind
() succesiune conrttinud de imagini inregistrate ln timpul unei singure repriz-e,
t lprinse lntre rnomentul pornirii respecliv opririi apar:atului -
de filmat. In
ririnui montat, el este li;itat de dbud tdieturi succesive de montaj' [n
scnsul de aici, cadrele pot avea conlinut 9i duratd diferite'
2
-
incadratura (v. Jacerea oadrului) reprezentatd de zola din spaliul
';rclilnii cuprinsd in flmaginea lnregistratd, limitele acesteia fiind detenni-
,,aie e locul de statie al aparatului, caracteristiciie obiec,tivului (distanki
Iocald, unghiul de clmp al imaginii) 9i de formatul imaginii (v.) utilizat
la filrnare. In funclie de prezenla miEcdrilor de aparat, incadratura poate
li fixd sau variabilS.
Cadru cu cadru, v, fotogr.amd cu fotogramd.
cadru de arhivd, cadru de film (v. cadru) conservat intr-o arhiva da-
toritd conlinutului sAu neutru sau special, menit sd fie ln'trebuinlat lntr-urt
film sau attut, dupd nevoie, fie ca fond (de retroproieclie sau frontproieclie
- v. termenii), tie direct ca material general (scene de rdzboi, calamit6li
naturaie etc.).
cadru de racord, cadru filmat, in general reprezentlnd detalii semni-
ficative, detagate de ambian{a strictd a acliunii (ceea ce face_ posibili fil-
lrrarea sa independe,nt de cea a acliunii propriu-zise), inser:at la montaj ca
ciement de legdturd intr-o scend mai lungd, pentru a explicita acliunea
filmatd sau pentru a o prezenta lntr-un mod mai convingdtor'
Cale, v. puPitru de mixaj.
Cameraman, v. operator de camer6.
Camerd de inregistrare fotograficE, v' instalalie de lnregistrare foto'
grafica.
Camerd de ecou, v. dispovitiv de reverberalie artificiald.
Camerd obscur5, lncdpere speciald, in;tunecatd sau prevSzutd cu lumind
inactinicd, in care se executd. diferite lucrdri asupra peliculei cinematogra-
fice virgine (der.uldri, control, extragere de mostre, incdrcdri Ei descdrcdri
de casete etc.).
Canal, v. pupitru de mixaj.
Canal de film, culoar fix sau mobil, de formd pland sau curbd, des-
tinat pozi{iondrii bine de,terminate a peliculei. Cel mai frecvent, este al-
catuit dintr-o parte fixd (numrit5 portild fixd) Ei o parte rnobild (portild mo-
bild), denumite ln ansamblu ,,portitd". Majoritatea eanalelor de film (fig' 33)
sint fixe qi plane (drepte) qi se compun din : portilia fixd 1, ln care este
rnontatd gliiiera 2, cu ;inele 3 ;i 4 (v. glisierd) pe care alunecd pelicula,
bordul fix 5 (v.), bordul mobil 6 .(v.), portita rnobild 8, tn care sint rnont'ate
patinele 9 9i'10 (v.), balam,aua 11, care unegte articutrat po-rti-ta mobilS de
cea fix5. In'func{ie de destinalie (aparat de filmat, maEind de copiat, aparat
de proiectie), canalul de film'are practicata o decupare (care nu trebuie
confundatd Cu fereastra de expunere sau fereastra de proiec{ie
-
v' fe-
reastrd cinematograficd), in eorpul canalului, sau in portila canalului, sau

,t
Fig. 33. Constructia unul canal
de lilm simplu pentru aparatul
de proiectie,
Ei in corp qi in porti!5, care faciliteazd expuncrea pcliculci, in cazul fil-
mdrii sau in cazul copierii, gi proieclia
- in cazul iparaturii de proiecfie
(unde fereastla de proiectie 7, este dccupatti c'hiar din glisiera Z). In ge-
ne:'al, canaluL de film indeplineqte urmdtoarelc Iunc{iuni : nren}ine pelicula
in planul de punere la punct a clariti{ii; ghi(leazi pelicula longitudinal qi
transversal; asigurd presarea necesari a pc.licrrlci, in vcrlcrea anuldrii efec-
telor forlelor de inertie.
Canal lichid, v. copicre in incr.sjurrc.
CandcII picior (ft.cri.),,'itatc <lc rrriisurd a ilumindrii egale cu
10,764 lx (1 ft. oa. = I lrn/1 tlr .-. I0.7(;.1 lx), pe care o intilnim frecvent
pe scalelc un()r.irpilratc rlu rnrisrr|a, flrbricate in {dri care n-au adoptat
inci S.I.
Candclrnetru, aparal pc'nlru trri'isur.ar.ca intensititii luminoase.
cantitate:r de iluminarc H, rr rr'ci suprafele intr-un interval de timp
t este egald cu produsul clinlrc: ilrrrrinlrca E a suprafelei si timpul t (H: Ei).
Aceastd mdrime se folosestc pr:rrtnr a caracteriza expunerea ;i sensibilitatea
matcrialelor fotosensibilc. flnitatca de mdsurd a cantitalii de iluminare
este 1u-x-secunda, egald cu cantitrtca de iluminare a unei suprafete iluminate
cu un lux timp de o secundat.
cantitatea de luminS, e c,risi sau primitd intr-un intcrval de timp t
este cgale cu produsul clintrc lluxul lurninos emis sau primit si timpui t
1g =(Di). unitatca de misr-rlii cste lumcn.secunda. cantitatea de'lumind se
inai numegte energie luminoasi.
capacitate de acoperirc, criteriu de apreciere ,a crispersrei granulelor
cle argint conlinute ln imaginca developatii, care aratd p-e ce suprafafa a
unei rnnegriri cu densitatea opticd D = 1,0 este rdspindit un gram de ar-
gint. cantitatea de acoperire constituie o mdsuri de apreciere a eficientei
fotografice de folosire a argintului. capacitatea de acoperire este diferita
pentru diverse materiale fotografice Ei condi{iile de utilizare ale lor. ca-
llacitatea de acoperire depinde de dispersia granulelor de argint, fiind cu
atit mai mare cu cit dimensiunile granulelor sint mai mici. Iineori, pentru
cvaluarea eficien{ei folosirii argintului in materialele fotosensibile, se utili-
zeaza. o mdrime inversb fald de capacitatea de acoperire denumitd echiva-
lentul f olornetric aI innegririi f otograf ice (v. echivalent fotometr.ic).
Capacitatea de rezolutie, v' putere rezolutivd'
cap de inregistrare, cap magnetic destinat procesului -de lnregistrare
,1onr,"ti"d a sunetu|,ri. Trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condi{ii : sd
i;;'p;;;;"i
"r
,rt-t intrefier frontal de di nensiuni optime, sd creeze in lu-
l."ti". un ci,rnp de audiofrecvenld cit mai intens, proporlional ou intensi-
i"i"i
""i*tului
de inregistrat, care s5 scade brusc in dreptul celor do1td
*""ttli care delimiteazd-intrejierul, sd. asigure un bun contact cu banda,
si fie satisfdcitol ecranat fatd de influenla cimpurilor magnetice exterioare'
Cup"i a" inregistrare se consiruieqte din tole de permalloy, m-umetal, alfenol,
iiioJt",- i"'t o*art, cu grosimea de 0,04-0,02 mm, din feritd etc' Li{imea
intretierului tronial al capului de inrregtistnare este de 7-30 pm' Capul de
iii..gi.tiu." este prev5zut iu un lntrefier dorsal cu o lungime de 0,3-0,5 mm,
"o.."
ur" rolul sd mdreascd reluctanla capului, evitind magnetizarea acci-
dentald a miezului qi saturarea lui magnetica.
cap de magnetolon (magnetic), transductor electromagnetic care trans-
formd oscilaliiie curen{i1or electrici in varialii ale. cimpului magnetic qi
itr"".i. Capui de n-ragnetofon se prezintS ca un circuit magnetic deschis
1un miez p" crre se infdqoarl doui bobinaje electrice). Miezul se realizeazii
iint.-un material magnetic moale cu induclie remanentd qi for$6 coercitivd
foarte mici, cu pelmeabilitate magneticd relativd mare in domeniul frec-
yenlelor audio qi- ultraacustice qi punct_ de saturalie magneticd ridicat. Pen-
tru 'a se ra1icEora pierderile prin curenli turbionari, miezul se confeclioneazd
in general ain tote foarte subliri in formi de c, aqezate_ pe .pachele si
izolite intre ele cu irn material nemagnetic sau din mici blocuri de feritS.
11 intrefierul frontal care vine ln contact cu banda se agazd prin presare
o p15,cr-r!d din material nemagnetic. In cinematografie se folosesc numai
capete magnetice cle formd inelard, de tip monopistd sau multipiste (cind
inir-o singurd monturii se asambleazl, rnai multe capete pentnu a realiza
pe acelaqi purtdtor mai multe fonograme aldturaie) (fig. 31).
Cap de panoramare nodal, dispozitiv oe panoramare de construclie spe-
cia15, utilizat in unele metode de filmare pentru realizarea de imagini tru-
cate (v. filmare combinatd prin suprapunere in perspectivi)...Particularitatea
constructive a acestui dispozitiv (fig. 35) constS in aceea cd permite efec-
tuarea panoramS.rii aparatului de filmat, incit acesta sd se roteascd in jurul
punctuiui nodal al obiectivuiui de filmare. Decarece acest dispozitiv este
-destinat
folosirii pentru tipuri diferite de aparate, inzestrate la rindul lor
cu o mare varietate de obiective, construclia dispozitivului permite adu-
cerea aparatului de filmat, in fiecare caz in parte, in pozilia necesari pen-
tru asigurarea rotirii in jurui punctului nodal al obiectivului $i, totodatd,
compensarea deptas6rii centrului de greutate aI aparatului ca urmare a
noii sale pozitii.
Cap de redare, cap magnetic destinat procesului de redare al unei
fonograme magnetice ; trebuie si indeplineascd urmdtoarele conditii : sd
asiguJe un randament maxim al reddrii fonogramei, oricare ar fi frecvenla
semnaluJ.ui inregistrat, sd asigure un bun contact cu banda, sb fie foarte
bine ecranat fafd de cimpurile electrice qi magnetice externe. Pentru inde-
plinirea ultimei cerinJe, se iau mdsuri speciale' ecranind capul cu unul sau
mai multe ecnane de mumetal sau pennalloy Si plaslndu-l cit mai departe
de motoarele magnetofonului, transformatoare de refea etc. L5limea intre-
12 2
rJ
oi
ll ', t'- --,.-
".
io '
t0

34
35
I
{
I
I
Fig, 34. Capete magnetlcc: ,t
rionopiste';- 7 --fii, I liil.t'l.
Fig. 35. Cap dc.panoramare nodal: ./
- aparat tle filmat;
2 - punct nodal al .)biectivulUi: J - cirp rle lratrorarrrarc
propriu-zis; 4
- stativ; 5 -. contrbgrcrrtale.
Xzs+JFig, 36, Capete de animatie.
mcsc qi capete panoramice cu frictiune. sint dotate cu un sistem de reglare
a pozitiei orizontale a aparatului de filmat, controlabild prin ,,bula, de
nivit" ii cu posibilitatea de blocare a panoramdrii in ambele planuri. Sint
comode in eiploatare $i uqor transportabile (fig. 37) ; cap ponoram,ic co'
mand,at cu nraniuele, atunci cind uniformizarea miicArilor se realizeazd
prin fricliune Si cu ajutorul sisternelor de comandd a panoramdrilor in pla-
nurile orizontal qi vertical (cele doui transmisii prin roli dinlate, aclionate
de manivele). Au aceleaqi dotdri ca qi capurile panoramice simple, dar sint
mai robuste gi in general destinate aparatelor de filmat de platou sau
semiportabile (v. aparat de filmat cu frecvenle standardizatd); cap pano'
rdmii giroscopic, la care uniformizarea panoramdrii se realizeazd datoritd
inerliei unor volante puse in migcare de rotalie de trenuri de rofi dintate
aclionate de manivele. Se mai numesc ;i capuri panoramice iner$iale, Asi-
gurd o bund panoramare in ambele planuri (fdrd zmucituri), dar nu permit
pornirile sau opririle bruqte, raff-urile. Se executd in variante destinate atit
aparaturii grele, cit qi celei semiugoare gi de reportaj. Nu sint indicate pen-
tru filmdrile cu prizd directd de sunet, deoarece fac zgomot 1 cap panoramic
hidraulic
- uniformizarea panoramdrii se realizeazd datoritd forlelor de
frecare interioare, ale unui mediu lichid-viscos. Sint silentioase si se executd
in variante, pentru toate tipurile de apa-
rate de filmat ; cap panoralnic special,
cind in afara condiliilor cerute de reali-
zarea unei panoramdri calitative, se im-
pun condilii suplimentare generate de
modalitSli speciale de filmare. In aceastd
categorie, intrd de exemplu capul pano-
ramic special, pentru rotirea aparatului
de filmat, in jurul punctului nodal.
Captarea imaginii, v. filmare.
Caracteristic6 de frecventd, curba
care exprimd rdspunsul sistemelor elec-
troacustice, dispozitivelor electronice,pur-
tdtorilor in funclie de frecvenld.
fierului capului de redare este rie 10-14 1rm pcntru vitezele benzii de 456
gi 381 mm,rs qi de 5-6 pm pe'tru viteza bcnzii de 100,5 --ls-bapet"iu o"redare se construiesc din toie de rnumctal, pernralloy, 'atte'otl-vaoba,ri,
.e_
vodur etc., cu grosimea de 0,04-0,2 mm.
_ ^
Cap-.de ;tergere, cap magnetic destinat procesului cle qtergere. Trebuiesd lndeplineascd urrnd,toarelg condifii: sd creeze ln intreiei
-ui-cimp
mae-n_etic foarte puternic, care s6 creascd treptat de de la
""ro
-L
-.*i- qi apoisd r-evind treprtat la z.ero, id{imea lntreiierului sd fie istfci caicutatd incitbanda sd fie supusd la minimum 1b-20 de ciclu. r,ist"rc"ir.--capetele destergere se construiesc din ferite, au un intrefier eu taii-me-,ru'ojs-o,l **gi prroduc un cirnp de qtergere in intrefier ae r oob_z dd0'b;.
-'
capete de anima{ie, desenele din suita celon ce conlin anariza uneimiqcdri, -care reprezintd- pozi{iile sau expresiile cheie,
""-
d;}i;"r; caracteruranimaliei sau interpretdrii personajului. Acestea se
'realizeazi
de animator
si, i-n func{ie de complexitatea miqcdrii, numdrul ro. p""
-".d"u-
se executd
9p_q1_I9el1" .!1.!, t.l7; 1/b... Desenete aintre capeteb ae'L"i*utii, care com_pleteaza poziliile intermediare ale miscdrii, trebuie sd respecie intru totulcaracteristicile interpretdrii redate in capete (fig. 96).
Cap magnetic pentru semnalele de videofrecventE, cap magnetic uni_versal folosit atit pentru inregistrarea cit qi pentru ieaiiea^-ii"aginii depe banda magneticd. Are o formd inelard, iriunghiJraii J".- se cJnfec{io_
neazd din feritd fiind prevdzut cu un intrefier fronial (cu ldlimea oe 1-2 pm)
in care se aqazd o pldcu!5 de sticld,
Cap panoramic, dis-pozitiv auxiliar, cu- doud grade de libertate (douA
rotafii_: in plan orizontal $i -in plan vertical), destiiat up"..t"r"i ae drmai,in vederea facilitdrii mi;cdrilor de panoramaoe. notatia Ta
-1";lin
orizontaleste. c-ompletd (3600), iar,ln plan virtical de rnaxim 45o ln i"r- Ei r" jo".
Desi foarte variate ca formd, capetele panoramice pot fi clasificate dinpunct dc vedere constructiv, astfe[: cop ianoramic sirnptii rr-
"a.e
unifor_mizarea miqcdrilor se realizeazd prin fiicliune, din care
";""6
;; mai nrr- Fig. 37. Cap panoramic cu frlctlune.

36
37
Carcasd, corpul aparatului. In cazul aparatului de filmat carcasa con-
stituie baza de suslinere a elementelor lui componente, fiind camerd obscuri
qi izolator fonic, in unele cazuri. Pentru aparatele de filmat care nu sint
izolate fonic, in cazul in care sint necesare filmdri cu prizi. directd de sunet
se utilizeazd o carcasd de insonolizare, denumitit blimp, In cazul filmdrilor
subacvatice, aparatul este introdus intr-o carcasd etansd denumitd boxd
subacvaticS.
Carton cu titluri, clenumire genericd datd suportului opac, de un negru
p,r.ofund, pe care sint aplicate, in conformitate cu paginalia aleasd, iiterele
albe (scrise in tempera, clecupate din hirtie albd, impriniate dupi metoda
,,Letraset", sau realizatc prin fotocopiere) ce co.mpun, tevtul tiilurilor pen-
tru generice sau inscrturi s( r'isc. Al.teori iiterele albe se aplicd nu direct
pe suport negru, ci pc un supol.t transparent (acetofane, cristale) care, la
rindul sdu, la filmrrc, in vctlc-rea obtinerii negativului de titluri, se aqazd
pe un fundal negru lcpn-'zental rle o bucatd de catifea neagrd.
Carton decupat, pr.occclcu tohnologir: prin carc se realizeazd filmul de
animafie, lolosind cartonul dccLrl;at r.tr ntijloc dc rcalizar-e a animafiei.
Casi de filme, institu{ic cu r..l <le Jrrorlucitor (v.), specificd organizdrii
cinematografiei romaneqti. I'rirrcipirllr utribu{ic a casci dc filme constd in
asigurarea oblinerii unor filnrc tlc brrnir c.rlilatc din prrnct de vedere ideo-
logic qi artistic, in confolmitatc r:rr Politicl culttrralii a partidului si statului
nostru.
cascador, persoand folositi la fihnare in sccnele cu ac{iur-re periculoasi
sau care necesitd o pregdtire dcoscbiti fizicii sau de altli naturti, dupd neyoi
(echitatie, minuire de arme, corrducc'c :rr_rto, lupte, acroba{ic ctc.). ln unele
cazuri un cascador va inlocui lrc tittrla|ul unui ro1 cind acesta nLl va putea
executa o scend periculoasd cc|utri dc dramaturgie. practicar.ca acestei pro-
fesii presupune posedarea unor calititi native (lipsd de vertii, agilitate etc.)
sau dobindite ca urmare a unei inst'uiri speciate, iar uneori" qi i unor trd-
sdturi fizice care sd poatd asigu.r'a lscmdnarea cu actorul cdrr-ria ui'meazd
sd i se substituie.
CascE de ascultare (control), lransductor electroacustic care transformd
energia electricd. in energie acustici; sc utiiizeazd in cinematografie pen-
tlu a controla calitatea unei inregistrdri; pentru ca ascultarea si nu fie
perturbatd de zgomote exterioare, casca de control se prevede cu anexe de
izolare acusticd pentru atenuarea acestor.a.
casetE, I
-
cutie special5, conf inind o anumitd cantitate de bandd
magne,ticd_ cu ld{i,rnea de 6.25 mm sau 3,81 m,m, folosite la magnetofoane
speciale (denumite casetofoane). caseta asigurd o incdrcare si o descdrcare
rapidd a magnetofonului cu bandii qi previne uzura premair-rrd a acesteia
(ferin-d-o de atingerea cu mina in timpul operaliilor de mai sus) (fig. 3B).
2,
- cutie etangd, destinatd inmagazindrii peliculei. capacitatea Casetei
este determinatd de lungitrea maximd a bobinei de pelicula ce poate fiintrodusd ln aceasta. In general casetele pot fi : interioare sau ext-erioare;
unitare sau separate; reversibile sau nereversibile.
casetE bi-pac, casetd de aparat de filmat destinatd funclionirii acestuia
cu doud pelicule aflate in contact gi, in consecinld, prevdzuti cu patru com-
Fig. 38. Cas€ld cu bandd de 3,81 mm.
partimente (iig. 39). Tinind seama c5 de reguld aparatele de. filmat care
iunclioneazd' in regim bi-pac au mers reversibil, adicd inainte gi inapoi,
toate patru compartimentele casetei sint prevdzute cu bobinatori.
Casetofon, mragnetofon de tip portabil a cdrui funclionare se bazeazd
pe foiosirea casetelor cu bandd de 3,81 sau 6,25 mm (v. casetd).
Fig. 39. Caseti bi-pac: ,/ $i 3-
compartimente pentru pelicuiri
virgind; 2 Si 4-compartimente
peniru benzile de film.
Cageu, ecran opac, confeclionat din carton, placaj sau hirtie neagrd,
amplasai in fala obiectivqtui de fiimare prin intermediul unui compendium
(v.); in scopul relinerii controlate a luminii incidente in obiectiv, astfel
lncit anumiie porliuni ale fotogramei sd rdmind neexpuse. ca$eul se foloseEte
in procedeele de filmdri speciale (v. filmare combinatd in sistem caqeu
- iontracaqeu) cind imaginea trucatd se obline in cursul a doud sau mai
multe expuneri. .ln acest caz, dacd prima expunere a fost realizatd folosind
un caEe[ dc o anumiti configura{ie, urmdtoarele expuneri se vor efectua
amplaiind in fala obiectivului de filmare un contracateu, adicd un alt

393B
ca$eu, c-omplementar in configuralie celui
dintii. ln acest fel contracaEeui reline
lumina, ferind de o noud expunere por-
liunil: cleja expuse la prima trecere a
peliculei prin aparat, permitind in schir-rb
accesul luminii spre stratul fotosensibil
in porliunile fotogramei protejate cu
ajutorul cageului in timpul primei ex-
puncri.
C5rucior, dispozitiv auxiliar de fil-
mare, destinat efectudrii miscdrilor de
aparat. Atit din punct de vedere con-
structiv, cit qi al facilitdlilor pe care le
crceazri pentru migcarea aparatului de
filmat, cdrucioarele se impart in : c5nr-
cior travling, care asiguri mi;carea
:rp:rr,'rtrrlrri intr*un singur plan (paralel
r:rr orizontale locului), putind fi cu ru-
llrre pt'qine, sarr cu pneuri, acesta din
urn-rii lsigurind o rnri mare mobilitate ;
clrucior tkllie, ( rlt' ;rsi::uli ruisctler
brat mobil. aparalului inLr-un <lorneniu de plane
(paralele' cu orizontlh locului), putind
40) sau cu coloand telescopici.
Fis- 41. Schema iormf,rii centrelor de imagine latentil: ,l
- smulgerea electronilor cle Ia ionii de
it.lnr -*Ui.tlunea cuanlclor ,le lurnirr5; 2
- elcctroni Meri rnigritrd ill
'nicrocrjsial:
3 - captarea
,,i,..:Lionilo.-li" c"ntrul d* sensibilitate; 4 - neutra!izarer sarcinilor negative ale centrultti de sen'
,.Lriiitui'", s - iJin,u."o atonilor de argint pe centrul de sensibilitate; 6
-.cre$terea
centruiui de
-
seniiUitit"tc in atomi 5i tran-sioimarea lui itt centru de irnagine lrtlntj.
acestea sd fi fost itnpresionate ]a iuminS. Centrele de voal reprezint[ centre
de sensibititate care au atins dimensiunea centrclor de developare.
Ciclic, suitd de desene ce reprezint5 fazele unei rnigcdri care'functional
se repetd (de exernplu raersul, fuga, zborul etc.). ln filmare, de la o foto-
g.ami la alta, se deplaseazd decorul, cu un pas, in funclie de particularitS-
lile ciclr_rlui, dind efectul firesc al deplasdrii personajului. ln funclie de
caracteristicile mi;cirii se disting trei genuri de ciclice 9i anume : ciclic
tip RO (repetitie gen cerc), in care migcarea se realizeazl prin filmarea in
succesiune a fazelor ciclului, dupd regula 7, 2, 3, 4; I, 2, 3, 4 etc. ({iS' a2) ;
ciciic tip RZ (repetitie gen pendut) in care miEcarea se lealizeazd prin
filmarea fazelor ciclului dupd regula du-te-vino, respectiv in ordinea i I, 2,
3, 4; 4, 3, 2, l; t, 2, 3, 4 etc. (iie. 43) ; ciclic tip D (dezordonat) in care
. A-q* ln
1r'-:--$"-:6-,$ --W":
DOoe5.6190r
Fig. 40. Cdrucior ,.do!ie" cu
fi : cu brat mobil (fig.
Celuld fotoelectricS, receptor fizic csre func!ioneazi rlatoriti efectului
fotoeiectric intern sau extern. Celuleie fotoelectrice au nrttltiplc utilizdli.
In cinematografie se folosesc la aparatele de proiec{ie cineuxrtogra{icd pen-
tru redarea sunetului inregistrat fotografic, ca gi Ia toate tilrt-rrilr) de aparate
de mdsurare a expunerii, a mdrimilor fotometrice qi temperatr.rrii de culoare.
Centre de developare, centre cle irnagine latentd, care au dirnensiuni
suficient de rnari pentru a declanga in conditii date, developarca micro-
cristalului de halogenurd de argint in care sint confinute.
Centre de imagine latentd, aglomerdri de atomi de .argint raspinCite
in diferite puncte in interiorul qi la suprafala microcristalelor de halogenurd
de argint care au fost expuse la lumind. Centrele de imagine iatcntd se
folmeazi pe locurile centrelor de sensibilitate (v.) sub ac{iunea lun-rinii
conform schemei din fig. 41.
Centre de sen5i5i111ate, locuri distincte ale re{elelor cristalelor cle ha.lo-
genurd de argint pe care se fixeazd procesul de formare al imaginii latenie
(v. centre de imagine latentd). Centreie de sensibilitate apar in granr-rle1e
emulsiei fotografice in timpul fabricafiei acesteia gi reprezintd in cea mai
mare parte, mici aglomerdri de atomi de argint sau molecule de sr,rlfuri
de argint. Ele pot fi de asemenea, defecte de structurd ale relelei microcris-
talelor de halogenr,rrd de argint ca: alunec5ri de straturi de ioni, crdpdturi
sau discontinuitdti in retea.
Centre de voal, aglomereri de atomi de argint care pot provooa deve-
loparea cristalelor de haioqenurd de argint in care sint cuprinse fdrd ca
Fig. 42. Cicllc
3
de tip RO.
ffi>
ffitrt2 Fig. 43' Ciclic de
3
tip Rz.

4740
fazeie ciciului se filmeazd prin diverse combinalii spre a asigura varietatea
migcarii (de exempiu flicdrile, valurile) (iig. 44).
CicloramS, fundal din material textil, de diferite culori sau facturi,
suspendat pe perimetrul platourilor de filmLare (fig. 45) care poate fi adus
in locul dorit prin cleplasare pe o cale de rulare special amenajatd. Folo-
sirea cicloramei sporegte opcrativitatea montajului decorurilor, motiv pen-
tru care acest tip de fundal este frecvent intilnit in platourile unde se
realizeaze filme de televiziune.
se impun .aceiea9i condilii ca oricerei sdli de cinema (v' salS de cinema),
1-'recum gi respectarea paramelrilor tehnoconstructivi impugi de sistemul
cle cinema binocular.
Cinemiracle, v. sistemul Cinemiracle.
Cinemobil, vehicul rutier specializat, cle mare capacitate, utilizat iI-r
produclia de filme pentru transportul de utilaje, costume, recuzitd etc. Ci-
nemobilul poate oferi gi spatii de depozitarea obiectelor de mai sus, precum
si incinte special amenajate, necesare filmdrilor in afara studiourilor (ca-
bine de machiaj, cabine de costumat, ateliere pentru lucrdri de depanare,
grupuri sanitare etc.), ceea ce asigurd echipei de filmare autonomie- sporitd
la6 ae serviciile bazei tehnice a studiou.lui. Deseori autovehiculele de acest
iip se constituie in autotrenuri cu compartimentare rnixtd. De asemenea ln
activitatea de difuzare a filmelor, cinemobilul poate fi folosit 9i drept ca-
ravand cinematograficd permilind organizarea de spectacole cinematografice
qi in localitdli qi aqezdri lipsite de dotdrile edilitare corespunzdtoare.
Cinerama, v. sistemul Cinera.tna.
Circorama, v. sistemul Circorama.
Cimp, v, contracimp.
Cimpul obiectivului, suprafala integrald a imaginii unui spaliu obiect
redat de obiectiv, pind la limita vignetdrii totale a fasciculelor inciinate
(fie. 46). Cimpul obiectil'utui este deci cimpul imaginii forrnate. Clmpul
util sau vizual al obiectivului reprezintd partea din suprafa{a imaginii, pind
Ia limita convenlionalS in cadrul cdreia calitatea (imaginii formate) este
acceptatS, sub aspectul uniformit5lii ilumindrii Ei al corijdrii aberaliilor.
Cimpul util sau vizual aI obiectivului este deci cimpul util al imaginii'
Mdrimea care delimiteazd cimpul obiectivului sau cimpul im,aginii este un-
ghiul format de razele marginale ce trec prin punctul principal imagine (in
spaliul imagine) qi se numeEte unghi de cimp al imaginii (<,r1 ). Mdrimea
care deli,miteazd cirnpul u,til sau vizual al obiectivului sau ci'mpul util
al imaginii este formatd de razele ce trec prin punctul principal
,il
{{p
s7=?)2 -<__)
(
hDd
(i"Vl;'t
t/
r<"--l3
S--" a
I
$t
(.;4,w
Fig. 4{. Ciclic de tip D (dezordonat).
Fl& 45. ClcloramS: .l
- cicloranra propriu-
zisii 2 - cale de rulari.
Cinemascop, v. sistemul Cinemascop,
Cinemateci; v. ahivi de filme.
Cinematograf, v. sali de cinema.
cinematograf pentru automobile, loc special amenajat pentru parcarea
maginilor qi pentru vizionarea filmelor din interiorul acestoia.
Cinematograf stereoscopic, loc special amenajat, destinat proiecliei ci-
nematografice ln relief (v. stereosisteme). cinernatografului siereoscopic i
Fig. 46. Clmpulliunghiul imaginil:
H
-
planul principal antcriort H'- pianul
priniipal posterior oi - unghiul de cimp
il ima'gin ii; o - unghiul util al cimpullli
imaginii.
Fig. 47. Unghiul de ctprindere at
clmpului imaginii:
H, H'- planurile principale;
O, O' -
punctele principale;
gob
- unghiul de cimp al obiectivu-'lui:
0 --unghiul de cuPrindere al
cinrpului irnaainii: I - distanla loca-
ln; h - inEllimea iotogramci.

Alexandru marin tehnica filmului de la a la z

Alexandru marin tehnica filmului de la a la z

Recommended

Recommended

More Related Content

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Recently uploaded

Recently uploaded (15)

Alexandru marin tehnica filmului de la a la z