2. Creşterea productivităţii muncii şi scăderea
deficienţelor constatate în urma a două sesiuni de
training cu personalul societăţii
ARTEMISZ SRL
2
3. Capitolul I
Descrierea temei
Societatea ARTEMISZ SRL, pentru care se efectuează
studiul, are ca obiect de activitate – construcţia de drumuri şi poduri,
reabilitari căi ferate, lucrări hidrotehnice şi hidroelectrice, aeroporturi şi
porturi, complexe de clădiri civile şi industriale, cuprinzând lucrări de
terasamente, fundaţii, structuri, îmbracaminţi rutiere, lucrări de
consolidare, linii de cale ferată, şi alte lucrări de acest gen. Executarea
acestor lucrări cu un înalt grad de responsabilitate, implică o continuă şi
multiplă specializare a personalului, precum şi respectarea anumitor
proceduri din Manualul de Calitate, fapt ce duce la depistarea a cât mai
putine deficienţe în sistem.
Conştientizând faptul că numai cu un personal calificat se pot
atinge obiectivele stabilite, societatea şi-a propus să învestească în
personal - organizând sesiuni de training cu specialişti din domeniu, şi
în maşini şi utilaje moderne a căror folosire presupune o specializare
continuă a angajaţilor, urmând ca rezultatele acestor investiţii să se
reflecte in creşterea productivităţii muncii. De asemenea, pentru o
motivare pozitivă a colectivului, în urma sesiunilor de training şi a
rezultatelor obţinute, se vor acorda personalului angajat recompense
constând în măriri salariale, premieri şi alte beneficii materiale.
Într-o primă fază se face o evaluare complexă a personalului,
după care, din 6 în 6 luni, va avea loc câte o sesiune de training.
3
4. Capitolul II
Descrierea obiectivelor
Obiectivele urmărite în studiu sunt de a vedea dacă
productivitatea muncii a crescut şi dacă au scăzut deficienţele
constatate conform Manualului Calităţii ca urmare a calificării şi a
reevaluării personalului.
Un alt scop al studiului este acela de a vedea dacă metoda
aleasă – de a investi în personalul societăţii – aduce profit firmei şi
astfel se justifică investiţia în calificarea personalului. Se urmăreşte de
asemenea să se vadă dacă rezultatele obţinute sunt bune şi se merită
generalizarea sesiunile de training la nivelul întregului colectiv al
societăţii, ţinând cont de faptul că, la cele două sesiuni de training luate
în calcul, a participat un procent de 10 % din personalul societăţii.
Putem vedea ce influenţă are vârsta sau studiile în obţinerea unor
rezultate mai bune de către angajaţi. Se vor lua în considerare numai
cazurile în care personalul a urmat toate etapele de evaluare: evaluarea
iniţială, evaluarea după prima sesiune de training, evaluarea după a
doua sesiune de training. Pregătirea angajaţilor este continuă în timp şi
un alt obiectiv este crearea unei baze de date cu activitatea şi
performanţele personalului angajat.
4
5. Capitolul III
Descrierea metodologiei de cercetare
Tipul cercetării utilizate este complexă şi totală, personalul fiind
evaluat din toate punctele de vedere – psihic, fizic, al nivelului
cunoştinţelor generale şi de specialitate.
Cercetarea şi trainingul sunt efectuate de către o firmă
specializată, care la la iniţiere studiului precum şi la finalul fiecărei
sesiuni de specializare va acorda o notă finală, pe o scară de la 1 la 10,
fiecărui om în parte în urma testelor şi probelor la care au fost supuşi.
Nota nu trebuie să fie mai mare de 5, de exemplu, şi reprezintă o
anumită valoare a individului în contextul stabilit de firma de training.
Această evaluare presupune o creştere sau scădere a productivităţii
muncii şi implicit o scădere sau o creştere a deficienţelor constatate în
procesul tehnologic.
Datele vor fi culese atât pe baza pe baza chestionarelor
completate de participanţii la începutul sesiunii de training cât şi a
chestionarelor completate şi a interviurilor date de angajaţi după fiecare
sesiune de training.
Considerăm că evaluatorul ia în considerare mai mulţi parametri
pentru fiecare caz în parte, inclusiv productivitatea muncii şi scăderea
deficienţelor în îndeplinirea sarcinilor de către angajaţi, valoarea
numerică rezultată reliefând un total al tuturor coeficienţilor psihici, fizici,
intelectuali, nivelul cunoştinţelor, stadiul indicatorilor - productivităţii
muncii şi scăderea deficienţelor -, la notarea personalului evaluat.
Cei evaluaţi au vârste între 20 şi 55 de ani şi diverse studii şi
nivele de cunoştinţe şi calificare.
Variabilele luate în considerare vor fi:
- vârsta
- studiile – care pot fi :
-10 clase
-liceul
-studii superioare
- evaluarea iniţială - înainte de prima sesiune de training
- evaluarea I - după prima sesiune de training
- evaluarea II - după a doua sesiune de training
Datele vor fi prezentate atât sub formă tabelară cât şi sub formă
grafică.
Se deschide programul SPSS şi în fereastra variabilelor alegem
următoarele caracteristici pentru acestea:
5
6. Variabila 1 are numele varsta, se trece în coloana Name, şi este
de tip numeric cu 2 numere şi 0 zecimale;
Variabila a doua are numele studii şi este de tip numeric cu o
cifră şi fără zecimale, iar la Value Labels alege:
- 1 pentru cei cu 10 clase;
- 2 pentru cei cu liceu:
- 3 pentru cei cu studii superioare;
Variabila evaluare iniţială o notăm în programul SPPS cu
val_initiala este de tip numeric cu 2 cifre şi fără zecimale şi va avea
valori de la 1 la 10.
Variabila după prima sesiune de training o notăm cu val_1 şi are
aceleaşi caracteristici ca variabila val_initiala.
Variabila după cea de a doua sesiune de training o notăm cu
val_2 şi este de aceiaşi categorie ca şi variabilele val_initiala şi val_1.
După definirea variabilelor, vom intra în fereastra Data View în
stânga jos unde vom introduce datele necesare studiului, pentru 42 de
angajaţi. Vom înregistra numai datelor angajaţilor care au fost evaluaţi
iniţial şi au efectuat cele două sesiuni de training fiind totodată evaluaţi
după fiecare sesiune de pregătire.
După introducerea datelor intrăm în meniul File – save as şi
introducem numele de training şi salvăm fişierul în programul SPPS.
Folosind o procedură de prelucrare a datelor: din meniul Analyze
– Descriptive Statistics – Frequencies vom aplica pentru variabila
studii şi apoi pentru variabila varsta pentru a vedea frecvenţa acestora
în studiul nostru atât tabelară cât şi grafică.Procedura Frequencies este
singura procedură care permite analiza de frecvenţe.
De asemenea vom folosi aceiaşi procedură de prelucrare a
datelor pentru variabilele val_initiala, val_1 şi val_2 din meniul
Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies.
Pentru o analiză mai bună a evoluţiei calificativelor vom aplica o
procedură de prelucrare a datelor, care să facă o medie între variabilele
de evaluare. Se aplică o procedură de testare a ipotezelor statistice în
care se urmăreşte observarea faptului dacă există o diferenţă
semnificativă între cele două medii obţinute după fiecare evaluare -
val_initiala, val_1, val_2 – şi se va aplica testul t pentru diferenţa dintre
mediile a două eşantioane dependente (perechi).
În meniul Analiyze – Compare Means – Paired Sample T Test
… vom aplica această procedură pentru a evidenţia creşterea
productivităţii într-o primă etapă între prima evaluare val_initiala şi
după prima sesiune de training val_1 şi o a doua etapă între variabila
val_1 şi după cea de a doua sesiune de training – adică variabila val_2.
Valorile medii foarte apropiate între evaluarea iniţială –
val_initiala şi valoare după prima sesiune de training – val_1 şi pentru
o relevanţă mai mare vom aplica procedura de prelucrare a datelor între
evaluarea după cea de-a doua sesiune de training val_2 şi cea iniţială
val_initiala.
6
7. Pentru evaluarea gradului de asociere între cele două variabile,
respectiv creşterea productivităţii în urma sesiunilor de training, vom
folosi corelaţia liniara.Caracterizarea corelaţiei rezultatelor obţinute va fi
facută folosind coeficientul de corelaţie al lui Pearson (r ).Tipul implicit
de testare a ipotezei este bilateral(two-tailed) şi vom afla nivelul p Sig.
2.tailed, respectiv probabilitatea cu care valoarea calculată a lui r apare
pe distribuţia de nul.
7
8. Capitolul IV
Utilizarea programului SPSS în realizarea studiului de caz
În fereastra Variabile View se introduc variabile definite în
capitolul III:
Variabila varsta definirea tipului de variabilă:
Reprezentarea variabilei în fereastra Variabile View:
Variabila studii definirea tipului în SPPS:
8
10. După definirea tuturor variabilelor vom avea următoarea fereastră:
Fereastra cu datele după salvare şi denumirea noului fişier – training în
programul SPPS
Analyze – Descriptive Statistics – Frequencies
10
11. Pentru grafic alegem următoarele setări:
Statistics
Studii
N Valid 42
Missing 0
11
19. Analyze – Comparare Means – Paired Sample T Test …
Vom crea cele perechi de câte două variabile:
val_initiala şi val_1
val_1 şi val_2
Gruparea se realizează ţinând apăstă tasta CTRL şi click pe
numele variatei dorite în câmpul din stânga şi transferarea în câmpul
19
20. Paired Variables. Butonul Options permite stabilirea pragului de
semnificaţie, rularea procedurii generând următoarele rezultate:
Paired Samples Statistics
Mean N
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
Pair 1 val_initiala 3,83 42 1,695 ,262
val_1 3,86 42 1,632 ,252
Pair 2 val_1 3,86 42 1,632 ,252
val_2 4,36 42 1,665 ,257
În tabelul Paired Samples Statistics sunt afişate mediile celor
două grupuri comparate şi pe liniile Pair1 şi Pair2 cele două
împerecheri de grupuri val_initiala - val_1 şi val_1 – val 2, numărul de
subiecţi care nu se modifica - determinarea iniţială a studiului, abaterea
pentru fiecare grup şi eroarea standard a mediei fiecărui grup.
Paired Samples Correlations
N
Correlatio
n Sig.
Pair 1 val_initiala &
val_1
42 ,917 ,000
Pair 2 val_1 & val_2 42 ,899 ,000
În tabelul Paired Samples Correlations prezintă corelaţia dintre
cele două variabile pentru cele două împerecheri Pair1 şi Pair2:
N=42, r1=0,917, p. 0,000;
N=42, r2=0,899, p. 0,000;
Paired Samples Test
Paired Differences
Mea
n
Std.
Deviat
ion
Std.
Error
Mean
95%
Confidence
Interval of the
Difference
t df
Sig. (2-
tailed)Lower Upper
Pair
1
val_initiala -
val_1
-,02
4
,680 ,105 -,236 ,188
-,22
7
41 ,822
Pair
2
val_1 -
val_2
-,50
0
,741 ,114 -,731 -,269
-
4,37
4
41 ,000
20
21. Dacă în primul grup de variabile sig (2-tailed) este de
0,822>0,05=p (pragul alfa) rezultatul testului t permite acceptarea
ipotezei studiului conform căreia rezultatele obţinute de personalul
angajat după prima sesiune de training este nesemnificativ faţă de
situaţia iniţială înainte de prima sesiune de training.
În cazul celui de-al doilea grup de variabile val_1 – val_2 indicator
principal al testului p este egal cu zero adică este diferit de pragul
alfa=0,05, ipoteza de nul (adică de medii egale) se respinge, adică
avem o diferenţă semnificativă între valorile înregistrare după prima
sesiune de training şi cea de-a doua sesiune de training.
În meniul Analiyze – Compare Means – Paired Sample T Test
…
Paired Samples Statistics
Mean N
Std.
Deviation
Std. Error
Mean
Pair 1 val_2 4,36 42 1,665 ,257
val_initial
a
3,83 42 1,695 ,262
Paired Samples Correlations
N
Correlatio
n Sig.
Pair 1 val_2 &
val_initiala
42 ,817 ,000
21
22. Paired Samples Test
Paired Differences
Mea
n
Std.
Deviat
ion
Std.
Error
Mean
95%
Confidence
Interval of the
Difference
t df
Sig.
(2-
tailed)Lower Upper
Pair
1
val_2 -
val_initial
a
,524 1,018 ,157 ,207 ,841
3,33
5
41 ,002
Din tabelul Paired Samples Test rezultat în urma aplicării
observăm că parametrul p=0,002<0,05=pragul alfa, aproape de zero,
reprezentând o deferenţă semnificativă între rezultatele obţinute între
prima evaluare – evaluarea iniţială şi cea de-a doua evaluare – val_2.
22
23. Capitolul V
Concluzii
Folosind programul SPPS vedem că la un număr de 42 de cazuri
valide 100% avem:
- 9 cazuri care au studii – 10 clase cu un procent de 21,4
- 27 cazuri cu liceu, procent de 64,3
- 6 cazuri cu studii superioare, procent de 14,3.
În concluzie majoritatea celor folosiţi în studiul nostru au liceu
64,3%.
Din histograma grafică pentru variabila varsta observăm că avem
până la vârsta de 40 un procent de 71,4%.
Compărând media obţinută în primul caz – val_initiala – este de
3,83; în cel de-al doilea caz – val_1 – media este de 3,86; iar în cel de-
al treilea caz – val_2 – media este de 4,36.
Din compararea valorilor celor trei variabile se observă o creştere
a medie variabilei val_2 faţă de valoarea iniţială val_initiala. De
asemenea, în urma aplicării testului t pentru ipotezele statistice pentru
diferenţa dintre mediile a două eşantioane dependente se observă o
creştere nesemnificativă după prima sesiune de evaluare şi training dar
se observă o creştere semnificativă după a doua sesiune de training şi
evaluare, adică o creştere val_2=4,36>3,83=val_initiala, pe durata unui
an.
Se observă că, în urma a două sesiuni de training, productivitatea
muncii a crescut şi implicit a scăzut numărul deficienţelor constatate.
Aşa cum am menţionat la prezentarea studiului, la sesiunile de training,
a participat un procent de 10 % din personalul societăţii, iar în urma
rezultatelor obţinute, concluzia finală este că se justifică investiţia
societăţii în pregătirea personalului angajat şi aplicarea lui la nivelul
întregii firme.
23
