Adaptarea curricumului la contextul rural

Prezenta lucrare face parte din seria Module de formare pentru cadrele didactice din cadrul Subcomponentei 1.1.:
Dezvoltare profesionalã pe baza activitãþii proprii desfãºuratã în ºcoalã pentru cadrele didactice din mediul rural a
Proiectului de Învãþãmânt Rural, cofinanþat de Guvernul României, Banca Internaþionalã pentru Reconstrucþie ºi
Dezvoltare (Banca Mondialã) ºi de cãtre comunitãþile rurale. Ea a fost realizatã de o echipã de consultanþi ai consorþiului
care asigurã Asistenþa Tehnicã, consorþiu format din: Centrul Educaþia 2000+ (Bucureºti), British Council (Marea
Britanie), Fundaþia EuroEd (Iaºi) ºi Cambridge Education Consultants Ltd. (Marea Britanie).
Actuala formã reprezintã versiunea finalã a modulului pentru pregãtirea profesionalã a cadrelor didactice. Acesta a
beneficiat de pe urma observaþiilor ºi sugestiilor unui corp de referenþi de specialitate, ale echipelor Unitãþii de Manage-
ment al Proiectului (UMP) ºi de asistenþã tehnicã, ale echipelor de mentori care au activat în cadrul fazei pilot a proiec-
tului ºi ale Comisiei Specializate de Acreditare a programelor de formare continuã a personalului din învãþãmântul
preuniversitar din cadrul Centrului Naþional de Formare a Personalului din Învãþãmântul Preuniversitar (CNFP).
Echipa de coordonare ºi de revizuire din partea Asistenþei Tehnice (AT):
Monica Dvorski (ªeful Echipei de AT)
Otilia Pãcurari (Coordonator de Activitate)
Gabriel Ivan (Coordonator de Activitate)
Emilia Florescu (Asistent de Program)
Autori:
Eleonora Rãdulescu
Anca Tîrcã
ISBN 973-87585-7-2
Redactori:
Monica Dvorski
Otilia Pãcurari
Emilia Florescu
Coperta ºi graphic design: Techno Media
© Ministerul Educaþiei ºi Cercetãrii. Unitatea de Management a Proiectului pentru Învãþãmântul Rural,
Bucureºti, 2005
Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural / Elena Rãdulescu,
Anca Tîrcã. - Bucureºti : Educaþia 2000+, 2005
Bibliogr.
ISBN 973-87585-2-1
I. Rãdulescu, Eleonora
II. Tîrcã, Anca
371(498-22)

Sub-componenta 1.1 – Dezvoltare profesionalå
pentru cadrele didactice din mediul rural pe
baza activitåÆii proprii desfåçurate în çcoalå
Prezentare generalå: Aceastå sub-componentå se adreseazå tuturor cadrelor didactice, calificate çi
necalificate, din mediul rural, care vor beneficia de un program complex de dezvoltare profesionalå
pe baza propriei activitåÆi desfåçurate în çcoalå. Acest program va fi realizat prin intermediul unui
centru de resurse mobile utilizat de cåtre doi mentori care vor petrece câte douå såptåmâni în fiecare comunå
din judeÆ discutând cu cadrele didactice çi oferind cursuri de formare pe baza unui curriculum format din 10
module. Profesorii vor primi credite de formare pentru activitatea lor. De asemenea, vor fi dotate aproximativ
1000 de centre fixe de resurse, destinate formårii continue a cadrelor didactice din mediul rural, precum çi
elevilor çi comunitåÆilor.
Obiectivul sub-componentei 1.1.
Obiectivul acestei sub-componente este obÆinerea de schimbåri conceptuale çi practice în
procesul didactic, de predare-învåÆare în toate çcolile din mediul rural.
Grupul Æintå
Grupul Æintå este constituit din toate cadrele didactice, toate çcolile çi toate comunitåÆile din
mediul rural. Cadrele didactice vor avea un acces mai bun la metode, materiale çi oportunitåÆi de
formare printr-un program de dezvoltare profesionalå oferit la nivelul fiecårei çcoli.
Elementele çi dinamica procesului de dezvoltare profesionalå
Çcolile din fiecare comunå vor fi grupate într-un cluster, programul de dezvoltare
profesionalå fiind oferit tuturor cadrelor didactice din cadrul clusterului, inclusiv cadrelor didactice
necalificate sau care nu au o calificare corespunzåtoare, de cåtre doi mentori, ajutaÆi de formatori de
specialitate, acolo unde este nevoie. Mentorii se vor deplasa în fiecare çcoalå çi, împreunå cu
formatorii de specialitate, vor realiza activitåÆile de mentorat çi formare prevåzute de programul de
dezvoltare profesionalå. ActivitåÆile de formare profesionalå se vor desfåçura, de obicei, în çcoala de
centru sau, dupå caz, în oricare dintre çcolile din comunå, pe o perioadå de 10-14 zile, iar cele de
mentorat în fiecare çcoalå în care predau cadrele didactice din cluster. Curriculumul activitåÆilor de
formare cuprinde urmåtoarele module:
3
Subcomponenta 1.1.

■ Predarea interactivå centratå pe elev
■ Evaluarea continuå la claså.
■ Så ne cunoaçtem elevii
■ Adaptarea curriculum-ului la contextul rural
■ Predarea simultanå
■ Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå (pentru învåÆåmântul primar)
■ Recuperarea råmânerii în urmå la matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial)
■ Limba românå ca a doua limbå
■ Utilizarea calculatorului în procesul de predare-învåÆare
■ Management educaÆional
Pentru implementarea programului de dezvoltare profesionalå, la nivelul fiecårui judeÆ, proiectul
va asigura Centre Mobile de Resurse (CMR), dotate cu toate mijloacele necesare unui proces eficient
de formare çi mentorat., care vor fi utilizate de mentori. CMR le vor permite mentorilor så viziteze
çcolile çi så realizeze formarea çi activitatea de mentorat. Dezvoltarea profesionalå pe baza propriei
activitåÆi desfåçurate în çcoalå va stimula cadrele didactice în direcÆia inovaÆiei çi va constitui un sprijin
direct pentru ceea ce încearcå så realizeze la claså. Aceastå activitate se va reflecta în rezultate mai
bune la învåÆåturå çi examene pentru elevii din mediul rural.
De asemenea, proiectul va asigura dotarea unor Centre Fixe de Resurse în toate çcolile în care a
avut loc procesul de comasare çi care au fost dotate cu autobuze (1000 Centre de Resurse care vor fi
dotate cu calculatoare, imprimante, televizoare, video, video-proiectoare, radio-casetofoane, faxuri,
telefoane). La aceste centre vor avea acces atât cadrele didactice, cât çi elevii.
Abordarea dezvoltårii profesionale va pune accentul pe activitatea de îndrumare a cadrelor
didactice, care vor cåuta în mod activ soluÆii la probleme. Acest lucru le va întåri sentimentul de
posesori ai unor noi metode de predare çi le va perfecÆiona aptitudinile profesionale. Activitatea se va
concentra asupra nevoilor de formare, aça cum sunt acestea percepute de cadrele didactice çi va folosi
lucrul în echipe çi discuÆiile între profesori, ori de câte ori este cazul. De asemenea, pentru parcurgerea
modulelor de formare, profesorii vor primi credite pe care le vor utiliza pentru îndeplinirea cerinÆelor
de dezvoltare profesionalå stabilite prin documentele MEC.
Prezenta lucrare face parte din seria de zece module, care se vor utiliza în procesul de mentorat al
cadrelor didactice de toate specialitåÆile din cadrul Componentei 1, Proiectul pentru învåÆåmântul rural
ÎmbunåtåÆirea activitåÆilor de predare-învåÆare în çcolile din mediul rural
Subcomponenta 1.1.:
Dezvoltare profesionalå pe baza activitåÆii proprii desfåçuratå
în çcoalå pentru cadrele didactice din mediul rural
Lucrarea se foloseçte în procesul de mentorat al cadrelor didactice çi are în vedere susÆinerea
îmbunåtåÆirii calitåÆii procesului de predare-învåÆare-evaluare în çcolile din mediul rural.
Principiile metodologice utilizate sunt cele ale:
■ flexibilitåÆii
■ învåÆårii active
■ individualizårii procesului de dezvoltare profesionalå
4
Adaptarea curriculum-ului la contextul rural

Premise:
1. Se pleacå de la premisa cå fiecare elev poate învåÆa, iar sarcina cadrelor didactice este de a
identifica experienÆele de învåÆare care motiveazå elevii çi care contribuie la creçterea randa-
mentului çcolar.
2. Cadrele didactice vor participa la programul de mentorat în çcolile în care îçi desfåçoarå
activitatea sau în centrele din vecinåtate.
3. Mentorii sunt abilitaÆi så lucreze pe un model de dezvoltare profesionalå individualizatå, la
nivel de scoalå çi/sau comunå.
4. Modulele se bazeazå pe instruire interactivå çi diferenÆiatå, astfel încât pe lângå obiectivele
curriculare promoveazå gândirea criticå, învåÆarea activå çi stilurile individuale de învåÆare.
Cele 10 module sunt împårÆite în douå categorii:
A: Module generale: Predarea interactivå centratå pe elev, Evaluarea continuå la claså, Så ne
cunoaçtem elevii, Adaptarea curriculum-ului la contextul local.
B: Module specifice: Predarea simultanå, Limba romanå ca a doua limbå, Utilizarea calculato-
rului in predare-învatare, Management educaÆional, Recuperarea ramânerii în urmå la
matematicå (pentru învåÆåmântul gimnazial), Recuperarea råmânerii în urmå la lecturå
(pentru învåÆåmântul primar).
Structura modulelor
În fiecare modul veÆi gåsi o parte de:
(i) Teorie: în care se explicå fapte çi principii într-un fel care poate så fie uçor de asimilat çi de
accesat pentru activarea memoriei;
(ii) AbsorbÆie, discuÆie çi orientare în planificare: prin care se pune la dispoziÆia cadrelor didactice un
numår de întrebåri de ghidaj care så favorizeze reflecÆia çi discuÆiile asupra a ceea ce s-a realizat çi
experimentat la claså;
(iii) Planificare individualå çi aplicaÆii la claså: DirecÆii orientative asupra modului în care temele
propuse se pot integra în activitatea de la claså a cadrelor didactice de diferite discipline.
Studiul acestora se face dupå nevoile individuale ale cadrelor didactice, identificate cu sprijinului
mentorului.
5
Subcomponenta 1.1.

Cuprins
Introducere ................................................................................................................9
Capitolul I: Contextualizarea învåÆårii – perspective, direcÆii, exemple de bune practici......11
1. Perspectiva generalå – abordarea holisticå çi curriculumul integrat .............................11
2. Mijloace de realizare çi tipuri de activitåÆi..................................................................17
2.1. LecÆii de diferite discipline din curriculumul de bazå ...........................................17
2.2. Cursuri opÆionale..............................................................................................22
2.3. ÎnvåÆarea prin servicii în folosul comunitåÆii........................................................27
2.4. Istorie oralå .....................................................................................................35
Capitolul II: Plasarea în contextul local çi adaptarea la realitate –
premise, factori, condiÆii..........................................................................41
1. Çcoala deschiså faÆå de schimbare – un cadru optim pentru adaptarea la context.........41
2. Strategiile çcolii – diminuarea rezistenÆei faÆå de schimbare........................................43
3. Parteneriate cu comunitatea – soluÆii pentru adaptarea la realitate .............................46
4. Grupuri de lucru si echipe mixte – o cale pentru adaptarea la context.........................49
5. InovaÆie çi creativitate – condiÆia sine qua non a adaptårilor curriculare ......................53
Concluzii ...................................................................................................................57
Surse bibliografice....................................................................................................59
Index........................................................................................................................61
7
Contextualizarea învåÆårii – perspective, direcÆii, exemple de bune practici

Introducere
Modulul „Adaptarea curriculumului la contextul rural“ se adreseazå çcolilor care participå la
Proiectul pentru ÎnvåÆåmânt Rural, în cadrul Componentei Çcoalå çi Comunitate.
Pornind de la premisa cå, pentru a identifica cele mai bune soluÆii în domeniul adaptårilor
curriculumului la contextul local, fiecare dintre çcolile rurale trebuie så porneascå de la un set de
principii cu caracter general, modulul îçi propune så råspundå unor întrebåri legate de:
■ perspectiva din care trebuie operate adaptårile curriculumului çcolar;
■ mijloacele prin care pot fi realizate cele mai bune adapåri curriculare;
■ cadrul care faciliteazå transformarea adaptårilor curriculare într-o preocupare constantå a
comunitåÆii çcolare;
■ jaloanele care orienteazå efortul çcolii în domeniul adaptårilor curriculare;
■ obstacolele întâlnite în calea adaptårilor la contextul local;
■ cåile de urmat pentru realizarea unor adaptåri oportune çi eficiente;
■ factorii care favorizeazå gåsirea celor mai bune soluÆii pentru adaptarea curriculumului la
contextul local çi la realitate.
Pentru a råspunde acestor întrebåri, modulul incude tematici referitoare la:
■ abordarea holisticå çi construirea curriculumului integrat, ca perspectivå generalå asupra
adaptårii curriculumului la contextul local;
■ activitåÆi legate de curriculumul nucleu, curricula opÆionale, activitati extracurriculare,
ca mijloace pentru realizarea adaptårilor curriculare;
■ caracteristicile çcolii deschise faÆå de schimbare, ca un cadru necesar pentru plasarea în
context çi adaptarea la realitate;
■ strategiile çcolii, ca jaloane ce orienteazå orice demers centrat pe adaptarea curriculumului la
contextul local;
■ rezistenÆa faÆå de schimbare, ca principal obstacol în calea adaptårilor curriculare;
■ parteneriatul çi construirea unor grupuri/ echipe de lucru, ca o cale care permite adaptarea
autenticå a curriculumului çcolar la realitate;
■ inovaÆie çi creativitate, considerate condiÆii importante pentru identificarea celor mai bune soluÆii
în domeniul adaptårilor operate la nivelul curriculumului çcolii.
9
Introducere

Pentru a råspunde obiectivelor Componentei Çcoalå çi Comunitate, alegerea tematicilor çi elabo-
rarea textelor care sunt incluse în prezentul modul au pornit de la repere oferite de literatura de
specialitate çi de la concluziile unor proiecte care au fost derulate în cursul ultimilor ani. Construit
pe aceeste baze, modulul a luat în considerare obiectivele çi conÆinuturile celorlalte module ale progra-
mului de formare çi cerinÆele generale ale Proiectului pentru ÎnvåÆåmânt Rural.
Pornind de la reperele teoretice çi de la aplicaÆiile çi temele de reflecÆie cuprinse în modulul
„Adaptarea curriculumului la contextul rural“, fiecare unitate de învåÆåmânt este chematå så
gåseascå råspunsuri çi soluÆii specifice, realizånd adaptarea curriculumului såu în acord cu particula-
ritåÆile çcolii çi ale comunitåÆii sale.
10

Capitolul I: Contextualizarea învåÆårii –
perspective, direcÆii, exemple de bune
practici
1. Perspectiva generalå – abordarea holisticå
çi curriculumul integrat
Repere teoretice
Adaptarea la contextul local
ExperÆi în educaÆie, specialiçti în dezvoltare comunitarå, membri ai comunitåÆii oamenilor de
afaceri sunt cu toÆii de acord cå çcoala nu îi poate pregåti pe elevi pentru a deveni adulÆi de succes doar
prin experienÆele de învåÆare pe care le oferå între zidurile ei.
Pentru a fi eficace çi a oferi educaÆie de calitate, focalizatå pe formarea competenÆelor necesare
unei lumi în schimbare, çcolile trebuie så-çi reorienteze strategiile de predare-învåÆare çi spre con-
textul extern în care ele se aflå, valorificând potenÆialul educaÆional al comunitåÆilor locale.
În acelaçi timp, curriculumul din çcoalå trebuie îmbogåÆit în sensul corelårii conÆinuturilor
sale çi metodelor folosite în procesul didactic cu realitatea socialå, experienÆa cotidianå çi
mediul de viaÆå al elevilor.
În acest sens, profilul de formare al absolventului de învåÆåmânt obligatoriu din România1
menÆio-
neazå, printre alte abilitåÆi cognitive, afective çi volitive cå absolvenÆii învåÆåmântului general çi
obligatoriu ar trebui:
■ så înÆeleagå sensul apartenenÆei lor la diverse tipuri de comunitåÆi prin participare la viaÆa
socialå a clasei, a çcolii çi a comunitåÆii locale din care fac parte si interdependenÆele dintre
identitate çi alteritate, dintre local çi naÆional, dintre naÆional çi global etc.
■ så demonstreze capacitate de adaptare la situaÆii diferite prin cunoaçterea diverselor roluri
sociale çi a implicaÆiilor acestora asupra vieÆii cotidiene etc.
■ så contribuie la construirea unei vieÆi de calitate prin formularea unor judecåÆi estetice privind
diferite aspecte ale realitåÆii naturale çi sociale etc.
■ så-çi dezvolte capacitåÆile de investigare çi så-çi valorifice propria experienÆå prin dezvoltarea
capacitåÆii de explorare a realitåÆii înconjuråtoare etc.
Argumentele în favoarea unor astfel de abordåri sunt numeroase.
■ Instruirea primitå prin conÆinuturile însuçite çi deprinderile formate în cadrul disciplinelor de
studiu nu mai este relevantå pentru succesul social çi profesional; deprinderile çi atitudinile
necesare funcÆionårii cu succes într-o societate modernå (rezolvare de probleme, gândire
11
1
MEC, CNC: Curriculum NaÆional pentru ÎnvåÆåmântul Obligatoriu.Cadru de referinÆå, Bucureçti, 1998

criticå, toleranÆå, spirit de echipå, rezolvarea conflictelor etc) se formeazå în special prin
participare la experienÆele vieÆii sociale.
■ ÎnvåÆarea este un proces activ çi nu unul pasiv; elevii învaÆå mai bine atunci când sunt direct
implicaÆi în rezolvarea unor probleme care au sens pentru ei çi pentru cei din jurul lor; în loc så
înveÆe despre oameni çi problematica lor, e mai bine ca elevii så înveÆe de la ei çi cu ei.
■ Creçte motivaÆia pentru învåÆare deoarece elevii aplicå ceea ce au învåÆat în situaÆii reale de viaÆå,
în cadrul unor activitåÆi în care au responsabilitåÆi diverse, interacÆioneazå çi se relaÆioneazå cu
persoane din comunitate;
■ Unul dintre scopurile principale ale învåÆårii este de a-i ajuta pe elevi så se integreze în
comunitåÆile în care tråiesc ca buni cetåÆeni, cu roluri sociale productive;
■ Orientårile moderne în proiectele de dezvoltare comunitarå çi educaÆie a comunitåÆii acordå
çcolii un rol cheie în comunitatea localå, rol pe care aceasta îl poate îndeplini doar dacå iese din
izolarea instituÆionalå caracteristicå çi acceptå provocårile colaborårii çi parteneriatelor locale
cu alte instituÆii / categorii de persoane /grupuri de interes etc.
Adaptarea curriculumului çcolii la contextul local este chematå så råspundå cerinÆelor formulate
de o realitate ce se caracterizeazå prin: schimbåri permanente çi rapide; multiplicarea çi diversificarea
informaÆiilor; îmbogåÆirea çi modificarea continuå a domeniului cognitiv.
În acest context, çcoala are menirea de a asigura, printr-o ofertå educaÆionalå adecvatå:
■ dezvoltarea elevului privit ca o fiinÆå umanå unitarå çi complexå, cu întregul potenÆial de care
dispune;
■ pregåtirea tuturor elevilor pentru o inserÆie reuçitå în viaÆa realå, în realitatea unitarå aflatå în
miçcare, în societatea ce trebuie privitå, la rândul såu, ca un întreg;
■ transformarea fiecårui elev într--un mebru activ çi competent al comunitåÆii, într--o persoanå
responsabilå, care îndeplineçte multiple roluri sociale în condiÆii de succes.
` Abordarea holisticå
Abordarea holisticå, centratå pe educaÆia elevului înÆeles ca o fiinÆå unitarå, care trebuie så se
integreze într-o realitate unitarå obligå fiecare çcoalå så gåseascå soluÆii concrete pentru a adapta
curriculumul såu la potenÆialul specific al elevilor çi la contextul local în care îçi desfåçoarå activitatea.
Respectând principiile echitåÆii, adaptarea curriculumului çcolii la contextul local çi la realitate îçi
propune så utilizeze contextul comunitar çi resursele comunitåÆii pentru a înlesni dezvoltarea fiecårui
elev – în acord cu potenÆialul såu – çi transformarea lui într-un individ activ çi responsabil:
■ dispus så contribuie la dezvoltarea comunitåÆii sale;
■ apt så funcÆioneze coerent çi eficient în orice alt context local;
■ format så valorifice oportunitåÆi socio-profesionale;
■ pregåtit så îçi gestioneze existenÆa personalå;
■ capabil så îçi asume çi susÆinå auto-dezvoltarea.
` ÎnvåÆarea
În abordårile contemporane, învåÆarea (conform Studiului UNESCO-Raportul Jacques Delors) se
sprijinå pe patru „piloni“ aflaÆi într-o conexiune directå: „a învåÆa så çtii“, „a învåÆa så faci“, „a
învåÆa så lucrezi împreunå“, „a învåÆa så fii“.
12

În cadrul unei realitåÆi aflate în schimbare, la acestea se adaugå (conform Shaffer) „a învåÆa så te
transformi pe tine însuÆi çi så schimbi societatea“
O asemenea abordare a procesului de învåÆare obligå la o perspectivå specificå asupra curriculu-
mului çcolar adresat elevului çi asupra felului în care acest curriculum trebuie adaptat la contextul local
çi la realitate.
` Curriculumul integrat
Propunându-çi pregåtirea elevului pentru „a çti, a face, a lucra împreunå, a fi, a se transforma, a
schimba“, curriculumul integrat (conform Ciolan L, 2003) se bazeazå pe construirea unor conexiuni
relevante între teme sau între competenÆe care:
■ sunt, de regulå, incluse/ urmårite în cadrul unor discipline diferite;
■ vizeazå direct/ indirect, explicit/ implicit formarea unor valori çi atitudini necesare pentru o viaÆå
personalå, profesionalå, socialå reuçitå în contextul social;
■ au o semnificaÆie deosebitå pentru viaÆa de zi cu zi în cadrul societåÆii
Principii çi cerinÆe
În acest sens, curriculumul integrat/ integrarea în curriculum porneçte de la un set de idei
fundamentale:
■ fiecare elev este o fiinÆå unitarå çi complexå, care trebuie privitå ca un întreg aflat în dezvol-
tare continuå;
■ educaÆia çcolarå trebuie så ofere råspunsuri adecvate pentru nevoile unor elevi reali, ce vor
tråi o viaÆå realå într-o societate realå;
■ demersul educaÆional trebuie så îçi asume, ca principiu cheie, centrarea pe elev, pe
devoltarea sa personalå, profesionalå, socialå, în acord cu potenÆialul såu;
■ scopul principal al curriculumului çcolar este crearea unor competenÆe transversale, valori,
atitudini care depåçesc graniÆele unor discipline çi sunt esenÆiale pentru o viaÆå de succes în
contextul societåÆii;
■ pregåtirea elevului trebuie så se realizeze în cadrul unor multiple çi variate experienÆe de
învåÆare, care permit diverse achiziÆii çi experimentarea lor în contextul concret;
■ experienÆele de învåÆare, centrate pe valorificarea çi dezvoltarea potenÆialului individual,
trebuie så implice elevii ca participanÆi activi, antrenaÆi direct în proiectarea çi desfåçurarea
lor;
■ activitåÆile curriculare trebuie construite çi derulate pe baza parteneriatului dintre elevi,
profesori, membri ai comunitåÆii locale çi trebuie så valorifice potenÆialul comunitåÆii, expri-
mat în resursele pe care ea le poate oferi pentru procesul învåÆårii;
■ formarea autenticå a elevilor pentru realitate poate avea loc doar în cadrul unor activitåÆi
bazate pe lucru în grupuri sau echipe, la nivelul cårora se menÆine permanent deschiderea
cåtre cunoaçtere, comunicarea deschiså, atenÆia pentru intercunoaçtere, climatul de colaborare;
■ pentru a-l ajuta pe elev så facå variate conexiuni între diversele achiziÆii ale învåÆårii çi între
ceea ce învaÆå çi cotidianul pe care îl tråieçte, activitåÆile curriculare trebuie så abordeze o
varietate de teme cu semnificaÆie în realitate;
■ construirea unui curriculum integrat este, prin excelenÆå, un proces care implicå inovaÆia çi
creativitatea, ca factori care pot contribui la identificarea unor soluÆii curriculare adecvate çi
la diminuarea rezistenÆei faÆå de nou, necunoscut, schimbare.
13

Curriculumul integrat îçi gåseçte o exprimare specificå çi extrem de pertinentå în temele
cross-curriculare, care oferå oportunitåÆi deosebite pentru adaptarea la contextul local çi la realitate
(vezi Teme de reflecÆie).
Nivelurile integrårii curriculare
Având la bazå aceste idei fundamentale, curriculumul integrat/ integrarea în curriculum se poate
realiza la diferite niveluri (Conform Cucoç C. – 2000, Ciolan L. – 2003):
Multidisciplinaritatea:
■ se centreazå pe conÆinuturi/ cunoçtinÆe;
■ se realizeazå prin învåÆare tematicå;
■ se axeazå pe conexiuni între conÆinuturi.
În perspectiva multidisciplinarå, o temå este abordatå cu ajutorul mai multor discipline, care
concurå la analiza/ explicarea ei. Fiecare dintre disciplinele implicate abordeazå tema din punctul ei
specific de vedere, facilitând realizarea unor conexiuni între conÆinuturi.
Interdisciplinaritatea:
■ se centreazå pe competenÆele generale;
■ se realizeazå prin învåÆarea bazatå pe probleme;
■ se axeazå pe formarea çi perfecÆionarea unor competenÆe transferabile.
În perspectiva interdisciplinarå sunt abordate probleme complexe care nu pot fi låmurite de o
singurå disciplinå. Aceste probleme pot fi explicate doar cu ajutorul mai multor discipline, care
conlucreazå, coopereazå, „se intersecteazå“.
Transdisciplinaritatea:
■ se centreazå pe valori çi atitudini;
■ se realizeazå prin învåÆarea bazatå pe proiect;
■ se axeazå pe soluÆii la probleme ale vieÆii reale.
În perspectiva transdisciplnarå, o problemå importantå a vieÆii reale este abordatå prin interme-
diul întrepåtrunderii dintre discipline. În aceastå situaÆie are loc o „fuziune“ a acestor discipline pe
fondul unei „unificåri conceptuale çi axiomatice“, care poate conduce la naçterea unor discipline noi.
Transdisciplinaritatea abordeazå probleme care au o semnificaÆie deosebitå în viaÆa realå çi pot
contribui la formarea competenÆelor, valorilor, atitudinilor necesare pentru o existenÆå individualå de
succes.
Integrarea în curriculum
Pornind de la aceste premise, crearea unui curriculum integrat/ integrarea în curriculum:
■ se distanÆeazå faÆå de abordarea monodisciplinarå, care nu are posibilitatea så asigure
perspectiva holisticå asupra elevului çi asupra realitåÆii;
■ constituie un proces care avanseazå de la simplu la complex, trecând treptat de la
monodisciplinaritatea „clasicå“ la transdisciplinaritate;
14

■ vizeazå toate componentele ofertei educaÆionale (curriculumul nucleu, curriculumul la
decizia çcolii, activitåÆile extracurriculare);
■ se regåseçte în toate proiectele care fac referire la curriculum, ca principiu exprimat în
forme specifice (planul de dezvoltare al çcolii, oferta de educaÆie a çcolii, planurile comisiilor
metodice, planificårile cadrelor didactice çi ale grupurilor de lucru din çcoalå etc.)
Elementele cheie care definesc procesul de construire a unui curriculum integrat sunt:
■ oportunitåÆi de dezvoltare pentru toÆi elevii, în acord cu potenÆialul individual;
■ situaÆii de învåÆare care reflectå realitatea çi pregåtesc pentru realitate;
■ conexiuni între discipline (cunoçtinÆe, teme, probleme, competenÆe, valori, atitudini);
■ parteneriatul dintre profesori, elevi, reprezentanÆi ai comunitåÆii locale;
■ folosirea resurselor comunitåÆii în slujba învåÆårii.
Curriculumul integrat råspunde, în esenÆå, unor cerinÆe legate de asigurarea unui învåÆåmânt de
calitate, care presupune, între altele, respectarea principiilor echitåÆii.
Pentru a se constitui ca un instrument eficient în asigurarea unei educaÆii de bunå calitate, acest
curriculum trebuie construit pe baza parteneriatului tuturor membrilor comunitåÆii çcolare (mana-
geri, cadre didactice, elevi) çi a colaborårii cu parteneri din mediul extern în care çcoala existå çi
funcÆioneazå.
Teme de reflecÆie
CitiÆi textul de mai jos, care prezintå elementele cheie ale temelor cross curriculare. Dupå ce aÆi terminat
lectura textului, alegeÆi impreuna cu colegii, o temå care ar putea fi tratatå cross curricular. AnalizaÆi
modul în care ar putea fi realizat parteneriatul dintre elevi, profesori, membri ai comunitåÆii în cadrul
acestei teme.
Temele cross curriculare2
:
■ reprezintå teme integrate de studiu, care pornesc de la premisa cå fiecare copil este o fiinÆå
unitarå çi complexå, care trebuie så se dezvolte ca întreg;
■ privesc învåÆarea ca pe un proces integrat, care se adreseazå copilului ca fiinÆå unitarå;
■ exprimå concret abordarea integratå a curriculumului, care trebuie så se centreze pe toate
dimensiunile care definesc copilul (versus centrarea monodisciplinarå pe diferite laturi/ dimen-
siuni, tratate separat);
■ se centreazå pe dezvoltarea elevului çi urmåresc formarea unor competenÆe, valori, atitudini
pe care el se poate bizui în viaÆa personalå, profesionalå, socialå çi care pot fi semnificative
pentru o funcÆionare corectå în viaÆa de zi cu zi în contextul societåÆii;
■ abordeazå/ includ o varietate/ multitudine de teme, care au o semnificaÆie deosebitå în
cotidianul social çi sunt extrem de relevante pentru formarea competenÆelor, valorilor, atitudi-
nilor de care fiecare elev va avea nevoie pentru o existenÆå açezatå pe coordonatele succesului;
■ construiesc în fapt experienÆe de învåÆare relevante pentru elevi, valorificând, în acest scop,
potenÆialul lor personal çi valenÆele/ potenÆialul comunitåÆii;
■ utilizeazå pentru învåÆare multiple çi variate resurse ale comunitåÆii (persoane, instituÆii,
grupuri, evenimente, istorie, culturå, mediu etc.);
15
2
Conform „Dincolo de discipline“, L.Ciolan, Humanitas, Centrul Educatia 2000+, Bucuresti, 2003

■ privesc elevul ca participant activ, implicându-l efectiv în proiectarea çi desfåçurarea expe-
rienÆelor de învåÆare care îi sunt adresate;
■ presupun colaborarea între elevi, profesori, membri ai comunitåÆii locale.
AplicaÆii /exerciÆii /acÆiuni
a) Identificarea unor teme relevante
OrganizaÆi o întâlnire a cadrelor didactice din çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea. PuneÆi în discuÆia
grupului de cadre didactice aspecte legate de: tråsåturi çi nevoi de dezvoltare specifice ale elevilor din çcoala
dumneavoastrå, probleme de actualitate ale comunitåÆii locale, resurse ale comunitåÆii care ar putea fi folosite
în activitåÆile de învåÆare. Pornind de la aceste aspecte:
■ întocmiÆi împreunå cu grupul de cadre didactice o listå de teme care pot fi abordate/ tratate cross
curricular;
■ stabiliÆi sub-grupurile care vor participa la fiecare dintre temele alese;
■ întocmiÆi o listå orientativå a partenerilor din comunitate care ar putea contribui, alåturi de
profesori çi elevi, la realizarea obiectivelor specifice temelor alese.
Ce avantaje ar avea o asemenea întâlnire de lucru?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
Ce dificultåÆi aÆi putea întâmpina?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
Cum aÆi putea så evitaÆi/ rezolvaÆi aceste dificultåÆi?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
b) identificarea resurselor din comunitate
StabiliÆi împreunå cu colegii dumneavoastrå o temå cross curricularå – pentru unul dintre colectivele de
elevi ai çcolii. OrganizaÆi o întâlnire cu colectivul de elevi cåreia i se adreseazå tema stabilitå:
■ prezentaÆi în faÆa elevilor elementele esenÆiale ale temei;
■ identificaÆi împreunå cu elevii resursele din comunitate care ar putea fi utilizate pentru atingerea
obiectivelor acestei teme.
Care sunt cerinÆele pe care ar trebui så le îndepliniÆi pentru a asigura participarea tuturor elevilor
în cadrul discuÆiei centrate pe identificarea resurselor din comunitate?
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………
16

2. Mijloace de realizare çi tipuri de activitåÆi
DirecÆiile de acÆiune care så asigure corelarea curriculumul çcolii cu mediul socio-cultural vizeazå
toate cele trei componente ale sale:
■ curriculumul nucleu;
■ curriculumul la decizia çcolii;
■ activitåÆile extracurriculare.
Prezentul ghid propune câteva modalitåÆi /tipuri de activitåÆi prin care curriculumul çcolii poate fi
adaptat la contextul rural. Aceste tipuri de activitåÆi:
■ au scopul de a aplica, testa, valida, extinde, suplimenta çi îmbogåÆi învåÆarea din claså;
■ pot fi introduse în componentele curriculumului çcolii;
■ contribuie la formarea unor competenÆe transdisciplinare;
■ necesitå un efort de echipå din partea cadrelor didactice;
■ sunt iniÆiative relativ noi în sistemul de învåÆåmânt românesc çi totuçi practici curente çi de
tradiÆie în multe Æåri;
■ au fost folosite/experimentate punctual, în cadrul unor programe educaÆionale nonguverna-
mentale dovedindu-se practici de succes çi în România;
■ sunt în concordanÆå cu strategiile naÆionale ale MEC (de exemplu, „Strategia naÆionalå de
acÆiune comunitarå“ din 2004)
2.1. LecÆii de diferite discipline din curriculumul de bazå
Repere teoretice
Personalizarea demersului didactic
În condiÆiile noului curriculum, lectura programei çi a manualelor nu mai este în mod obligatoriu
liniarå. Programa trebuie parcurså în mod necesar de cåtre toÆi, dar ea, ca çi manualele se pliazå unei
citiri personale çi adaptate.3
De asemenea, conceptul central al proiectårii didactice este demersul didactic personalizat care
exprimå dreptul profesorului de a lua decizii asupra modalitåÆilor pe care le considerå optime în
creçterea calitåÆii procesului de învåÆåmânt, respectiv, råspunderea personalå pentru a asigura elevilor
un parcurs çcolar individualizat, în funcÆie de condiÆii çi cerinÆe concrete.
Noul Curriculum naÆional accentueazå faptul cå documentele de proiectare didacticå sunt docu-
mente administrative care asociazå într-un mod personalizat elementele programei – obiective de
referinÆå, conÆinuturi, activitåÆi de învåÆare – cu alocarea de resurse (de timp çi materiale) consideratå
optimå de cåtre profesor pe parcursul unui an çcolar.
17
3
a se vedea materialele CNC

Contextualizarea lecÆiei
În acest context, lecÆia devine o oportunitate mult mai valoroaså de adaptare a procesului de
predare-învåÆare la contextul de viaÆå al elevilor, la experienÆele lor din viaÆa realå çi la nevoile de
dezvoltare specifice. Rolul profesorului/învåÆåtorului în conceperea çi organizarea activitåÆii în claså
devine mult mai important.
Integrarea /corelarea unor elemente ale demersului didactic al unei lecÆii cu mediul socio-cul-
tural al elevilor este realizabilå în oricare dintre etapele procesului de proiectare:
În cadrul unor lecÆii de diferite discipline, cadrul didactic respectiv are posibilitatea:
■ så se focalizeze pe dezvoltarea unor compeÆente prioritare datoritå specificului çi proble-
maticii contextului extern;
■ så integreze în lecÆie elemente de conÆinut (date, informaÆii, evenimente, cazuri, resurse,
exemple etc) din comunitate;
■ så utilizeze în lecÆie resurse din comunitate (persoane resurså, documente, spaÆii, facilitåÆi,
instituÆii etc);
■ så organizeze activitåÆi de învåÆare bazate pe metode de explorare a realitåÆii (observarea,
experimentul, cercetarea documentelor çi vestigiilor istorice) çi pe cele acÆionale (studiu de caz,
proiect, lucråri practice);
■ så evalueze folosind modalitåÆi çi instrumente care se bazeazå pe situaÆii reale (evaluarea
autenticå, proiectul, portofoliul, fiça de observare etc.)
Teme de reflecÆie
a) LucraÆi în pereche cu un coleg pentru a analiza proiectele de lecÆie propuse de un profesor de
biologie çi de un învåÆåtor çi listaÆi toate elementele de contextualizare a învåÆårii pe care le
identificaÆi în demersurile didactice respective la nivelul conÆinuturilor, metodelor etc.
ComentaÆi asupra oportunitåÆii unor lecÆii proiectate în acest mod.
PROIECT DE LECæIE
Clasa: a V-a.
Obiectivul: Biologie.
Subiectul: InfluenÆa omului asupra vegetaÆiei.
Tipul: lecÆie de formare a priceperilor çi a deprinderilor.
Scopul: formarea priceperilor çi a deprinderilor de protejare a mediului înconjuråtor.
Obiective operaÆionale:
■ så stabileascå relaÆii între sol çi plante cu ajutorul informaÆiilor din manual çi a celor obÆinute
de la persoanele – resurså din comunitate;
18

■ så identifice pårÆile componente çi caracteristicile unui arbore, folosindu-se de informaÆiile
anterior dobândite;
■ så planteze puieÆi, respectând condiÆiile impuse de specificul plantei;
Metode çi procedee: conversaÆia, explicaÆia, exerciÆiul, notarea lucrårilor practice.
Moduri de organizare a activitåÆii: lucru în grupuri mici, activitate frontalå, activitate individualå.
Resurse materiale: proiecte, unelte, fiçe de autoevaluare, ecusoane, plåcuÆe de avertizare, rulete.
Resurse umane: angajaÆi ai Ocolului silvic, pådurarul, pårinÆi.
SCENARIUL DIDACTIC
1. Pregåtirea activitåÆii
■ contactarea de cåtre profesor a persoanelor-resurså din comunitate pentru obÆinerea unor
informaÆii referitoare la particularitåÆile mediului local (florå, faunå) çi pentru procurarea unor
materiale necesare (puieÆi, unelte agricole);
■ stabilirea datei activitåÆii;
■ realizarea invitaÆiilor cåtre pårinÆi çi cåtre alte persoane-resurså care vor fi implicate în desfåçu-
rarea activitåÆii;
■ formarea grupelor de elevi, stabilirea responsabilitåÆilor çi a sarcinilor; alegerea unui nume al
grupei çi realizarea ecusoanelor adecvate sarcinilor de rezolvat;
■ recomandarea unei bibliografii orientative (Arborele vieÆii, enciclopedii, atlasul botanic);
■ culegerea de la pårinÆi a unor informaÆii referitoare la specificul pådurii din zona în care
tråiesc.
2. Desfåçurarea activitåÆii propriu-zise
■ pådurarul/ inginerul silvic prezintå caracteristicile solului din zona în care vor fi plantaÆi puieÆii
de fag;
■ elevii precizeazå pårÆile componente ale unei plante çi caracteristicile morfofuncÆionale ale
acestora; argumenteazå de ce se vor planta puieÆii de fag çi nu puieÆii de salcie sau de brad;
■ sprijiniÆi de cåtre pårinÆi, elevii desfåçoarå activitåÆi practice conform responsabilitåÆilor
stabilite, dupå cum urmeazå:
❍ grupul I – efectueazå måsuråtorile çi marcheazå terenul;
❍ grupul II – sapå gropile;
❍ grupul III – planteazå puieÆii;
❍ grupul IV – udå puieÆii;
❍ grupul V – eticheteazå puieÆii çi realizeazå un panou de avertizare cu sloganuri sensibili-
zatoare la protejarea mediului înconjuråtor.
Fiecare grupå va avea un nume semnificativ.
3. Evaluarea activitåÆii
■ pådurarul/inginerul silvic apreciazå calitatea activitåÆii practice efectuate de elevi;
■ pårinÆii apreciazå rolul implicårii lor în activitatea practicå desfåçuratå;
■ profesorul face aprecieri privind întreaga activitate;
■ la întoarcerea în çcoalå elevii vor completa o fiçå de autoevaluare:
❍ care sunt etapele parcurse pentru plantarea puieÆilor?
❍ ce ai învåÆat prin activitatea desfåçuratå?
19

❍ ce dificultate ai întâmpinat?
❍ ce ai putea îmbunåtåÆi pe viitor?
❍ cum apreciezi colaborarea ta cu ceilalÆi? (slabå, bunå, foarte bunå)
■ profesorul completeazå fiça de observare sistematicå.
4. Asigurarea transferului
Ca temå pentru acaså elevii au de realizat un poster care så vizeze influenÆa omului asupra
mediului.
PROIECT DE LECæIE
Clasa: a IV-a.
Obiectul: Istorie.
Subiectul: „Din trecutul localitåÆii“.
Tipul: lecÆie de formare a priceperilor çi a deprinderilor.
Scopul:
■ formarea priceperilor çi a deprinderilor de observare a surselor istorice.
■ cultivarea unei atitudini obiective faÆå de realitåÆile istorice.
Obiective operaÆionale:
O1 – Så identifice informaÆii provenite din surse istorice observate independent;
O2 – Så exprime impresii personale referitoare la sursa istoricå observatå;
O3 – Så formuleze råspunsuri la întrebåri de tipul: Ce..? Pentru ce....? Ce semnificå....?,
adresate de învåÆåtor;
O4 – Så prezinte sursa istoricå observatå, folosind un mijloc de exprimare preferat (desen, text,
poster);
Metode çi procedee: învåÆarea prin cercetarea documentelor çi a vestigiilor istorice, observarea,
conversaÆia, explicaÆia, problematizarea.
Resurse materiale: diverse surse istorice (obiecte vechi, unelte), fiçe de autoevaluare, fiçe de
lucru, reportofon, aparat foto.
Resurse umane: persoane-resurså din comunitate care deÆin obiecte vechi, persoane-resurså din
cadrul primåriei.
SCENARIUL DIDACTIC
1. Pregåtirea activitåÆii
■ identificarea surselor istorice din comunitate;
■ contactarea persoanelor-resurså çi asigurarea în legåturå cu autenticitatea sursei;
■ stabilirea datei când se va efectua vizita, cu acordul persoanei-resurså;
■ recomandarea informaÆiilor care trebuie reactualizate înainte de efectuarea vizitei de studiu.
2. Desfåçurarea activitåÆii propriu-zise
■ învåÆåtorul stabileçte, cu claritate, sarcinile çi obiectivele urmårite prin cercetarea surselor
istorice, precizându-le elevilor.
■ elevii observå liber obiectele cu valoare de surså istoricå.
■ formuleazå primele impresii, remarcå persoanele ce pot oferi informaÆii referitoare la obiec-
tele observate independent.
20

■ Persoana deÆinåtoare a obiectului observat oferå informaÆii referitoare la urmåtoarele aspecte:
❍ Ce reprezintå sursa?
❍ Cine a realizat-o çi de ce?
❍ Care a fost utilitatea sursei?
❍ Ce vechime are?
■ ÎnvåÆåtorul înregistreazå prezentarea pe care o face persoana-resurså folosind un reportofon çi
face fotografii pentru albumul documentar al clasei.
■ ÎnvåÆåtorul dirijeazå „lectura“ analiticå çi activå a sursei istorice, conform unui algoritm de
observare a acesteia:
❍ Ce tip de informaÆie conÆine obiectul observat?
❍ La ce problemå ne ajutå så råspundem?
❍ Ce alte date ar mai fi necesare pentru a înÆelege mai bine specificul perioadei istorice cåreia
îi aparÆine obiectul observat?
■ Elevii completeazå o fiçå de lucru care vizeazå:
❍ Denumirea obiectului observat;
❍ Utilitatea acestuia;
❍ Materialul din care este confecÆionat;
❍ Numele pårÆilor componente;
❍ Locul unde a fost descoperit;
❍ Data descoperirii etc.
3. Evaluarea activitåÆii
■ Persoana deÆinåtoare a sursei istorice apreciazå interesul manifestat de elevi.
■ ÎnvåÆåtorul face aprecieri privind întreaga activitate.
■ La întoarcerea în çcoalå, elevii completeazå o fiçå de autoevaluare:
❍ Care sunt etapele parcurse în etapa de documentare?
❍ Ce ai învåÆat din aceastå activitate?
❍ Ce ai aflat interesant despre localitatea ta?
❍ Cum apreciezi activitatea desfåçuratå de un istoric? (foarte importantå, importantå, fårå
importanÆå)
4. Asigurarea transferului
ÎnvåÆåtorul precizeazå elevilor tema pentru acaså: un desen / un text / un poster / o paginå de
istorie oralå, folosind interviul înregistrat în timpul vizitei çi materialele din albumul documentar al
clasei.
■ AplicaÆii /exerciÆii /acÆiuni
1. ConcepeÆi un proiect didactic pentru disciplina pe care o predaÆi, prin care så valorificaÆi resursele
comunitåÆii (sat/comunå) în care se aflå çcoala dumneavoastrå.
2. RealizaÆi o lecÆie pe baza proiectului didactic conceput.
21

2.2. Cursuri opÆionale
Repere teoretice
Curriculum la decizia çcolii
Curriculumul la decizia çcolii (CDÇ) este rezultatul aplicårii specifice, de cåtre fiecare çcoalå, a
planului cadru de învåÆåmânt. Çcolile, în cooperare cu elevii, pårinÆii çi autoritåÆile locale decid asupra
unui segment al Curriculumului naÆional. Prin CDÇ:
■ se asigurå elevilor trasee particulare de învåÆare conform talentelor, intereselor çi nevoilor;
■ oferta educaÆionalå a çcolii are posibilitatea så se adapteze contextului local;
■ creçte libertatea de acÆiune a profesorului în vederea optimizårii rezultatelor învåÆårii;
■ çcoala îçi construieçte o identitate proprie
Curriculumul la decizia çcolii este de trei tipuri:
a) curriculum aprofundat:
■ se aprofundeazå obiectivele de referinÆå din curriculumul nucleu prin diversificarea
activitåÆilor de învåÆare în numårul maxim de ore prevåzut de plaja orarå a unei discipline;
■ se aplicå în cazuri de recuperare, pentru elevii care nu au reuçit atingerea nivelului minim
al obiectivelor prevåzute de programå în anul anterior
b) curriculum extins:
■ se extind obiectivele çi conÆinuturile din curriculumul nucleu cu altele noi;
■ înseamnå de fapt parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu
asterix).
c) curriculum elaborat de çcoalå:
■ opÆionale.
Rolul opÆionalelor
Cursurile opÆionale, ca çi segment de curriculum la decizia çcolii, constituie un element esenÆial de
contextualizare a curriculumului favorizând:
■ adaptarea ofertei de învåÆare la specificul local (nevoi ale comunitåÆii, multiculturalism,
tradiÆii etc.);
■ centrarea procesului de predare-învåÆare pe nevoile çi interesele elevului çi trecerea de la „o
çcoalå pentru toÆi“ la „o çcoalå pentru fiecare“;
■ manifestarea creativitåÆii la nivelul practicii çcolare, cadrul didactic aflându-se în situaÆia de a-çi
concepe obiectivele çi conÆinuturile;
■ corelarea resurselor çcolii cu dorinÆele copiilor;
■ crearea unei personalitåÆi proprii a çcolii prin diferenÆierea ofertei de educaÆie.
Tipuri de opÆional
1. OpÆional la nivelul disciplinei:
■ activitåÆi, module, teme care nu fac parte din programele çcolare propuse de autoritatea
centralå;
■ disciplina care nu este prevåzutå pentru o anumitå claså.
22

2. OpÆional la nivelul ariei curriculare:
■ o tema interdisciplinarå care implicå cel puÆin douå discipline dintr-o arie;
■ obiectivele de referinÆå sunt formulate din perspectiva temei, pornind de la obiectivele
cadru ale disciplinelor.
3. OpÆional la nivelul mai multor arii curriculare:
■ o tema proiectatå pornind de la un obiectiv transdisciplinar sau interdisciplinar;
■ se intersecteazå segmente de discipline aparÆinând mai multor arii.
Elaborarea programei
Programa de opÆional se elaboreazå dupå urmåtoarea structurå:
a) argument;
b) obiective de referinÆå çi activitåÆi de învåÆare;
c) lista de conÆinuturi;
d) modalitåÆi de evaluare.
Se recomandå, de asemenea çi includerea unei bibliografii.
Paçi în stabilirea cursurilor opÆionale la nivelul çcoli:
1. evaluarea cursurilor opÆionale din anul çcolar trecut prin chestionare aplicate elevilor çi
pårinÆilor çi/sau alte forme de evaluare;
2. evaluarea intereselor çi opÆiunilor elevilor çi pårinÆilor çi analiza nevoilor comunitåÆii locale;
3. pregåtirea ofertelor de cursuri opÆionale de cåtre profesorii doritori;
4. analiza çi aprobarea ofertelor în cadrul Consiliului profesoral al çcolii;
5. prezentarea ofertelor de curs de cåtre profesori în faÆa elevilor çi pårinÆilor;
6. completarea de cåtre elev çi pårinte a fiçei de opÆiune;
7. negocierea între elevi, pårinÆi, cadru didactic, conducerea çcolii pentru definitivarea opÆiunilor;
8. includerea opÆionalelor în schemele orare ale claselor çi în orarul claselor/çcolii;
9. elaborarea programelor de opÆional;
10. avizarea programelor de opÆional de cåtre inspectorii de specialitate din ISJ;
11. derularea cursurilor – asigurarea resurselor necesare de spaÆiu, material didactic, echipa-
mente etc.
Teme de reflecÆie
AnalizaÆi împreunå cu un grup restrâns de colegi exemplul de programå de opÆional intitulat „Micii
meçteçugari“ folosind lista de control de mai jos4
:
Argumentul
■ motiveazå cursul propus menÆionând nevoile elevilor çi ale comunitåÆii locale?
■ este redactat pe ½ -1 paginå?
Obiectivele de referinÆå sunt:
■ måsurabile, specifice?
■ în numår corespunzåtor, de 5-6?
■ corelate cu tema opÆionalului?
23
4
conform CNC

■ adecvate nivelului de cunoçtinÆe çi vârstei elevului?
■ unice (sau se repetå sub diferite forme)?
■ altele decât în programa de trunchi comun?
ConÆinuturile sunt:
■ corelate cu obiectivele de referinÆå?
■ altele decât în programa de trunchi comun?
■ o resurså cuprinzåtoare pentru obiectivele de referinÆå?
■ organizate articulat, sistematic?
■ organizate astfel încât så se cumuleze çi så permitå progresul?
■ entitåÆi esenÆiale, fårå contradicÆii?
■ posibil de învåÆat, adaptate la experienÆele elevului?
■ adecvate intereselor, nevoilor prezente çi viitoare ale elevului?
ActivitåÆile de învåÆare:
■ duc la dezvoltarea capacitåÆilor propuse?
■ presupun activitatea nemijlocitå a elevului?
■ permit învåÆarea prin cooperare?
PROGRAMA DE OPæIONAL
„MICII MEÇTEÇUGARI“
Clasa: a IV-a.
Durata: 1 an.
Tipul:opÆional la nivelul mai multor arii curriculare.
Argument
Cursul opÆional „Micii meçteçugari“ care se organizeazå cu elevii claselor a IV-a råspunde înclina-
Æiilor copiilor care manifestå o mare manualitate çi specificului comunitåÆii de a învåÆa prin imitare.
OcupaÆiile de bazå ale locuitorilor sunt legate de prelucrarea lutului.
ActivitåÆile propuse valorificå experienÆa copiilor dobânditå în familie çi o continuå la un nivel
superior, folosind persoanele-resurså ale localitåÆii.
Totodatå, activitatea propuså vizeazå socializarea çi comunicarea elevilor; îçi propune formarea
de deprinderi pentru påstrarea ordinii çi disciplinei la locul de muncå çi formarea de atitudini pentru
påstrarea unui mediu sånåtos.
OBIECTIVE DE REFERINæÅ ACTIVITÃæI DE ÎNVÃæARE
1. Så descopere elemente specifice culturii
materiale çi spirituale a comunitåÆii locale
(obiecte vestimentare, casnice, unele produse
realizate pe plan local);
– organizarea unor întâlniri cu o persoanå din comu-
nitate care cunoaçte foarte bine specificul local;
– colectarea unor obiecte tradiÆionale;
– organizarea unei expoziÆii la nivelul clasei cu obiecte
vestimentare, casnice çi alte produse realizate pe plan
local;
24

OBIECTIVE DE REFERINæÅ ACTIVITÃæI DE ÎNVÃæARE
2. Så recunoascå materiale de lucru, instru-
mente çi unelte necesare pentru prelucrarea
lor;
– drumeÆie în comunitate pentru identificarea lutului
corespunzåtor confecÆionårii cåråmizii;
– observarea dirijatå çi recunoaçterea principalelor însu-
çiri ale materialelor de lucru: lemn, lut, nuiele pentru
împletituri;
3. Så utilizeze tehnici simple folosite în arta
popularå în scopul realizårii unor produse;
– activitåÆi practice de confecÆionare a unor produse
pentru evenimente cum ar fi: Cråciunul, Anul Nou, 1
Martie, 8 Martie, Paçtele etc.
4. Så pregåteascå çi så prelucreze lutul pentru
obÆinerea unor produse simple inspirate din
viaÆa cotidianå, prin activitåÆi de lucru indivi-
dual sau de lucru în grup
– activitate practicå pentru pregåtirea lutului: mårunÆire,
amestec cu apå, fråmântare;
– exerciÆiu-joc de modelare a lutului în forme simple:
bastonaçe, sfere etc.
– asamblarea elementelor simple în forme complexe:
cifre, litere, legume etc.
– decorarea obiectelor de lut.
5. Så realizeze lucråri din nuiele, utilizând teh-
nica împletiturilor
– activitåÆi de pregåtire a nuielelor pentru împletituri;
– activitåÆi practice de realizare a împletiturilor.
6. Så valorifice lucrårile proprii çi ale echipei
în cadrul unor activitåÆi organizate cu diverse
ocazii (aniversåri, concursuri, diverse sårbå-
tori)
– organizarea unor tombole pentru strângerea de fon-
duri, cu participarea comunitåÆii locale;
– oferirea de daruri unor persoane din çcoalå çi din
comunitate (copii, cadre didactice, pårinÆi, membri ai
comunitåÆii).
7. Så-çi evalueze lucrårile proprii sau ale cole-
gilor / grupului, pe baza criteriilor de evaluare
stabilite.
– organizarea unor expoziÆii;
– completarea unui jurnal de reflecÆie.
CONæINUTURILE ÎNVÃæÃRII
■ Lucråri din lut: mårunÆire, amestec cu apå, fråmântare, modelare, decorare;
■ Împletituri din nuiele;
■ Tehnica realizårii unei expoziÆii.
MODALITÃæI DE EVALUARE
■ Probe practice;
■ Portofoliul;
■ Fiça de autoevaluare;
■ Observare sistematicå.
25

a) În vederea eficientizårii procesului de realizare a ofertei curriculare a çcolii, aplicaÆi la claså/ în çcoalå
urmåtoarele instrumente: chestionar, fiçå de opÆiune, ofertå de curs.
A. CHESTIONAR PENTRU ELEVI REFERITOR LA CURSURILE OPæIONALE
CLASA…………………..
Te rugåm så råspunzi cu sinceritate la urmåtoarele întrebåri çi te asiguråm cå råspunsurile tale ne vor fi
foarte utile pentru a stabili oferta de cursuri opÆionale pentru anul çcolar viitor.
1.Care curs opÆional Æi-a plåcut mai mult si de ce?
2.Care curs nu Æi-a plåcut çi de ce?
3.Numeçte 2 activitåÆi /lecÆii desfåçurate în cadrul unui curs opÆional care Æi-au plåcut cel mai mult.
4.Numeçte 2 activitåÆi /lecÆii desfåçurate în cadrul unui curs opÆional care nu Æi-au placut deloc.
5.Ce cursuri opÆionale ai dori så frecventezi în anul çcolar viitor?
MulÆumim!
B. FIÇA DE OPæIUNE
NUME ELEV:
CLASA:
AN ÇCOLAR:
Scrie în ordinea opÆiunii cursurile la care doreçti så te înscrii:
1.
2.
3.
4.
5.
SEMNÅTURÃ ELEV:
SEMNÅTURÃ PÃRINTE:
DATA:
26

C. OFERTA DE CURS OPæIONAL PENTRU APROBARE ÎN CONSILIUL PROFESORAL
TITLUL CURSULUI:
PROFESOR/ÎNVÃæÃTOR:
DURATA:
CLASA:
LOCUL DE DESFÅÇURARE:
TIPUL OPæIONALULUI:
MOTIVAæIA OPORTUNITÅæII:
REZULTATE AÇTEPTATE:
TIPURI DE ACTIVITÃæI DE ÎNVÃæARE:
TEME DE CONæINUT:
MODALITÃæI DE EVALUARE:
ALTE ASPECTE:
2.3. ÎnvåÆarea prin servicii în folosul comunitåÆii
Repere teoretice
Voluntariatul çi implicarea pentru rezolvarea unor probleme din comunitate sunt condiÆii
necesare pentru dezvoltarea societåÆii civile çi a democraÆiei. Este nevoie ca çcoala så dezvolte aceste
forme de participare printr-o politicå çcolarå specificå care så asigure continuitatea çi coerenÆa
demersului çi impactul asupra dezvoltårii personale a elevilor.
ÎnvåÆarea prin servicii în folosul comunitåÆii este o metodå prin intermediul cåreia elevii îçi
dezvoltå abilitåÆi çi atitudini participând activ la organizarea çi desfåçurarea unor activitåÆi în beneficiul
comunitåÆii din care fac parte.
ActivitåÆile respective:
■ se adreseazå unei nevoi reale din comunitate;
■ sunt coordonate în colaborare de cåtre çcoalå çi comunitate;
■ sunt integrate în curriculumul çcolar;
■ ajutå la dezvoltarea individualå a elevilor;
■ accentueazå ceea ce se predå în çcoalå extinzând învåÆarea elevilor dincolo de aceasta.
Serviciile în folosul comunitåÆii pot fi:
■ de caritate – îngrijirea persoanelor vârstnice, sprijin acordat persoanelor cu nevoi speciale,
bolnavi, orfani etc.;
■ ecologice – de curåÆare a unor zone, reciclarea deçeurilor, acÆiuni de restaurare a unor monu-
mente etc.;
■ de voluntariat /experienÆå de muncå la diferite instituÆii din comunitate – Biblioteca,
Spitalul, PoliÆia, organizaÆii nonguvernamentale sau agenÆi economici locali etc.
27

Programele de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii se deosebesc de acÆiunile de volun-
tariat pentru comunitate sau de cele prin care se organizeazå simple servicii în folosul comunitåÆii
deoarece:
■ activitatea de sprijin pentru comunitate este integratå în curriculumul academic, este bine
planificatå çi evaluatå;
■ elevii reflecteazå asupra experienÆei de prestare a serviciilor çi aplicå ce au învåÆat la claså în
activitåÆi concrete.
Tipuri de servicii
Directe (elevii vin în contact direct/lucreazå cu diferite grupuri de persoane):
■ Tutori pentru colegi mai mici;
■ Sprijin acordat unor colegi de aceeaçi vârstå;
■ Vizitarea unor persoane în vârstå;
■ Timp petrecut cu orfani/ copii bolnavi din instituÆiile de profil locale etc.
Indirecte (elevii ajutå prin strângerea de produse/ bunuri necesare rezolvårii unei probleme):
■ Organizarea de evenimente sportive pentru o cauzå nobilå;
■ Crearea de pliante/fluturaçi pentru un eveniment;
■ Strângere de fonduri pentru biblioteca localå etc.
De lobby:
■ Se trimite o scrisoare autoritåÆilor locale;
■ Se organizeazå un eveniment de sensibilizare a opiniei publice în legaturå cu o problemå a
comunitåÆii etc.
Etapele unui program educaÆional în beneficiul comunitåÆii
1. Pregåtirea – profesorii çi elevii lucreazå împreunå pentru:
■ identificarea unei nevoi a comunitåÆii;
■ colaborarea cu parteneri din comunitate;
■ dezvoltarea unui plan al activitåÆii;
■ includerea conÆinuturilor curriculare în proiect;
■ cåutarea de informaÆii noi.
2. AcÆiunea – elevii lucreazå sub îndrumarea profesorilor çi:
■ se performeazå serviciul în beneficiul comunitåÆii;
■ se aplicå cunoçtinÆele çi abilitåÆile dobândite anterior;
■ se extinde învåÆarea çi se învaÆå din greçeli.
3. ReflecÆia – elevii lucreazå sub îndrumarea profesorilor prin joc de rol, jurnale, desene,
discuÆii:
■ se înregistreazå gânduri, idei, sentimente;
■ se adreseazå întrebåri colegilor çi se dau råspunsuri;
■ se descriu evenimente din timpul activitåÆii;
■ se comenteazå eventualele puncte de vedere diferite ale partenerilor comunitari;
■ se comenteazå/descrie impactul proiectului;
■ se plaseazå experienÆa într-un context mai larg de învåÆare.
28

4. Demonstrarea /celebrarea – elevii îçi demonstreazå noile abilitåÆi/cunoçtinÆe /perspective
dobândite çi sårbåtoresc noua experienÆå de învåÆare:
■ se raporteazå çi se împårtåçeçte experienÆa cu colegi, profesori, persoane din comunitate;
■ se scriu scrisori/ se organizeazå expoziÆii în cazul unor probleme de interes major pentru
comunitate;
■ se planificå un eveniment prin care så se sårbåtoreascå beneficiul adus.
Caracteristicile unui program de calitate de învåÆare prin servicii
în folosul comunitåÆii5
a. ÎnvåÆarea este integratå:
■ proiectul are la bazå cunoçtinÆe, abilitåÆi çi valori care sunt rezultatul unor obiective educa-
Æionale ale întregii çcoli;
■ serviciul performat îmbunåtåÆeçte conÆinutul academic çi invers;
■ deprinderile dobândite prin proiect sunt integrate în demersurile de învåÆare din claså.
b. „Vocea elevilor“ este importantå – elevii au un cuvânt de spus çi participå activ la:
■ alegerea tipului de serviciu çi planificarea acestuia;
■ planificarea çi realizarea sesiunilor de reflecÆie, evaluare çi celebrare;
■ atribuirea de roluri çi responsabilitåÆi în cadrul activitåÆilor.
c. Serviciul prestat este de calitate:
■ acÆiunea råspunde unei nevoi a comunitåÆii;
■ serviciul corespunde vârstei elevilor;
■ serviciul este astfel gândit încât så aducå beneficii atât elevilor, cât çi comunitåÆii.
d. Existå colaborare:
■ între cât mai mulÆi parteneri posibili-elevi, pårinÆi, profesori, personal din organizaÆii ale
comunitåÆii çi cei care beneficiazå de serviciul elevilor.
e. ReflecÆia:
■ se realizeazå legåturi între experienÆa programului çi curriculumul academic;
■ se realizeazå înainte, în timpul çi dupå performarea serviciului.
f. Evaluarea:
■ este o etapå în care sunt implicaÆi toÆi partenerii, dar în special elevii;
■ måsoarå atingerea obiectivelor de învåÆare çi a celor ce au vizat acÆiunea concretå.
Principii çi idei cheie
■ participarea în programe de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii trebuie så îmbunåtå-
Æeascå performanÆele academice ale elevilor, så le dezvolte atitudinea civicå çi så contribuie la
dezvoltarea lor personalå;
■ elevii çi comunitatea beneficiazå în mod egal de programul derulat, existând un echilibru între
obiectivele de învåÆare si serviciile performate.
29
5
Stanford University, Service learning 2000 Center

De exemplu:
Locul derulårii serviciului Obiective educaÆionale
(pentru elev)
Tipul de serviciu
(pentru comunitate)
Vecinåtatea çcolii Dezvoltarea abilitåÆilor de
lucru în echipå
Amenajarea unui parc de joacå
Beneficii pentru elevi çi comunitate
Organizarea unor programe de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii are nenumårate
avantaje, atât pentru elevii implicaÆi, cât çi pentru comunitatea localå în care se aflå çcoala:
■ elevii constatå cå ceea ce învaÆå la claså poate fi aplicat în cadrul unor acÆiuni concrete;
■ acÆiunile dezvoltå la elevi responsabilitatea çi sensibilitatea faÆå de semeni;
■ se stimuleazå gândirea criticå;
■ se educå percepÆia multiculturalitåÆii;
■ se dezvoltå stima de sine çi devotamentul pentru ideile civice;
■ se formeazå çi se dezvoltå abilitåÆi specifice unor profesii ;
■ tinerii sunt percepuÆi ca una dintre resursele cele mai valoroase ale comunitåÆii;
■ çcoala si comunitatea creeazå legåturi care vor persista çi în viitor.
Teme de reflecÆie
a) Sfaturi pentru cadrele didactice
Când dezvoltaÆi programe de educaÆie prin activitåÆi de servicii în folosul comunitåÆii, este bine så nu vå
lansaÆi din start în acÆiuni de mare amploare çi så colaboraÆi cu toÆi factorii care pot contribui la succesul
programului. LuaÆi în considerare urmåtoarele sugestii:
30

b) Exemple
AnalizaÆi cu colegii de cancelarie urmåtoarele exemple de activitåÆi de învåÆare prin servicii în folosul
comunitåÆii çi decideÆi în ce måsurå ele pot fi aplicate çi în çcoala voastrå; identificaÆi care ar putea fi
posibilele oportunitåÆi çi eventualele obstacole:
■ ajutor pentru grådiniÆå – realizarea unor jucårii, cårÆi cu poze, material didactic etc.;
■ organizarea unei çcoli de week-end pentru categorii defavorizate de copii;
■ strângere de fonduri pentru o familie såracå din comunå;
■ organizarea unui grup de ecologie care så acÆioneze în comunå;
■ amenajarea unui parc de joacå;
■ ajutorarea båtrânilor din comunå;
■ realizarea unui Buletin informativ sau a unei reviste a comunitåÆii.
Ziua /såptåmâna culorii verzi
Nevoia identificatå: locuitorii comunitåÆii manifestå un interes foarte scåzut faÆå de zonele verzi din
localitate çi curåÆenia comunei, iar activitåÆile în acest domeniu sunt foarte puÆine sau chiar inexistente.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea atitudinilor çi a abilitåÆilor elevilor privind påstrarea çi îngrijirea
mediului çi a abilitåÆilor de organizare çi participare la viaÆa comunitåÆii.
Tip de serviciu pentru comunitate: acÆiuni de sensibilizare a locuitorilor faÆå de problemele de mediu
çi de ecologizare a unor zone.
Descriere: pe parcursul unei zile/såptåmâni, de obicei primåvara când totul este verde, se organizeazå
activitåÆi de conçtientizare a importanÆei naturii în viaÆa oamenilor çi protejårii zonelor cu verdeaÆå;
activitåÆile se desfåçoarå atât la nivelul çcolii, cât çi în comunitate çi pot consta în: plantare de flori /arbori
în grådina çcolii sau în ghivece çi jardiniere, amenajarea în clase / pe holurile çcolii a unui colÆ verde,
defilare pe stråzile comunei în Æinutå verde çi cu pancarte cu texte de profil, curåÆarea unor zone verzi din
localitate, strângerea gunoaielor din jurul çcolii/ zone din comunå, vizionåri de casete video despre
naturå în cadrul lecÆiilor, publicarea de articole în presa çcolii /localå, întâlniri cu specialiçti în mediu/
ecologie sau autoritåÆi responsabile, organizarea unui concurs de postere pe teme de protecÆia
mediului, redactarea unei scrisori de protest cåtre factorii de poluare din zonå etc. La activitåÆi sunt
invitaÆi ca participanÆi elevi çi profesori de la alte çcoli din comunå, pårinÆi, bunici etc.
Discipline implicate: çtiinÆe/ biologie (selectarea florilor, plantare etc.), limba românå (redactare de
articole, scrisori), educaÆie plasticå (postere), tehnologii (confecÆionare de banere, pancarde), muzicå
(imnul acÆiunii), matematicå (måsuråtori çi calcule).
31

Grådina de lângå çcoalå
Nevoia identificatå: spaÆiul din curtea çcolii/de lângå çcoalå este neamenajat.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea abilitåÆilor de schimbare a ambientului în vederea creçterii calitåÆii
vieÆii.
Tip de serviciu pentru comunitate: amenajarea unei grådini.
Descriere: se proiecteazå, se realizeazå çi se întreÆine o gradinå / un parc de lângå çcoalå-elevii, în
colaborare cu profesorii çi specialiçti /responsabili din comunitate (realizeazå proiectul grådinii, cerce-
teazå ce soiuri de plante pot creçte în zonå, amenajeazå grådina, fac observaÆii zilnice asupra creçterii
plantelor etc.) ActivitåÆile din proiect pot fi incluse în curricula diferitelor discipline (biologie, educaÆie
plasticå, tehnologii, matematicå etc.)
Ajutor pentru båtrâni
Nevoia identificatå: båtrânii din aziluri se simt singuri çi påråsiÆi.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea la elevi a atitudinilor de sprijin pentru cei în suferinÆå.
Tip de serviciu pentru comunitate: activitåÆi organizate pentru båtrânii din azil.
Descriere: elevii ‘adoptå’ câte un båtrân de la casa de båtrâni/ azilul din zonå çi devin prieteni de
corespondenÆå, le fac mici cadouri, organizeazå mici expoziÆii cu desene, spectacole etc.
Pliantul comunitåÆii
Nevoia identificatå: localitatea nu are un pliant de prezentare.
Obiectiv educaÆional: cunoaçterea comunitåÆii de cåtre elevi çi dezvoltarea sentimentului de aparte-
nenÆå la un spaÆiu çi la o culturå specifice.
Tip de serviciu pentru comunitate: realizarea çi distribuirea unui pliant al comunitåÆii.
Descriere: elevii cerceteazå localitatea, învaÆå despre istoria localå, stau de vorba cu locuitori ai comuni-
tåÆii, aflå date despre diferite instituÆii comunitare etc. çi în final realizeazå un pliant al comunei care
poate fi util atât celor din comunitate, cât çi vizitatorilor.
Discipline implicate: istoria (elementele istorice ale localitåÆii), civicå (instituÆii çi autoritåÆi), limba
românå (redactare texte), tehnologia informaÆiei (tehnoredactare) etc.
Deçeurile din zonå
Nevoia identificatå: în zonå existå cantitåÆi mari de deçeuri care nu sunt colectate çi reciclate.
Obiectiv educaÆional: educaÆia pentru mediu.
Tip de serviciu pentru comunitate: rezolvarea problemei deçeurilor.
Descriere: realizarea de rapoarte çi statistici privind deçeurile din zonå care så fie prezentate autoritå-
Æilor locale, organizarea de campanii pentru a se lua måsuri de colectare çi reciclare, organizarea unor
expoziÆii din deçeuri etc.
32

Citeçte eticheta
Nevoia identificatå: lipsa de informare privind drepturile consumatorului în rândul elevilor çi al
comunitåÆii.
Obiectivul educaÆional: educaÆia pentru viaÆa privatå.
Tip de serviciu pentru comunitate: informarea locuitorilor despre drepturile consumatorilor.
Descriere: se realizeazå fluturaçi, pliante, afiçe de informare (tehnoredactare, editare, distribuire);
materialele sunt afiçate la avizierul Primåriei; se realizeazå o broçura cu informaÆii utile çi recomandåri
pentru consumatori, avizierul consumatorului în curtea çcolii. AcÆiunea se continuå prin marcarea unei
„zile a consumatorului“ în fiecare semestru/an çcolar.
„Çi noi avem drepturi!“ – spectacole de teatru pentru promovarea drepturilor omului.
Nevoia identificatå: necunoaçterea drepturilor omului/copilului de cåtre membrii comunitåÆii.
Obiectiv educaÆional: educaÆie pentru democraÆie çi drepturile omului prin teatru.
Tip de serviciu pentru comunitate: performarea de spectacole de teatru pentru locuitori.
Descriere: alegerea piesei; selectarea echipei de teatru; distribuirea rolurilor, repetiÆii; realizarea costu-
melor çi a decorurilor; impresarierea programului (afiçe si invitaÆii) în comunitate; susÆinerea specta-
colului în çcoalå çi în comunitate; discuÆii, celebrare, cronici, impresii, turnee în alte çcoli/comunitåÆi.
Discipline implicate: educaÆie/culturå civicå (drepturi çi responsabilitåÆi), limba românå (realizarea de
afiçe/anunÆuri çi invitaÆii), arte (punerea în scenå a pieselor de teatru, coregrafie etc.), tehnologii
(realizarea decorurilor).
Muzeul folclorului local
Nevoia identificatå: pierderea interesului tinerilor pentru folclorul românesc în general çi pentru
tradiÆiile locale în particular.
Obiectiv educaÆional: påstrarea echilibrului între tradiÆie çi modernitate, între schimbare çi conti-
nuitate în demersul educaÆional.
Tipul de serviciu pentru comunitate: realizarea çi întreÆinerea unui muzeu local.
Descriere: înfiinÆarea unui mic muzeu de folclor local în incinta çcolii /alt spaÆiu din comunitate.
Emisiuni TV/radio despre çcoalå çi comunitate
Nevoia identificatå: un nivel scåzut al informaÆiei pe plan local.
Obiectiv educaÆional: dezvoltarea la elevi a sentimentului de „apartenenÆå“ la o comunitate educaÆio-
nalå prin dezvoltarea de activitåÆi ce conduc la creçterea prestigiului çcolii în comunitate.
Tip de serviciu pentru comunitate: realizarea de emisiuni TV /radio locale.
Descriere: popularizarea acÆiunii în çcoalå (afiçe, fluturaçi, întâlniri), organizarea grupului de lucru –
interviu, întâlnire de lucru (alegerea temei çi formatului emisiunii), culegerea, selectarea çi prelucrarea
informaÆiilor legate de tema propuså; pregåtirea emisiunii TV sau radio “Çcoala în comunitate“;
prezentarea emisiunii la postul local de radio /televiziune.
33

Elevii în serviciile publice locale
Nevoia identificatå: pe perioada çcolarizårii în gimnaziu, elevii nu vin în contact cu mediul muncii în
vederea formårii deprinderilor necesare çi a unei bune orientåri profesionale.
Obiectiv educaÆional: pregåtirea elevilor pentru piaÆa muncii.
Tip deserviciu pentru comunitate: ajutor pentru instituÆiile publice locale.
Descriere: elevii petrec un numår de ore stabilit de çcoalå pe semestru /an çcolar la diferite instituÆii din
comunitate (poçtå, dispensar, primårie etc.) pentru a vedea cum funcÆioneazå respectivele instituÆii çi
care sunt cerinÆele unor locuri de muncå specifice; ei pot ajuta în acest interval de timp la buna desfå-
çurare a activitåÆii din instituÆia respectivå; çcoala încheie cu instituÆiile acorduri de parteneriat în care se
specificå termenii colaborårii; pe parcursul activitåÆii çi dupå ce aceasta se încheie, elevii au sarcini de
lucru prin care reflecteazå asupra experienÆei de voluntariat (de exemplu, jurnale zilnice).
Teme de reflecÆie
c) Fiça de reflecÆie
ElaboraÆi împreunå cu un grup restrâns de colegi o fiçå de reflecÆie pentru elevi, în care aceçtia så
menÆioneze:
■ ce au învåÆat din activitatea derulatå;
■ ce probleme au apårut;
■ ce soluÆii au fost gåsite;
■ impactul avut în viaÆa personalå;
■ ce ar schimba pe viitor etc.
a) AplicaÆi la claså metoda jurnalului cu dublå intrare pentru a dezvolta la elevi capacitatea de reflecÆie
asupra unei activitåÆi.
Prezentarea metodei:
Jurnalul cu dublå intrare:
■ Pentru a realiza un asemenea jurnal, elevii trebuie så împartå paginile unui caiet în douå,
trågând pe mijloc o linie verticalå.
■ Pe parcursul desfåçurårii serviciului în beneficiul comunitåÆii, elevii noteazå în partea stângå un
aspect legat de desfåçurarea activitåÆilor: o întâmplare, un nume, o reacÆie a unei persoane care
i-a impresionat în mod deosebit pentru cå le-a amintit de o experienÆå personalå, pentru cå i-a
surprins, pentru cå nu sunt de acord etc.
■ În partea dreaptå li se va cere så comenteze însemnarea fåcutå: de ce au ales så noteze aspectul
respectiv? La ce i-a fåcut så se gândeascå? Ce întrebare au în legåturå cu ce au scris? Ce i-a fåcut
så-l noteze? La ce i-a fåcut så se gândeascå? De ce i-a intrigat? etc.
■ În cadrul discuÆiilor organizate pe parcursul desfåçurårii activitåÆilor, pentru a reflecta asupra a
ce s-a realizat, elevii citesc din însemnårile fåcute în jurnal.
34

b) PlanificaÆi çi derulaÆi un program de învåÆare prin servicii în folosul comunitåÆii cu clasa pe care o
coordonaÆi ca diriginte, dupå urmåtorul model:
PROBLEMA IDENTIFICATÃ.............................................................................................................
TITLUL .........................................................................................................................................
LOCUL..........................................................................................................................................
DURATA.......................................................................................................................................
OBIECTIVE (ce vor învåÆa elevii) .......................................................................................................
TIPUL DE SERVICIU (ce se realizeazå pentru comunitate) ....................................................................
ACæIUNI RESPONSABILI TERMENE .................................................................................................
DISCIPLINELE DE STUDIU IMPLICATE ..............................................................................................
RESURSE ......................................................................................................................................
PARTENERI...................................................................................................................................
EVALUARE....................................................................................................................................
REFLECæIE ....................................................................................................................................
CELEBRARE...................................................................................................................................
CONTINUITATE.............................................................................................................................
2.4. Istorie oralå
Repere teoretice
Cercetarea comunitåÆilor locale în general çi a celor rurale în particular, poate fi un demers
provocator çi motivant pentru elevi. ViaÆa unei comunitåÆi adunå laolaltå istorii mari çi mici, eroi çi
oameni obiçnuiÆi, bucurii çi eçecuri, armonie çi zbatere, trecut çi prezent – prin urmare o imenså resurså
de învåÆare la îndemâna elevilor çi profesorilor.
Metodele de cercetare çi investigare a comunitåÆii conferå curriculumului unei çcoli autenticitate,
varietate çi specificitate. Istoriile orale constituie în acest sens modalitåÆi generoase de adaptare a
curriculumului la realitåÆile vieÆii cotidiene a elevilor. Scopul lor este de a face cunoscutå acea parte a
experienÆei umane care nu apare în cårÆile de istorie dar care face cu adevårat istoria çi de cele mai multe
ori nu este scoaså la luminå çi valorificatå.
Pentru elevi, implicarea în proiecte de istorie oralå poate contribui în primul rând la mai buna
cunoaçtere a propriilor familii (çtiut fiind faptul cå cea mai mare parte a experienÆei noastre ca familie
dispare odatå cu trecerea timpului) çi apoi la descoperirea unor aspecte inedite çi necunoscute çi de
multe ori pline de farmec ale locului în care tråiesc.
35

DefiniÆie
Istoria oralå6
:
■ este o metodå complexå de învåÆare, bazatå pe pregåtirea çi realizarea de cåtre elevi a unor
interviuri çi valorificarea acestora la claså în scopuri de instruire;
■ este o povestire /rememorare a unor evenimente istorice, fåcutå de o singurå persoanå (se pot
realiza totuçi mai multe istorii orale despre o aceeaçi temå).
În cadrul demersului:
■ elevul cerceteazå un subiect, intervieveazå persoane, creeazå produse (fotografii, texte, porto-
folii etc.), analizeazå çi discutå produsele create;
■ informaÆiile sunt culese prin interviuri înregistrate çi apoi transcrise;
■ persoana care a realizat interviul îl analizeazå çi scrie apoi o poveste.
Etape de realizare
1. Pregåtirea
■ alegerea subiectului /temei:evenimente istorice, dezastre naturale, arhitectura, mân-
care, ocupaÆii locale, tradiÆii çi meçteçuguri, povestiri referitoare la çcoalå, povestiri de fa-
milie etc.;
■ stabilirea obiectivelor proiectului çi a rezultatelor açteptate;
■ stabilirea ariilor curriculare/disciplinelor implicate;
■ cercetarea de dinainte de interviu – asigurå cantitatea necesarå de informaÆii despre
tema abordatå çi formularea unor întrebåri potrivite în cadrul interviului; surse pentru
cercetare pot fi articole, cårÆi, ziare, documente, obiecte, fotografii etc.;
■ exersarea tehnicilor de observare çi de intervievare;
■ pregåtirea echipamentului – reportofon, casete audio, aparat de fotografiat etc.;
■ identificarea persoanei – candidat pentru interviu çi contactarea acesteia (membri ai
familiei, persoane din comunå).
2. Interviul
■ realizarea interviului – formularea unor întrebåri adecvate, de obicei deschise çi asculta-
rea cu atenÆie a interlocutorului;
■ transcrierea textului interviului – integralå sau a anumitor fragmente;
■ organizarea çi analiza materialului – identificarea ideii centrale çi a informaÆiilor utile
pentru redactare.
3. Realizarea produsului
■ redactarea istoriei orale – scrierea unui articol, eseu, povestire etc.în care så fie incluse
informaÆii/ fragmente din interviu;
■ realizarea unui produs al proiectului – culegere, carte, film, articol de preså, spectacol,
raport de cercetare, portofoliu de istorie oralå, expoziÆie etc.;
■ prezentarea produsului – în faÆa colegilor de claså /çcoalå, pårinÆilor, reprezentanÆilor comu-
nitåÆii etc.;
■ asigurarea påstrårii produsului – în colecÆii, în muzeu, în biblioteca çcolii/comunei etc.
36
6
a se vedea „Istorie oralå-spunem poveçti çi scriem despre viaÆå“, Bird Stasz çi Louis Ulrich, Centrul EducaÆia
2000+, Editura Corint, 2000

CompetenÆe dezvoltate la elevi:
■ gândire criticå;
■ analizå, sintezå çi evaluare;
■ redactare de texte;
■ formulare de întrebåri;
■ comunicare;
■ ascultare activå;
■ observare;
■ utilizarea tehnicii de înregistrare;
■ organizare çi lucru în echipå;
■ de realizare a unei prezentåri;
■ de scris çi citit.
Evaluarea elevilor
În cadrul unor proiecte de istorie oralå, elevii sunt evaluaÆi având în vedere:
■ produsele activitåÆilor – texte, fotografii, portofolii etc.;
■ procesele care au loc – selecÆie, documentare, transcriere, observare, cercetare etc.;
■ competenÆele vizate.
Proiectele de istorie oralå se realizeazå în cadrul mai multor arii curriculare çi necesitå un efort de
echipå la nivelul çcolii. S-au dezvoltat cu mare succes în comunitåÆile rurale multiculturale.
Teme de reflecÆie
a) PlanificaÆi împreunå cu colegii din alte arii curriculare un proiect de istorie oralå parcurgând urmå-
toarele etape:
1. stabilirea obiectivelor çi rezultatelor açteptate;
2. determinarea ariilor curriculare în care se încadreazå proiectul;
3. stabilirea etapelor
– alegerea subiectului;
– pregåtirea (cercetare preliminarå, exersarea tehnicilor de observaÆie çi interviu);
– realizarea interviului;
– realizarea çi prezentarea produselor;
4. stabilirea resurselor umane çi materiale necesare;
5. descrierea activitåÆilor;
6. stabilirea modalitåÆilor de evaluare a elevilor.
b) Folosind observaÆiile referitoare la interviu çi exemplul dat, construiÆi un ghid de interviu pentru
subiectul ales.
Cea mai importantå parte a proiectului de istorie oralå este interviul.Elevul care intervieveazå trebuie så
încurajeze persoana så îçi spunå povestea cât mai detaliat cu putinÆå. Întrebårile pe care le utilizeazå
intervievatorul trebuie så fie bine pregåtite si så ofere posibilitatea obÆinerii informaÆiilor necesare.Ele se
pot structura într-un ghid de interviu.Pentru ca interviul så se desfåçoare în condiÆii bune, este nevoie så
se exerseze tehnica interviului cu grupul de elevi ce participå la proiect.
37

Exemplu de ghid de interviu pentru tema „Comunitatea çi povestirile de familie“7
Açezarea
■ Cine au fost primii oameni care au locuit în aceastå comunitate?
■ De unde au venit aceçti oameni?
■ Cât de veche este cea mai veche clådire, cine çi de ce a construit-o?
■ Ce povestire çtiÆi despre aceastå localitate?
■ Îmi puteÆi spune o legendå despre sat/comunå?
Oraçul/ comuna /satul
■ Cum a primit localitatea numele pe care îl are aståzi?
■ Ce i-a adus pe oameni în acest loc?
■ Acum 50 de ani erau mai mulÆi oameni aici decât acum?
■ Prin ce diferå çi prin ce se aseamånå aceastå localitate cu alte locuri din apropiere?
Comunitatea
A. Oamenii
❍ AÆi crescut aici?
❍ Care au fost prietenii dumneavoastrå cei mai apropiaÆi?
❍ Ce aÆi fåcut?
❍ Sunt oameni care s-au mutat în sau din comunitate?
❍ Sunt oameni celebri care au tråit aici çi cine sunt aceçtia?
❍ ÇtiÆi så fi existat vreun povestitor foarte bun? Dacå da, povestiÆi-mi despre el / ea.
❍ Au fost oameni neobiçnuiÆi care au locuit aici? Cine au fost ei?
B. Munca
❍ Ce se lucra aici? (Care erau ocupaÆiile oamenilor?)
❍ Dumneavoastrå ce fåceaÆi?
❍ Cum era?
❍ Care a fost cel mai bun / prost / amuzant / înfricoçåtor lucru pe care l-aÆi fåcut?
❍ Îmi puteÆi spune cum aÆi ajuns så...
C. RelaÆii sociale çi de familie
❍ Cât de departe în timp cunoaçteÆi originile familiei dumneavoastrå?
❍ Existå o parte a familiei dvs care pare så fie dominantå?
❍ Ce poveçti au ajuns la dumneavoastrå de la bunici çi pårinÆi?
❍ Existå persoane notorii în trecutul familiei dvs.?
❍ Cum s-au întâlnit pårinÆii sau bunicii dvs.?
❍ Sunt poveçti de dragoste în familia dvs.?
❍ Care sunt evenimentele istorice care v-au afectat familia çi ce s-a întâmplat?
❍ Cum sårbåtoreçte familia dvs. evenimentele speciale çi sårbåtorile tradiÆionale?
❍ Unde locuiesc cei mai mulÆi membri ai familiei?
38
7
idem

D. Nume
❍ Ce çtiÆi despre numele dumneavoastrå de familie? Originile? ÎnÆelesul?
❍ Existå nume tradiÆionale de botez în familia dvs? Dacå da, care sunt acestea çi care e po-
vestea lor?
❍ Dacå aveÆi o tradiÆie a punerii numelor în familia dvs., care este?
❍ Care sunt poreclele obiçnuite în familia dvs.? AveÆi nume speciale pentru pårinÆii çi bunicii
dvs.?
a) AplicaÆi cu clasa urmåtoarele activitåÆi de pregåtire a proiectului de istorie oralå care sunt utile ele-
vilor pentru dezvoltarea competenÆelor de analizå, selecÆie, evaluare, observare.
ExerciÆiu pentru selectarea subiectului de istorie oralå
1. profesorul realizeazå un tabel „çtiu/vreau så çtiu/am învåÆat“;
Çtiu Vreau så çtiu Am învåÆat
2. brainstorming – elevii råspund la întrebarea „Ce çtiÆi despre satul/comuna în care tråiÆi?“çi
se completeazå prima coloana a tabelului;
3. brainstorming – se råspunde la întrebarea „Ce vrem sa çtim?“çi se completeazå coloana a
doua;
4. se grupeazå råspunsurile pe categorii /domeniu (de exemplu: poveçti de familie, tradiÆii,
meserii, arhitectutå, istorie, educaÆie, jocuri, mâncare etc.);
5. se discutå råspunsurile; se analizeazå subiectul din punct de vedere al atractivitåÆii, izvoa-
relor relevante accesibile, delimitårii în spaÆiu çi timp etc. çi se alege domeniul pentru care
existå cel mai mare interes;
6. dupå terminarea proiectului, elevii completeazå, individual, ultima coloanå; profesorul
poate acorda o notå pentru respectivele observaÆii/ comentarii etc.
Folosirea imaginilor/fotografiilor
Imaginile/fotografiile sunt un excelent material care poate fi folosit pentru a dezvolta compeÆente
de observare, gândire criticå, creativitate etc.UtilizaÆi la claså cele douå modalitåÆi prezentate mai jos:
■ Adresarea de întrebåri:
– ce reprezintå fotografia?
– ce vârstå /ocupaÆii/ preocupåri credeÆi cå au persoanele din fotografie? de ce credeÆi astfel?
– ce detalii interesante remarcaÆi?etc.
■ Scrierea unei povestiri dupå o imagine/fotografie:
– prin brainstorming se stabilesc caracteristicile unei povestiri bune (structurå, personaje,
acÆiune, detalii relevante, atmosferå, registru specific etc.);
– se formeazå grupuri mici çi fiecare grup primeçte o imagine/fotografie diferitå;
– fiecare grup elaboreazå o povestire pe baza imaginii /fotografiei primite;
39

– se citesc povestirile în faÆa clasei;
– elevii îçi interevalueazå povestirile raportându-se la standardele/criteriile stabilite anterior.
b) Folosind materialele dezvoltate în etapa de reflecÆie, iniÆiaÆi çi derulaÆi un proiect de istorie oralå cu
un grup de elevi cu care lucraÆi çi în echipå cu colegii de alte discipline.Proiectul poate fi desfåçurat:
– ca un curs opÆional;
– ca activitate extraclaså;
– în cadrul orelor de curs ale disciplinelor implicate.
40

Capitolul 2: Plasarea în contextul local
çi adaptarea la realitate – premise, factori,
condiÆii
1. Çcoala deschiså faÆå de schimbare – un cadru optim pentru
adaptarea la context
Repere teoretice
Corelarea demersului educativ al çcolii cu mediul social al comunitåÆii locale necesitå schimbåri la
nivelul întregului sistem pe care îl reprezintå organizaÆia çcolarå, astfel încât så se creeze cadrul
general favorabil de acÆiune.
Fiind prin excelenÆå democraticå çi inovativå, adaptarea curriculumului la contextul local çi la
realitate constituie un proces mai viu çi mai dinamic în cadrul çcolilor care se definesc ca çcoli
democratice, dinamice, deschise faÆå de schimbare.
Astfel de çcoli, care pot încuraja çi susÆine permanent iniÆiativele legate de adaptarea la context a
întregului proces de învåÆare, dispun de un set de caracteristici care le definesc identitatea (vezi Teme
de reflecÆie) .
Realitatea învåÆåmântului rural în contextul actual aratå cå:
■ existå çcoli care au reuçit, cu resurse extrem de modeste, så se apropie de aceastå imagine
idealå a çcolii democratice, dinamice, deschise faÆå de schimbare;
■ în cadrul unor çcoli, care au izbutit så traducå în fapt aceastå imagine, adaptarea curriculu-
mului vine de la sine, fiind o permanenÆå în întreaga viaÆå a çcolii;
■ în asemenea çcoli, adaptarea curriculumului la contextul local îçi gåseçte locul într-un mod
firesc, fiind asumatå de cåtre majoritatea membrilor comunitåÆii çcolare.
Atât literatura de specialitate cât çi experienÆele parcurse de unele çcoli rurale în cursul ultimilor
ani demonstreazå cå:
■ în cadrul unei çcoli democratice, dinamice, deschise faÆå de schimbare, fiecare iniÆiativå legatå
de adaptarea curriculumului la contextul local are impact semnificativ çi rezultate care se
multiplicå;
■ în cadrul unei çcoli care menÆine autoritarismul, inerÆia, conservatorismul, orice iniÆiativå
legatå de adaptarea la context are un impact limitat çi råmîne izolatå, întîmplåtoare,
punctualå.
Din aceastå perspectivå, eforturile îndreptate cåtre adaptarea curriculumului la contextul local çi
la realitate vor avea mai multe çanse de succes în cadrul çcolilor rurale care îçi asumå democraÆia çi
schimbarea ca dimensiuni constante ale întregii vieÆi a çcolii çi ale planului de dezvoltare.
41
Plasarea în contextul local çi adaptarea la realitate – premise, factori, condiÆii

Teme de reflecÆie
CitiÆi textul de mai jos, care prezintå caracteristicile unei çcoli democratice, dinamice, deschise în faÆa
schimbårii. Dupå ce aÆi terminat lectura textului, analizati impreuna cu un grup de colegi modul în care
çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea råspunde caracteristicilor enumerate/ desrise în textul citit.
„Çcoala deschiså faÆå de schimbare“
O çcoalå democraticå, dinamicå, deschiså faÆå de schimbare, care poate încuraja çi susÆine constant
iniÆiativele legate de adaptarea curriculumului såu la contextul local çi la realitate, este caracterizatå (conform
Rådulescu E. – 2004) prin:
■ finalitåÆi care se referå explicit la dezvoltarea elevului çi la pregåtirea sa pentru viaÆå çi pentru
succes în cadrul unei societåÆi care se schimbå continuu;
■ set de principii referitoare la demnitate umanå, echitate, educaÆie permanentå;
■ culturå organizaÆionalå bazatå pe valori çi norme democratice;
■ demers educaÆional orientat de“ centrarea pe elev“, asociatå cu respectul pentru fiecare
persoanå care îçi desfåçoarå activitatea în çcoalå çi/ sau care relaÆioneazå cu çcoala;
■ management çcolar participativ, orientat cåtre asigurarea creçterii çi calitåÆii çi exercitat prin
mecanisme participative, care implicå în proiectare, decizie, evaluare toate segmentele comu-
nitåÆii çcolare;
■ proiecte instituÆionale centrate pe ameliorare, schimbare, dezvoltare, creçtere, care cuprind
programe speciale pentru încurajarea inovaÆiei çi creativitåÆii;
■ gestiunea resurselor orientatå cåtre folosirea eficientå a fiecårei resurse, investiÆia în
resursa umanå, atragerea unor resurse suplimentare, circulaÆia liberå a informaÆiei corecte çi
complete;
■ mediul fizic decent, salubru, funcÆional, prietenos, încurajator;
■ climatul socio-afectiv deschis, cald, suportiv bazat pe relaÆii interpersonale dominate de
cåldurå, demnitate çi respect çi pe comunicare pozitivå çi eficientå între toÆi membrii
comunitåÆii çcolare;
■ cadre didactice permeabile la shimbare çi deschise faÆå de formare/ autoformare;
■ elevi activi çi implicaÆi ca parteneri în cadrul orelor de curs çi ca proiectanÆi/ organizatori/
evaluatori în acÆiunile extra-claså;
■ grupuri cu obiective clare care acÆioneazå în consens, colaboreazå constant çi contribuie la
realizarea finalitåÆilor çcolii çi la satisfacÆia membrilor comunitåÆii çcolare;
■ comportament organizaÆional caracterizat prin echilibrul între iniÆiativå çi disciplinå çi prin
obiçnuinÆa de a coopera çi a lucra în grupuri çi echipe;
■ parteneriatul intern între toÆi membrii comunitåÆii çcolare;
■ activitåÆi curriculare bazate pe metode active/ interactivitate;
■ activitåÆi extracurriculare diversificate desfåçurate în çcoalå çi în comunitate;
■ echlibrul constant între activitåÆile curriculare çi extracurriculare;
■ acordul între curriculumul formal çi curriculumul informal;
■ viaÆå çcolarå vie çi diversificatå care implicå în activitåÆi comune elevi, personal didactic,
personal auxiliar, manageri, parteneri ai çcolii;
42

■ implicare çi participare realå a tuturor membrilor comunitåÆii çcolare, în virtutea satisfacÆiei
pe care le-o conferå activitåÆile çcolare çi viaÆa çcolii cea de zi cu zi;
■ unitatea comunitåÆii çcolare în raport cu mediul exterior;
■ parteneriatul çcolii cu persoane/ instituÆii din comunitate çi relaÆii constante cu mediul extern
al çcolii;
■ grijå çi efort pentru prestigiu çi imagine, care au ca surså calitatea realå a demersului
educaÆional çi contribuÆia çcolii la rezolvarea problemelor comunitåÆii çi la succesul copiilor såi.
În cadrul unei întâlniri cu un grup de elevi din çcoala în care vå desfåçuraÆi activitatea, organizaÆi o
„sesiune de lucru“ centratå pe caracteristicile çcolii deschise faÆå de schimbare.
■ prezentaÆi în faÆa elevilor lista de caracteristici pe care aÆi citit-o anterior (vezi Teme de reflecÆie)
cu ajutorul unei plançe pe care o låsaÆi expuså la vedere;
■ împårÆiÆi grupul de elevi în grupuri mici çi explicaÆi obiectivele urmårite çi modalitatea de lucru
în cadrul sesiunii;
■ daÆi ca temå comunå de lucru pentru toate grupurile mici „identificarea unor måsuri/ acÆiuni care
ar putea så facå din çcoala dumneavoastrå o çcoalå democraticå, deschiså în faÆa schimbårii“;
■ rugaÆi fiecare grup så prezinte måsurile/ acÆiunile pe care le-a identificat çi sintetizaÆi-le într-o
listå pe care o alcåtuiÆi pe måsurå ce fiecare grup prezintå concluziile sale;
■ moderaÆi o scurtå discuÆie în cadrul cåreia elevii vor vorbi despre modalitåÆile concrete prin
care ei pot contribui în mod direct la transformarea çcolii dumneavoastrå într-o çcoalå
democraticå, dinamicå, deschså faÆå de schimbare.
2. Strategiile çcolii – diminuarea rezistenÆei faÆå de schimbare
Repere teoretice
Strategiile çcolii
Aceeaçi abordare holisticå, care determinå necesitatea curriculumului integrat, genereazå çi
necesitatea de a plasa orice iniÆiativå legatå de adaptarea curriculumului la contextul local în cadrul
mai larg al çcolii privite ca întreg.
În acest sens, strategia fiecårei çcoli rurale în domeniul adaptårii curriculumului såu la
contextul local çi la realitate trebuie så se regåseascå în:
■ planul de dezvoltare çcolarå çi proiectele/ programele/ planurile care decurg din el;
■ oferta curricularå çi extracurricularå a çcolii, privitå ca un tot unitar;
■ setul de valori, norme, reguli, acÆiuni, comportamente care definesc cultura çcolii çi comporta-
mentul såu organizaÆional.
Ca o consecinÆå, pentru a contribui în mod autentic la realizarea obiectivelor fiecårei çcoli rurale,
iniÆiativele legate de adaptarea curriculumului la contextul local trebuie:
■ så porneascå de la reperele stabilite în Proiectul de dezvoltare çcolarå, ca „instrument
managerial care cuprinde componentele de nivel strategic, tactic çi operaÆional; se referå la
43
Plasarea în contextul local çi adaptarea la realitate – premise, factori, condiÆii

Adaptarea curricumului la contextul rural

Adaptarea curricumului la contextul rural

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Similar to Adaptarea curricumului la contextul rural

Similar to Adaptarea curricumului la contextul rural (20)

More from lucianivascu3

More from lucianivascu3 (20)

Adaptarea curricumului la contextul rural