Proiect didactic - Program de mentorat aug.2021

1. Proiect didactic
Proza scurtă. Basmul cult: Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă
Semnificații ale scenei fântânii

2. Basmul cult: Povestea lui Harap-Alb
 Profesor: Cristina Gliga
 Clasa a x-a
 Instituția de învățământ: Liceul Tehnologic ”Gheorghe Șincai” – Târgu
Mureș, România
 Disciplina: Limba și literatura română
 Subiectul lecției: Semnificații ale scenei fântânii în basmul cult
”Povestea lui Harap-Alb” de Ion Creangă (se poate extinde la 2 ore)
 Tipul lecției: însușire de noi cunoștințe; fixare/consolidare a unor
priceperi și deprinderi

3. Competențe generale:
1.Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în receptarea și producerea mesajelor,
în diferite situații de comunicare;
2.Folosirea modalităților de analiză tematică, stilistică și structurală în receptarea
diferitelor texte literare și nonliterare;
3.Argumentarea scrisă și orală a unor opinii în diferite situații de comunicare.
Competențe specifice:
1.3 Folosirea adecvată a strategiilor și regulilor de exprimare orală în monolog și în
dialog;
2.1 Analiza principalelor elemente de structură, compoziție și limbaj specifice textului
narativ;
2.4 folosirea unor modalități diverse de înțelegere și interpretare a unor texte literare
studiate;
3.2 Compararea unor argumente diferite pentru formularea judecăților proprii;
3.3 Elaborarea unei argumentări orale sau scrise pe baza textelor studiate.

4. Basmul cult: povestea lui harap-alb
Etape Activități de învățare Metode și
procedee
Evaluare
1.
EVOCAREA
- La începutul orei, se va realiza a
reactualizare a cunoștințelor
acumulate în primele două ore
dedicate basmului cult ”Povestea
lui Harap-Alb” de Ion Crenagă
(date biografice, date legate de
apariția basmului și încadrarea în
epocă, definiția basmului cult,
temele și motivele basmului lui
Crenagă), elevii vor răspunde la
întrebări în scris, individual, prin
utilizarea metodei exploziei
stelare.
- conversația
- Explozia stelară
- Fiecare colț al stelei va
avea atașată o întrebare:
1.Cine este Ion Crenagă?
Formulați un enunț de 3-
4 rânduri despre
importanța sa în litertura
română.
2. Când și unde a apărut
”Povestea lui Harap-
Alb”?
3. Din ce perioadă/epocă
literară face parte I.C.?
- Formativă
- Răspuns individual

5. 1. 2. 3. 4
Tot în prima parte a orei, în
secțiunea de evocare, pentru
a reactualiza subiectul
basmului și personajele,
elevii vor completa spațiile
libere cu numele
personajelor, accesând linkul
spre learningapps:
https://learningapps.org/101
79352 și apoi vor răspunde
celor 10 întrebări dintr-un
chestionar în format
electronic, pe care-l vor
accesa de pe Wordwall:
https://wordwall.net/ro/res
ource/9209722/povestea-
lui-harap-alb
4. Care sunt principalele 3
diferențe dintre basmele
populare și cele culte?
5. Ce temă a preluat din
basmul popular și ce temă a
adăugat I.C. basmului său,
pentru un plus de
complexitate și
originalitate?
6. Ce motive literare a
preluat din basmul popular?
(5 exemple)
- Răspuns
individual

6. 1. Cine este Ion Creangă?
2. Când și unde a apărut ”Povestea
lui Harap-Alb”?
3. Din ce perioadă/epocă literară
face parte I.C.?
4. Care sunt principalele 3 diferențe dintre
basmele populare șialele cele culte?
5. Ce temă a preluat din basmul
popular și ce temă a adăugat I.C.
Basmului său, pentru un plus de
originalitate?
6. Ce motive de largă
circulație a preluat I.C.
din basmul popular?

7. Elevii vor urmări un fragment din lecția video de pe
www.educatieonline.md, care prezintă motivul
DRUMULUI INIȚIATIC și semnifcațiile acestuia.
http://www.educatieonline.md/details?9271f9262e6c4
1c1a0865199051e77fb : Comentarea unui fragment de
text epic. Semnificația motivului literar al drumului
inițiatic
Ciorescu Lilia
Clasa X
Vor nota în caiete cele trei semnificații principale ale
motivului drumului/călătoriei inițiatice (v. min.4.15):
- Drumul geografic (deplasare din pct.A în pct. B)
- Drumul spiritual, al maturizării și autocunoașterii
- Drumul nostru, al fiecăruia, în căutarea sensului
propriei vieți, al valorilor care ne definesc

8. BASMUL CULT: POVESTEA LUI HARAP-ALB
Etape Activități de învățare Metode și procedee Evaluare
2.
Realizarea
sensului
- Vom verifica răspunsurile și vom face un
clasament al primilor trei clasați, luând în
considerare atât timpul, cât și
corectitudinea răspunsurilor.
- Voi reveni la a cincea întrebare din
chestionarul de verificare de pe
aplicația Wordwall, întrucât din acel
punct vom începe discutarea uneia din
cele mai semnficative scene ale
basmului, care îi dă o puternică notă de
originalitate și-l scoate din
schematismul basmului popular. Elevii
vor observa și vor analiza imaginea de
pe slide-ul 8, accentuând relația de
stăpân-vasal/rob care apare în
reprezentarea grafică și elementele
cadrului (fântâna fără cumpănă,
copacul desfrunzit, Spânul văzut din
spate).
-
- Chestionar 10 întrebări cu alegere
multiplă
- Observația
- Conversație euristică, pornind de la
întrebarea nr.5 din chestionar: ”Cum
l-a numit Spânul pe fiul craiului?” Cum
vi se pare acest nume? Există vreo
legătură între numele unui personaj și
identitatea lui într-o operă literară?
De ce i-a ales acest nume?
- Elevii își vor exersa/consolida
abilitățile de analiză și interpretare,
vor fi provocați să gândească critic,
oferind răspunsuri în funcție de
experiența de lectură și interpretare
pe care o au până în acest moment.
- Evaluare
formativă
- Evaluare frontală

9. Scena fântânii – reprezentare grafică a jurământului
de loialitate, după schimbul de identități, prin șantaj

10.  HARAP – SEMNIFICAȚII
 - Dpdv morfologic este un substantiv comun = rob, slugă
cu pielea de culoare închisă, negru, măsliniu
 ”fața” văzută /vizibilă/ aparentă a eroului, care după
jurământ devine un simplu rob, un executant, lipsit de
voință proprie, lipsit de libertate, marionetă în mâinile
spânului, treapta inferioară a personalității sale,
pierderea statutului de prinț și moștenitor, treapta cea
mai degradantă, umilitoare și inumană la care poate
ajunge o persoană
 În concluzie = numele este un oximoron,
figura de stil care exprimă o ironie subtilă
sau un adevăr usturător, sub forma
asocierii paradoxale a doi termeni opuși,
aparent incompatibili (cf. Dexonline)
 ALB – SEMNIFICAȚII
 Dpdv morfologic este un adjectiv , iar stilistic un epitet
cromatic = puritate, noblețe, origine regală, lumină,
cunoaștere, înțelepciune, sacru, relație cu divinul
 ”fața” nevăzută/ascunsă/esența eroului, care devine
vizibilă prin deciziile și caracterul său ales, în relație cu
apelativul Sf. Duminici, care i se adresează în grădina
palatului: ”luminate crăișor”
Pe tablă se va realiza un tabel, iar elevii vor oferi posibile
semnifcații ale numelui compus al protagonistului, urmând să
concluzionăm asupra relației dintre aceste semnficații și noua
identitate/noul statut al eroului

11. Basmul cult: Povestea lui harap-alb
1. 2. 3. 4.
Unificând informațiile din cele două cadrane,
elevii vor putea ajunge la concluzia că numele
este extrem de sugestiv și încărcat de multiple
semnificații, pentru a sugera DUALITATEA
EROULUI, care va trebui să aleagă căreia din
cele două componente ale numelui său îi va da
mai multă greutate, mai mult credit: dimensiunii
întunecoase/degradate/umbrei sau domensiunii
luminoase/superiorității spirituale/luminii.
- Elevii vor primi spre analiză următorul citat,
aparținându-i scriitorului britanic C.S. Lewis,
autorul Cronicilor din Narnia.
”În fiecare zi devenim o creatură de o glorie
splendidă sau una de o groază de
neconceput”. - CS Lewis
-
În ce măsură suntem,
fiecare dintre noi, un
Harap-Alb, într-o
permnentă luptă cu noi
înșine?
- Prin conversație
euristică, elevii
sunt conduși să
observe că meritul
lui I.C.constă în
faptul că mută
lupta dintre bine și
rău în plan interior.
- Adevărata luptă se
dă între
potențialul
infernal și cel
luminos din fiecare
dintre noi. De
aceea, fiecare
decizie pe care o
luăm are un
fundament moral.
- Evaluare
formativă

12. 1. 2. 3. 4.
Elevii vor fi împărțiți în
patru echipe, în funcție de
anumite aspecte structurale
și elemente care vizează
înțelegerea și analiza
fragmentului epic ales –
scena fântânii.
Muncă în echipe,
joc de rol,
LINGVIȘTII,
PORTRETIȘTII,
POVESTITORII ȘI
HERMENEUȚII
- Realizarea unui
proiect în echipă

13. Basmul cult: povestea lui harap-alb
Lingviștii Povestitorii Portretiștii Hermeneuții
(Înțelepții)
- Vor avea de rezolvat
următoarele sarcini, sub
forma unui afiș
electronic, realizat în
aplicația Canvas:
1) explicați cuvintele marcate
cu litere îngroșate,
consultând DEX online
2) explicați proverbele,
marcate cu roșu în textul dat
3) identificați 4
termeni/expresii/sintagme
specifice oralității
4) transcrieți o formulă tipică
mediană și precizați rolul ei
5) Cum se realizează umorul?
- Vor avea de prezentat
elementele spațio-
temporale, precum și
acțiunea, în rezumat, tot
sub forma unui afiș
realizat în aplicația
Canvas. Afișul va cuprinde
răspunsurile la
întrebările:
- Cine sunt personajele
scenei?
- Ce acțiuni au loc?
- Când se petrec
întâmplările?
- Unde au loc
evenimentele?
- Cum îl șantajează Spânul
pe fiul craiului?
- Vor avea de realizat portretele
celor două personaje
principale ale scenei fântânii:
- SPÂNUL/ANTAGONISTUL/ANTIE
ORUL = elemente de portret
fizic, un citat din text
- Elemente de portret moral,
care rezultă prin caracterizare
directă sau indirectă
- FIUL CRAIULUI – HARAP-ALB
/PROTAGONISTUL/EROUL=
elemente de portret fizic
- Elemente de portret moral,
caracterizare directă (v.
Carac. Directă realizată de
Spân), caract.indirectă
(limbaj, fapte,atitudini)
- Vor avea de oferit posibile
piste de interpretare ale unor
cuvinte, nume sau imagini-
cheie ale fragmentului. Sunt
încurajați să folosească
”Dicționarul de simboluri” –
Chevalier &Gheerbrant
- PĂDUREA-LABIRINT
- SPÂN =semnificația numelui,
în credința populară
- FÂNTÂNA CU SCARĂ, FĂRĂ
CUMPĂNĂ– SIMBOLUL CENTRAL
AL FRAGMENTULUI,
DUALITATEA FÂNTÂNII = APĂ,
VIAȚĂ, RENAȘTERE, BOTEZ dar
și MOARTE INIȚIATICĂ,
MORMÂNT, COBORÂRE ÎN
INFERN (DESCENSUS AD
INFEROS) SAU REGRESSUS AD
UTERUM , REVENIREA LA
SUPRAFAȚĂ CU O NOUĂ
IDENTITATE
- HARAP-ALB=SEMNIFICAȚIA
NUMELUI (anticipată la
ex.anterior)

14. ION CREANGĂ, Povestea lui Harap-Alb (fragment)
(...) Și mergând el tot înainte prin codri întunecoși, de la un loc se închide calea și încep a i se încurca
cărările, încât nu se mai pricepe fiul craiului acum încotro să apuce și pe unde să meargă.
— Ptiu, drace! iaca în ce încurcătură am intrat! Asta-i mai rău decât poftim la masă, zise el. Nici tu sat, nici
tu târg, nici tu nimica. De ce mergi înainte, numai peste pustietăți dai; parcă a pierit sămânța omenească de
pe fața pământului. Îmi pare rău că n-am luat măcar spânul cel de-al doilea cu mine. Dacă s-a aruncat în
partea mâne-sa, ce-i vinovat el? Tata așa a zis, însă la mare nevoie ce-i de făcut? vorba ceea: Rău-i cu rău,
dar e mai rău făr' de rău. Și tot horhăind el când pe o cărare, când pe un drum părăsit, numai iaca ce iar îi
iese Spânul înainte, îmbrăcat altfel și călare pe un cal frumos, și, prefăcându-și glasul, începe a căina pe fiul
craiului, zicând:
— Sărmane omule, rău drum ai apucat! Se vede că ești străin și nu cunoști locurile pe aici. Ai avut mare
noroc de mine, de n-ai apucat a coborî priporul ista, că erai prăpădit. Ia, colo devale, în înfundătura ceea,
un taur grozav la mulți bezmetici le-a curmat zilele. Și eu, mai deunăzi, cât mă vezi de voinic, de-abia am
scăpat de dânsul, ca prin urechile acului. Întoarce-te înapoi, ori, dacă ai de dus înainte, ia-ți un ajutor pe
cineva. Chiar și eu m-aș tocmi la d-ta, dacă ți-a fi cu plăcere.

15. - Apoi dă, Spânule, nu știu cum să fac, zise fiul craiului. Din copilăria mea sunt deprins a asculta de tată și, tocmindu-te pe tine,
parcă-mi vine nu știu cum. Dar, fiindcă mi-au mai ieșit până acum înainte încă doi spâni, și cu tine al treilea, apoi mai-mi vine a
crede că asta-i țara spânilor și n-am încotro; mort-copt, trebuie să te iau cu mine, dacă zici că știi bine locurile pe aici.
Și, din două vorbe, fiul craiului îl tocmește și după aceea pornesc împreună să iasă la drum, pe unde arată Spânul. Și mergând ei o
bucată bună, Spânul se preface că-i e sete și cere plosca cu apă de la stăpânu-său. Fiul craiului i-o dă, și Spânul, cum o pune la
gură, pe loc o și ia, oțărându-se, și varsă toată apa dintr-însa. Fiul craiului zice atunci supărat:
— Dar bine, Spânule, de ce te apuci? Nu vezi că pe aici e mare lipsă de apă? Și pe arșița asta o să ne uscăm de sete.
— Să avem iertare, stăpâne! Apa era bâhlită și ne-am fi putut bolnăvi. Cât despre apa bună, nu vă îngrijiți; acuș avem să dăm
peste o fântână cu apă dulce și rece ca gheața. Acolo vom poposi puțin, oi clătări plosca bine ș-oi umple-o cu apă proaspătă, ca să
avem la drum, căci mai încolo nu prea sunt fântâni, și, din partea apei, mi se pare că i-om duce dorul. Și cârnind pe o cărare, mai
merg ei oleacă înainte, până ce ajung într-o poiană și numai iaca ce dau de o fântână cu ghizdele de stejar și cu un capac deschis în
lături. Fântâna era adâncă și nu avea nici roată, nici cumpână, ci numai o scară de coborât până la apă.

16. - Ei, ei! Spânule, acum să te văd cât ești de vrednic, zise fiul craiului. Spânul atunci zâmbește puțin și, coborându-se în fântână, umple
întâi plosca și o pune la șold. Apoi, mai stând acolo în fund pe scară, aproape de fața apei, zice:
— Ei, da' ce răcoare-i aici! "Chima răului pe malul pârăului!" Îmi vine să nu mai ies afară. Dumnezeu să ușureze păcatele celui cu
fântâna, că bun lucru a mai făcut. Pe arșițele ieste, o răcoreală ca asta mult plătește!
Mai șede el acolo puțin și apoi iese afară, zicând: — Doamne, stăpâne, nu știi cât mă simțesc de ușor; parcă îmi vine să zbor, nu altăceva!
Ia vâră-te și d-ta oleacă, să vezi cum ai să te răcorești; așa are să-ți vină de îndemână după asta, de are să ți se pară că ești ușor cum îi
pana...
Fiul craiului, boboc în felul său la trebi de aieste, se potrivește Spânului și se bagă în fântână, fără să-i trăsnească prin minte ce i se poate
întâmpla. Și cum sta și el acolo de se răcorea, Spânul face tranc! capacul pe gura fântânii, apoi se suie deasupra lui și zice cu glas
răutăcios:
— Alelei! fecior de om viclean ce te găsești; tocmai de ceea ce te-ai păzit n-ai scăpat. Ei, că bine mi te-am căptușit! Acum să-mi spui tu
cine ești, de unde vii și încotro te duci, că, de nu, acolo îți putrezesc ciolanele!
Fiul craiului ce era să facă? Îi spune cu de-amănuntul, căci, dă, care om nu ține la viață înainte de toate?

17. — Bine, atâta am vrut să aflu din gura ta, pui de viperă ce mi-ai fost, zice atunci Spânul: numai cată să fie așa, că, de te-oi prinde cu oca mică, greu are să-ți
cadă. Chiar acum aș putea să te omor, în voia cea bună, dar mi-i milă de tinerețile tale... Dacă vrei să mai vezi soarele cu ochii și să mai calci pe iarbă verde,
atunci jură-mi-te pe ascuțișul paloșului tău că mi-i da ascultare și supunere întru toate, chiar și-n foc de ți-aș zice să te arunci. Și, de azi înainte, eu o să fiu în
locul tău nepotul împăratului, despre care mi-ai vorbit, iară tu — sluga mea; și atâta vreme să ai a mă sluji, până când îi muri și iar îi învia. Și oriunde vei
merge cu mine, nu care cumva să bleștești din gură către cineva despre ceea ce a urmat între noi, că te-am șters de pe fața pământului. Îți place așa să mai
trăiești, bine-de-bine; iară de nu, spune-mi verde în ochi, ca să știu ce leac trebuie să-ți fac...
Fiul craiului, văzându-se prins în clește și fără nici o putere, îi jură credință și supunere întru toate, lăsându-se în știrea lui Dumnezeu, cum a vrea el să facă.
Atunci Spânul pune mâna pe cartea, pe banii și pe armele fiului de crai și le ia la sine; apoi îl scoate din fântână și-i dă paloșul să-l sărute, ca semn de
pecetluire a jurământului, zicând:
— De-acum înainte să știi că te cheamă Harap-Alb; aista ți-i numele, și altul nu.
După aceasta încalecă, fiecare pe calul său, și pornesc, Spânul înainte, ca stăpân, Harap-Alb în urmă, ca slugă, mergând spre împărăție, Dumnezeu să ne ție, că
cuvântul din poveste, înainte mult mai este.

18. BASMUL CULT: POVESTEA LUI HARAP-ALB
1. 2. 3. 4.
3. REFLECȚIA Fiecare echipă va prezenta afișul
pe monitorul de dimensiuni mari,
montat în sala de clasă sau tabla
interactivă. Se va discuta
corectitudinea rezolvării sarcinilor
și calitatea prezentărilor. La final,
reprezentantul fiecărei echipe va
extrage o idee cu rol concluziv,
care va fi scrisă pe o foaie A3 și
expusă în fața clasei. Va fi esența
a ceea ce au descoperit despre
diferitele fațete ale textului pe
parcursul activității pe echipe
Exercițiul de reflecție va continua
acasă, elevii fiind provocați să
răspundă, printr-un scurt eseu,
întrebării: Credeți că Spânul poate
fi considerat o proiecție /
materializare fenomenalizare a
unor tendințe latente existente în
sufletul eroului? Argumentați
răspunsul.
- Muncă în echipă
- Susținerea
proiectelor digitale
- Formularea unor
concluzii
pertinente,
exprimarea unor
opinii argumentate
- Evaluare proiecte/
afișe realizate în
aplicația Canvas

19. Bibliografie selectivă:
1. Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb
2. Andrei Oișteanu, Grădina de dincolo. Zoosophia, Polirom, 2012
3. Limba și literatura română, manual pentru clasa a X-a, Editura
Art
4. Alina Pamfil, Didactica literaturii. Reorientări, Grup Editorial Art,
2016
Resurse digitale:
www.educatieonline.md
www.learningapps.org
www.woedwall.net