1. 1
Gr. 3Gr. 3

2. 2
““Privim pe cineva si imediat o anumePrivim pe cineva si imediat o anume
impresie despre caracterul acestuia apare de laimpresie despre caracterul acestuia apare de la
sine…sine…
Aceasta capacitate de a intelege instantaneuAceasta capacitate de a intelege instantaneu
ceva din caracterul unei persoane, de a ne formaceva din caracterul unei persoane, de a ne forma
o conceptie despre cineva ca despre o fiintao conceptie despre cineva ca despre o fiinta
umana, un centru de viata si vointa care posedaumana, un centru de viata si vointa care poseda
caracteristici particulare ce alcatuiesc ocaracteristici particulare ce alcatuiesc o
individualitate aparte reprezinta premiza vietiiindividualitate aparte reprezinta premiza vietii
sociale” (sociale” (Asch,1946Asch,1946))

3. 3
Cercetarile de psihologie sociala auCercetarile de psihologie sociala au
demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca:demonstrat (si experienta cotidiana confirma) ca:
Suntem capabili sa ne formam o impresieSuntem capabili sa ne formam o impresie
cvasi-totala despre o persoanacvasi-totala despre o persoana chiar si dacachiar si daca
ducem lipsa de informatiiducem lipsa de informatii
De cele mai multe oriDe cele mai multe ori nu depunem un efortnu depunem un efort
deosebit si constientdeosebit si constient pentru a ne forma opentru a ne forma o
impresie despre cinevaimpresie despre cineva
Impresiile despre cineva ,finetea si continutulImpresiile despre cineva ,finetea si continutul
acestora sunt dictate deacestora sunt dictate de scopurile interactiuniiscopurile interactiunii

4. 4
Exista doua modalitati de formare aExista doua modalitati de formare a
impresiilor despre ceilaltiimpresiilor despre ceilalti
Impresiile despre ceilalti se pot formaImpresiile despre ceilalti se pot forma inin
timpul perceperii si interactiunii directe =>timpul perceperii si interactiunii directe =>
persoana perceputa se afla in campul nostrupersoana perceputa se afla in campul nostru
perceptivperceptiv (ex:-comunicarea fata in fata,(ex:-comunicarea fata in fata,
convorbirea telefonica)convorbirea telefonica)
Impresiile se pot forma siImpresiile se pot forma si indirectindirect =>=> candcand
persoana respectiva nu se afla in campulpersoana respectiva nu se afla in campul
nostru perceptivnostru perceptiv

5. 5
Ne formam impresii despre o alta persoanaNe formam impresii despre o alta persoana
pe seama:pe seama:
-unor documente-unor documente
-unor produse ale activitatii sale-unor produse ale activitatii sale
-sau discutam cu o persoana despre o-sau discutam cu o persoana despre o
alta persoanaalta persoana
SSensul pe care-l dau psihologii socialiensul pe care-l dau psihologii sociali
expresieiexpresiei “a percepe o persoana”“a percepe o persoana” este apropiateste apropiat
de cel al expresieide cel al expresiei “a-si face o impresie despre“a-si face o impresie despre
ea”ea” ….….

6. 6
Rolul activ al observatoruluiRolul activ al observatorului
Unul dintre primele modele ale perceptie =>Unul dintre primele modele ale perceptie =>
BRUNSWICKBRUNSWICK ((19341934))
A studiat in principal modul in care suntA studiat in principal modul in care sunt
percepute obiectele neanimate.Conformpercepute obiectele neanimate.Conform
modelului, individul le percepe datoritamodelului, individul le percepe datorita
receptorilor senzoriali.receptorilor senzoriali.
Obiectul perceput este mereu o reprezentareObiectul perceput este mereu o reprezentare
partiala, dar nu neaparat deformata, a unuipartiala, dar nu neaparat deformata, a unui
obiect real.obiect real.

7. 7
EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935)EXPERIMENTUL LUI LEEPER (1935)
Leeper a folosit:Leeper a folosit:
- o imagine ambigua (- o imagine ambigua (in care putem vedea fie oin care putem vedea fie o
femeie tanara fie o femeie batrana)femeie tanara fie o femeie batrana)
-- plecand de la imaginea ambiguaplecand de la imaginea ambigua a realizat altelea realizat altele
douadoua::
=>una reprezinta fara nicio ambiguitate=>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeieo femeie
tanaratanara
=>una reprezinta fara nicio ambiguitate=>una reprezinta fara nicio ambiguitate o femeieo femeie
batranabatrana

8. 8

9. 9
Experimentul se desfasoara in doua etape:Experimentul se desfasoara in doua etape:
-In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini-In prima faza: Subiectii privesc cele 2 imagini
clare:clare:- jumate privesc imaginea femeii tinere- jumate privesc imaginea femeii tinere
- jumate imaginea femeii batrane- jumate imaginea femeii batrane
-Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o.-Fiecare subiect descrie imaginea pe care a vazut-o.
-Apoi, toti subiectii privesc imaginea ambigua si-Apoi, toti subiectii privesc imaginea ambigua si
descriu ce au vazutdescriu ce au vazut

10. 10
RezultateRezultate: => toti subiectii care au privit: => toti subiectii care au privit
initial imaginea femeii batrane continuauinitial imaginea femeii batrane continuau
s-o vada in imaginea ambiguas-o vada in imaginea ambigua
95%din subiecti care au privit initial95%din subiecti care au privit initial
imagineaimaginea
femeii tinere continuau s-o vada in imagineafemeii tinere continuau s-o vada in imaginea
ambiguaambigua
Concluzia :Concluzia : Atat unii cat si ceilalti si-auAtat unii cat si ceilalti si-au
structurat activ obiectul perceptiei si chiar maistructurat activ obiectul perceptiei si chiar mai
multmult aceasta structurare a urmat in sensulaceasta structurare a urmat in sensul
primelor lor perceptiiprimelor lor perceptii ,dovedind astfel un,dovedind astfel un
anumit grad de stabilitate.anumit grad de stabilitate.

11. 11
Diferente dintre perceperea persoanelorDiferente dintre perceperea persoanelor
si cea a obiectelorsi cea a obiectelor
Fiske si Taylor (1991) au realizat o lista cuFiske si Taylor (1991) au realizat o lista cu
principalele diferente:principalele diferente:
o persoana este sensibila la opiniile celor din juro persoana este sensibila la opiniile celor din jur
o persoana reprezinta o sursa dinamica deo persoana reprezinta o sursa dinamica de
informatiiinformatii
o persoana este in acelasi timp tinta perceptiiloro persoana este in acelasi timp tinta perceptiilor
noastre dar si un observatornoastre dar si un observator
o persoana este mai complexa decat un obiecto persoana este mai complexa decat un obiect

12. 12

13. 13
I.I. Unui grup de subiecti li s-a prezentatUnui grup de subiecti li s-a prezentat
initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi:initial, o lista ce cuprindea 3 trasaturi:
INTELIGENT, MUNCITOR,INTELIGENT, MUNCITOR,
IMPULSIVIMPULSIV si li s-a cerut sa-si formeze osi li s-a cerut sa-si formeze o
opinie asupra persoanei care le poseda.opinie asupra persoanei care le poseda.
II.II. Acelorasi subiecti li s-a prezentat o altaAcelorasi subiecti li s-a prezentat o alta
list ace continea alte 3 trasaturi:list ace continea alte 3 trasaturi: CRITIC,CRITIC,
INCAPATANAT, INVIDIOSINCAPATANAT, INVIDIOS si li s-asi li s-a
cerut acelasi lucru.cerut acelasi lucru.
La sfarsit, subiectii au fost informati caLa sfarsit, subiectii au fost informati ca
toate cele 6 trasaturi apartin aceleiasitoate cele 6 trasaturi apartin aceleiasi
personae.personae.

14. 14
REZULTATE:REZULTATE:
Subiectii au intampinat dificultati in aSubiectii au intampinat dificultati in a
reconcilia cele 2 impresii formate initial cureconcilia cele 2 impresii formate initial cu
privire la 2 persoane diferite. Acesteprivire la 2 persoane diferite. Aceste
dificultati nu s-au inregistrat in cazuldificultati nu s-au inregistrat in cazul
subiectilor care au fost informati de lesubiectilor care au fost informati de le
inceput ca toate cele 6 trasaturi apartininceput ca toate cele 6 trasaturi apartin
aceleiasi persoane.aceleiasi persoane.

15. 15

16. 16
Acest experiment a analizat ipotezaAcest experiment a analizat ipoteza
conform careia "teoriile" pe care le formulam inconform careia "teoriile" pe care le formulam in
legatura cu celelalte persoane ne ghideazalegatura cu celelalte persoane ne ghideaza
perceptiile.perceptiile.
Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7Subiectilor li s-a prezentat o lista cu 7
trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6trasaturi ale unei persoane fictive dintre care 6
raman neschimbate si una variaza in functie deraman neschimbate si una variaza in functie de
conditiile experimentale. Ei trebuie sa isiconditiile experimentale. Ei trebuie sa isi
exprime impresia cu privire la persoanaexprime impresia cu privire la persoana
respectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o altarespectiva, apoi sunt rugati sa aleaga dintr-o alta
lista de perechi de trasaturi opuse pe acelealista de perechi de trasaturi opuse pe acelea
care, caracterizeaza cel mai bine acea persoana.care, caracterizeaza cel mai bine acea persoana.

17. 17
OrdineaOrdinea
dede
prezentareprezentare
ConditiaConditia
11
ConditiaConditia
22
Conditia 3Conditia 3 Conditia 4Conditia 4
11 InteligentInteligent InteligentInteligent InteligentInteligent InteligentInteligent
22 AbilAbil AbilAbil AbilAbil AbilAbil
33 MuncitorMuncitor MuncitorMuncitor MuncitorMuncitor MuncitorMuncitor
44 ““CaldCald”” ““ReceRece”” ““Politicos”Politicos” ““InsensibilInsensibil
””
55 HotaratHotarat HotaratHotarat HotaratHotarat HotaratHotarat
66 PracticPractic PracticPractic PracticPractic PracticPractic
77 PrudentPrudent PrudentPrudent PrudentPrudent PrudentPrudent

18. 18
REZULTATE:REZULTATE:
Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1Cel putin 90% dintre subiectii din conditia 1
au considerat persoana generoasa, fericita,au considerat persoana generoasa, fericita,
petrecareata, in timp ce foarte putini dintre ceipetrecareata, in timp ce foarte putini dintre cei
din conditia 2 o considera astfel. Diferenteledin conditia 2 o considera astfel. Diferentele
dintre reactiile subiectilor din cele 2 conditiidintre reactiile subiectilor din cele 2 conditii
experimentale sunt mult mai mici in cazulexperimentale sunt mult mai mici in cazul
calificativului "de incredere“.calificativului "de incredere“.

19. 19
Conditie experimentalaConditie experimentala
ExempleExemple
dede
trasaturitrasaturi
propusepropuse
ConditiaConditia
11
““caldcald””
Conditia 2Conditia 2
““recerece””
Conditia 3Conditia 3
““politicospoliticos’’
Conditia 4Conditia 4
““insensibilinsensibil””
GenerosGeneros 9191 **88
33
88 5656 22 5858
SiretSiret 6565 4040 2525 3030 2020 5050
FericitFericit 9090 5656 3434 7575 1010 6565
PetrecaretPetrecaret 9494 7777 1717 8787 3131 5656
DeDe
incredereincredere
9494 55 9999 9595 55 100100

20. 20
Asch a vrut sa afle daca acest efectAsch a vrut sa afle daca acest efect
este specific trasaturilor propriu-zise saueste specific trasaturilor propriu-zise sau
mai curand conotatiei lor. Astfel semai curand conotatiei lor. Astfel se
demonstreaza ca efectul adjectivelordemonstreaza ca efectul adjectivelor
introduce in conditiile 3 si 4 este maiintroduce in conditiile 3 si 4 este mai
putin important. Diferentele dintreputin important. Diferentele dintre
procentele obtinute in conditiile 3 si 4procentele obtinute in conditiile 3 si 4
sunt mai mici decat diferentele obtinutesunt mai mici decat diferentele obtinute
in conditiile 1 si 2. Procentele pentruin conditiile 1 si 2. Procentele pentru
calificativul "de incredere" nu difera.calificativul "de incredere" nu difera.

21. 21
Informatia ca o persoana esteInformatia ca o persoana este
politicoasa sau insensibila nu schimbapoliticoasa sau insensibila nu schimba
impresia generala despre acea persoana.impresia generala despre acea persoana.
Astfel, Asch a ajuns la concluzia caAstfel, Asch a ajuns la concluzia ca
anumite trasaturi sunt mai centrale decatanumite trasaturi sunt mai centrale decat
altele. In timp ce adjectivele cald si recealtele. In timp ce adjectivele cald si rece
joaca un rol central in formareajoaca un rol central in formarea
impresiilor, calificativele politicos siimpresiilor, calificativele politicos si
insensibil au un rol periferic.insensibil au un rol periferic.

22. 22
Asch introduce conditia-martor ceAsch introduce conditia-martor ce
corespunde unei situatii in care manipulareacorespunde unei situatii in care manipularea
experimentala (VI) lipseste. In aceasta conditieexperimentala (VI) lipseste. In aceasta conditie
se mentioneaza doar cele 6 trasaturi constantese mentioneaza doar cele 6 trasaturi constante
ale persoanei fictive.ale persoanei fictive.
Diferentele obtinute in conditia-martor siDiferentele obtinute in conditia-martor si
cele inregistrate in fiecare din conditiilecele inregistrate in fiecare din conditiile
experimentale sunt mai ridicate pentru conditiileexperimentale sunt mai ridicate pentru conditiile
1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele sunt1 si 2 decat pentru conditiile 3 si 4. Ele sunt
mai mici in cazul trasaturii "de incredere".mai mici in cazul trasaturii "de incredere".

23. 23
Exemple de trasaturi propuseExemple de trasaturi propuse
ConditiiConditii GenerosGeneros RafinatRafinat FericitFericit PetrecaretPetrecaret De incredereDe incredere
MartorMartor 5555%% 4949%% 71%71% 6969%% 96%96%
Nr. 1Nr. 1
““caldcald””
)*)*9191(%(%
****3636
))65%65%((
1616
))9090(%(%
1919
))9494(%(%
2525
))9494(%(%
22
Nr. 2Nr. 2
““recerece””
))8%8%((
4747
))2525(%(%
2424
))34%34%((
3737
))1717(%(%
5252
))9999(%(%
33
Nr. 3Nr. 3
““politicospoliticos””
))5656(%(%
11
))3030(%(%
1919
))7575(%(%
44
))8787(%(%
1818
))9595(%(%
11
Nr. 4Nr. 4
““insensibilinsensibil””
))5858(%(%
33
))5050(%(%
11
))6565(%(%
66
))5656(%(%
1313
))100100(%(%
44

24. 24
Prezentarea persoaneiPrezentarea persoanei--tintatinta
Asa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiulAsa cum au aratat si experimentele lui Asch, studiul
perceptiei implicaperceptiei implica :: 1 subiect receptor +1 subiect receptor +
1 persoana tinta1 persoana tinta
Prezentarea persoanei o putem face in diverse moduriPrezentarea persoanei o putem face in diverse moduri::
exex:: putem sa le “prezentam” subiectilorputem sa le “prezentam” subiectilor::
-- o persoana realao persoana reala
-- o fotografie a persoanei in cauzao fotografie a persoanei in cauza
-- o inregistrare videoo inregistrare video
-- sau ca si Asch o putem descriesau ca si Asch o putem descrie

25. 25
S-a incercat sa se stabileasca daca, atunciS-a incercat sa se stabileasca daca, atunci
cand descriem o persoana in mod spontan ,cand descriem o persoana in mod spontan ,
ne referim mai degrabane referim mai degraba la trasaturile dela trasaturile de
personalitatepersonalitate decat la alte elemente cum ardecat la alte elemente cum ar
fi:comportamentele, aspectul fizic etc.fi:comportamentele, aspectul fizic etc.

26. 26
Experimentul lui Park(1986)Experimentul lui Park(1986)
-Persoanele participante sunt in acelasi timp:-Persoanele participante sunt in acelasi timp:
--subiectisubiecti
-si-si persoane tintapersoane tinta
-Timp de cateva saptamani acestia asista la un-Timp de cateva saptamani acestia asista la un
seminar, deci au posibilitatea de-a interactionaseminar, deci au posibilitatea de-a interactiona
unii cu altii.unii cu altii.
-Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formuleze-Periodic,fiecaruia I se cere sa-si formuleze
impresii cu privire la ceilalti.impresii cu privire la ceilalti.

27. 27
-Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizat-Pornind de la analiza impresiilor, Park a realizat
o grila in care apar urmatoarele categorii:o grila in care apar urmatoarele categorii:
trasaturi de personalitatetrasaturi de personalitate
comportamente (actiuni)comportamente (actiuni)
atitudini, sentimente, credinteatitudini, sentimente, credinte
caracteristici numite “demografice”,caracteristici numite “demografice”,
sociale,familialesociale,familiale
caracteristici fizice si biologicecaracteristici fizice si biologice

28. 28
RezultateRezultate: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai: 1 trasaturi de prsonalitate-cel mai
frecvent citate- 65%frecvent citate- 65%
2 comportamentele- 23%2 comportamentele- 23%
3 caracteristici fizice- 6%3 caracteristici fizice- 6%
4 atitudini si credinte- 3%4 atitudini si credinte- 3%
5 caracteristici demografice- 3%5 caracteristici demografice- 3%
RezultateleRezultatele obtinute de Park arata ca pe masura ceobtinute de Park arata ca pe masura ce
timpul trece si persoanele se cunosc maitimpul trece si persoanele se cunosc mai
bine,frecventa evocarii trasaturilor debine,frecventa evocarii trasaturilor de
personalitate creste.personalitate creste.

29. 29
In formarea impresiilor, ne lasam de foarteIn formarea impresiilor, ne lasam de foarte
multe ori influentati de simtul comun, care poate fimulte ori influentati de simtul comun, care poate fi
afectat de erori precum:afectat de erori precum:
- Ordinea prezentarii informatiilor;- Ordinea prezentarii informatiilor;
- Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii;- Relevanta informatiei pentru realizarea interactiunii;
- Valenta informatiei;- Valenta informatiei;
- Ordinea si valenta informatiei actionand simultan;- Ordinea si valenta informatiei actionand simultan;
- Socializarea si experienta personala;- Socializarea si experienta personala;
- Nevoia de coerenta.- Nevoia de coerenta.
““Conteaza prima impresie pe care o creeziConteaza prima impresie pe care o creezi…….”…….”

30. 30
ASCHASCH ((1946)1946)
Ofera subiectilor o lista cu 6 trasaturi deOfera subiectilor o lista cu 6 trasaturi de
personalitatepersonalitate
V.I. – ORDINEA PREZENTARII:V.I. – ORDINEA PREZENTARII:
a.trasaturi pozitive, apoi negative;a.trasaturi pozitive, apoi negative;
b.trasaturi negative, apoi pozitive;b.trasaturi negative, apoi pozitive;
SarcinaSarcina:: realizarea unei descrieri narative arealizarea unei descrieri narative a
persoaneipersoanei
Rezultate:Rezultate: -conditia-conditia 1 –1 – persoana descrisa estepersoana descrisa este
competenta si ambitioasacompetenta si ambitioasa
--conditia 2conditia 2 –– persoana descrisa estepersoana descrisa este
exploziva si neadaptata socialexploziva si neadaptata social

31. 31
La sfarsit, li se ofera subiectilor perechiLa sfarsit, li se ofera subiectilor perechi
de trasaturi opusede trasaturi opuse:: “generos“generos -- zgarcit”,zgarcit”,
“puternic“puternic -- slab”, iar ei trebuie sa aleaga dinslab”, iar ei trebuie sa aleaga din
fiecare pereche trasatura care se potrivestefiecare pereche trasatura care se potriveste
persoanei descrisepersoanei descrise..
Conditia 1Conditia 1:: subiectii aleg caracterisicilesubiectii aleg caracterisicile
pozitivepozitive;;
Conditia 2Conditia 2:: subiectii aleg caracteristicisubiectii aleg caracteristici
negativenegative;;

32. 32
EXPLICATIA LUI ASCH:EXPLICATIA LUI ASCH: formareaformarea
impresiilor este un proces automat, care seimpresiilor este un proces automat, care se
declanseaza din clipa in care este perceputdeclanseaza din clipa in care este perceput
primul bit de informatie despre persoana inprimul bit de informatie despre persoana in
cauza, acea informatie primara influentandcauza, acea informatie primara influentand
mai apoi perceperea informatiilormai apoi perceperea informatiilor
succesive, conform principiilor gestaltului.succesive, conform principiilor gestaltului.

33. 33
JONES, ROCK, GOETHALS, WARDJONES, ROCK, GOETHALS, WARD
(1968)(1968)
-- ordinea prezentarii influenteaza siordinea prezentarii influenteaza si
judecata despre abilitatea persoanei;judecata despre abilitatea persoanei;
SARCINA: -SARCINA: -parcurgerea unei liste cu 30parcurgerea unei liste cu 30
de probleme de vocabular, din care 15 eraude probleme de vocabular, din care 15 erau
corecte, 15 erau gresite;corecte, 15 erau gresite;
-evaluarea-evaluarea abilitatiiabilitatii
lingvistice a persoanei;lingvistice a persoanei;

34. 34
3 conditii experimentale:3 conditii experimentale:
1. primele 15 probleme – 10 raspunsuri1. primele 15 probleme – 10 raspunsuri corectecorecte
dispuse aleator (feed-back pozitiv);dispuse aleator (feed-back pozitiv);
2. primele 15 probleme – 10 raspunsuri2. primele 15 probleme – 10 raspunsuri gresitegresite
dispuse aleator (feed – back negativ);dispuse aleator (feed – back negativ);
3. raspunsurile corecte erau dispuse3. raspunsurile corecte erau dispuse
proportionat;proportionat;
IPOTEZA INITIALA:IPOTEZA INITIALA: subiectii vor fisubiectii vor fi
influentati de rezultatele oferite in cea de-a douainfluentati de rezultatele oferite in cea de-a doua
parte a seriei, adica ultimele feed – back –uri vorparte a seriei, adica ultimele feed – back –uri vor
determina evaluarea abilitatii.determina evaluarea abilitatii.

35. 35
REZULTATE:REZULTATE: subiectii din conditia 1 ausubiectii din conditia 1 au
considerat ca persoanele au abilitati lingvisticeconsiderat ca persoanele au abilitati lingvistice
superioare comparativ cu cei din conditia a doua,superioare comparativ cu cei din conditia a doua,
considerati mai putini abili.considerati mai putini abili.
CONCLUZII:CONCLUZII:
formarea impresiilor este un proces on line, si laformarea impresiilor este un proces on line, si la
fel cum a spus Asch, “incepe cu primul bit defel cum a spus Asch, “incepe cu primul bit de
informatie disponibila…”informatie disponibila…”
primele informatii atrag mai multa atentie decatprimele informatii atrag mai multa atentie decat
cele subsecvente, iar alocarea de atentiecele subsecvente, iar alocarea de atentie
influenteaza prelucrarea informatiei -> buninfluenteaza prelucrarea informatiei -> bun
codaj mnezic al acesteia.codaj mnezic al acesteia.

36. 36
EFECTUL INFORMATIEI RECENTEEFECTUL INFORMATIEI RECENTE
este o alta eroare care apare in formareaeste o alta eroare care apare in formarea
impresiei;impresiei;
EXPLICATII de natura:EXPLICATII de natura:
procesuala:procesuala: limitarea in resurse cognitivelimitarea in resurse cognitive
(distragerea atentiei, oboseala);(distragerea atentiei, oboseala);
motivationala:motivationala: scopul interactiunii este de ascopul interactiunii este de a
imbunatatii performanta tintei (notareaimbunatatii performanta tintei (notarea
elevilor);elevilor);

37. 37
Trasaturile de personalitate care au un impactTrasaturile de personalitate care au un impact
mai mare asupra impresiei finale au fost definite camai mare asupra impresiei finale au fost definite ca
fiind trasaturi centrale iar trasaturile care au unfiind trasaturi centrale iar trasaturile care au un
impact mai redus asupra impresiei finale suntimpact mai redus asupra impresiei finale sunt
trasaturi periferice.trasaturi periferice.

38. 38
Astfel, Kelley (1950) a realizat un experiment peAstfel, Kelley (1950) a realizat un experiment pe
niste studenti care au optat pentru cursul de psihologie.niste studenti care au optat pentru cursul de psihologie.
Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca,Acestia au fost anuntati de catre experimentator ca,
datorita absentei pe moment a profesorului titular ei vordatorita absentei pe moment a profesorului titular ei vor
face orele cu un "profesor oaspete"(in realitate,face orele cu un "profesor oaspete"(in realitate,
complicele experimentatorului). Studentilor li s-a maicomplicele experimentatorului). Studentilor li s-a mai
spus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul inspus ca in final vor fi rugati sa evalueze profesorul in
cauza (motivul invocat: departamentul este interesat decauza (motivul invocat: departamentul este interesat de
evaluarea cadrelor didactice)evaluarea cadrelor didactice)
Participantii au primit informatii despre "noulParticipantii au primit informatii despre "noul
profesor" si niste pliante cu trasaturile pe care le-aprofesor" si niste pliante cu trasaturile pe care le-a
utilizat Asch in experimental sau, prezentate ca fiindutilizat Asch in experimental sau, prezentate ca fiind
evaluari ale colegilor cu care profesorul lucrase anterior.evaluari ale colegilor cu care profesorul lucrase anterior.

39. 39
In una din conditii, fostii colegi apreciau ca noulIn una din conditii, fostii colegi apreciau ca noul
profesor este "afectuos" iar in cealalta conditieprofesor este "afectuos" iar in cealalta conditie
experimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "maiexperimentala, acelasi profesor era vazut ca fiind "mai
curand distant"curand distant"
Confruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observatConfruntati cu lista de trasaturi opuse, s-a observat
o diferenta semnificativa in evaluarea profesorului ino diferenta semnificativa in evaluarea profesorului in
functie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate cafunctie de variatia VI (s-au obtinut aceleasi rezultate ca
si in cazul experimentului lui Asch). Persoanele care ausi in cazul experimentului lui Asch). Persoanele care au
aflat ca profesorul este o persoana afectuoasa auaflat ca profesorul este o persoana afectuoasa au
participat la discutiile din timpul orelor in proportie departicipat la discutiile din timpul orelor in proportie de
56% fata de cei carora li s-a spus ca profesorul este56% fata de cei carora li s-a spus ca profesorul este
distant care au participat la discutii in proportie dedistant care au participat la discutii in proportie de
32%.32%.

40. 40
Care ar fi motivele generice care determinaCare ar fi motivele generice care determina
centralitatea trasaturilor?centralitatea trasaturilor?
Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968)Rosenberg, Nelson si Vivekananthan (1968)
au analizat corelatiile existente intre 60 deau analizat corelatiile existente intre 60 de
perechi de trasaturi, ajungand la concluzia caperechi de trasaturi, ajungand la concluzia ca
exista 2 axe relevante pentru evaluarea persoanei:exista 2 axe relevante pentru evaluarea persoanei:
axa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativiaxa dezirabilitatii sociale (cu polii evaluativi
prietenos/bun social – ostil/rau social) si axaprietenos/bun social – ostil/rau social) si axa
dezirabilitatii intelectuale (competent/bundezirabilitatii intelectuale (competent/bun
intelectual – incompetent/rau intelectual).intelectual – incompetent/rau intelectual).

41. 41
Distant/ ReceDistant/ Rece
NesociabilNesociabil
Lipsit de umorLipsit de umor
NepopularNepopular
Nefericit
RAU SOCIAL
BUN SOCIAL
RAU INTELECTUAL
BUN INTELECTUAL
Lipsit de
imaginatie
Impulsiv
Iresponsabil
Non - inteligent
Prost
Naiv
Simtul umorului
Popular
SociabilDe treaba
Afectuos / Cald
savant
destept
Inteligent
Imaginativ

42. 42
O atare organizare a trasaturilor se explica prinO atare organizare a trasaturilor se explica prin
impactul a doua motive esentiale importante pentruimpactul a doua motive esentiale importante pentru
organizarea interactiunilor sociale:organizarea interactiunilor sociale:
- nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa- nevoia de a prezice daca o persoana va fi prietenoasa
sau ostila in comunicarea cu noi sisau ostila in comunicarea cu noi si
- nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu- nevoia de a cunoaste daca persoana este sau nu
competenta.competenta.
Este important de remarcat ca exista o corelatieEste important de remarcat ca exista o corelatie
intre cele doua axe si diferitele tipuri de atractieintre cele doua axe si diferitele tipuri de atractie
interpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un buninterpersonala. Astfel, dezirabilitatea sociala este un bun
predictor pentru gradul in care ne face placere sapredictor pentru gradul in care ne face placere sa
interactionam cu o persoana, in timp ce competentainteractionam cu o persoana, in timp ce competenta
intelectuala este corelata cu masura in care respectam ointelectuala este corelata cu masura in care respectam o
anume persoana.anume persoana.

43. 43
EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE,EFECTUL INFORMATIILOR NEUTRE,
NEGATIVE SI EXTREMENEGATIVE SI EXTREME
EFECTUL INFORMATIEI NEUTREEFECTUL INFORMATIEI NEUTRE ––lipsalipsa
informatiilor precise despe ceilaltiinformatiilor precise despe ceilalti;;
EFECTUL INFORMATIEI NEGATIVEEFECTUL INFORMATIEI NEGATIVE –– oo
informatie negativa minora duce la exacerbareainformatie negativa minora duce la exacerbarea
importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei;importantei informatiei si la o distorsiune a perceptiei;
impresiile negative sunt mai greu de schimbatimpresiile negative sunt mai greu de schimbat;;
CauzeCauze::
-- sunt neobisnuite si distinctivesunt neobisnuite si distinctive ==> atrag atentia> atrag atentia;;
-- sugereaza indirect un potential pericolsugereaza indirect un potential pericol;;
EFECTUL INFORMATIEI EXTREMEEFECTUL INFORMATIEI EXTREME –– oo
trasatura mai pronuntata are un impact mai mare decattrasatura mai pronuntata are un impact mai mare decat
una moderat manifestauna moderat manifesta;;

44. 44
IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII:IMPACTUL SIMULTAN AL ORDINII:
EFECTUL DE HALO SAU EROAREAEFECTUL DE HALO SAU EROAREA
EVALUATIVAEVALUATIVA
Formarea impresiilor = evaluare;Formarea impresiilor = evaluare;
Valenta informatiei anterioare determina oValenta informatiei anterioare determina o
distorsiune a informatiilor subsecvente in sensuldistorsiune a informatiilor subsecvente in sensul
evaluarii initiale:evaluarii initiale:
HALO - pozitiv (HALO - pozitiv (ne confruntam mai intaine confruntam mai intai
cu informatii pozitivecu informatii pozitive););
- negativ (- negativ (ne confruntam mai intaine confruntam mai intai
cu informatii negativecu informatii negative););

45. 45
ASPECTUL FIZIC (ASPECTUL FIZIC (capabil sa inducacapabil sa induca
un efect de haloun efect de halo););
-atunci cand ne place de cineva suntem-atunci cand ne place de cineva suntem
inclinati sa-i atribuim si alte caracteristiciinclinati sa-i atribuim si alte caracteristici
favorabile, astfel tindem sa credem ca ceeafavorabile, astfel tindem sa credem ca ceea
ce este frumos se presupune ca este si bun;ce este frumos se presupune ca este si bun;

46. 46
DION, BERSCHEID, WALSTERDION, BERSCHEID, WALSTER
SARCINASARCINA:: subiectii evalueaza atractivitatea fizicasubiectii evalueaza atractivitatea fizica
a unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestiaa unor necunoscuti, apeland la fotografii cu acestia::
12 persoane atractive;12 persoane atractive;
12 scor mediu la atractivitate;12 scor mediu la atractivitate;
12 persoane non – atractive;12 persoane non – atractive;
SubiectiiSubiectii ((studentistudenti)) primesc un set compus din 3primesc un set compus din 3
fotografiifotografii ((cate una din fiecare categoriecate una din fiecare categorie)) si sunt rugatisi sunt rugati
sa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27sa evalueze persoanele cu ajutorul unui chestionar cu 27
de trasaturi de personalitatede trasaturi de personalitate.. De asemenea, ei trebuiauDe asemenea, ei trebuiau
sa estimeze daca persoanele au succes in cariera si suntsa estimeze daca persoanele au succes in cariera si sunt
fericiti in viata personalafericiti in viata personala..

47. 47
REZULTATE:REZULTATE:
Persoanele cu un fizic atractiv sunt perceputePersoanele cu un fizic atractiv sunt percepute
ca avand sanse mai mari de a se casatori, de a fica avand sanse mai mari de a se casatori, de a fi
fericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc.fericite, de a avea un serviciu mai prestigios, etc.
Verificarea corelatiilor dintre atractivitate siVerificarea corelatiilor dintre atractivitate si
succesul profesional/ fericirea au demonstrat casuccesul profesional/ fericirea au demonstrat ca
impresiile pe care si le creeaza oamenii sunt totalimpresiile pe care si le creeaza oamenii sunt total
eronate.eronate.
Oamenii considera, de asemenea, persoaneleOamenii considera, de asemenea, persoanele
atractive mai sociabile, mai afectuoase, maiatractive mai sociabile, mai afectuoase, mai
inteligente;inteligente;

48. 48
LANDY si SIGALLLANDY si SIGALL au demonstrat haloulau demonstrat haloul
pozitiv printr-un experiment in care subiectilor lipozitiv printr-un experiment in care subiectilor li
se cereau sa evalueze eseurile unor persoanese cereau sa evalueze eseurile unor persoane
necunoscute, la care erau atasate fotografiile lor.necunoscute, la care erau atasate fotografiile lor.
Astfel, persoanele atractive au avut un eseu multAstfel, persoanele atractive au avut un eseu mult
mai bine apreciat decat persoanele non –mai bine apreciat decat persoanele non –
atractive;atractive;
BENASSI (1982)BENASSI (1982) a demonstrat caa demonstrat ca
atractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluareaatractivitatea fizica influenteaza pozitiv evaluarea
abilitatii in baza datelor despre performanta;abilitatii in baza datelor despre performanta;

49. 49
SIGALL si OSTROVE (1975)SIGALL si OSTROVE (1975) auau
demonstrat efectul si la jurati, care audemonstrat efectul si la jurati, care au
acuzat o femeie atractiva la mai putini aniacuzat o femeie atractiva la mai putini ani
de inchisoare cand a savarsit un furt, insade inchisoare cand a savarsit un furt, insa
efectul a fost inversat in cazul in areefectul a fost inversat in cazul in are
victima a comis infractiunea de inselaciunevictima a comis infractiunea de inselaciune
(considerandu-se ca o femeie atractiva(considerandu-se ca o femeie atractiva
poate face mult mai bine acest lucru).poate face mult mai bine acest lucru).

50. 50
Impactul socializarii si experientei personaleImpactul socializarii si experientei personale
Sistemul constructelor personaleSistemul constructelor personale
Indivizii elaboreaza modalitati ideosincraticeIndivizii elaboreaza modalitati ideosincratice
de caracterizare a persoanelor pornind de la experientade caracterizare a persoanelor pornind de la experienta
personalapersonala
Kelly (1955) le.a definit constructe personale.Kelly (1955) le.a definit constructe personale.
Aceste constructe personale nu sunt modelate dupaAceste constructe personale nu sunt modelate dupa
principiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o experientaprincipiul opozitiei antonimice ci pleaca de la o experienta
personala :personala :
Constructele personale reprezinta:Constructele personale reprezinta:
rezultatul experentei perceperii realitatii socialerezultatul experentei perceperii realitatii sociale
grile de interpretare a acestuiagrile de interpretare a acestuia

51. 51
Constructele personale reprezinta:Constructele personale reprezinta:
rezultatul experentei perceperii realitatii socialerezultatul experentei perceperii realitatii sociale
grile de interpretare a acestuiagrile de interpretare a acestuia
Constructele PERSONALE : se formeaza inConstructele PERSONALE : se formeaza in
timp ca o forma de adaptare a perceptieitimp ca o forma de adaptare a perceptiei
individualeindividuale
sunt rezistente la schimbaresunt rezistente la schimbare

52. 52
Impactul nevoii de ceoerenta : teorii impliciteImpactul nevoii de ceoerenta : teorii implicite
despre personalitedespre personalite
oamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii sauoamenii dezvolta teorii implicite asupra personalitatii sau
filosofii asupra naturii umanefilosofii asupra naturii umane
asociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidateasociatiile dintre trasaturile de personalitate sunt ghidate
de principul coerentei evaluativede principul coerentei evaluative sisi principulprincipul
coerentei descriptivecoerentei descriptive
nevoiea de cooerenta- motiv primordial care determinanevoiea de cooerenta- motiv primordial care determina
natura coerenta a teoriilor de personalitatenatura coerenta a teoriilor de personalitate
incoenrenta duce la disconfort interior la disonantaincoenrenta duce la disconfort interior la disonanta
cognitiva si dezechilibru cognitivcognitiva si dezechilibru cognitiv

53. 53
Asch si Zukier(1984)Asch si Zukier(1984)
-au realizat un experiment pentru a pune in-au realizat un experiment pentru a pune in
evidenta paleta de strategii la care apeleazaevidenta paleta de strategii la care apeleaza
oamneii pentru a rezolva inconsistenteleoamneii pentru a rezolva inconsistentele
informatieiinformatiei
-au folosit un set de perechi de trasaturi despre o-au folosit un set de perechi de trasaturi despre o
anumita persoana.....unele erau opuse evaluativanumita persoana.....unele erau opuse evaluativ
sau descriptiv....ex. bine dispus-depresivsau descriptiv....ex. bine dispus-depresiv
generos-argumentativgeneros-argumentativ

54. 54
A rezultat un set de sase strategii de cociliere aA rezultat un set de sase strategii de cociliere a
informatiilor contradictorii:informatiilor contradictorii:
segregareasegregarea
impactul adancuriolorimpactul adancuriolor
raportul cauza efectraportul cauza efect
raport mijloc scopraport mijloc scop
sursa comunasursa comuna
interpolareainterpolarea
Experimentul demonstreaza capacitatea remarcabilaExperimentul demonstreaza capacitatea remarcabila
de FORMARE a unor impresii unitare coerente side FORMARE a unor impresii unitare coerente si
bogate in detaliibogate in detalii

55. 55
Formarea motivata a immpresiilor: utilizareaFormarea motivata a immpresiilor: utilizarea
stereotipurilor si informatia individuala in formareastereotipurilor si informatia individuala in formarea
impresiilorimpresiilor
Fiske si Neuberg(1990)Fiske si Neuberg(1990) au propus un model careau propus un model care
distinge un continuum pe care pot fi localizatedistinge un continuum pe care pot fi localizate
procesele de formare a impresiilor....porneste de laprocesele de formare a impresiilor....porneste de la
impresii care au la baza doar categorii si impresii bazateimpresii care au la baza doar categorii si impresii bazate
pe informatii individualepe informatii individuale
De asemenea motivatia este un elementDe asemenea motivatia este un element
important ..un ingredient necesarimportant ..un ingredient necesar
In cazul lor cresterea motivatiei conduce clar laIn cazul lor cresterea motivatiei conduce clar la
folosirea informatiei individuale in formarea impresieifolosirea informatiei individuale in formarea impresiei

56. 56
SubiectiSubiecti : 28 barbati: 28 barbati
28 femei28 femei
ProceduraProcedura: fiecarui sub i s-a spus ca trebuie :: fiecarui sub i s-a spus ca trebuie :
-fie sa cooperze-fie sa cooperze
-fie sa intre in competitie cu alt subiect-fie sa intre in competitie cu alt subiect
SarcinaSarcina: estimarea punctelor luminoase de: estimarea punctelor luminoase de
pe ecranul calculatoruluipe ecranul calculatorului

57. 57
Experimentatorul le-a spus la jumatate din sub caExperimentatorul le-a spus la jumatate din sub ca
oamenii cu caracteristici feminine au performante maioamenii cu caracteristici feminine au performante mai
bune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cubune, la cealalta jumatate le-a spus ca oamneii cu
caracteristici masculine au performante mai bune.caracteristici masculine au performante mai bune.
Li s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data laLi s-a cerut o scurta autodescrieere care va fi data la
schimb partenerului sau competitorului iar dupa ce subschimb partenerului sau competitorului iar dupa ce sub
primeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa leprimeu descrierea li se dadeau niste sarcini care sa le
abata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca liberabata atentia spunandu-si apoi sa-si reaminteasca liber
cat mai multe treasaturi ale persoanei descrise.cat mai multe treasaturi ale persoanei descrise.
Subiectii si-au reamintit corect iar informatiileSubiectii si-au reamintit corect iar informatiile
reamintite au fost clasificate feminine sau msasculine.reamintite au fost clasificate feminine sau msasculine.

58. 58
Modelul procesarii duale propus deModelul procesarii duale propus de
brewer(1988)brewer(1988)
Relatiile dintre procesarea ascendenta siRelatiile dintre procesarea ascendenta si
descendentadescendenta
In acest model cele doua procesari sunt vazute caIn acest model cele doua procesari sunt vazute ca
functionand separatfunctionand separat
Implicarea eu-lui este factorul critic care determinaImplicarea eu-lui este factorul critic care determina
folosirea unui tip sau a celuilalt de procesarefolosirea unui tip sau a celuilalt de procesare
Daca observatorul este implicat personal atunciDaca observatorul este implicat personal atunci
cand interactioneaza cu alta persoana: impresia va ficand interactioneaza cu alta persoana: impresia va fi
obiectiva si va avea la baza comportamente observate inobiectiva si va avea la baza comportamente observate in
mod real...impresia va fi complexa si stocata in memoriemod real...impresia va fi complexa si stocata in memorie
sub forma vizuala si verbala spre deosebire cand eu.ulsub forma vizuala si verbala spre deosebire cand eu.ul
nu este implicat direct (procesare descendenta)nu este implicat direct (procesare descendenta)..

59. 59
Persoana este foarte importanta ptPersoana este foarte importanta pt
observatorobservator
Un alt model propus este acel a lui Fiske siUn alt model propus este acel a lui Fiske si
Taylor(1991) aici procesare ascendenta siTaylor(1991) aici procesare ascendenta si
descendenta nu este vazuta separat ci este plasatadescendenta nu este vazuta separat ci este plasata
pe un continuum.pe un continuum.
Factorul critic este motivatiaFactorul critic este motivatia
Pentru a trece de la o prelucrare simpla aPentru a trece de la o prelucrare simpla a
informatiilor(cea descendenta) la una maiinformatiilor(cea descendenta) la una mai
complexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fiecomplexa(cea ascendenta) oamenii trebuie sa fie
suficient de motivati pentru a consuma timp sisuficient de motivati pentru a consuma timp si
efort cognitiv.efort cognitiv.