Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Construirea RealităţIi Sociale

1,467 views

Published on

  • Be the first to comment

Construirea RealităţIi Sociale

  1. 1. Psihologie social ă, 200 7-2008 Construirea realităţii sociale
  2. 2. Cunoasterea vs. construirea realitatii sociale <ul><li>Ontologie: care e statutul realitatii? </li></ul><ul><li>-independenta </li></ul><ul><li>-interactiva </li></ul><ul><li>-experienta subiectiva </li></ul><ul><li>Epistemologie: suntem noi capabili sa cunoastem realitatea, si daca da, cum? </li></ul><ul><li>Pozitivism Hermeneutica Relativism </li></ul><ul><li>Teorie: ce putem spune despre realitate? </li></ul>
  3. 3. Perspective epistemologice <ul><li>Pozitivism / rationalism: </li></ul><ul><li>Asertiuni despre realitate = Realitatea insasi </li></ul><ul><li>Cunoasterea devine </li></ul><ul><li>sigura, de incredere </li></ul><ul><li>universala: nu conteaza unde si cand sunt facute asertiunile </li></ul><ul><li>objectiva: devine ADEVARUL, i.e. e valida independent de persoana cercetatorului </li></ul>
  4. 4. Perspective epistemologice <ul><li>Pozitivism/Relativism: </li></ul><ul><li>Subiectivitatea cercetatorului = Asertiuni despre realitate </li></ul><ul><li>(le separam de realitatea obiectiva) </li></ul><ul><li>Relativism: </li></ul><ul><li>Cunoasterea devine o iluzie: </li></ul><ul><li>1.  pentru ca sunt atatea perspective despre o realitate cati observatori sunt si nu se poate diferentia intre naratiunile lor </li></ul><ul><li>2.  pentru ca perspectiva cercetatorului nu e mai valida decat a oricarei alte persoane implicate in acea realitate </li></ul><ul><li>3. pentru ca o naratiune buna nu e una adevarata sau valida, ci una care permite cititorului o experienta subiectiva a subiectului povestirii </li></ul>
  5. 5. Perspective epistemologice <ul><li>Hermeneutica - studiul teoriilor si metodelor de interpretare a textelor si sistemelor de intelegere (meaning) </li></ul><ul><li>Subiectivitatea cercetatorilor (1, 2, …) = Asertiuni despre realitate = Realitatea insasi </li></ul><ul><li>Deschide posibilitatea intelegerii mutuale si a dialogului: </li></ul><ul><ul><li>intre cercetatori si cei studiati </li></ul></ul><ul><ul><li>intre cercetatori </li></ul></ul><ul><li>Cunoasterea: </li></ul><ul><li>   e definita drept consensul asupra unei anumite interpretari asupra realitatii </li></ul><ul><li>e construita pe baza argumentelor puternice   </li></ul><ul><li>   nu este absolut obiectiva, nu e sigura si universala, ci e cea mai plauzibila interpretare pentru momentul de fata </li></ul>
  6. 6. Paradigma cognitiei sociale <ul><li>Caracteristica : </li></ul><ul><li>1.considera ca exista o realitate in afara subiectului </li></ul><ul><li>2.face distinctia intre produs si proces </li></ul><ul><li>Domeniul cognitiei sociale : studiaza modul in care oamenii ajung la reprezentarea pe care o au despre lumea lor. </li></ul><ul><li>Continutul cognitiilor sociale : modul in care indivizii se percep pe sine si ii percep pe ceilalti (nu vorbin numai de perceptie ci si de reprezentari )precum si teoriile naive pe care oamenii le elaboreaza pt a intretine acele perceptii </li></ul><ul><li>Teme predilecte :stereotipuri, atitudin i , atribuiri </li></ul>
  7. 7. <ul><li>2 direcţii generale de dezvoltare a paradigme i CS (Thompson,1998): </li></ul><ul><li>perspectiva individualistă : elementul central al acestei perspective constând în cercetarea modului în care indivizii îşi reprezintă realitatea socială. </li></ul><ul><li>-stimulii sociali sunt o categorie aparte de stimuli şi influenţa lor asupra comportamentului este una particulară, mediată de modul în care ei sunt reprezentaţi în sistemul cognitiv al individului </li></ul><ul><li>-realitatea socială este un dat obiectiv (ea există independent de existenţa individului) </li></ul><ul><li>-individul îşi construieşte o imagine (reprezentare) coerentă despre această realitate, reprezentare care să-i permită adaptarea oprimă la această realitate </li></ul><ul><li>-atât comportamentul cât şi emoţiile sunt etichetate şi reprezentate în sistemul cognitiv al individului </li></ul><ul><li>perspectiva colectivistă : se centrează asupra modului în care membrii unei comunităţi împărtăşesc o modalitate anume de a-şi reprezenta şi de a se raporta la realitatea socială </li></ul>Paradigma cognitiei sociale
  8. 8. <ul><li>Conform paradigmei cognitiei sociale, cunoasterea are loc la nivel individual (procesari individuale). Atunci ce e social la cognitia sociala ? </li></ul><ul><li>-continutul </li></ul><ul><li>-originea (noi suntem membrii ai societatii) </li></ul><ul><li>-e impartasita (toti avem aceeasi imagine) </li></ul><ul><li>Metodologie </li></ul><ul><li>- adopta o metodologie experimentala. </li></ul><ul><li>a re asumptii pozitiviste (realitatea poate fi cunoscuta, noi putem sa o masuram) </li></ul><ul><li>Critici : ii lipseste o viziune integratoare, cercetari foarte specifice. </li></ul>Paradigma cognitiei sociale
  9. 9. <ul><li>Porneste de la Durkheim </li></ul><ul><li>- “memorie colectiva”, care e deasupra indivizilor, este transmisa prin limbaj, experienta. </li></ul><ul><li>- introduce termenul de reprezentare sociala </li></ul><ul><li>Paradigma sustine ca reprezentarile sociale exista inaintea noastra, noi doar le modificam (fata de paradigma cognitiei sociale, care sustine ca reprezentarile nu exista, ci noi le cream). </li></ul>Paradigma reprezentarilor sociale
  10. 10. <ul><li>Moscovici: </li></ul><ul><li>- consacra termenul de reprezentari sociale </li></ul><ul><li>- vorbeste de 2 mecanisme prin care noi construim RS </li></ul><ul><li>ancorarea (transpunem realitatea preluata din traditii in cognitii) </li></ul><ul><li>obiectivarea (reducem abstractul la ceva concret, comun, prin personificare, figurare, sau vizualizare) </li></ul><ul><li>-reprezentarile ne preced , sunt deasupra noastra, ne ajuta sa cunoastem realitatea, dar realitatea determina reprezentarile. </li></ul><ul><li>- nu se face distinctia dintre obiectul cunoasterii si subiectul cunoscator . Moscovici spune ca realitatea este compusa din reprezentarile pe care le avem (realitatea este ceea ce cred eu ca exista). Obiectul nu are semnificatie in sine, ci semnificatia este atribuita de subiect. </li></ul>Paradigma reprezentarilor sociale
  11. 11. <ul><li>„ nu există o graniţă clară între universul exterior şi universul interior al individului sau al grupului. Subiectul şi obiectul nu sunt în mod necesar distincte. Obiectul este inclus într-un context social activ care este conceput, cel puţin parţial, de către individ sau de către comunitate” (Moscovici, 1969, p. 9). </li></ul><ul><li>„ acest obiect este înscris într-un context activ, acest context fiind, cel puţin parţial, conceput de către individ sau de către grup ca prelungire a comportamentului său, a atitudinilor şi a normelor la care se referă. Cu alte cuvinte stimulul şi răspunsul sunt indisociabile: ele se formează împreuna” (Abric, 1995, p. 107-108). </li></ul>Paradigma reprezentarilor sociale
  12. 12. <ul><li>- nu se face distinctie intre proces si produs , RS sunt si proces si produs </li></ul><ul><li>- comunicarea presupune crearea impreuna a unui sens comun ,ea este un act social, nu doar de transmitere de informatii </li></ul><ul><li>-RS se creaza, mentin si se transmit prin interactiuni sociale (in timp ce cognitiile sociale se realizeaza la nivel individual) </li></ul><ul><li>Metodologia : calitativa, interviuri, dar are la baza idei post- pozitiviste. </li></ul>Paradigma reprezentarilor sociale
  13. 13. <ul><li>Surse : Heisenberg, principiul interdeterminarii </li></ul><ul><li>Asumptii : </li></ul><ul><li>nu exista o viziune privilegiata a ceea ce consideram noi ca exista;nu exista o viziune mai adevarata sau mai buna sau o cale mai dreapta </li></ul><ul><li>orice viziune sau intelegere a lumii isi are originea in relatiile sociale </li></ul><ul><li>limbajul e in primul rand o actiune sociala care duce la modificarea traditiilor </li></ul><ul><li>traditiile constituite discursiv sunt esentiale si periculoase, ex:comportamente de discriminare sau etnocentrism </li></ul><ul><li>5) prin relatii de comunicare putem genera noi sensuri din care pot emerge noi forme de actiune;ex:negocierea sensului actiunii – clipit vs. tras cu ochiul. Nu e corect ca cercetatorul sa interpreteze actul subiectului deoarece cercetatorul ii confera (creeaza) noi sensuri care ne face sa ne comportam altfel </li></ul><ul><li>6) sensul este o constuctie umana </li></ul>Constructionismul
  14. 14. <ul><li>Implicatii :-nu exista observatori neutri </li></ul><ul><li>-adesea in cercetarile calitative nu trebuie sa interpretam, ci sa dam citate, doar sa redam realitatea </li></ul><ul><li>Metodologie : Metoda narativa (il lasi pe subiect sa vorbeasca) </li></ul><ul><li>Cercetari m ultivoci </li></ul><ul><li>Cercetarea colaborativa (ambele parti decide ce e important) </li></ul><ul><li>Termeni cheie : reflectia (sa stai sa te gandesti la sensurile pe care le atribui tu realitatii) </li></ul>Constructionismul

×