https://neculaifantanaru.com Vlahuta, alexandru - antologie romana unprotected

1. '0 .4.4k zte. zktor ZA.. Zit A.oiva AO AO .9 00 Iv, .4'. ,4, ot: Fe, ;fa .se, ota
kr,u,
4Ikt-
1,6e.
e4A'
.1
te.
arnLogiimaRL
GLOSFAR
l UNICA
RUSA i GERMANIA
44.
DE
T. HOTNOG i I. NEGRESCU.
DEPOZITUL EDITIEI
Libraria K. SCHECHTER & F-ii",
CH1$1NAU.
Tip. K. Schechter & Fii".
1 9 1
_A-,
, . . 44. -."
Li.
:-.-^"-=',
-,---
At 1
f;
e 1 : i
01
---7. '':-..'
,
.r I
7
-;
:
MASH.
r I.
',
t-xi,
/
:
2
1
r
I
/.. I -
I
, I ".
or,
'
,
pe.
ley Yr
et�
ax),1)"-
T.,
in
-.4.
ii.
.1
www.dacoromanica.ro

2. liliTOLOGIE nOMIZA
- CU -
GLOSAR
IN LIMBA
RUSA i GERMANA
DE
T. HOTNOG i I. NEGRESCU.
_
DEPOZITUL EDITIEI
Llbrarla K. SCHECHTER & F-11", GbiOniu.
CHISINAU.
Tip. K. Schechter & Fii".
1 9 9 1
www.dacoromanica.ro

3. Cenzurat 12 Septembrie 1921. 1=-.-==1
www.dacoromanica.ro

4. PREF AT A.
Am" implinit 3 ani de lucru, ca dascali, pe teirdinul cul-
tural in Basarabia. In acest timp, $colile de adult& matineurile
duminicale, Universitatea populard, conferintele la adundrile
asociatiei coroului didactic, cursurile pedagogice pentru inveitei-
tori, cursurile pentru pro'nori $i cursurile de limba iv nein&
Pentru funcfionari, au fost imbelsugatii dar totusi pldcutd trudei
sufletului nostril.
Cartea de fatd este resultatul experientelor noastre, mai
ales pe urmele lipsei atdt de adeinc simtitd, in tot timpul
acestor cursuri.
In adeveir, o carte care sd prezinte stains laolaltd aceia
ce este mai frumos din literatura romtineascd, un material pre-
tios, dispus in mod treptat, urindrind progresul in desvoltarea
cuno$tintelor de limbd $i in acela$ timp o carte, care sit ajute
$i sd incurajeze pe cetitori, dand glosele tuturor cuvintelor din
texte, a$a precurn face colectia Gdsclien de pildd, ar fi o carte
menita" sid umpleitun mare gol din bibliografia romdneascd.
Prin glosele antologiel de fatd in limba rusd $i germand,
credem cd vom 'putea veni cu deosebire in sprijinul cititorilor
din noile provincii,incurajdnd lectura $i aprofundarea cunostin-
telor despre limba rowdrzeascd, pe baza celor mai frunoase
manifestdri literare romdne$ti.
Feritd de ori _ce culoare $ovinistei, care discrediteazd in
ochli noilor cetitori munca cea mai cinstitd, lucrarea de fatd a
strdns un mdnunchi din cele mai reu$ite productiuni literare
www.dacoromanica.ro

5. romilne4i 0 prin glosarul tuturor cut intelor intrebuinfate a ur-
ineirit sei deschidei calea infdlegerii acestor fragmente din proza
poezia rom�neascd, nu numai pentru cunosciitorii cari ced�
sti peitrundei fondul literaturii, nuanlele ci expres file caracteri-
stice limbii romiine, dar, i pentru cei incepeitori, cart cunosc
insei limba rusei sau germand.
Lucrand glosarul, am dat totdeauna pentru formele verba-
le in local infinitivului, indicatii ul prezent, pe temeiul intrebu-
infdrii mull mai largi # a rolului mai important, pe care-1 are
acesta in organismul limbii rom�ne.
Inainte de a incheia aceste cuvinte, ne sunlit': datori a
aduce vile noastre mulfumiri donmului director general al
Int eifeimantulul din Basarabia, Pantelimon Erhan, pentru bine-
voitorul concurs material ce ni 1-a dat, spre tip�rirea acestei
antologii.
Chiqinau, 18. IX. 1921.
cj
www.dacoromanica.ro

6. CUPRINSUL.
I.
PROZ A.
Pagina 9. Proverbe * *
15. Din trecutul RomAnilor Al. Vlahut ft
22. Poezia populard G. Ibraileanu
24. In Nirvana I. Caragiale
30. Fragmente din Amintiri" I. Creangi
37. Statisticd I Caragiale
39. Metamorfozd . I. Briltescu-Voine0i-
42. Microbul . I. BrAtescu-VoineOL
49. PrimAvara M. Sadoveanu
58. Manasse . Ronetti Roman
62. Oscrisoare pierdutd I. Caragiale
POEZII.
71. Poezii populare *
73. Miorita * *
75. Rodica V. Alexandri
76. Nucul St. losif
77. Toamna Oct. Goga
78. Plugarii . Oct. Goga
81. Numai una Gh. CoOuc
83. Recrutu .. Gh. CoOuc
86. S'a stins viata . M. Eminescu
86. CAnd insusi glasu M. Eminescu
87. AtAt de fragedd . M. Eminescu
89. Pe aceiasi ulicioard M. Eminescu
90. 0 mama . . M. Eminescu
93. GLOSARUL.
IL
a
a
.. ... .
a
a
a
.
.
.
.
www.dacoromanica.ro

7. 0
4c
1,
.Jr6.
'C
www.dacoromanica.ro

8. PROVERBE.
Gura lumii numai pAm�ntul o astupl.
* *
Sau taci, sau zici ceva mai bun decal tAcerea.
* *
SAracul n'are nici hainA,
Nici la inimA vre-o tainA.
* *
Boul se leagA de coarne i omul de limbA.
* *
Vorba duke mult aduce.
* *
Mincinos pe mincinos nu poate
* *
Bogatul se scarpinA i saracul socoteste cA cautA sA-i dea.
* *
Vremea descopere adevArul.
* *
*
Minciuna sparge i casa de piatrA.
* *
Bogatul greseste si sAracul ii cere iertAciune.
* *
Bufnita nu cloceste privighetori.
furls.
www.dacoromanica.ro

9. 10
* *
Calul e cu patru picioare si tot se poticneste.
Lenea e cucoand mare,
Care n'are de mancare.
Lenesul luge de. dant,
Ca si canele de lant.
* *
Betia o vindecd sapa i lopata.
* *
* *
Apa curge, pietrele raman.
Cine are bea si manancd,
Cine nu, std si se uitd.
* *
Nimeni nu stle mai bine unde-I strange cisma, decal cel ce o poart�.
* *
Cizmarul umbld cu cismele sparte.
* *
Vorba lungd, s�rdcia omului.
* *
Cine stie carte, are patru ochi.
* *
Omul sfinteste locul, iar nu locul pe om. .
* *
Cinci degete sunt la o maul i unul cu altul nu s'asamAnd.
* *
Cine se scoald mai de dimineata, mai departe ajunge.
www.dacoromanica.ro

10. 11
* *
*
-Mai bine s� mori de foame, decgt sl iei pginea sgractilui.
* *
*
Nu dorm toti, cap au ochii inchisi.
* *
*
Nici o fapt� f�rg platg.
* **
Calul bun se vinde din graid.
* *
*
Faggcluiala data,
E datorie curata.
* *
*
Cu o ceapd si cu o ridiche nu se face grading.
* *
*
Corabia cu doi cdrmaci, se !neacg.
* *
*
Decgt slugg mare, mai bine staPan mic.
* * *
Usor e a ierta, dar greu a uita.
* **
Cgrid joacg magarii impreung,
Se strica vremea cea bung.
* *
*
Cine sapg groapa altuia, cade singur In ea.
* **
Prietenul bun la nevoie se cunoaste.
* *
*
Cine ell din maul, nu se 'neacg.
www.dacoromanica.ro

11. 12
* *
Corb la corb scoate ochii.
* *
In tam orbilor, cel cu un ochi e imparat.
*
Inteleptul fAgAdue0e,
nebunul trage nAdejde.
*
Mai bine sA intrebi de douA ork cleat sa grqe0i odatA.-
Ce se na0e in intunerec, cre0e la luminA.
in vremea r�sboiului e mai scump fierul decal aurul.
*
Lupului de i-ar fi frica de ploae, ar purta manta.
* *
La plAcinte fnainte �i la rAsboi inapoi.
*
Cum 11 vei qterne, aa Vei dormi.
Omul IniAlept ti cumpara vara sanie i iarna car.
* *
Lum�narea s'aprinde pentru cei ce vAd, nu pentru cei orbi..
* *
Scumpul mai mult pAgube0e �i lene�ul mai mult alearga.
*
La pomul lAudat, cu sacul mare sA nu mergi.
* *
Decat orb 0 calare, mai bine �chiop i pe jos.
Si
* *
*
4,
nu-si
*.Ot
www.dacoromanica.ro

12. 13
* *
*
Decat la anul un bou,
Mai bine azi un ou.
* *
*
Mere le putrede stricA i pe cele bune.
* *
*
Calul de dar, nu se cautA la dinti.
* *
*
Boa la intr� ca prin roata carului �i iese ca prin urechea acului.
* *
*
Minte de bAtran, putere de tanAr i indrAsnealA de nebun,
La rAsbol se cere.
* **
Strange bani albi, pentru zile negre.
* *
*
Dreptatea totdeauna ca untdelemnul pluteVe deasupra apei.
* *
*
Nu se poate cu'n burete,
SA bati un cui in pArete.
* *
*
Omul propune, dar Dumnezeu dispune.
* *
*
Unde nu e cap, vai de picioare.
* *
*
Omul nu trAeste ca sA rnanance, ci manancA ca sI trAeascl.
* *
*
SA nu dea Domnul,
Cat poate rAbda omul.
www.dacoromanica.ro

13. 14
* *
*
Osul gol, nici allele nu-1 roade.
* **
Cand Dumnezeu vrea s� piardd pe om, Ii la mai intdi mintea.
I. Zanne.
Proverbele Ponzanilen.
www.dacoromanica.ro

14. DACII.
Dacii erau oameni trupesi, bine legati si robaci la muncA,
purtau pArul lung, lAsat in plete pe umeri si pe spate, retezat
in dreptul fruntii,barba mare, stufoasA, li dAdea o infAtisare
asprA si posomoratA. ImbrAcAmintea lor era o tunicA pAnA la ge-
bunchi, stransd c'o cingAtoare peste mijloc, itari largi, legati la
glesnA cu sfoarA, sau varati in opinci, pe deasupra o manta lun-
a fArA manici, incopcitA pe umAr,fruntasii purtau o cAciull
tuguiatA, cei de rand umblau cu capul descoperit. Femeile erau
inalte, zvelte, mandre la port, cu o dulce mlAdiere In miscAri si
cu multA blandete si duiosie in chipul lor frumos, in ochii lor
marl, galesi, umbriti de gene lungi. Purtau o hainA usoarA pAnA'n
cAlc.le, pe deasupra o dulamA pAnA la genunchi, stransA la brau,
pe cap o broboadA de in sau de canepa, mArgele la gat, si flo-
ri in cosite. Ele vedeau de casA, torceau, teseau, cresteau copii;
barbatii, cand nu erau in r�sboi, duceau la pasune herg
cirezile de vite si turmele de oi, semAnau in campiile roditoare
dela poalele Carpatilor grau pentru negot, si meiu pentru hrana
lorstrAvechea mAmAligA. Toamna umblau in carAusie : scoborau
la Mare belsugul holdelor, aurul muntilor, cai, !MIA, miere si
cearA si luau in schimb arme, stofe alese, vase de bronz, scule
si. podoabe, de cari n'aveau ei. barna, in asutele lor de barne sau
de vAlAtuci, adunati pe langA vatrA, isi povesteau isprAvile, hip-
tele si primejdiile prin cari au trecut, si cate au mai auzit si vA-
zut prin locurile depArtate, pe unde au umblat.
www.dacoromanica.ro

15. 16
CRE$T INISMUL.
Aid, in mandra IngrAdire de codri si de stanci, ii infiri-
peazA cu'ncetul asezAri noud- prin locurile mai ascunse, impartindu-
se, unii cu turmele pe inaltimile plaiurilor, altii cu putind semd-
nAturd pe luncile apelor, avand tara deavalma l ducand la olal-
tA viatA retrasA i ietiut� de nimeni, pe care tot in pAr-
tile acestea au fost trAit-o i Agatirsii in vremile de mult. Din
and in cand se iveste cate-o noud ceatA de pribegi, izgoniti
ei din vetrele lor, de pe sub poalele muntilor, sau de prin cam-
piile Moesii. El aduc stiri de ce grozdvii se mai petrec in lume4
de-afard, de ce barbari mai vanturd tarile, vorbesc de vitejiile
imparatilor, de puterea cea sfantA a Papei, care-a dm/Iola pe
cumplitul Atila, biciul lui Dumnezeu, numai cu vraja cuvantului
si I-a intors inddrAt dela portile Romei, vorbesc de frumoasele
invataturi crestine, ca un izvor de lumina. manuitoare, la care
aleargd sA se adape toate neamurile, pAmantului
Unul din eiun preot, un apostol descult, scoate din san
un trAtaj latinesc i prinde a citi. Fata i se invioreazA, glasul se
ridicd din ce in ce mai cald si mai sonor. Cu multd luare aminte
ascultA pdstorii vorbele lui lisus, pline de adanca si limpede
Intelepciune, minunile pe care le a fAcut, si cat de mult a iubit
el pe oameni, si cum a pAtimit si s'a jertfit pentru mantuirea
lor . In linistea mdreata a muntilor, pe 1nAlimhIe acestea lumi-
noasedeparte de pAmant, aproape de cersufletele celor cari
au trecut prin atatea dureri sorb insetate credinta ci� ddtAtoare
de putere. 0 cruce de lemn, infiptd la gura unei pesteri, inseam-
nd pragul unei biserici. Zile de sArbdtoare se aprind ca niste
candele in intunericul timpului, tot mai in larg rdsund toaca, tot
mai multi cuviosi Ii aud chemarea.
sl
www.dacoromanica.ro

16. 17
Puterea de viaf a. a poporului roman.
Si vremea trece, trec sutele de ani vanturAnd noroadele si
schimbAnd fata lumii, numai crAmpeiul a :testa de neam, nebagat
in seamA, pierdut din vederea istoriei, ramane statornic aici, 'i'n
toata lunga-i intanecare, nimic nu se stricA din alcAtuirea firii lui,
cum a intrat, asa va esi din munti : acelasi chip, aceiasi limbA,
acelasi suflet.
STEFAN CEL MARE.
(1457-1504)
Pune pleptul la hotare
Ca un zid de apftrare".
(Cantec vechiu).
Din jos de Suceava, pe Siret, la locul ce-i zice Direptate,
stau adunati, ca In zilele marilor judecati domnesti, boer
curtenii top si fetele bisericesti cu M'tropplitul Te tist In frunte,
si norod mult de prin sate, intru IntAmpinarea DOrnaulai celui nou.
Aici e prirnirea" ; aici se opreste cu arcasii lui cal cc de doul
ori si-a biruit vrAjmasul. Aici descalecA Intaiu feciorul illi Bog-
clan si, ridicand vre multimea care-I priveste cu drag, frumosii
lui ochi albastri, intreabA cu acea dulce s fial� ce stA asa de bi-
ne unui viteaz, de este cu voia tuturor sa le fie el Domn. 5i
toti Inteun glas ii rAspund : In multi ani dela Dumnezeu si
tiomnestri
Apoi se face liniste. Din cer, d:n cerul limpede al acestei
minunate zile de primAvarA, o putere tainicA, o credintA noul
pare ca se coboarA in inimile tuturor.
Lin incep cAdelnitele de argint sa zornAe : imbracati In oddj-
clii scumpe preotii se randuesc in cerc, bAtranul Teoctist ridia
mana lui slabA spre binecuvantare, si glasuri potolite pornesc
www.dacoromanica.ro

17. 18
trAgAnat antarea rugAciunilor pentru ungerea Domnului. In lu-
mina acestei mArete sArbAtori, tAtiArul Stefan pare un FAt-Frumos',.
si toate privirele catA la el cu Incredere. Jar in clipa and Mitro-
politul pune crucea Sf�ntului Mir pe frtnitea ce va purta coroana
Moldovei, lacrimi de bucurie, lacrimi de iubire strAlucesc in ochil
tuturor.
Prin norodul in freamAt se deschide drum ; intAi trece Dom-
nul cAlare, apoi se'nsirA boerimea, clerul, ostasii, si dupA ei mul-
timea toatA se miscA'ncet, ,se urcA'ncet pe drumul ce se Indoaie-
la deal, spre portile cetAtii.
Soarele e la nAmezi. Din pAm�ntui reavAn se ridicA mireaz-
ma dulce a incoltirii, prin a er trece ca o suflare de putere nouA,
de viatA proaspAtA ; chemAri prelungi de bucium se leagAnA pe
vAi. In pasul stApAnit al calului, tanArul Voivod intrA In Suceva:.
din cerdacuri, dela ferestrele deschise, unde fluttirA nAframe albe;
flori i se aruncA'n caleacum alaiul domnesc de abia se mai
.
de gun,urneste, strigAte de proslAvire sbucnesc din mil si toate
clopotele biserlcilor vestesc bucuria zilei acesteia. SfAnta si hotl-
atoare stA. In istoria Moldovei ziva de 12 Aprile, Joia-mare a
anului 1457, and, din mila Celui de sus, se aseazA Stefan, vred-
nicul nepot al lui Alexandiu cel Bun, in scaunul domnesc de la
Suceava.
LUPTA DELA PODUL INALT.
Putin mai in sus de Vaslui, la locul ce-i zicea Podul Inalt,
unde se. varsA &la RahoN ei in barlad, valea, mai stamt�ndu-se
adunA ca Inteo p"alnie scursorile pripoarelor. Aici, pe o frunte de
mAgurA, se asezase Stefan cu cei patruzeci de mii de ostasi ai
lui, gata de luptA.
In dimineata zilei de lanuar, valea prinse a vui de larma
duiumului, dar ochiul nu deslusia Inca nimic, pentru cA era o pticlA
www.dacoromanica.ro

18. 19
deasA de nu se zdrea 'pm cu om. Turcii Inaintau incet. 13Anuiath
ei mriaja, dar nu stiau unde-i. Cercetasii lor, cei nevrednici adu-
ceau vesti mincinoase, cei vrednici nu se mai intorceau. La pod,
cum era gloata, se fAcu imbulzeald. Multimea se frAmanta in loc
vuind ca marea. Deodatd, ca si cum s'ar fi despicat cerul, urt
trAsnet s'auzi de sus, si 'n aceiasi clipald o ploae de ghiulele cam
peste furnicarul ce clocotea in stramtoare, I sAgetile incepurd
a curge ca dinteo rupturd de nor. Spahiii Ii strunird caii, sd vadde
din cotro vine moartea. De dupd un huceag se ridicau strigAte
zorite de trambiti si de bucium. Si atunci o parte din oasted hal
Soliman, rdpezindu-se orbeste inteacolo, s'a n�molit In crivina
luncii si n'a mai putut esi, iar grosul a dat busna 'nainte. Urr
suer a sdgetat cupririsul, i codrul s'a prefacut In caste. Cu ur-
lete de fiare, Crestini si Turd s'au asvarlit In luptd 'nversunatd,
pAnd cdtre seard nu s'a stiut ce se va putea alege din v�t-
mAsagul acela ingrozitor. Secuii, and au vAzut ce seceris de
vieti se ncinge, au rupt-o de fugd. Turcii incepeau sd se creadd
biruitori, cand deodatd, insusi mareIe Stefan cdzu asupra lor,
cei mai alesi viteji ai lui. Toporul abdtu iataganele cu brate
tot. CAldretii, cumpdniti in scdri de aur, se prAbusird sub ghioa-
ga de corn a Moldovenilor. Atunci a vAzut vestitul Soliman cat
tine roibul lui la fugA. Dundrea, pragul mantuirii, avut
ca de obiceiu, partea ei de lesuri.
lar and, dupd cloud zile de vifor, s'au strans vitejii iar la
Vaslui, In jurul stapanului lor, ca fratii s'au imbrdtisat cu drag,.
cdci frati erau in ceasul acela tarani, boeri si Domn, j fAcandu-si
cruce, cu lacrimile'n ochi, au multumit lui Dumnezeu pentru
izbanda aceasta deplind, cea mai frumoasd din frumoasa viatA
lui Stefan, i, una din cele mai strAlucite in luptele crestinilor
cu Turcii.
Al. VIA lutta 1858-1919.
Din trecutut nostru".
ca
ctv
Si ea,_
si
si-a
a
www.dacoromanica.ro

19. 20
$TEFAN CEL MARE.
Era acest Stefan Vocld om nu mare la stat, manios si de
Iran vArsa sange nevinovat; de multe ori la ospete omora M-
IA judet; era Intreg la mint�, nelenevos si lucrul sdu stia sd-1
acopere; si unde nu cugetai, acolo il aflai. La lucruri de rdsboale
Inester; unde era nevoie Insqi se Vara, ca vdzandu-I ai sdi sd
nu inclArApteze. Si pentru aceea, rar rAsboi de nu biruia. Asisde-,
rea si unde-I biruia altii, nu pierdea nAdejdea; cdci stiindu-se
-cdzut jos, se ridica deasupra biruitorilor.
Grigore Ureche 1590.
din Dornnii (aril Moldova f 1
viata lot".
FANARIOTIL
A fost o noapte cumplitA aceia, in istoria vietii noastre,
una din acele nopti cari pregAtesc moartea popoarelor bltrane,
si'mbAtranesc fArd de vreme pe cele tinere. 5'un noroc mare a
fost cd n'a strAbAtut mai adanc amestecul de sange, otrAvitoarea
incuscrire pe care s'au incercat ImprejurArile s'o pue intre tine-
retea curatd si nestiutoare a Romanului, si bAtranetea ostenitd,
vicleand si plind de stricAciuni a celei mai putrede ramAsiti din
vechiul neam al Grecilor.
Au rAmas In casele boeresti, In zarva oraseIor impestritate
si pururea iubitoare de prefaceri, acolo au rAmas si limba, si
portul si obicelurile subtiri ale Grecilor. In satele departate, In
largul campiilor pe liniste, ca seri stramtorile muntilor
aceiasi opincd a Insemnat urma trAiniciel noastre de alungul
vremilor nemilostive, s'acelasi suflet cinstit si bun si-a rostit
gandul, in aceiasi bund si cinstitd limbA strAmoseascA.
$i de-a Incremenit pana, de-atatea invAluiri, in mana croni-
<carului dela oras,din ce In ce mai cu foc a plans in luncd
www.dacoromanica.ro

20. 21
obida pastorului rAmas adesea fArA turmA, din ce in ce mai rAs
picat s'a destAinuit, In graiul sfAnt al doinei, sufletul cel ne
schimbAtor al taranului.
Departe, ca din adAncimi de vremi, rAsunA Induipt un
glas de bucium. Se rumenesc /met crestele muntilor. E prima
varA'n aer, i primAvaren inimi.
Si tot mai Inviorat, tot mai larg s'aud chemArile de bucium._
Al. VlAhut�;
www.dacoromanica.ro

21. POEZIA POPULARA.
0 poezie populard, la .origina ei, e datorit�, desigur, unui
Miorita" a rds�rit c�nd-va, demult, in supremul mo-
ment de creatie poeticd al rasei daco-romane,----in capul unlit
pdstor genial din Carpati. Dar afara. de Miorita", de Toma
Alimor i de celelalte balade care au Minas, cdte sute, ate mii
poezii or mdi fi rds�rit In alte capete,i poate chiar in ca-
.
pul genial al autorului Mioritei",--care MA au murIt, invinse
in lupta pentru trai. .Miorita" a limas, a trait Infrunt�nd veacu-
rile, pand ce-a auzit-o Alecu Russo la Soveja,pentru cd ea a
vorbit inimii omene0 sute de ani in ir, pentru cd a fost selec-
iat�, cum e selectat de public un scriitor, care Invinge pe altii.
* *
0 poezie cultd e rezultatul autocriticei vremelnice a unui
singur -om. 0 poezie populara e rezultatul autocriticei seculare a
sute si mii de oameni. E rezultatul autocriticei unui Intreg popor.
* *
0 poezie populdrA e conceputd de un om care simte �i nici-
odat� de unul care vrea s� fie poet. E conceputd Inteun moment
de inspiratie, odat� In unul de vointd. E realizat� f�rA
calcule impuse de anumite forme fixe. Rdm�ne, numai dacd pla-
ce. Infruntd vremea, numai dacd place Indelung generatiilor urmd-
'bare. E analizata, criticatd la infinit �i necontenit corectatd, pur-
and cu vremea tot mai mult pecetea sensibilit�tii unui Intreg
popor.lata dece poezia populard e atAt de profunda, atAt de
universal omeneascd.
i nici
Tie
www.dacoromanica.ro

22. 23
* *
*
Poezia populard veche cum e Morita", cum sdnt mai ales
baladele, contine sufletul poporului ap cum s'a Inchegat el In
.doud mii de ani, din ceia ce a moVenit din trecutul insonda-
bil, din toate nenorocirile istoriei lui, din tot traiul lui iu am-
piile, in muntii, in pAdurile, intre apele tdrii acesteia, dealungul
-atAtor ani, atator toamne si primAveri. Aceastd poezie benefi�iazd
(le toate Insusirile, pe care le-am arAtat mal sus.
ION CREANGA.
In Creangd trdesc credintele, eresurile, datinile, obiceiurile,
llmba, poezia, morala, filozofia poporului, cum s'au format in
mii de ani de adaptare la imprejurdrile pdmAntului dacic, dede-
subtul fluctuatiunilor dela suprafata vietei nationale.
Creangd este un reprezentant perfect ql sufletului romdnesc
intre popoare; al sufletului moldovenesc intre RomAni; al snfle-
tului tArdnesc intre Moldoveni; alsufletului omului de munte
intre tAranii Moldoveni.
G. IbrAileanu.
din ,Note fi Impresie.
www.dacoromanica.ro

23. IN NIRVANA.
Sunt peste dotazeci de ani de-atunci.
Locuiam intr'o casA unde trAsese in gazdA un actor, vara
director de teatru In provincie. Stagiunea migrArii actorilor se star-
vise : era toamnA, i aceste pAsAri cAlgtoare se intorceau pe la
cuiburile lor.
VAzandu-mA cA citeam Inteuna, actorui imi zise cu tin fel
de mandrie :
Iti place sA te ocupi cu literatura... Am �i eu un bAiat In
trupA care citqle mult ; este foarte InvAlat, �tie nemte�te si are
mare talent: face poezii ; ne-a fAcut cateva cuplete minunate. Eu
cred cA ti-ar face plAcere sA-1 cunqtr.
*i'mi povesti cum gAsise Inteun otel din Giurgiu pe acel
iNiatcare slujea 'in curte �i la grajdculcat In fan �i citind in
gura mare pe Schiller-
In ieslele grajdului la o parte, era un geamantanbibliote-
ca bAiatuluiplin cu cArti nemte�ti.
BAiatul era foarte bland, de treabA, nu avea nici un vitiu. Era,
strAin de departe, zicea el, dar nu voia sA spunA de unde.Se
vedea bine a fi copil de oameni, ajuns aci din cine �tie ce
fmprejurare.
' Actorul ti propuse sA-1 ia suflior cu �apte galbeni pe lung,.
�i bAiatul primi cu bucurie. 4i luase biblioteca �i acum se afla
In Bucureqti.
Seara trebuia sA vie la directorul Itiiastfel puteam sA-1 vaz.
Eram foarte curios sA-1 cunosc, Nu �tiu pentru ce, Imi
www.dacoromanica.ro

24. 25
inchipuiam pe tandrul aventurier ca pe o thrill extraordinara, un
erou, un viitor om mare.
In inchipuirea mea, vazandu-1 in revolta fata cu practica
vietii comune, gaseam c4 dispretul lui pentru disciplina sopala
e o dovada cum ca omul acesta trebue sa fie scos dintr'un tipar
de lux, nu din acela din care se trag exemplarele stereotipe TU
miile de duzine.
Desi In 'genere teoria dela care plecam eu ca sa gandesc
astfelca adica un om mare trebue in toate ca fie ca neoame-
niiera pripit�, poate chiar de loc intemeiata, in speta insa s'a
adeverit cu prisos.
Tanarul sosi.
Era o frumusete! 0 figura clasica incadrata de niste plete
mari negre; o frunte 'Malta si senina; niste ochi marila aceste
ferestre ale sufletului se vedea ca. cineva este inauntru; un zam-
bet bland si adanc melancolic. Avea aerul unui sfant tank cobo-
rat dinteo veche icoana, un copil predestinat durerii, pe chipb1
caruia sa vedea scrisul unor chinuri viitoare.
Ma recomand, Mihail Eminescu".
Asa 1-am cunoscut eu.
Cala filosofie' n'am depanat impreuna toata noaptea aceia
cu nepregetul varstei d e �3 pt esprezece ani !
Ce entusiasm ! Ce veselie!
Hotarat, inchipuirea nd ma inselase ... Era un copil minunat.
Inteo noapte ma pusese in curentul literaturii germane, de
care era incantat.
paati place asa de mult poezia,. trebue sa si scrii,
i-am zis ... Am aflat eu ca dumneata ai si scris.
Da, am scris.
Atunci,si mie'mi place poezia, desi nu pot scrie,fii
bun si arata-mi si mie o poezie de dumneata".
Eminescu s'a executat numai de cat. Era o bucata dedicata
unei actrite de care el era foarte inamorat... D'abia mai tiu
- -
www.dacoromanica.ro

25. 26
minte. Stiu atata cd era vorba de strdlucirea si bjgatia unui re-
ge asirian, nenorocit de o pasiune contrariatd... cam asa ceva
Poezia aceasta imi pare cd s'a si publicat prin 68 sau 69 In
Familia" din Pesta.
A doua zi ne-am intAlnit tardsi. Dar peste zi o nernultumire
intimA intervenise. Actrita fusese foarte putin miscatd de mAhni-
rea regelui asirian. Eminescu era de astd data tdcut si posorno-
rat, vorbea foarte putin si contradictia 11 irifa. In zadar I-am ru-
gat sA-mi mai arate vre-o poezie sau sA mi-o citeascd tot pe
aceea pe care o cunosteam. A plecat sd se culce de vreme,
dimineata la amiazi, and m'am das la el, 1-am gdsit tot dormind.
L-am sculat. Se dusese acama supdrarea, ba era chiar mai
vesel ca alaltderi. Am petrecut toatd ziva razand, mi-a vorbit
despre India anticd, despre Daci, despre Stefan cel mare, si mi-
a c�ntat doina.
ii trecuse ciuda regelui asirian Si acum se bucura in liniste
de avutia i strAlucirea lui.
Asa 1-am cunoscut atuncea, asa a rdmas pAnd in cele din
urmd momente bune: vesel i trist; comunicativ si ursuz ; bl�nd
aspru; multumindu-se cu nimica i nemultumit totdeauna de
toate: aci de o abstinenta de pustnic, aci apoi lacom de placerile
vietii ; fugind de oameni i cAutdndu-i ; nepdsAtor ca un bdtran
stoic si iritabil ca o fatA nervoasd. Ciudatd amestecAturd !
fericitd pentru artist, nenorocitd pentru om!
PrimAvara urmAtoare a plecat cu o trupd ambulantd de te-
atru prin Moldova. Am asteptat toamna pe Eminescu in zadar
trupa s'a reintors fArd ansul.
PArintele lui, de fel din Botosani, 1-a regAsit pe excentricul
fugar, sl mai cu binele, mai cu de-asila, 1-a luat acasd i d'aco-
lo 1-a trimis la Viena.
Am vAzut mai tdrziu : Ideal pierdut in noaptea un.ei .lumi
ce numai este". . Eminescu ii inji fAgaduiala copilul creste a
om mare.
Si
si
:
www.dacoromanica.ro

26. 27
Mai in urmd 1-am intainit tot aici pe Eminescu cu un trate
al lui, ofiter. Plecau amandoi in strdindtate, el la Viena, celdlalt
la Berlin.
Militarul era frate mai mare; tot asa de frumos, de bland
si de ciudato isbitoare asemAnare in toate.
Ace la a mers la Berlin; In cateva lulli a speriat Academia
militard cu talentele-i si a dat un examen care I-a fdcut pe ma-
replul Moltke sd se intereseze foarte de aproape de soarta lui,
hotdrat sd-1 ia pe land dansul. Ca sd-si incoroneze succesul,
militarul s'a dus acasd si, fdra. sd lase mdcar a vorbd, s'a im-
puscat.
Peste mai multd vreme, and am vorbit cu Eminescu de
trista imprejurare a militarului, el mi-a rdspuns razand :
Mai bine! ala era mai cuminte ca non"
Peste cativa ani a venit in Bucuregi tata lui Eminescu. Era
un bdtran foarte drAgut, glumet si original. Fdcuse o bund afa-
cere i venise cumpere fiului haine si ciasornic si sd-i dee
.din viatd" o sutd de galbeni, partea lui de m3stenire din ave-
rea pdrinteas cd.
L-arn intrebat atunci pe Eminescu dacd mama lui trdeste.
Mama murise dar du,31 aerul p3somorat cu care mi-a rdspuns,
am Inteles cd de nuartea ei se legau niste am'ntiri mai crude
cleat ca de o maarte normald, nu numai dureroase, dar si ne-
plAcute.
Am aflat apoi cd o soil a lui, care-1 iubear foarte, trdia
retrasd inteo mIndstire: biata fatd era paralizata din copildrie .
Si au fost oameni, nu de rand, oameni de seamd, cdrora
le-a pldcut sd Lic� sau s� lase a se crede .cd nen3rocirea lui
Eminescu a fost cauzatd de un
Era, in adevdr, un om dezordonat, dar n!ci de cum vitios.
In lumea asta, multirnea celor de rand crede cd ptdcerile mate-
riale ale vietii sunt privilegiul lor exclusiv si cd oamenti rari nu
au voe sd aibd Si ei defecte
st-i
viin
www.dacoromanica.ro

27. 28
Avea un temperament de o excesivd neegalitate, i and co
pasiune II apuca, era o torturd nepomenitd. Am fost de multe ori
confidentul lui.
Cu desdvarsire lipsit de manierele comune, succesul ii sapa
foarte adesea..: Atunci era o sbuciumare teribild o Incordare a
simtirii, un acces de gelozie, cari ldsau sd se intrevazd destul de
clar felul cum acest om superior trebuia sd sfarseascd.
Cand ostenea bine de acel cutremur, se inchidea In odaia
lui, dormea dus si peste cloud trei zile se at-Ma iar iinitit ca
Iuceafdrul luinemuritor i rece".
Acum Incepea cu verva lui strdlucita sd-mi predice budis-
mul, si sd-mi ante Nirvana, tinta sumpremd a lui B uda-Caladmuni
0 asa incordare, un asa acces a avut In ultimele momente
bune: acela a fost semnalul sfarsitului. Dupd cutremur, el nu s'a
mai Inchis in odae sd se culce si sd mai facd ce fdcea mai Ina-
inte Luceafarul. A pornit inainte, tot inainte. Oita ce a azut
sub loviturile vr�jmasului pe care-1 purta In sanu-i, Inca din
sAnul maicei sale. Copil al unei rase nobile i bdtrane, in el se
petrecea lupta decisivd intre flacdra celei mai Inane vieti si ger-
menul distrugerei finale a faseigeniul cu nebunia.
Lupta a fost groaznicd. Incercarea, drumul cdtre Nirvana, a
fost tot asa de dureroasd cat si de stralucitd.
In capul cel mai bolnav, cea mai luminoasa inteligenta
cel mai mahnit suflet In frupul cel mai trudit ! $i dacd am plans
and 1-au asezat prietinii l vrdjmasii, admiratorii
sub teiul &rant", n'am plans de moartea lui; am plans de truda
vietii, de cAte suferise aceastd iritabild naturd dela imprejurdri,.
dela .oameni, dela ea insasi.
Acest Eminescu a suferit de multe a suferit i de foame.
Da, dar nu s'a Incovoiat niciodatd: era un om dintr'o bucata si
nu dintruna care se gaseste pe toate cardrile.
Generatii intregi or sd sue cu pompd dealul care duce la
$erban-Vodd, dupd ce vor fi umplut cu nlmicul lor o vreme, si
pi invidiopii,
www.dacoromanica.ro

28. 29
6 bucatA din care sa scoti un alt Eminescu nn se va mai g�si
poate.
SA doarmA In pace necAjitul suflet!
Ferventul budist este acuma fericit: el s'a intors in Nirva-
naap de frumos c�ntatA, atat de mult doritApentru d�nsul_
prea farziu, preA de vreme pentru noi.
I. L. Caragiale
din Schite Vol. il.
www.dacoromanica.ro

29. Fragmente din Amintiri".
Nu stiu altii cum sunt dar eu, cand ma gandesc la locul
nasterii mele, la casa parin'easca din Humulesti, la stalpul hor-
nului unde lega mama o sfoara cu motocei la capat, de -Cr�pau
tratele jucandu-se cu el, la prichiciul vetrei cel humuit de care
ma tineam and incepusem a merge col:ogee!, la cuptiorul pe
care ma ascundeam, and ne jucam noi baelii de-a mijoarca, si la
alte jocuri si jucarii pline de hazul i farmecul copilaresc, para.-
mi salta si acum inima de bucurie! Si, Doamne, frumos era pe
atunci, cad i pgrintii i fratii si surorile imi erau sanatos;,
casa ne era indestulata, copiii i copilele megiesilor erau deapu-
rurea in petrecere cu noi i toate imi mergeau dupa plac, fArA
leac de suparare, de parca era toata lumea a mea.
Si eu eram vesel ca vremca cea buna si sturlubatec si co-
pilaros ca vantul in turbarea sa.
Si mama care era vestita pentru nazdravaniile sale, Imi
zicea cu zambet uneori, cand ircepea a se ivi soarele dintre no-
uri, dup� o ploae indelungata: jest, copile cu parul balai, earl
si rade la soare, doar s'a indrepta vremea!". Si vremea se in-
drepta dupa rasul meu...
Stia, vezi bine, soErele cu clue are de-a face, caci[eram fe-
ciorul mamei, care si ca cu adevaraOca stia a face multe si mari
minunatii: alunga nourii cei negri de pe de-asupra satului nostru
abatea grindina in alte p�ri, infingand toporul in pam�nt,
afara dinaintea usii; inchega apa nurnai cu doua plcioare de vaca,
de se incrucea lumea de mirare; batea pamantul sau paretele sau
veun lemn de care ma paleam. la cap, la mana sau la picior,
zicand; Na, na!" i indata imi tncea durerea.
si
www.dacoromanica.ro

30. 31
Cand vuia in sobd t�eiunele aprins, care se zice c� face a
rant i vreme rea, sau cand tiuia taciunele, despre care se zice
ca te vorbeste cine-va de r�u, manta 11 mush-a acolo in vatra
focului, si-I buchisa cu clestele, s� se mai potoleasca dusmanul.
$i mai mult de cat atata: o leaca de, nu-i venea mamei la soco-
teala cautatura mea, indat� pregatea cu degetul imbalat, putina
tina din colbul adunat pe opsasul incalt�rii, ori mai in graba lua
funingene dela gura sobei, zicand: Cum nu se dioache calcaiul
sau gura sobei, aa sa nu mi se dioache copilasul!" Si-mi facea
apoi cate un benghiu boghet in frunte, ca sa nu-si prapacleasca.
odorul!... $i altele multe Inca facea...
Asa era mama in vremea copilariei mele, plina de minunMii,
pe cat mi-aduc aminte; si-mi aduc bine aminte, cad bratele ei
m'au leganat,cand ii .sugeam tata cea dulce si ma alintam la sa-
nu-i gangurird si uitanduma in ochii ei cu drag! Si sange din
sangele ei, i carne din carnea ei am Imprumutat; si a vorbi de-
la (Musa am inv�tat, iar intelepciunea dela Dumnezeu, and vine
vremea de a pricepe omul ce-i bine si ce-i rau.
* *
Dar cand auzeam de leganat copilul, nu stiu cum imi ye-
nea! caci tocmai pe mine cazuse pacatul sa fiu mai mare intre
frati. Insa ce era s� faci, dud te maga mama? Dar in ziva ace-
ia, in care ma rugase ea, era tin senin pe cer, i asa de frumos
si de cald earl, ca-ti venea sa te scalzi pe uscat, Ca gainele.
Vazand eu o vreme ca asta, am sparlit-o la balta, cu gaud rail
asupra mamei, cat Imi era de mama si de nacajita. Adevar spun,
cad Dumnezeu de e-asupra! De la o vreme, mama, crezand ca-s
pr;n livada, undeva, iesa afara si Incepe a striga, de da duhui
dinteinsa: loane! loane ! loane!" st Ion pace ! Vazand ea Ca nu
dau raspuns de nicaeri, lasa toate in pamant si se ia dupa mine
la balta, unde, stia ca ma duc; si and colo ma vede tologit cu
pielea goala pe nAsip, cat mi ti-i gliganul; apoi, in piciore, ti-
www.dacoromanica.ro

31. 32
n�nd Ia urechi cate-o lespegioara fierbinte dela soare, cu argint
printr'Insele., i aci saream inteun picior, aci In celalt, aci pIe-
cam capul in dreapta si la st�nga, spun�nd cuvintele :
Aura�
Pacur4
Scoate apd din urechi,
Ca ti-oi da parale vechi ;
si ti-oi spala cofele
Si ti-oi bate clobele !
Dupa aceia svarleam pietrele, pe rand, in stioalna unde m a-
scaldam, una pentru Dumnezeu si una pentru dracul, facand
parte dreapta la amandoi ; apoi mai zvarleam cdteva de Incuiam
,pe dracul in fundul stloalnei cu bulbuci la gura si apol, hustiu-
liuc ! si eu in stioalna, de-a cufundul, s� prind pe dracul de-un
picior cad asa ni era obiceiul s. facem la scaldat, de pe c�nd
Adam -Babadam. Dupd asta ma mai cufundam de trei ori in rand.
pentru Teal, Fiul si Duhul sf�nt, si Inca odata pentru Amin.
Apoi ma trageam incetisor pe-o coasta la marginea battii, cat mi
ti-i morunul, si ma uitam pe furis cum se joaca apa cu picioru,
sele cele m�ndre ale unor fete ce ghileau panza in susul meu.
Mai frumos lucru nici cd se mai poate, cred !
Toate acestea le privia biata mama, uitatd cu m�nele sub-
suoard, cum ii omul nAcAjit, de dupl un d�mb de prund, aproape
de mine. Dar eu n'o vedeam pe &Ansa, cad eram In treabd. In
totului-tot, va fi trecut la mijloc vre-o jumatate de ceas, cat a
zabovit mama acolo, mai vre-o trei patru de cat fugisem de-
acas�, si-ar fi trebuit sd Inceapd a mi se pune soarele drept ini-
md, dupd cum se zice, cad era trecut de amiaza. Insa eu, in
starea in care ma aflam, fiind cuprins de fericire, uitasem ca
mai traesc pe lume ! In sfarsit, mama cat era ea de tare de cap.
dela o vreme pierde rabdarea si vine, tiptil, in varful degetelor,
pe la spatele mele, and ma uitam la fete, cum va spun, Trni ie
www.dacoromanica.ro

32. 33
toate hainele frumusel de pe mal, si md lasd cu pielea goala in
'paha zicandu-mi cu ndduh:
Ii verli tu acasa, coropcarule, dacA te-a rdzbi foamea,
�'apoi atunci vom avea altd vorbd. Si se tot duce.
Ei, ei, ce-i de fdcut loane ? Fete le dela ghilit, care vdzuse
asta, numa-si dau ghiont una alteia i chicoteau pe socoteala
mea de rAsuna prundul. lar eu intram in pdmant, de rusine si
cat pe ce sa md frinec, de ciuda ce-mi era; si din dragostea cea
mare de mai adinioara, imi venea acum sA le strang de gat. nu
altA ceva. Dar vorba ceia: Poti opri yantul. apai gurile
oamenilor ?" Deaceia le-am lasat i eu pe fete sd racIA, pAnA Ii
s'a duce gura la urechi, i pfindind vreme pe dud sad ele ple-
cate i dau panza in apA la ghilit, fac tusti! din baltd, si-o ieu
la sdnatoasA; i asa fugeam de tare pe prund, de s�reau pietre-
le pe cari le starneam cu picioarele, cat mine de sus. Si fuga,
si fuga, fArd sA ma mai uit in urmd, pAna ce dau intre huditi,
pe drumul care ducea la noi acasd Dar nu merg pe drum, de
rusine sd nu intalnesc vr'un om, ci sar in grAdind la Costache,
merg tupilis prin popusoi; apoi inteo hudita, in gradina la
Trasnea, Si iar prin popusoi; i cand aproape sa les din grAdind,
md simtesc canii lui TrAsnea, si la mine sa mA rupd ! Ce-i de
facut? Auzisem eu din oameni cA daca yrei sa nu te muste Ca-
nii i sd te lese in pace, cum ii vezi cA sar la tine, sd te tupi-
lezi jos la pAmant i sA-i lal sa te latre cat le place, WA sd
te urnesti din loc, cad ei baf cat bat. si dela o vreme, te Ord-
sesc si se duc. $i adevarat este, cad asa am .scdpat si eu de
canii lui TrAsnea, atunci cand am dat peste pdcat cu ei i ei
cu mine. Noroc din cer pAnA'n pamant, cd, nu m'a prins mele-
anul i haraminul de Trasnea, care avea mire ciuda pe mine
de and ma zapsise in gradina Ini, la furat mere donmesti �i pe-
re santiliesti, cdci m'ar fi znopit in batae. $i apoi numai asta
mi-ar fi mai trebuit acum, cat eram de pricopsit ! In sfarsit du-
pA ce m'ait lasat drill lui TrAsnea in pace, curn v'am spus, am
www.dacoromanica.ro

33. 34
sArit in raspantenele unui drum, de acolo in gradind la noi
atund mi s'a pArut cd md aflu in sanul lui Dumnezeu. Si merg-
eu acum fArd pdsare prin popusoi p�nd in dreptul ogrAzii si ma
uit printre gard, si vdd pe mama cum se da in v�nt dupd. trebi
cand in casd, cand afard ; era mai mare mila de dansa, dar
si de pantecele meu cel stocit de apd. incd Imi era mild. Vorba
ceea: mi-i de tine, dar de mine mi se rupe inima de mild
ce-mi este." $i ne mai putand suferi foamea, incep a morm�t
ugilit printre gard: MAmucA, iacAtA-md-s". S'odatd sar in ogra-
da, md Intatosez dinaintea mamei asa chipos, cum eram, Ii apuc
mana cu sala, o sdrut, i zic, scancind : .Mamd, bate-mA, ucide-
md, spanzurd-mA, fd ce stii cu mine ; numai dA-mi ceva de man-
care, cd mor de foame"! Vorba ceea : GolAtatea Inconjurd, iar
foamea da de-a dreptul". Ea atunci, cum ii mama cu bunAtate,
se uitd gales la mine si zice oftand:
sede, coscogeme coblizan sA umbli lela pe dru
muri, in halul acesta i sa md Iasi tocmai la vremea asta fAr�
leac de *tor! Hai de manancd, dar sd stii, mi te-ai lehAmetit
dela inimd; doar sd te porti de acum tare binersd mai fiu ce-
eaGe am fost pentru tine: dar nu. stiu, Mu!
Si scurtA vorba, vAzaltd cd m'am pus r�u cu mama, ii giu-
ruesc eu cd ce-am fAcut n'oi mai face ; apoi umblu tot cu bini-
sorul pe lAngd dansa, si nu ies din cuvantul ei afard, nici cu fap-
ta, nici cu vorba : cdci vorba dulce Mutt aduce ; la trebi-s hdr-
nicut cat se poate ; derdicam Si mdturam prin casd, ca o fatd
mare, de n'avea mama grikd Cad se ducEa undeva. Si inteo zi
o vAd cd mA sdrutA zice cu blandeta :
Dumnezeu sd te fnzileascA, Ionic, dragul mamei, i sA-
ti dea toate darurile sale +ele bogate, clacd te-i purta cum vdd
cd te porti de-o bucatd de vreme incoace !
Atunci eu pe loc am inceput a plange i bucuria mea n'a
fost proastA. 51 mai multd mustrare am slmtit in cugetul meu3
MilA
Bine-ti
st
si-mi
www.dacoromanica.ro

34. 35
decat ori dud. $i de m'ar fi batut mama cu toate gardurile si
m'ar fi izgonit dela casa, ca pe un strain, tot n'asi fi ramas asa
de umilit in fata ei, ca atunci dud m'a luat cu binisorul. $i sa,
nu credeti ca nu mi-am tinut cuvantul de Joi pand mai de-apo i
pentruca asa am fost eu, rabdator si statornic la vorbd in felu I
meu ; si nu ca ma laud, caci landalli fata : prin somn nu ceream
de mancare ; daca ma sculam, nu mai asteptam sa-mi dee altii :
si cand era de facut ceva treaba, o cam raream de pe-acasa.
S'apoi mai aveam si alte bunuri : and ma lua cineva cu Mu!,
putina treaba -Ikea cu mine ; cand ma lua cu binisorul, nici ata-
ta ; iar and ma lisa de capul meu, faceam cate-o draguta de
de trebusoara, ca aceea, de nici Sfanta Nastasia, izbavitoarea de
otrava, nu era in stare a o desface cu tot mestesugul ei. Pove-
stea ceea : Un nebun arunca o piatra in balta, si zece cuminti
n'o pot scoate".
In sfarsit, ce mai atata vorba pentru nimica toatA ? la, am
fost si eu, in lumea asta, un bot cu ochi, o bucatd de huma in-
sufletita, din Humulesti, care nici frumos pana la douazeci de ani,
nici cuminte 'Ana la treizeci si nici bogat pana la patruzeci nu
m'am facut. Dar si sarac ca in anul acesta, ca in anul trecut si
ca de cand sunt, niciodatd n'am fost !
*
* *
Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgatoare si
limpede ca cristalul, in care se oglindeste cu mahnire Cetatea
Neamtului, de atatea veacuri! Dragi-mi erau lata si mama, fratii
si surorile si baetii satului, tovardsii mei din copildrie, cu cari in
zile geroase de iarna, ma desfatam pe ghiata si la sdnius; iar
vara in zile frumoase de sArbatori, cantand si chiuind, cutrieram
dumbravile si luncile umbroase, prundul cu stioalnele, tarinile cu
holdele, campul cu florile si mandrele dealuri, de dupd care-mi
zambiau zorile in zburdalnica varsta a tineretei ! De piatra de-al
fi fost si nu se putea sd nu-ti salte inima de bucurie, chid auziai
www.dacoromanica.ro

35. 36
une-ori, In puterea noptei, pe Mihai Scripcariul din Humulesti,
umbl�nd tot satul c'o droae de fl�cdi dupd d�nsul si c�nt�nd:
Frunzd verde de cicoare,
Astd noapte pe rdcoare
C�nt� o privighetoare.
Cu viersul de fatd mare;
Si c�nta cu glas duios,
De picau frunzele jos;
Si c�nta cu glas subtire,
Pentru-a noastra despartire,
Si ofta si ciripea,
Inima de ti-o rupea".
I. Creangd 1837-1889
din Amintiri din copiteirie".
www.dacoromanica.ro

36. STATISTIC A.
De curand s'a publicat sub auspiclile biuroului central sta-
tistic din Statele-Unite nord-americane, o notita statistica foarte-
curioas� i plina de invataminte. Se Vie cd statistica este o facia
care lumineaza stiintele sociale, si se mai stie cat sunt de
elocvente cifrele.
lata ce ne spune ilustrul statistic Bob Shmecker, in notita
de care vorbim:
Am calculat dupa. indelungate experiente si notite personale,-
eu, in interesul stiintei, iau parte la toate turburarile de strada-si
am ajuns a stabili urmatoarele".
La orice revolutie sau turburare la parte acelas public
care ia parte la luminatie, la parada sau la foc, si adica: barbatl,
femei, copii de ambele sexuri.
Calculati pe varsta ne da la 1000:
Majori 515
Minori . . 485
Calculati pe anii varstii:
Purtati in brate sau mai mici de 7 ani . 135
Dela 7 la 10 ani 200
10 21 150
, 21 45 350
45 75 150
75 85 14
85 100 1
Calculati pe motivele care-i mana in ftwalm�seala:
Din curiozitate artistica . . . 50
. .
. .
.
. .
,
,
www.dacoromanica.ro

37. 38
n criticd 15
11 1, pura 230
instincte 450
convingerea altora 250
proprie 5
Dup� starea de constiintA:
Pot rdspunde pentru ce-au luat parte la, miscare 250
Nu pot rAspunde 750
Dintre cei 250 dintaiu:
Pot raspunde,
In mod fantazist 120
. naiv 120,5
plauzibil 0 5
Din capetele sparte, calculate pe. 100 sunt;
Nevinovate 75
Vinovate inconVient 24
constient 1
In privinta rezultatelor unei miscdri populare, cal-
culat pe un milion de suflete avem:
Cati folosesc direct 100
indirect 100
Restul pAnd la un milion pAgubesc.
In adevAr statistica e plinA de invatAminte !
1. L. Caragiale 1853-1912
din Schite Vol. II.
www.dacoromanica.ro

38. METAMORFOZA
Lino,zice domnul, intinzand slujnicei o pies� de cinci
lei,eu te-am sunat. Na, du-te la tutungerie... S'ii unde e tutun-
geria?
Lina se gandeste. Nu prea stie. Domnul explicd :
In targ... peste drum de cofetdria aia marea...
Lina si-a adus aminte si face aha..."
Sd te duci ac3lo si sd-mi cumperi un pach et de tigdri
Intim-club. In-tim-club.
Si fiindcd Lina abia de trei zile e venitd dela tark, dom-
nul o intreabd:
0 sd tii min`e, ori sd-ti scriu pe hartie?
Dar Lina vrea s� dovedeascd domnului cd e fatd desteaptd.
Nu primeste sd-i scrie:
Las', cd tin minte. Zic pand acolo: intinclup.
Si se duce in odlia slugilor sd-si pue basmaua in cap, cd
nu face sd se ducd in targ cu capul gol. Pe cand se gdteste in
oglind�, ii pare rdu cd n'a indrdznit sd ceard cucoanei,sd-i dea
sapte lei din leaf�, ca sd-si ia o pereche de pantofi... dar mane
dimineat� neapdrat o sd-i ceard ....sade ran cu picioarele goale...
jupaneasd la boeri... sapte lei nu e lucru mare...
$i Lina plena zicand pand la poartd:
Intinplug... intinplug... intinplug...
and deschide poarta, dd cu ochii de un cal bdlan, care de
vre-o cloud zile umbld singur de pripas p'aici pe ulitd. leri, fiind
poarta deschis�, a intrat in gradina si s'a supdrat domnul foc,
cd i-a stricat niste flori.
www.dacoromanica.ro

39. 40
Al cui naiba o fi?" se gdndeste Lina, uitandu- se in dre-
apta i in sfanga; si nevAzdnd pe nimeni, pune man pe o piat-
rd si-1 goneste: diii ! gloabd, m�nca-te-ar lupii !" Apoi dupd ce
calul s'a depArtat, se intoarce si o porneste spre tdrg, zicand cu
grijd, ca sd nu uite:
Itimpliu... itimpliu... itimpliu...
In coltul ulitei, la Mihalescu, lucreazd niste zidari la soclul
casei. Unul dintre ei, vAzdnd-o trecdnd, ii zice cu bundtate, fAc�nd
cu ochiul tovardsilor:
Dragd, ti s'a descheiat pantoful.
E de crezut cd Lina ar fi primit mai bucuros o palmd, de-
ck aceastd batjocurd, care o arde la inimd. Asa se explicd vio-
lenta rdspunsului ei, din care nu se poate transcrie decdt sfdrsi-
tul: Batd-te Dumnezeu de pdrlit, cd nu-ti vezi de treabA!" Dar
aducdndu-si aminte de tigArile domnului, pe cdnd zidarii rdd de
se prApAdesc, Lina grAbeste pasul zicand mereu in gad:
Inplintiu... iplintiu... iplintiu
Cdnd sd treacd prin dreptul hanului lui Tascujese in goa-
na mare din gang, fArd veste, un postalion m�nat de un bde-
tan. Ca prin minune scapd Lina necAlcatd si tot bdiatul intdiu cu
gura mare :
Chioara naibi !
N'are dreptate Lina sd se indigneze ? Cum era sd vadd ea
prin zid cd iese el prin gang ? Asa se iese din gang ? in goana
mare ?
Ptiu! trAsni-te-ar Dumnezeu i Maica Precista
zice ea ca incheere si pleacd explicdnd unei femei cum era
cat p'aci s'o omoare.
Femeia povesteste cd tocmai, dar tocmai asa i s'a intdm-
plat si ei sdptAmdna trecutd tot cu ticAlosul Asta de bdiat"; da
Inca ea de spaimA a scdpat din mand un clondir care s'a fAcut
Wad ; cA .si pe madama lui Iosif finichigiul era s'o omoare
intr'o zi...
www.dacoromanica.ro

40. 41
laca si tutungeria. Lina, care In tot timpul cat i-a povestit
femeia patania ei si a lui madam losif, n'a incetat de a repeta
in gaud cu mare sfintenie numele tig�rilor, intra cu incredere si,
intinzand piesa de 5 lei, cere deslusit:
Sa-mi dai un pachet de tutun. iflingiu.
De care ? intreba tutungiul intinzand urechea peste tej-
ghea.
Lina vaandu-1 batran crede ca e si 'surd si-i stria :
Tutun iflingiu.
Tutungiul se uita la ea cu bagare de searna. Nu curnva e
nebuna ?
Apoi ii impinge piesa indarat :
Nu se g�seste.
Dar Lina st�rue si crezand ca tot n'a princeput, ii silabi-
seste racnind :
Tu-tun i flin-giu.
Tutungiul scos din rabdari striga si el :
N'auzi ca nu e ? Esi gall ! Ce tipi asa ?
Lina se intoarce repede acasa pe alt� ulit� ca sa nu mai
dea ochi cu zidarii. Ajuns� in odae, intinde banii si zice domnu-
lui cu un accent de mare parere de rau :
Nu mai are,
Cum nu mai are ? Intreba domnul mirat. Cum ai cerut ?
Asa cum mi-ai spus dumneata : tutun aflangiu.
1. 13r�tescu-Voine�ti
din Intuneric qi Lumina".
-
www.dacoromanica.ro

41. MICROBUL.
Patru copisti avea cancelaria parchetului Curtii: trei baca-
laureati i anume: Lipescu Nababul", numit asa pentru ca era
foarte bogat; Tomaidi, zis i Grecusorul"; lonescu, supranumit
Musicus", pentru c� avea darul de a canta frumos, i, in star-
un nebacalaureat, Iorgu Popescu, poreclit Microbul".
Galbineala fetei acestuia din urma, ii castigase din partea
lui Tomaide porecla de floarea dovleacului", iar micimea si tire-
tenia lui, facuser� pe Nababul sa-i zica inteo zi Microbul';
pentru cA acest nume avea, pe langa asemanaraa cu dansul, �i
meritul actualitatii, asa-i ran-lase porecla. Trebue recunoscut Na-
babului ca avea talent la nascocirea poreclelor caci In adevar nu
s'ar fi putut g�si una mai nimerit� pentru Iorgu Popescu, stramb
prapadit cum era.
Musicus, caruia Ii placea latineasca si care sustinea ca ar
fi descoperit uneori in ochii lui lorgu Popescu o lumina blanda
trlst�, propusese inteun rand sa i se complecteze nurnele in
Microbus melancholicus"; dar aceasta motiune a fost respinsa
dupa. staruintele Nababului care nu voia sal micsoreze meritul
originalitatii printeo colaboratiune.
Varsta Microbului era, pentru cel trei studenti in drept
obiectul unei perpetue controverse.
Tomaidi, intemeindu-se pe lipsa de musteata, pe pipernicia
trupului si pe ascutimea vocii, sustinea ca tire cel mult cincispre-
zece ani ; iar disproportia dintre cap si trup, creturile de pe frun-
te si de langa ochi, seriozitatea si mai ales oboseala zugravita
pe lntregul lui chip, erau cuvintele cari faceau pe Nababul i pe
si
si
sit,
si
www.dacoromanica.ro

42. 43
Misicus sa pledeze pentru parerea ca are cel putin treized.
Acum, este adevarat, ca Microbul. venea la noua. dimineata
si iesea la sase dupa amiaz, ne dud ceilalti veneau la unspre-
zece i ieseau la frei: este adevarat c� lucra mai mult 51 mai
bine decat toti: este adevarat c� f�ra dansul lucrarile cancelariei
n'ar fi putut fi la zi; dar aceste consideratiuni erau de o urea mica
importanta, Dentru a-I fi putut pune la adapostul halocorii veselilor
sal colegi. $i apoi micile lor glume" eran atat de haei. in cat
nici chiar seful cancelarii nu se putea impiedeca,de a lua parte la
veselia lor.
Cum era binioara sa se stapaneasca de ras, chid Ti vedea
cautand cu disoerare, prin buzunare, pe sub masa, De sub dosare
cheia de h sertarul mesei, in care ii era Inchis dejunul, o bu-
cata de pane si o uscatura oarecare? Faptul ca Microbului ii era
rusine sa marturiseaca ce avea in sertarul mesei, IT impiedeca sa
spue re cauta. cu toate desele Intrebari ale Nababului` in bu7u-
nand caruia era cheia. Si asa delunul i se amana In totdeauna,
!Ana cand din intamolare, Musicus, ajutandu-i la cautat, gasea
o chee printre I-130We de ne maga.
Daca esti prost si nu stii s cauti.
CUM era s� nu rada and s'a lasat Microbul de tutun si
and ceilalti Ti trimeteau rotocoale de film. care-1 faceau sa inghita
in sec si sa-i vie ameteli", cum zicea el, rugandu-se s�-I lase
In pace? Scena cea mai frumoasa era and se intorcea cu banii
dela Finante. Atunci fi va7ut razand cu lacrimi. cand II ye-
deau intrand DP usa sneriat, paral urmarea cineva. In mane drea-
ntl tinand strans pachetul cu hartii si cu mane stanga peste
buzunarul cii argint.
Tomaidi ,invatase sn-I imiteze de minune; i adesea auziai
pe Misicus:
Tomaidi, ia fa pe Microbul, intorcandu-se dela Minister.
Tomaidi isi ia palaria si ese, cerand mai intai scuze, pen-
tru faptul ca nici ha'nele, nici pahria lui, nu au acea infatilare
sn-i
www.dacoromanica.ro

43. 44
re respectabila batr�nete a hainelor si palariei Microbului Apoi
deodata desch,ide usa cu zgomot, intra speriat, parca 1-ar urmari
cineva, cu m�na dreapta Orland strans un pachet cu h�rtie, iar
cu st�nga peste buzunarul pantalonilor. Vine pana la masa sefu -
lui.., pune h�rtiile jos .. scoate banii din buzunar, tot timpul cu
capul aplecat spre dreapta, tot timpul tremurand. Incepe s� nu-
mere... se incurca... Incepe iar.., iar se incurca... ii cade palaria...
se intoarce repede la dreapta, crezAnd ca vrea sa-1 fure cineva...
se necajeste ca-i lipseste o hartie, pe care o &este sub un dosar. .
Bravo ! bravo, Tomaidi ! admirabil!
lar Tomaldi, ca .sa complecteze scena, imit� pe Lipescu.
Se face c� prImeste din m�na microbului patru hartii, pe care le
apuca cu doua degete la un colt, sufla peste ele si le scutura
cu bobArnacul.
Bravo, Tomaidi, admirabil !
* *
Atitudinea celor trei copisti bacalaureati fata cu colegul lor
nu trebue sa suprinda pe nimeni. Fenomene analoage se observa
si la c�ni. Catelul cel mai mic, dna trece tantos si istet este
las�t sa-si urmeze drumul in pace; indata ce insa va calca umilit,
strecur�ndu-se pe langa zid, si caut�nd sa treaca nevazut, este
inhatat i hartuit OM la sange. lar dac i cainii se poarta asa
cu cei slabi, cum erau sa se poarte altfel acesti trei tineri, care
nu erau deck oameni Si Inca bacalaureati cu Microbul, care toata
vremea parcd era rebegit de frig, parca vrea s� treaca nebagat
de seama, parca se ferea sa nu-1 loveasca cineva In cap.
* *
Priviti Domniior, zice Tomaidi cu tin ton profesoral,
profit�nd de un moment in care seful canzelariei lipseste, si ti-
n�nd cu clestele dela soba un soson. Aceasta este o piesa de cea
mai mare insemnatate. Unii din dumneavostra vor crede, poate
ca. este o cutie veche de sardele; altii vor crede ca sunt r�m�si-
tele unei serviete d.. advocati; altii; Ei bine, nu, domnilor! Ad in
si
*
www.dacoromanica.ro

44. 45
fata dumneavoastrd, aveti .unul din sosonii cu care Anibal, pe o
iarnd viforoasd, a trecut Alpii, inaint�nd spre
Microbule, adaugd Musicus, du-i lui Tocilescu. Imbogd-
testi muzeul national si te ImbogAlesti i pe tine.
Cine rade cu zgomot, rdsturn�ndu-se in scaune?
Bacalaureatii. Cine e suprins in picioare de Procurorul Ge-
neral? Microbul, care se dusese sd-si ia sosonul limas in millo-
vi oddii.
Ce este asta? Ce e aid? CArciumd? Si procurorul vor-
beste cu o iuteald ametitoare.
D ..d ..domn...
Nu vreau sd stiu nimc. Atdta lipsd de cuvihild pentru
localul In care te gasesti nu s'a mai vAzut Te anunt cd a doua
oard and te-oi mai prinde fdand zgomot aici lAngd cabinetul
meu, te dau afard imediat.
Si, silabisind Inca odatA cuv�ntul imediat", procurorul reint-
.rd in cabinetul sdu, trAntind usa.
Asa-ti trebue, Microbule, dacd nu stai la un loc.
* *
A doua oard s'a Intdmplat peste cdteva zile.
Domnule, zice Nababul, nu mi-ar fi necaz; dar dupd ce
e urdt, mai e i posac. Parcd i s'a inecat cordbiile cu sack'.
Microbul ii ridica fruntea plecatd peste un rechizitor
privindu-1 tintd in ochi:
Domnule Lipescu, lasd-rnd, te rog, in pace. Eu nu-t
spui dimitale nimic, niciodatd.
Stint intrerupti de un procuror de sectie, care trece in ca-
binetul procurorului general.
Microbul incepe iar sd scrie, dar azi e o zi nenorocitd; Na-
babul nu-1 lasd.
Pal atAt ti-ar mai lipsi, sd-mi spui ceva i apoi ai ve-
dea tu.
Rama'.
�i
www.dacoromanica.ro

45. 46
Microbul IV lasd condeiul jos �i-1 priveVe tremurand. Nea-
parat, azi trebue sa fie o zi nenorocita, de nu poate fi rabdator.
Musicus propune sa fie botezat Microbus furiosus". Si ei
incep sa rada �i rasul e boala lipicioasa: se ia dela unul la altul
dela unul la altul pana la aprodul cancelariei, care rade langa
up, ca prostul, cu manele peste gura.
El IV ia iar condeiul �i scrie.
Tomaidi, uite-te bine la el. SA tii sa ni-1 faci cand ti-a
om cere pa Microbus furiosus. Ei bata-te sa te bata 1 Zi, ai �i
turii dumneata? Bromura de potasd. Ori n'ai cu ce ! VIII deseara
la mine sa-ti dau parale i o sa profit de ocazie ca sal daru-
, esc �i o cravata pembe, sa te mai deschizi la tap.
Donmule, lasa-ma in pace", striga Microbul, ridicandu-
V capul. .
Nu e o picatura de sange in fata lui, nici in buzele lui tre-
muratoare. Tot e dus la inima, ale 01.6 zvacnituri se simt in
masa de care sta rezemat cu pieptul.
Dar e scris inteo carte, din care nu se poate Verge nici o
litera, ca azi e sorocit star�itul.
Haide, Nababule, supara-te de acest ton amenintator pe ca-
re nu i-1 cunoVeai. Da-i inainte.
Starpitura, ii fi amorezat de eVi ap tafnos?".
Foarte bine 1 Mai mita; trebue sa mai �tii �i altele.
Misicus, teoria care o citeam. Desigur unul din parinti
a fost beat in momentul conceptiunii".
A�al...
Si acum zadarnic te incerci, Microbule, sa-ti iei condeiul
picat din mana.
El il ia, dar in loc sa scrie, spinteca cu el de sus !Ana jos
hartia dinnaintea lui �i ridicandu-se in picioarc striga :
Tica losule 1
U�a cabinetului se deschide, intra procurorul general �i. al-
ti doi procurori de sectie. Microbul pune maim pe calimari, le
www.dacoromanica.ro

46. 47
ridicA, rAspAndind cerneala peste masA si peste hainele untua din
procurori, si le aruncA din toate puterile....
CAlimArile trec pe lAngA capul Nababului si izbind zidul se
fac tanduri... El se repede de la locul lui..: se ImpiedicA de MI
satin si cade, se ridicA si urmAreste pe Nabab .. Unul din pro-
curori II prinde, dar el se zbate..: isi rupe haina si strigA... si
injurA cu ochii turburi si ratAciti.
Apoi, and ultimul rest de putere s'a dus, cade moale ca o
cArpA, cu glasui stins :
Nu stiu ce ma doare.. Nu stiu ce mA doare".
* *
*
Insotit de cativa prietenit Misicus mergea la Luther, sA joa-
ce popici, Ajunsi pe podul care trece peste linia feratA si fiind
searA se opresc cdtva ca sA priveascA aspectul incAntAtor al gArii.
Sute de lumini de toate culorile: aici in apropiere perechi-
perechi de ochi mari rosii; mai incolo alte lumini mai mici-si
verzi si galbene-care se aproprie se depArteazA, se incruciseazA,
miscAndu-se necontenit; iar colo in fund un lant de stele mici
si dese. Nu e pe tot cerul o constelatie mai frumoasA.
Dar de cealaltA parte a podului o umbra stA rezematA de
parapet. 0 femee? Musicus de apropie s'o vadA...
.1-laide. Nu mai vii? li strigA de jos prietenii, cafi s'au
scoborat.
Duceti-vd inainte. VA ajung", le rAspunde el, deodatA
incremenit. Nu era 'o .femee; era Microbul WA pAlArie, fArA cra-
vatA, cu ochii pironiti spre o lumina care se apropia.
Ce ai ? Ce cauti p'aici ?".
*Ce am ? Vrei sa stii ce am ? Vino sA-ti arAt ce ama.
'Apucandu-1 de 'nand coboarA scara. Si Misicus se lasA sA
fie fArAt. 0 clipA It trece prin minte bAnuiala cd vrea sA-1 atragA
Inteo cursA si sA-si rAsbune: dar nu se poate opri de a urma,
m�nat de o putere nepriceputA.
www.dacoromanica.ro

47. 48
0 ulita la stanga, o ulita la dreapta si se opresc in fata
unei case mici, frumoase si curate, cu o gradinita in fata, nea-
vand nici o infatisare de inrudire cii Microbul.
0 intrare stramta care serva i drept bucatarie. La stanga
o odait� mica abia luminata, la dreapta o alta odae mai mar- -
cid., in care sunt trei fetite, cea mai mare de zece ani.
Inteun pat o femee paralitica, prapadita, care cum ii ve de
incepe a plange :
a.. de ce 1 1. , au dat far.1 ? Spune-le domnisorule,
sa vie sa ma omoare. Sa vie acum...".
Intrebati pe musicus ce a facut and a dflat, ca erau suro-
rile si mama Microbului, de care el ingrijea singur, scriind copii,
pana la zitt�, ca un rob, la lampa iin odaia vecina?
Intrebati pe Musicus, cum erau sosonii Microbului in acea
seara? L-a trimis cu ei la muzeu?
Ori,vazand c� Microbul in loc sa pue marta pe un cutit
sa 1 omoare, plangea in tacere cu capul rezemat de o soba re-
ce, a ingenunchiat el Mnga pat si a luat sa sarute mana batra-
nei paralitice?
I. Bratescu-Voine0i
din fn lumea dleptatii".
�i
www.dacoromanica.ro

48. PR1MAVAR A.
lntr' adevar, dela 1845 mi se pare cam mult... zicea Dom-
nita, asezahdu-se friguroas� dinaintea focului,(caci afara o sloa-
ta furtunoasa de April amesteca cerul cu pam�ntul). Ce voiti?
era in alt veac, in alt� zocie a vietii... (Si batrana, in fait, se
invali bilie cu cataveica-i veche de samur; apoi z�mbi). Nici pa-
rintii vostri Inca nu venisera pe lume, si era In vremea and
traeau boerii cei cu barbi mari si anteree lungi, purtati de sub-
suori de robi tigani...
E foarte de mult, foarte de mult, sopti ea c'o intonatie
stansa.
Eu eram pe-atuncea un dracusor de saptesprezece ani. Eram
subliria, iute si neastamparata ca argintul viu, c'un nasusor ob-
raznic j cu ochi iscoditori. In iarna anului acelui esisem in lume
pela baluri i serate, ascultasem la teatru intaia oara antareti
italieni si frantuji, ma infMisase tata, care era boer din protipen-
dada, chiar la curte, la adunarile de sara ale lui Vocla Mihai Stur-
za. Nu eram de loc sfioasa Mademoiselle Bayard, care fusese
saWe ani profesoara mea ma pusese in legatura cu toata biblio-
teca ei ascunsa intr'un cufar mare Citisem pe Chateaubriand
puteam privi c'un z�mbet asupra lumii Profesora i prietena mea
ma invatase sa cunosc j ridicolele societ�tii in care intram, lenea
orientala, ignoranta i lipsa desavarsita de cavalerism. Nu-i vorba
si tatal meu, si mama si fratii mei faceau parte din societatea
aceasta: imi parea foarte rau dar ii plangeam sincer si ma cre-
deam superioara tuturor. Admiram mai de graba pe banditii
diavolii din operetele pe can k adu:eau slugile boerilor de pe-
acaA
si
si
www.dacoromanica.ro

49. 50
Nu mg puteam 'ImpAca cu nimeni. 0 cucoana bAtrand, care
lega i deslega cAsniciile, ma gAsi inteun rand singuricA �i incer-
cA sA-mi vorbeascA cu ni�te laude groazWce despre feciorul pos-
telnicului Canta. Eu m'ain uiiat la dansa c'o adancd seriozitate:
Cucoand Aretie, i-am zis, fat- frurnosul dumitale are nasul prea
lung... AfarA de asta, babaca i neneaca, de-or vrea s� ma ma-
rite, au s� hotarascA ei �i au sA-mi batA din picior: ap-i la noi
obiceiul. Dar eu iti spun a nici cu post, nici cu Mae, n'am sA ma
marit; eu am sa-mi 4Ieg sot dupa voia i placul meu!.. Cucoana
Aretia �i-a pocnit palmele una de alta, a holbat ochii mari, i-a
radicat la cer, apoi i-a coborat i s'a uitat la mine ca ca la o diha-
nie. Dar eu o priveam tintA �i radeam fara ru�ine �i cuviinta:
ceiace vAzand dumneaei, s'a �i dus morm�ind impotriva rAu-
tatilor �i ghiavolilor din ziva de azi...
Despre acela�i fecior al postelnicului a incercat sA-mi vor-
beascA i mama. Dar eu pentru mama. n'aveam dragoste, cad
pAnA la zece ani crescusem cu roabele tigance �i pe urmA cu
fratuzoaica mea cea dqteapta �i bunA. Ii spusei �i marnei curat
cl in inima mea Inca nu-i scris nimica In privinta asta. Atunci
se infatip inaintea mea barba cea lunga i caruntA a tatei
sprincenele lui cele aprig incruntate. Tata incepu a- mi spune
psihi-mu", mi tinu un logos, parcA ar fi fost in divan. Dar
tata Imi era strain: pAnA la zece ani ai putea spune cd nici nu-I
vAzuzem.
Ce vrei tatA? l-am intrebat eu simplu. Zici cA mi-a venit
vremea. Vrei sA mA mArit?..
Eu nu vreau sa te silesc, drAgutA, zise tata. Dar tu nu
te-ai gandit Inca la asta?
Nu
Atuncea afla cA ne-am gandit noi.
Da, zisei eu Incet, dar eu n'a0 vrea sA mA Insotesc ca
roabele din curte, dupA porunca stApanului...
�i
vi
www.dacoromanica.ro

50. Si
Asa? si de unde md rog ai rds�rit mataluta cu asa vorbe?..
Cum vdd eu, te-a stricat frantusca!
T�tutd, isbucnii eu deodatd cu pornirefrantusca m'a
1
nv�tat sd ruget i s� fiu mai build i mal nobild de cat altii. N'o
tinea de rAu. Mi-a fost ca o mama!
Hm ! fAcu bAtranul. Am inteles eu cd tu esti ca un tacam
de portelan, de modd noud: dacd-I lovesti se sfarmA.
Te las deocamdatd in pace,s'ai s� Ia cumintesti tu cu vremea...
Tatd! am strigat eu cu bucurie, zdrind o lumina de dui-
osie In ochii lui. Am uitat sa-ti spun cd feciorul postelnicului
are na'sul prea lung.
Asa ai spus I cucoanei Aretia, serpoaicd ce esti L.
Dintre toti call ma Impresurau, tot' tata era on; m ai subti-
re si Incepea sd md inteleagd. De altfel el era *si cArturar bun,
raftul dela cdpdtdiul lui am gasit o revistd cu stihuri noud
care m'au miscat : era oda anului 1840:
SA stApanim durerea care pe oat( supune,
SA asteptdm in pace al soartel ajutor"..,
Tot intre hartoagele lui am gAsit Doinele si L�crAmioarele,
scrise de mand, cu chirilice. Pe urmd am aflat cd aceste stihuri
frumoase i usoare erau alcdtuite de tin boer tandr, feciorul vor-
nicului Alexanclri. Nu stiu dacd voi vA mai aduceti aminte de
unele bucdti, eu insd de - atuncea stiu pe de rost balada aceia
care incepe
Sus in deal, la mandstire
Plange sora 'nteo grAdind,
Plange noaptea si suspind
Dup'a lumii fericire...
Povestea aceasta cu sora si hotul, si altele, ma fermecau :
erau cele dintdi versuri dulci in 1 mba pe care o invdtasem dela
ddclacele mele.
Asta eram eu, In anul de care vd vorbesc. 0 fetitd indrds-
neatd, neinduplecatd, putin iubitd, visAtoare.PrimAvara in
�i'n
:
www.dacoromanica.ro

51. 52
sarbdtorile Pastilor, tata ne-a strAmutat la mosia liii din valea
Moldovei : la Lunca - Mare. s'a intamplat ce vreau sd vd
povestesc. Nu e o intamplare, e mai mult o senzatie, e venirea
primAverii in cel dintdi an al visurilor.
ARA spiimdvard, pand in vremea azeasta, nici nu observa-
sem. Toate ale naturei tremse monotone si cenusli in anli copi-
lariei. Acuma, deodatd bagai de seamd cd se intinde o pajiste ver-
de in preajma curti, boeresti, qi dupd pajistea aceia verde,
pAdurea strdveche, care dupa cat spuneau slujitorii, mergea una,
nestricatd, pand in munte.
La Florii, matisorii sAlciilor se deschiserd si in jurul lor
inceptird a bazai albinele., Gradinele erau Inca intunecoase, mu-
gurii abia incepeau sa plesneascd ; numai sdiciile revArsau in to-
ate pArtile plete verzi - gAlbil. Sesurife abureau i imneau mntre
zare si curtea noastrd o pada tainicd dupd care se ascundeau
parcd umbrele basmelor, Soarele i vantul de primdvard aveau
ceva arzator. Sara md ustura pielea fetei i md durea capul.
PrimAvara incet- incet punea stapanire pe tot ce se afla in juru-
mi, numai imi pdrea ciudat cd muntele era alb de omdt zi-
lele limpezi, culmi e Plesului se zugrAveau puternic pe cer i pd-
reau foarte apropiate. MA plimbam pe marginea pAdurii si
frunzele vechi fosneau. Alumi, cornii ulmii i mesteacdnii inflo-
riserd si se scuturau, pe and mugurii ciresilor sAlbatici crd-
pau si ardtau, ca stropituri de fulgi, flori noud. Prin frunze ye-
chi, viorele ca cerul i toporasi violeti, i galbena ciubotica cu-
cului Si mierea ursului, rdzbAtuserd. Toate floricelele acestea
nu stiu de ce mi se pdreau mirate, ca si mine. Umblam in-
cet, le priveam, nu indrAzneam sd le rup. Deasupra lor in ramu-
ri, sfAtuiau vesel si galdgios pdsdrele mdrunte : nu fugeau la
apropierea mea. Atunci am id zut intdia oard i o epuroaicd cu
pui supt o tufa de alun, intr'un covru de miqchi. 5'am mai vd-
zut intdia oard, in amurg, s'un cdprior salbatic : esise in poiand,
la margine, si se uita spre campie. Stam neclintitd I priveam ;
si'n
.
www.dacoromanica.ro

52. 53
sta si el neclintit, cu capul in cele din urm� luciri de s
Cornitele nouA, necurAltte. erau imbrAcate Inca in pielicica lor
cenusie. Era asa de gingas si-i luceau lnminele mari, negre, ale
ochilor. DeodatA si-a Intors capul spre mine ; m'a privit indelung,
am fAcut o miscare, a tresArit el, am inchis o clipa ochii ;
chid i-am deschis, s�lbAtAciunea dispAruse f�rA sgomot, ca o
fantasmA.
Cea dintai primAvarA a vietii mele ! Toate erau nouA : ce-
rul curat, campia ImbibatA Inca de mustul omAtului, codrul tainic,
apa ne1inititeI Moldove, muntele albastru Imi intrau In ochi to-
ate culorile lumii ; simteam In nAri si'n suflet mirezme jilave si
ascutite. AceastA primA impresie, aceastA renastere curioasA, a
rAmas totdeauna dormind In fiinta mea. De multe ori amintirea
e ap de puternicA, Tuck duol atatia ani se ridicA in mine vizi-
unea desAvarsitA a lucrurilor. simtesc boarea aceia arzAtoare, se
trezeste pAnA i senzatia mirosurilor !
Era Inteun cotlon sub pAdure, un drumusor care cotea la
prisacA. La marginea drumuSorului Inflorise porumbreii. In vAlci--
cA se afla un bordeiu, si'n juru-i, in tarc de nuele, stiubeele. and
m'apropiam, !Atm rAgusit un cane, esea un mosneag cu barba
albA in prag,se auzea zumzetul prisAcii, i simteam adiind cald
spre mine miros de miere si cearA...
Acum ascultatl : Intr'o zi, in sArbAtorile Pastelor, umblam
pe drumuri stiute cu tigarica mea Rarita, care mA intovArAsea
totdeauna. Frunzele moarte dela poala codrului fosneau dulce ;
frunzisoarele nouA stAteau neclintite deasupra-mi ; nu se sirntea
nici cea mai usoarA tremurare de vant. MA oprii langA o fanta-
nA cu cumpAnA, la o poianA care se chiamd Poiana Fantanei.
Aproape de furca de stejar era s'o cruce : pierise cineva de mo-
arte nAprasnica si fusese ingropat acolo. Rarita nu stia cine, dar
spunea cum cA auzise despre o talhArie s'un omor candva, de
demult...
Nu-mi era sete, dar spusei TigAncii:
si
www.dacoromanica.ro

53. 54
Rarito, scoate o clutura de apa"...
Fata, nalta si voinica, puse man pe prajina lustruita,dar
fnainte de a cobori g�leata, se opri, trase cu urechea, i zise
tresarind :
Duduita,auzi?"
In codru. aproape, cineva Incepuse a anta din frunza.
Ce-i Rarito? Intrebai eu. Clue canta?
Nu stiu. duduita Despina!"
Tremurul frunzei statu; un glas, Hand, Incepu a suna; pe
urma far porni a canta frunza.
Se facu dupa aceia tacere.Tiganca, atenta, privea prin
desime.
Ce este, Rarita ? Vezi pe cineva ? Trebue sa fie vre-un
om din sat !
Nu stiu, nu cred...a imi raspunse ea In soapta.
Voia s� mai scale ceva ; coborase ciutura !Ana ia jumatatea
f�nt�nii; deodata lasa totul, g�leata fu zvarlit� afara de cum*
na, si Tiganca tina infricosat�
Fugi' duduita !" Apoi o zbughi pe carare, pe sub stresi-
na codrului.
Mie nu-mi era frica. Ma uitai In juru-mi. Vazul ehair in
m arginea poenii, esit din bunget, un om Varian Trebue sa fi
fost ca de treizeci.de ani. Avea in spate o dun. cum se spu-
nea pe vremea aceia, adica o pusca gura tevii ca o palnie,
m�na dreapta un baltag . Era Imbracat curat, cu cojocul
scurt, tinut numai pe umeri, cu cAma i itari, cu chimir plin
de felurite allmuri, cu opine' frumos aduse la varfuri I Cli noji-
tele negre de par de cal Infasurate des si str�ns pan� mai sus
de glezn�, iar la c3petele nojitelor cu canafuri rosii. In cap avea,
putin pe sprircene, caciula brumarie. Se uita la mine mirat. Pri-
vi o clipa partea pe unde fugise tiganca; apoi iar�si ti
atinti ochil asupra mea. Nu era om urat ; avea obrazul ras s'o
must* szurta si tufoasa deasupra buzelor.
si'n
cv
si'n
www.dacoromanica.ro

54. 55
Parch stAtu putin la Indoiald ; apoi coborl din umbra Wu-
rii si esi In lumind, la fantand.
Se opri si-ml zise,: 'Noroc bun!" li rdspunsei :
Multdmesc dumitale"...
11 vdzui cd zambeste. Nu Intelegeam de ce.
Dumneata esti fata boerului? md Intrebd el.
Da, dar de ce md Intrebi?
AO. Nu ti_i fried sd umbli singuricd asa departe de
curte?
Nu. Dar cine esti dumneata?
Eu? ia un om. Vin dela munte, si md duceam pAnd-n
sat..."
StAtu si se uitA lung la mine: avea un zambet uimit si bun:
mi-a rAmas in cotlonul meu din suflet si astAzi.Pdrea un om bland
si sfios,si asa cum se uita la mine, nu era urat, vd incredin-
tez: eu am vAzut multi oameni in viata mea! Ii intelegeam privi-
rea si uimirea: cdci eram subtire si frumoasd, si gingasd, cum
nu vAzuse el fatd in toti muntii si satele lui: si de astea vA pot
1ncredinta!
Incepu a rade:
Vra sd zicd nu te temi ? Da' Tiganca stii de ce-a fugit?
Nu. De ce-a fugit?
Apoi 1i Intreba-o si ti-a spune ea..." .
Poate IndrAzneala si felul lui de a vorbi ar ft trebuit sd mA
supere, cAci eram obisnuitA cu supunerea si respectul oamenilor de
rand; cu toate acestea nu md supAram; infAtisarea omului meu
fAcea pArcA parte din codru, din poiana si din primAvara din jur.
Cu bine!" zise el cu jumAtate de glas si parcd cu pArere
de rdu. $i se duse. Apucd pe poteci, se strecurd pe sub crengi
cu pasi repezi MA zgomot si dispdru.
Intalnirea aceasta durase cateva clipe. RAmasd singurd ma
1ndreptai spre curte si md gandearn. Acum usor ajunsesem sd
www.dacoromanica.ro

55. 56
lute leg ca omul cu care statusem de vorba era un hot; ba, daca
nu ma inselam, stiam si cum II chiama daca era In adevar hot
de codru; era unul Damian, .despre care se vorbea adese in sat
si'n casa la noi.Abia acum simtii hid nebuna; Incepui a fugi.
Pe urma ma domolli si ma linistil. Nu mai aveam de ce ma teme.
and zAril pe Rarita, care ma astepta la un colt de druni, ma
prefacui chiar nepasatoare. Incepui a rAde.
duducuta, tare mi -a mai fost frica.
Cum? de ce sa-ti fie frica
Apoi stii mata cirre era acela?
Ei ? cine era ? Era un hot $' apoi !
Da, duducuta, era Damian. Putea sa ne omoar e!...
De ce sa ne omoare? Nu fii proasta, si nu spune nimi-
ca acasA!"
Rarita era strasnic de uirtlita d& indrazneala mea ; iar eu,
cugetAnd inainte la bizara aparitie dela fAnt�ng, ma gAndeam ca
inteadevar n'aveam de ce sd ma Infricosez. 0 asa IntAlnlre nu
putea nici intr'un caz sa aduca grozavii si moarte. Omul meu
n'avea o infati�are de fiarA: dimpotrivA.
VrasAzicA tu II tii, Rarital
Da, duducuta, II cunosc. Phii ! multe hotii a mai fAcut
A pradat o multime de curti. Nu se teme de nimeni! E farma-
c at !
Cum ?
E farmacat. De el nu se atinge glontul.
- Asa? S'acuma oare ce face ? unde se duce?
Apoi eu cred, duducuta, ca se duce la Navrapesti.
Acolo zice ca are o ibovnica"....
Elm ! vrasazica hotul... Ei, ce sa-i faci? drept sa va spun,
ma gandeam la privirea si la zAmbetul lui, parea parca
rau de des zoperirea aceasta. Dece-mi parea rau? Nu puteam sti-
Acum poate mai de graba imi dau sama. Acum Inteleg si din
Vai,
.
Al-rtli
www.dacoromanica.ro

56. 57
ce pricin� aparitia lui Damian la fantana, In lumina, florile
mirezmele primaverii, nit s'a parut asa de falnica...
Atuncea, stand singura, cugetam numai la lucruri nedeslu-
site si fantastice.
Asa fel me-a povestit Domnita noastra despre o simpla sen-
zatie dinteo primavara dela 1845. Ea Insasi atunci, era un zam-
bet s'o floare a primaverii. Deaceia povestiiea ei In jalt, dina-
intea focului, era patrunsa de melaucolie. Acuma era numai o
ruina. Iar de-atunci s'a si petrecut din lumea uoastra Domnita.
S'a dus unde au cazut primaverile de odiniora, cu florile, ante-
cele Si mirezmele lor.
M. Sadoveanu.
kl6
--
www.dacoromanica.ro

57. MANASSE
drama in patru acte.
MANASSE. Omul flu trAeste numai pentru sine: Datoria
dintdi a unui copil este sd asculte de pArinti.
LELIA. Parintii sd nu ceard ce nu se poate. 5i ascultarea
are margini*
MANASSE. Lea I $i neascultarea are margini. Unde te afii?
In ce casd esti? 0 fatA In casa unui barbat strain ! In ce lume era sA
intri? Cunosti tu lumea ceea, tu ovreicd? In lumea ceea du hul urii se
coboard din cer si arde din pAm�nt si scapard din ochii oamenilor.
Ura nimicitoare, In contra a tot cee ovreiu. Omoard un om, dac� ispd-
sesti pacatul, ti se iartd. Naste-fe ovreiu si dacA ai fi ingerul lui
Dumnezeu, nu, asta nu se iartA. Tu nu stii. AI fost crescutd in
casA, pAzitd si feritA de sdgetile otrdvite ale urii. Tu nu stii cum
dor. Dar intreabd-md pe mine, cerceteazd cenusa celor morti,
citeste pe fata celor vli, i and urld v�ntul, pleacd-ti urechia,
ascultd bine, si vei auzi gemete de ovrei. Eu nu stau aci numai
ca bunicul tAu. Sunt judecAtorul tAu. Prin gura mea te cheamA
tot neamul tAu obidit, Iti vorbesc in numele Dumnezeului Orin-
tllor tai de care vrei sA te lepezi.
LELIA. Eu nu mA lepAd de Dumnezut pArintilor mei Un Dum-
nezeu stdpineste si tin soare luceste peste toti oamenii, numai
cd fiecare spune cd e Dumnezeul lui si so irele lui. Cerul ne tri-
mite binele : lumina s! roua i ploaia roditoare. Ura nu vine din
cer. Ura creste In inimi Inguste departe de soare... Zeii sunt buni,
oamenii sunt rAL.. Noi femeile si mai ales noi femeile ovreice,
www.dacoromanica.ro

58. 59
trebue sd ducem solia- jubirii In Iume, sd stergem urmeIe bleste-
mului vechiu care desparte pe oameni.
Cand eram copild, ma luai pe genunchi, bunicule si-mi spu-
nesi cuvinte Intelepte, izvorate din adancul vremurilor. Din gura
d-tale, bunicule, am auzit, cd ori unde se adund doi oameni buni
Dumnezeu este cu ei si-i binecuvanteazd, va fi si cu noi amandoi
si ne va binecuvanta iubirea. Fii bun si bland cu mine si dta,
bunicule.
MANASSE. Bun si bland ! Ill par rAu si crud. PAsAricd sdr-
mand cAzutd din cuib. Crezi a peste tot e asa de cald. Nu e
cald. Lumea ceea e rece pentru tine. Fiindcd s'a gAsit unul care
sa-ti vorbeascd dulce, ai uitat cd esti- ovreicd. Nu te uita la vorbd.
Vorba e iubire, fapta e urd. Copild ratacita in bezna noptii i Vez
o licdrire si crezi cd e vatra primitoare. Sunt ochi de lup lucind
de Idcomie dupd pradd. Ce crezi cd iubeste el In tine ? Mintea
ta cea limpede ? Inima ta cea bund ovreiascd ? Nu 1
Esti frumoasd, Lea. Dumuezeu ti-a dat mostenire frumusetea
mamelor noastre strdbune. Asa de frumoase si de mandre se
plimbau reginele noastre pe coastele muntelui Zion. Esti frumo-
asd, Lea, pricepe, asta-i 1 Vrea frumusetea ta, e lacom de carnea
ta, de came 1 (ridicd pumnii pand la inaltimea tamplelor). Doud
mii de ani de carne ovreiascA si tot nu s'au sAturat ! Au scuipat-o,
au cAlcat-o In picioare, au svarlit-o la fiare, au ars-o pe rug si
au pironit-o pe cruce, au cliinuit-o in tot felul, iadul pe pdmant
11 tot nu e deajuns ! Acum incep s'o strice si cu sdrutdrile lor.
Rupe-o de pe tine carnea asta infloritd, rupe, sluteste-te (Lelia
face o miscare de groaza). Nu, copild dragd, am pdcAtuit, Dum-
nezeu sd md erte. Fii frumoasd Lea, infloreste, copild dragd, cum
ai inflorit p And acuma ; dar scapd-te, scapd-te. Vezi Lea, cand
zidurile cetatii cddeau sub loviturile vrAjmase, mame ovreice cu
pruncii lor se svarleau in foc, numai sd scape de dusmanl. T4
0 ai mai upr. Plena de aice, vino cu mine, vino, scapd-te.
www.dacoromanica.ro

59. 60
LELIA. Mandre sl curate au fost mamele cele ovreice. Cu o
mare iubire In suflet, au intrat mai bine de vii In flacdr1 decat
sd clucA o viatd Injositd prin sild si minciund. Binecuvantatd este
amintirea !or si mie-mi sunt sfinte. Cxci i eu Ingrozitd de Injo-
sire, Mid i minciund, era sd aleg moartea drept scdpare. $i dacd
am fost mai fericitd decat ele, i dacA mi-a rAmas o poartd des-
chisd in spre viatdhotdrarea nu ml-a fost usoard. Nimeni nu
rune lesne tainica i sfanta legAturd de ascultare Si supunere ce-1
tine strans lipit de-ai sdi--si mai putin femeia. Dar cerul care
mi-a sddit atotputernica inbire In suflet, si a cdrui voce rdsund
In pieptul fiecArui om, cerul a vorbit si In sanul meu: Ascultd-te
pe tine, acolo-1 mantuirea",
MANASSE Cerul? Astfel nu vorbeste cerul. (o apucd de brat
si-o strange Inaintea statue! Venerii). Uitd-te Incoace, ia uite-te:
Eri ml-ar fi fost rusine de batranetea mea si de tineretea ta sd
ti-o ardt. Acuma ultd-te. latd de unde vine vocea care "ti-a vor-
bit. Asta e icoana lumii In care vrei sd intri Desfranare goall,
data de trup fArd suflet. Barbatut Inebuneste, cand nu poate avea
o femee; 1 femela cand ii vine ferbinteald, lasd pe tatd, pe mamd
si tot ce e slant. si aleargd dupd barbat. Tapi si capre! Fugi
din lumea asta cat mal este vreme.Intoarce-te inapol.Cdci dacd
ne pArdsesti pe not, ori unde te vel duce, si on unde ye! fi
blestemul pArAsirii Iti va urmArl pasii. Te vor ocoli al al i vor
fugi de tine ai lui. Hula i dispret de o parte, urr si batjocurd
de alta. Viata nu e o petrecere. Vin ciasuri grele. Moartea bate la
us, 1 disperarea la iniml. Unde-ti ye! pune capul ohosit, copild?
La cine vel gas! o simtire caldd? Cerul nu-ti va trimite manga-
ere si la oameni ye! Intinde privirea In zadar. Vei rdtdci, strAind
pArdsitd Vel muri in jale i disperare l nici dincolo nu vet gasi
pace.
LELIA. Port pacea Inca In mine, -n'o caut In gall. Lutnea
mea nu o las, In alta nu Intru. Stau la niarginea a douA 1umi
le-unesc in-jubire. Dela cer nu cer nimica ce nu- mi va da singur
ai
www.dacoromanica.ro

60. ; 61
in harul lui. Peste oameni voi revArsa eu raze de ifericire, cat
voi fl fericitA. 51 dacd mi-e scris in cartea vietii i dacd e menit
der soartd, ca nenorocirea sa fie tovarap zilelor mele, chinul meu
ma va invata sa pricep mai bine durerea altora 9i voi fi cu atat
mai smerita, mai buna, mai Induratoare.-D-tale ti fac rau-, buni-
cute, tiu, te tubesc cu atat mai mult. 51 dacd iubirea durerea
d-tale nu-mi pot indupleca gandul, nimeni �i nimica nu-I vor mai
schimba. In zadar sunt staruinti �i rugaminti. Din calea mea eu
nu ma abat.
Intr� d!n dreapta Nisim, Ester Roza 9i 5or; din fund Frunzd,
Lazar �i Natalia)
MANASSE, Perduta! Perdutd! 0! Voi merge pe pamantul Sa-
rei, ma voi pune cu fruntea la pdmant, �i voi striga: Sara, Sara!
Lea, copila noastra, e perdutd pentru noi.Perdutd pe lumea
asta, perduta pe lumea cealaltd. Eu n'oi mai vedea-o cat tine
viata �i amandoi nu vont mai vedea-o cat tine moartea. Perduta,
Perduta l
Ronetti Roman
din Manasse"
si
www.dacoromanica.ro

61. 6 SCRISOARE PIERDUTA.
ACTUL III.
Teatrul infAtieazd sa'a cea mare a pretoriului Primdriei. Pe
tribund o sticld i un dahar de apd. Lumind cam saracd. La ridicarea
cortinei, Trahanache este la masa preipential� in jetul sdu la spatele
tribunei. Imprejurul mesei Branzovenescu �i alti cetAteni. Inaintea tri-
bunei, cu spatele spre dansa, alegdtori, cetateni, public, unii �ezdnd
jos, altii in picioare. Pe b�nci, pe scaune i -imprejur, asemenea. In ca-
pul bAncilcr din fatd e Catavencu impreun� cu lonescu, Popescu i MO
dascali i partizani. Farfuridi e la tribund. Cortina se ridicd asupra unel
intreruperi. In toatd sala e rumoare. Ppezidentul agit� clopotelul.
SCENA I.
Trahanache, Catavencu, Branzovenescu, Farfuridi. lonescu, Po-
pescu (Cetateni, Alegdtori, PublicRumoare).
FARFURIDI (dela tribund).
Dati-mi voe! (gustd din paharul cu apd) Dati-mi voe
(Rumoare).
TRAFIANACHE (tragandu-�1 clopotelul).
Stimabili! Onorabili! (afabil) facet! Were ! sunt chestiuni
Importante, arzAtoare la ordinea zilei... Aveti putinticA rdbdare...
(cAtre Farfuridi). DA-i lnainte, stimabile, aveli cuvantul 1
FARFURIDI (cdtre adunare)
.. Dupd ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric, din
punctul de vedere de drept, voiu Incheia cat se poate mai scurt...
POPESCU,
Parol ? ..,Numai dacd te.ai tine de vorbd 1 (rasete la partea
unde sunt dascalii).
www.dacoromanica.ro

62. 63
FARFURID.I.
Rog, nu mA 'ntrerupeti, dati-mi voe...
TRAHANACHE (cAtre partea unde e Popescu).
Stimabile... nu 'ntrerupeti
FAR FURIDI.
DupA ce am vorbit dar din punctul de vedere istoric �i din
punctul de vedere de drept, voiu inchiea precum am zis, cat se
poate mai scurt. (bea o sorbitura, apoi, reluanduli rasuflarea,
rar, ca i cum ar incepe o poveste). La anul una-mie-opt-sute-
doua-zecili-unu... fix... (Rumoare �i protestAri in grupul lui Ca-
tavencu : A ! A! 'A!).
POPESCU.
DacA ne'ntoarcem iar la 1821 fix, ne-am procopsit (rumo-
are i protestAri).
FAREURIDI.
Dati-mi voe... La una-mie-opt-sute...
TOTI (in cor cu tonul lui).
DouAzeci �i-unu fix... (rumoare �i protestAri).
FARFURID I.
Dati-mi voe...
TRAHANACHE (clopotel)
Stimab.le, onorabile ! Nu 'ntrerupeti... Aveti. putintica...
CATAVENCU.
Ce rAbdare, venerabile d-le prezident ! Ciasurile sunt inain-
tate. Sunt �i all! oratori Inscri�i sA vorbeascA...
TOTI DIN GRUP.
AI Al Al (rumoare).
FARFURID1..
Dati-mi voe...
www.dacoromanica.ro

63. 64
TRAH AN A CHI (cAtre Farfuridi cu dulceatA, ridic�ndu se
peste masA cAtre tribunA).
Stimabile... eu gAndesc cl nu ar fi rAu sA sArim la 48...
CATA VEN CU (strig�nd).
Mai bine la 64...
POPESCU, IONESCU (si toti din vezi manuscris).
Dal da! la 64...
TRAHANACHE (ridic�ndu-se ca si cum ar consult� adunarea)
AdicA.... la plebicist ?
T T I.
Da, la plebicist (sgomot).
FARFURIDI (introandu-se cu spatele spre adunare i cu
fata la prezident).
voe, domnule prezident ; mi-ati acordat cuv�ntul
imi pare cA un prezident odata ce acorda cuv�ntul...
TRAHANACHE (scul�ndu-se si pundnd, peste masA, m�nele
pe umerii lui Farfuridi, mdngdetor).
DacA mA iubesti, stimabile,fA-rni hatdrul.... sA trecem la
plebiscit... dorinta adunArii 1...
FARFURID
Dar, domnule prezident...
TR A H A N.A C H I (si mai rugator).
SA trecem la plebicist (II Intoarce binisor de umeri cu
fata spre adunare).
T 0 1 1 (cu putere).
Da! la plebicist! la plebicist !
F A RFUD URI (soarbe odatA si cu aerul resignat).
Ce zicem dar ? La 1864 vine, mA'ntelegi, ocaziunea sA se
pronunte poporu printeun plebicist... SA vedem Ind mai Inain-
te... sA ne dam seama bine de ce va sA de ce este un
plebicist
zica...
Da)i-mi
I
www.dacoromanica.ro

64. 65
IONESCU.
$tim _ce este plebicistul Mersi de explicatie !
T.,0 T
Nu trebue (rumoare).
FARFURIDI (cAtre IntrerupAtori).
Dati-mi voe ! (cAtre Trahanache) Domnule prezident !...
TRAHANACHE (clopotel).
Stimabili, onorabili, rog:nu intrerupeti pe orator, (foarte
afabil) facti tdcere; sunt chestiuni arzatoare la ordinea ave-
Ii putintica rAbdare (cAtre Farfuridi). Aveti cuv�ntul stimabile,
datl-i Inainte!
FARFURIDI (lu�nd v�ne.
C�nd zicem dar 64, zicern plebiscit, c�nd zicem plebiscit,
zicem 64... Stim, oricine dintre noi stie ce este 64, s� vedem ce
este plebiscitul... (cu tArie incepAnd fraza) Plebiscitul !...
CATAVENCU.
Ad nu o vorba de plebiscit...
FARFURIDI.
Dati-mi voe ; (discut�nd cu Calavencu) mi se pare cA atu-
nci and zicem 64... (cu energicd convingere) si sA nu cautati a
Incerca macar sA mA combateti; vA voi dovedi cu dAte istorice
CA toate popoarele. ii au 64 al lor...
CATAVENCU.
Dati-mi voe nu e vorba de 64 (rumoare aprobativA pentru
Catavencu).
FARFURIDI.
Dati-mi voe... (Toate cobochiile i intreruperile se fac avo-
cAteste si cu mult� vioiciune si cu tonul intepat i volubil) Dom-
nule prezident !...
TRAHANACHE (clopolelul).
Stimabile, onorabile, faceti tAcere.., avem chestiuni arzAtoare.
1
explicatie...
zilii :
I
www.dacoromanica.ro

65. 66
CATAVENCU (rldicandu-se In capul bAncii).
Cum, domnule prezident ? De uncle, pAnd unde 64 chestie
arzAtoare la ordinea zilei ? Dacd nu md'nsel, im i pare cd suntein
In anul de gratie 1883... Ce are a face ?... Chemati pe onorabi-
lul orator la chestiune...
TRAHANACHE (ridicandu-se iar peste mash i atingandu -1 pe
umAr pe Farfuridi).
Stimabile... (afabi I si rugAtor). Sa ldsdm plt biscitul, dacd
md iubesti ; sd trecem la chestiune.
FARFURIDI (obosit de intreruperi, intorcandu-se cu fata spre
Trahanache cu spatele la adunare).
Domnule prezident, ati binevoit a-mi acorda cuvantnl... Eu
cred cd ar trebui...
CATAVENCU (strigand).
Nu trebue, onorabile !
TOTI DIN GRUP.
Nu, nu trebue
TRAHANACHE (punand manele peste rnasd, pe umerii lui Far-
furidi i foarte dulce),
MA. rog, dacd md iubesti, fd-ml hatarul... dorinta adundrii,
stimabile... (11 intoarce de umeri binisor, cu fata spre adunare).
TOTI.
Da ! la chestiune 1 la chestiune !
FARFURIDI (foarte obosit, soarbe si se resigneazd).
Ajungem dar la chestiunea Reviziunii Consiitutiunii. Legit
Electorate...
TOTE (cu satisfactie)
A asa da
TRAHANACHE (asemenea).
A (clopotel) Ei ! acu aveti putinticd rAbdare... (cAtre Farfu-
ridi). Scurt, stimabile, scurt dacA Ind iubesti: dorinta adundrii.
1
i
I
www.dacoromanica.ro

66. 67
FARFURIDI (asudd, bea si se sterge mereu cu basMaua)
MA rog, dati-mi voe ! 5titi care e opinia mea in prIvinta
revizuirii?
TOATA SALA.
Nu!.. SA vedebni.. Spune!.
CATAVENCU (batjocorltor)
5� vedem opinia lui Farfuridi (Trahan�che clopoteste)
FARFURIDI (asudA mereu si se emotioneazA pe vAzute).
Opinia mea este aceasta: e vorba de revizuire, da?
TOTI (puternic).
Dal Da!
FARFURIDI (emotionat si asudand).
Atuunci, iatA ce zic eu, si impreunA cu mine (incepe sa se
inece) trebue sA ZicA toti aceia cari nu vor sA cazd la extremi-
tate, (se ineacA mereu) adicA vreau sA zic, da, ca sA fie mode-
rati... adicA nu exageratiuni !... inteo chestiune politica si care,
dela care atarnA, viitorul, prezentul i trecutul sA fie ori
prea-prea ori foarte-foarte... (se incurcA. asudA I inghite) Meat
vine aci ocazia sA intrebAm pentru ce ?... da... pentru ce... DacA
Europa... sA fie cu ochii atintiti asupra noastrA, dacA mA pot pro-
nunta astfel, care lovesc sotietatea, adicA fiindcA din cauza sgu-
duirilor... si idei subversive... (asudA si se ratAceste din ce in ce)
mA intelegi mai in sfarsit, pentru care in orice ocaziuni so-
lemne a dat probe de tact... vreau sA zic intr'o privinta, popo-
rul, natiunea, Romania... (cu tArie). tara in sfarsit... cu bun simt,
pentru ca Europa cu un moment mai inainte sa. vie si sa. recu-
noascA, dela care putem zice depandA... (se incurcA si asudA mai
tare) precumdati-mi voe(se sterge), precum la 21, dati-mi
voe (se sterge) la 48, la 34, la 54, la 64, la 74 asemenea si la
84, si la 94, si etetera intru cat ne priveste... pentru ca sA dAm
e.xemplul chiar surorilor noastre de ginte latine insA 1 (foarte astP.
tArii...
�i
..
www.dacoromanica.ro

67. 68
dat, se Verge, bea, iar se �terge �i sufld foarte greu. Traha-
nache a urmdrit cu mana tactui sacatelor oratorice ale lui Farfu-
ridi. Bravo �i aplauze in fund, conduse de Branzovenescu ; rdsete
si sasdituri In grupul lui Catavencu. Clopotelul lui Trahanache de
abia se mai aude. Dupd ce s'a mai oprit sgomotul, cu multd
aprindere). Dati-mi voe ! Termin IndatA ! Mai am cloud vorbe de
zis (sgomotul tace) Iatd dar opinia mea (in suprem� luptd cu ob-
seala care-I birue). Din cloud una, dati-mi voe: ori s� se revi-
zuiascd, primesc ! dar sd nu se schimbe nimica ; ori sd nu se re-
vizuiascd, primesc ; dAr atunci sa se schimbe pe ici pe colo, �i
anume in punctele... esentiale... Din aceast� dilem� nn puteti
ieV... Am zis !
(Aplauze in fund, sdsdituri in fata. Far furidi coboard sdro-
bit, �tergdndu- se de sudoare, �i merge in fund. Brdnzovenescu
i alti alegdtori Il intimpind i-i strdng m�na.
1. L. Caragiale
din O scrisoare pierdute.
www.dacoromanica.ro

68. o
4CZ
e)
ev
www.dacoromanica.ro

69. I.
FrunzA verde de pelin,
Ce eti, cucule hain,
De canti vara'n iumAtate,
$' apoi sbori in altA parte?
Cuculet, pasAre surA!
Seca-ti-ar limba din gurA,
C�nticul sd nu-ti mai zici,
Nici sA mai colinzi pe-aici.
Vara vii, vara te duci
C�nd Is dragostele dulci.
CantA-rni mie incA-o datA,
CA mi-e mintea tulburatA.
C�ntA'n dreapta mea cu foc,
SA am parte de noroc.
C�ntA'n fata mea cu drag,
CA ti-oi da frunzA de fag,
SA nu mai fii tot pribeag.
* *
Bade, trandafir frumos !
Vrut-ai sA te-arati duios,
Dar te-ai arAtat ghimp3s
Si din minte nu m'ai scos.
Vai ! lelitA din cel sat !
Ce-ai cerut �i nu ti-am dat?
Cerut-ai faguri de rniere,
II-
www.dacoromanica.ro

70. 72
Eu ti-am dat buzele mete.
Cerut-al o viorea,
Ti-am adus inima mea.
DacA .vrei dragoste-aprinsA,
Add-mi gura neatinsA,
Si o inimA fecioarl
Ca apa dela izvoare.
** *
III.
FrunzA verde de ov As
FloricicA de pe es I
Te-am indr�git de pe mers,
CA ti-e mersul legAnat,
La inimA ma secat !
FloricicA, floare-albastrA,
RAsAritd 'n calea noastrA
NAltiparA, subtirea,
Tocmai de potriva mea,
CArAu0 te-ar cAlca,
Te-or cAlca i te-or strica,
La inimA m'or seca!
FloricicA, floricea,
Vino pe inima mea,
UngA mine s� 'nfloreVi,
De pas rAu sA te fere0,
Sufletul sl-mi rAcoreVi !
www.dacoromanica.ro

71. M I O
Pe-un picior de plaiu,
Pe-o gurA de raiu,
lata vin in cale,
Se scobor in vale,
Trei turme de miel
Cu trei ciobanel.
Unu'i Moldovan
Unu'i Ungurean
51 unu'i Vrancean.
lar cel ungurean
$i cu cel vrancean
MAri, se vorbirl,
El se sfatuirA
Pe la-apus de soare
Ca sA mi-1 omoire
Pe cel Moldovan
CA'i mare ortoman,
S'are oi mai multe
M�ndre si cornute,
5i cai invAtati
$i dui mai barbati!..
Dar cea MioritA
Cu !Ana plAvill
De trei zile 'ncoace
Gura nu-i mai tace,
larba nu-i mai place.
Miorita lae,
Lae, bucAlae,,
De trei zile 'ncoace
Gura nu-ti mai tace!
R I T A.
Ori iarba nu-li place,
OH esti bolnAvioarA
DrAgutA MioarA?
DrAgutule bace!
DA-ti oile 'ncoace
La negru ZAvoi,
CA-i iarbA de noi
$i umbrA de voi.
StApane, stApane,
Iti chiama s'un cane
Cel mai barbAtesc
$i cel mai frAtesc,
CA l'apus de soare
Vreau sA mi te-omoare
Baciul Ungurean
Si cu cel Vrancean!
OitA barsanA,
De esti nAzdrAvanA
$i de-a fi sA mor
In camp de mohor,
SA spui lui Vrancean
5i lui Ungurean
Ca sA mA ingroape
Aici pe aproape
In strunga de oi,
SA fiu tot cu voi;
In dosul stanii
SA-mi aud canii.
Aste sA le spui,
lar la cap s A-mi pul
www.dacoromanica.ro

72. Fluera� de fag,
Mu lt zlce cu drag
Flueras de os,
Mu lt zice duios !
Flueras de soc,
Mult zice cu foc !
VAntul cAnd a bate
Prin elea rAzbate
S'olle s'or strAnge
Pe mine m'or plAnge !
Cu !Achill de sAnge !
lar tu de omor
SA nu le spui lor.
SA le spui curat
CA m'am insurat
Cu-o mAndrA CrAiasA,
A lumei mireasA ;
CA la nunta mea
A cAzut o stea ;
Soarele si luna
Mi-au tinut cununa,
Brazi si pAltinasi
I-am avut nuntasi,
Preoti, muntii mari,
PAsAri lAutari,
Pasarele mii,
Si stele fAclii !
lar dacA-i zAri
Dacd-i intAlni
Maicuta bAtrAnd
Cu brAul de lAnA,
Din ochi l�crarnAnd,
74
Pe cAmpi alergAnd,
De toti intrebAnd
Si la toti zicAnd :
Cine-au cunoscut
Cine mi-au vAzut
MAndru ciobAnel
Tras printr'un inel ?
Fetisoara lui ;
Spuma laptelui ;
MustActova lui
Spicul grAului ;
Perisorul lui
Pana corbului
Ochisorii lui
Mura cAmpului !
Tu, Mioara mea,
Sa te'nduri de ea
Sri spune curat
CA m'am insurat
Cu-o fatA de Craiu
Pe-o gurA de raiu
lar la cea maicuta
SA nu spui, drAguta,
CA la nunta mea
A cAzut o stea,
C'am avut nuntasi
Brazi si pAltinasi,
Preoti, muntii mari,
PAsAri, lAutari,
PAsArele mii
SI stele fdclii !
Poiezii populare
din colectia V. Alexandri.
www.dacoromanica.ro

73. RODICA.
PurtAnd cofita cu apd rece
Pe ai sdj umeri albi rotunjiori,
Juna Rodicd voioasd trece
Pe MITA junii semAndtori.
Ei cu grAbire ii sar In cale
ZicAnd : Rodicd, floare de crin
ln plin sAli meargd vrerile tale,
Precum, tu dragd, ne ie0 cu plin !
S'ajungi mireasA, s'ajungi crdiasd l
Calea sd-ti fie numai cu flori,
Si casa casd, �i masa masd
Si sdnul leagan de pruncu�ori"!
Cu grdu de aur ei o presard,
Apoi cofita Intreagd-o beau;
Copila rdde �i 'n cale-i sboard,
ScuturAnd grdul din pdrul sdu.
V. Alexandri.
www.dacoromanica.ro

74. NUCUL.
Acela loc iubit umbreVi
51-un colt de cer Intreg cuprinzi
Nue falnic, strajd din pove0i,
D'asupra easel pArintegt1
Aceleqi crengi Intinzi...
De veacuri fruntea nu ti-o temi,
Tii piept cand vin furtuni naval
0 de-ai putea sl mai rechemi
La poala ta i-acele vremi
De trai patriarhal 1
Acel irag de mandre veri
De cari mi-aduc aminte-abia
Asemenl unor dragi parer!
Ce-au legAnat In mangaeri
Copildria mea ...
0 de-ai putea sA mai aduni
Alaiul de copii vioi
Ce'n hold, se'nvarteau nebuni
51 toamna fAureau cununi
Din veVedele-ti foi !
Dar unde-s brudnicil copii
Si unde-s rasetele lor ? ...
Potecile-au rams pustii
Si-i napAdit de b�larii
Pustiul din pridvor....
-
www.dacoromanica.ro

75. 77
De mult s'au risipit i-acei
Batrani ce'n umbra 11-au st�tut
La sfaturi cu parintii mei
Si frunza ce-o calcara el
Tarana s'a Mut I
$trajer maret, mai ii-aminteVi ?. .. .
Tu singur, Inca nemnfrant,
De-a mar de ani adaposte�ti
Ruina casei parinteVi
Pe care azi o cant 1
$t. Iosif.
TOAMNA.
VAI de bruma argintie
Mi-a podobit gradina,
Firelor de l�maita
Li se usca radacina.
Peste creOet de dumbrava
Norli suri, iqi poarta plumbul,
Cu podoaba sdrentuita
Tremura pe camp porumbul.
$i cum dela Miaza-Noapte
Vine vantul WA milk
De pe varful qurii noastre
Zmulge 'nzbor cate-o �indrilA.
www.dacoromanica.ro

76. 78
De vifornita pAganA
Se 'ndoesc nucii, bAtranii,
Plangeun pui de ciocArlie
Sus pe cumpAna f�ntanii.
It ascult i simt supt gene
Cum o lacrimA-mi Thvie
Ni s'asamAnA povestea,
Pui golas de ciocarlie.
PLUGARII.
La voi aleargA totdeauna
Truditu-mi suflet sA se 'nchine :
Voi singuri strAjuiti altarul
NAdejdii noastre de mai bine.
Al vostru-i plansul strunei mele :
Crestini ce n'aveti sArbAtoare,
Voi cei mai buni copii ai firii,
Urziti din lacrirni si sudoare.
Cu mila-i nesfArsitA, cerul,
Clipirii voastre 'nduiosate,
I-a dat cea mai curatA razA
Din sf�nta lui seninAtate.
El v'a dat suflet sA tresarA
Si inimA sa se 'nfioare,
De glasul frunzelor din codru,
De sopot tainic de izvoare.
In coapsa grAitoarei
De vreme plugul vostru arA :
miri�ti,
www.dacoromanica.ro

77. 79
E primdvard pe campie
$i'n ochiul vostru-i primAvard.
Bland tainile vi le desface
Din sanu-i milostiva glie,
Cdci toatd floarea vd cunoaste
$i t oatd frunza ei v�
Purtati cu bratele-arnandoud
A muncii rodni cd povoard,
Supt strAlucirea 'nlAcrimatd
A diminetelor de yard.
Si nimeni truda nu v'alind,
Doar bunul cerului pArinte,
De sus, pe frunte vd aseazd
Cununa razelor .lui sfinte.
A voastrd-i jalea cea mai mare,
A voastrd-i truda cea mai sfantd,
StApanul vitreg v� loveVe,
Cand cerul bine vd cuvantd.
Dar dacd 'n schimbul panii voastre,
Piticul vd plAte�te fiere,
IndurAtor v'ascultd Domnul
$i vd trimite mangaiere.
and doarme plugul pe rotile,
In pacea serilor de toamnd,
La voi coboard Cosanzeana,
A visurilor noastrd Doamnd.
Vin crai cu argintate coifuri
$i'n aur zanele Mae:
Atata strAlucire 'ncape
In bietul bordeiq de paie.
Frati buni ai frunzelor din codru,
Copii ai mandrel bolti albastre,
stir.
www.dacoromanica.ro

78. 80
Sfintiti cu roua suferintei
Tarana plaiurilor noastre l
Din casa voastra, unde 'n *umbra
Plang doinele si rade bora,
Va straluci odata vremii
Norocul nostru-al tuturora.
A mea e lacrima ce'n tremur
Prin sita genelor se frange,
Al mieu e cantul ce'n pustie
Neputincoasa jale-si plange.
Ci'n pacea obidirii voastre,
Ca 'ntr'un Intins adanc de mare,'
TrAeste 'nfricosatul vifor
Al vremilor rasbunatoare.
Octavian Goga
din Pueziia.
www.dacoromanica.ro

79. NUMAI UNA!
Pe umeri pletele-i curg rki
Ml Adie ca un spic de grdu,
Cu �ortul negru prins in brAu
0 pierd din ochcde dragd.
$i and o vAd, IngAlbinesc;
Si and n'o vdd, md 'nbolnAvesc,
Iar and merg allii de-o petesc,
Vin popi de Ind desleagd.
La vorbd 'n drum trei ceasuri trec
Ea pleacd, eu md fac cd plec,
Dar stau acolo petrec
Cu ochii ct e zarea.
Aa curn e sdracd ea,
AN vrea s'o tiu nevasta mea,
Dar oameni Ili din lumea rea
Imi tot Inchid cdrarea.
$i ate vorbe-mi aud eu!
Toti fratii md vorbesc de rdu,
Si tata-i supArat mereu,
Iar mama la icoane,
MAtAnii bate, tine post ;
MA blastemd: "De n'ai fi fost !
E�ti un netot I Ti-e capul prost
Si-ti faci de cap, Ioane"
www.dacoromanica.ro

80. 82
Iml fac de cap? Dar las' sA-mi fac 1
Cu traiul ett, am sA mA 'mpac
Si eu am sA trAesc sarac,
Muncind bAtut de rele!
La frati eu nu cer ajutor,
CA n'am ajuns la mita lor
Si fac ce vreau! Si n'am sA mor
De grija sortii mete !
MA'ngroapA fratii mei de viu !
Legat de Oita, eu sa stiu
CA am urAtei drag sA-i fiu ?
SA pot, ce nu se poate ?
Dar cu pAmAntul ce sA faci ?
$i ce folos de boi si vaci?
Nevasta dacA nu ti-o placi,
Le dai in trasnet toate!
Ori este om de sila cui
SA-mi placA tot ce-i place lui !
Asa om nici VIAdica nu-i
$i nu-i nici linpAratul !
SA-mi cAnte lumea ate vrea
Mi-e dragA una si-i a mea :
Deal sA mA desbar de ea
Mai bine-aprind tot satul!
www.dacoromanica.ro

81. RECRUTUL.
Eu o las in seama ta
Am sA plec! $i par'cA-mi moare
Inima, se rupe'n mine!
Nu de voi, tu stii de clue!
St mA doare,
De-asi tipa.
Omul fArA de horoc
Tot cu rAul se'ntAlneste
Tu-mi esti frate dintr'o mamA,
MA iubesti! Ti-o las in seamA,
Mi-o pAzeste ca de foc!
Vei vedea-o pe la hori.
SA n'o Iasi la vino'ncoace
StAi cu ea, ce stii tu-i spune,
Dar cu capul mi te puue
SA n'o joace alti feciori.
Tu s'o joci, dar mai asa!
Linistit cum joci pe-o sorA,
SA n'o str�ngi prea mult la tine
CA ea, biata de rusine
Mai mult horA n'ar juca.
Tu o vezi si n'o'nteIegi :
De-o cupr.nzi ea, stie una:
MoartA'n brate V se lasA,
Dar de ciudA plange-acasA,
Pl�nge'ntruna
Zile'ntregi.
www.dacoromanica.ro

82. 84
Ca lea ei sA n'o colinzi
De-i vedea-o la fantanA,
TreCi si las'o'n bunA pace,
Nu glumi, ca ei place.
Nici de mand
SA n'o prinzi I
Ea va zice tot ce vrei ;
0 desmierzi si nu te vede,
0 sAruli si-i pare bine.
Ah, dar crede-mA pe mine
Si nu-i crede vorba ei 1
Ce folos al tu, c'o strangi ?
Simti tu, cA pe ea o doare ?
Vezi I nici eu n'o string de fricA:
Ea-i atat de subtiricA,
Ca pe-o floare
Poti s'o frangi.
Dac'o fi pe drum, tu treci ;
Zi, ca esti grabit, lasA,
SA n'asculti orice salt spue,
Si-un end rdu sA nu te pue
PAn'acasA s'o petreci.
Nu stii cat II faci de rAu I
MAsa-i rea si nu o crede
5i-o primeste de pe-afarA
Cu bAt�i i cu ocarA,
Cat ce-o vede
C'un flAcAu I
Dar te uitA sA tii ce-i
Pe la casa lor I De iese,
nu-i
�i-o
www.dacoromanica.ro

83. 85
Oni de intrA oarecine !
Tu sA qtii pe cel ce vine
Mai adesea pe la ei 1
Ea, cu pArul gAlbior,
NaltA, zugrAvitA 'ntreagA.
C�nd ki mlAdie trup�o.rul 1
A ursit-o 'n fa�e doru1
De-a fi dragA
Tuturor !
De-i vedea pe cineva
Pe la ei, In fapt desearA,
Prinde-1 intr'adins ca 'n glumA ;
FrAnge-i gAtul qi-1 zugrumA,
Ca pe-o fearA
Nu-I cruta !
$1-apoi las sA fie-al meu
De-i pAcat; la judecatA
Eu voi merge pentru tine !
Eu dau sama! $i pe mine
SA mA batA
Dumnezeu!
PoartA-grija! Tot a mea
S'o gAsesc, tot dor sA-mi poarte !
Dar de nu-i pAzi-o bine,
Ti-ai gAsit du�man In mine,
CA fac moarte
Pentru ea !
Gh. Co�buc 1866.
din Balade qi Idile".
www.dacoromanica.ro

84. S'A STINS VIATA.
S'a stins viata falnicei Venetii
N'auzi cantari, nu vezi lumini de baluri;
Pe sari de marmura, prin vechi portaluri
Patrunde luna inalbind paretii.
Okeanos se plange pe canaluri,
El nurna'n veci e'n floarea tineretii,
Miresei dulci i-ar da suflarea
Izbeste'n ziduri vechi, sunand din valuri.
Ca'n tintirim tacere e'n cetate.
Preot Minas din a vechimei zile,
San-Marc, sinistru, miezul noptii hate.
Cu glas adanc, cu graiul de Sibile,
Rosteste lin in clipe cadrntate:
.Nu 'nvie mortiie'n zadar, copile !"
* *
CAND INSUSI GLASUL.
Cand insusi glasul gandurilor tace,
Ma'ngana. cantul unei dulci evlavii,
Atunci te chem; chemarea-mi asculta-vei?
Din neguri reci plutind te vei desface ?
Puterea noptii bland insenina-vei
Cu ochii mari i purtatori de pace?
*
www.dacoromanica.ro