Peripetiile lui nastratin hogea

PtRIPrlrrLr rtlr
NASIRAIIN l{OI, IA
; t0utjrA
INIILIPTIUNIA
6rNrMrr
Nastratin Hogea a fost un invi{itor qi un cleric musul-
man stiutor de carte, care a rimas faimos prin scurte poves-
tiri satirice. in aceste scurte povestiri cu tXIc, el incurajeazd
cinstea gi adevirul in defavoarea minciunii si a nedrepti{ii,
indiferent de clasa sociali din care provin oamenii. Nastra-
tin are intotdeauna rispunsul pregitit, di dovadi de istefi-
me gi de infelepciune, imbini umorul gi corectitudinea.
De-a lungul generaliilor, noi gi noi povestiri au fost adi-
ugate, altele au fost modificate, iar personajul qi povegtile sale
s-au rispAndit gi in alte regiuni. Dintre miile de povestiri de
astizi, nu se poate spune care sunt originale si care au fost
adiugate ulterior. Temele povestirilor au devenit o parte a
folclorului multor popoare gi exprimi imaginafia colectiv[ a
mai multor culturi. Desi numeroase povestiri il ilustreazi pe
Nastratin in satul sau in orasul siu natal, ele fac referire Ia
concepte atemporale. Acestea infiliseazi un tip de inielep-
ciune populari viguroasi: care triumft in fa{a tuturor incer-
cirilor gi nedreptililor la care sunt supugi oamenii.
Mihai Cernitescu
ll[llulffiuillttrdll
IDITUIA
tl L[A LD

PERIPETIILE LUI NASTRAIIN HOGEA

Peripetiile lui Nastratin Hogea / traC.:
Nikoubakht ; pref: Mihai Cernitescu. -
ISBN 978-973-111-637 -2
L Cernd,tescu, Mihai (trad. ; pref)
II. Nikoubakht, Naser (trad.)
821.512.161 7=135.1
398.2(550) Nastratin Hogea
Mihai Cernitescu, Naser
Bucureqti : Herald, 2019
Tanz va sukhtabi Mullah Nasr aI Din,
ed. Omran Salohi Nakhestin, Teheran, 2000
Mollah Nasr al Din, Pool, Teheran, 2013.
PTRIPITIILI LUi,
NAITRATIN HOt,IA
Traducere din limba persanl si note:
MII-IAI CERNATESCU
NASER NIKOUBAKHT
EDITURA ff$ Hrnar-o
Bucuresti

Redactor:
Ioana Socolescu
4ziune graficd:
Diana $erbanescu
Corector:
Marian Sdndulache
Pentru noutAti si comenzi
vizitali site ul nostru:
www edituraherald ro
sau contactali-ne la:
office@edituraherald.ro
OP.10 - CP.33 Sect. II Bucureqti
Te1: 021.319.40.6O 021..319.40.61
F ax: 021.319.40.59, 021319.40.60
Mob: 0744.888.388, 07 7 1.664.320
Toate drepturile rezervate. Nicio parte a acestei carti nu poate
fi reprodusd sau transmisa sub nicio formi gi prin niciun mU-
ldc, electronic sau mecanic, inclusiv fotocopiere, inregistrare
sau prin orice sistem de stocare a informatiei, fdrd permisiunea
editorului. Editie in limba romdnd publicatd de Editura Herald.
Copy.r'ight @ 2017
Prefafa
Nastratin Hogeal este un personaj satiric prezent in
cultura populara din Balcani pAnd in China, din Caucaz
pdnd in Arabia. Se apreciaza ca a trdit aproximativ in seco-
lul al XIII-lea, in timpul dinastiei Selgiucizilo4 in Orientul
Mijlociu. Mai multe popoare din acest vast teritoriu geo-
grafic isi atribuie paternitatea acestui personaj2; in multe
tdri se gasesc morminte in care se presupune cA este
ingropat Nastratin Hogea si unde se fac periodic peleri
naje gi se organizeazi evenimente comemorative.
Nastratin Hogea a fost un invltdtor si un cleric musul-
man stiutor de carte, care a rdmas faimos prin scurte
povestiri satirice. in aceste scurte povestiri cu tdlc, el
incurajeazd cinstea ;i adevirul in defavoarea minciunii si
a nedreptdtii, indiferent de clasa sociald din care provin
1
Traducerea in limba romdnd a numelui arab Nasr al-Din este ,yicto-
ria credin!ei". Degi in limba persand numele personajului este Mullah
Nasr al-Din, am folosit forma turceascdr - ,,Nastratin Hogea" - pentru
cdL le este mult mai familiard cititorilor rom6,ni. CuvAntul ,,hogea"
aparline limbii turce, este un substantiv articulat 9i se traduce in
romdni prin ,,cleric" sau ,,popi" musulman, exact cum in limba
arabd gi in persand avem termenul mullah.
'? Iranienii se numdri gi ei printre cei care revendicd paternitatea
lui Nastratin Hogea. in acest sens, istoricui iranian contemporan
Khosro Motazad duce o adeviratd campanie de conqtientizare in
rAndul opiniei publice.
-t
rl$
.t&
l.
"d!,
A.
#
M
FN

l
s
e
al
!J
s.
L
U
ar
0
0
AJ
t:I
d
i]
F
R
5
:=
U
.$LU
o*
a
0
0
0
0
0
0
0
,4
h
oamenii. Nastratin are intotdeauna rdspunsul pregatit, dd
dovadd de istetime si de intelepciune, imbind umorul si
corectitudinea.
De-a lungul generatiilo4 noi si noi povestiri au fost
adaugate, altele au fost modificate, iar personajul si poves-
tile sale s-au raspAndit si in alte regiuni. Dintre miile de
povestiri de astazi, nu se poate spune care sunt originale
si care au fost adiugate ulterior, Temele povestirilor au
devenit o parte a folclorului multor popoare si exprirna
imaginatia colectivd a mai multor culturi. Desi numeroase
povestiri il ilustreazi pe Nastratin in satul sau in orasul
sau natal, ele fac referire la concepte atemporale. Acestea
infdtiseazd un tip de intelepciune populard viguroasd care
triumfd in fata tuturor incercdrilor si nedreptdtilor la care
sunt supusi oamenii.
Personajul Nastratin Hogea si povestirile sale sunt
reprezentative pentru curentul sufi din religia islamicS,
un curent care sustine apropierea de Durnnezeu mai
degrabl prin dragoste decAt prin dogma, asa cum pro,
moveaza clerul. Dervisii sufi foloseau frecvent acest gen
de povestiri, uneori acestea avAnd mai muite sensuri,
urmarind sa dezvdluie fiecdrui ascultdto4 in functie de
dezvoltarea sa spirituala, un anumit sens. Asa cum spu-
nea Idries Shah, in Calea sufitd: ,,Aceastd prezentare cu
mai multe sensuri pentru mai multe intelesuri nu le este
familiara multora, majoritatea preferi ca o poveste sa
aibd un singur inteles".
O alta caracteristicd a povestirilor despre Nastratin
Hogea, care le plaseazd in zona sufi a religiei si a cul-
turii islamice, este diferenta adusd de rationamentul si
de obiectivitatea procesuiui gAndirii, intAinite la finalul
povestirii. Cititorul este tentat sd ajunga la un alt rezul-
tat, instinctiv, de multe ori foarte diferit de cel la care
ajunge Nastratin. Rezultatul neasteptat si alternativa
umoristicl pentru conventional imprumutd personajului
o nuanld sufi unic5.
in zilele noastre, povestirile lui Nastratin sunt rds-
pAndite in numeroase regiuni si au fost traduse in multe
limbi. Unele regiuni si-au dezvoltat independent un per-
sonaj similar cu cel al lui Nastratin, iar povestirile au
devenit o parte a unui ansamblu mai larg. in multe regi-
uni, Nastratin reprezintd o figuri cultural importantd,
iar citatele sau trimiterile la operele sale sunt foarte
prezente in viata de zi cu zi. Din moment ce existd mii
de povestiri despre Nastratin Hogea, se poate gdsi una
pentru aproape orice circumstanfd. Nastratin apare ade-
sea ca un personaj cu un umor ciudat, in folclorul mai
multor culturi: turcd, persand, arabh, pa;tund, azer,
urdu, sArbd, italiani, hindusd, greacd, bulgard, bosniac5,
bengalezd, albanezd si romAnd.
in cultura romAneascd, Nastratin Hogea a intrat in fol-
clor ca urmare a vecindtdtii de secole cu Imperiul Oto-
man. Prima variantd cultd a fost intocmitd de Anton Pann,
care la jumdtatea secolului al XIX-lea a transpus in versuri
tdlcul si farmecul personajului. Fragmente din Ndzdrd-
vdniile lui Nastratin Hogea au fost republicate in multe
rAnduri si sunt recitite si astazi, la mai mult de un secol
si jumdtate de la aparitie. in 1961, a urmat scurta tradu-
cere din limba turcl apartinind Vioricii Dinescu. Desi de
import, Nastratin Hogea a ajuns un personaj al culturii
romdnesti: el este prezent in poezie, in muzicd, in film, in
teatrul radiofonic si in glumele romdnilor,

Cartea de fald este o culegere de povestiri despre Nas-
tratin Hogea, culese, traduse si interpretate din folclorul
iranian. Asemenea basmelor persane traduse de profeso-
rul 4orel Bageacul, aducem o contributie la imbogiti-
rea culturii romdnesti, considerAnd cd, prin cunoastere,
sprijinim prietenia si respectul reciproc dintre popoarele
noastre.
Mihai Cerndtescu
1
Pad$ahul ;i vizirul, basme persane, trad. prof. Viorel Bageacu, Edi-
tura Minerva, Bucuresti, 1971.
$
Notd asupra
q
traducerii
Pentru a traduce bine si corect un text literar din
limba persani in limba romdnd, traducitorul trebuie atdt
sd cunoasca foarte bine cele doua limbi, cAt si sd detind
informatii bogate de culturd generald din cele doud cul'
turi. Sarcina este foarte dificild si numai o mAnd de romAni
au reusit aceastd performantd de-a lungul anilor
Cunoasterea limbilor de traducere este de la sine inte-
leasa; exemplific pe scurt numai necesitatea cunoasterii
culturale reciproce, cu toate aspectele ei: istoric, geogra-
fic, social, religios etc. Un exemplu grditor este expresia
simpla,,O zi frumoasd" Qn persana,yek ruze zibo), expre-
sie care induce traducdtorului romAn ideea unei zile inso-
rite, calde, fdrd precipitatii sau vdnt. Dar iranienii vorbesc
despre tara lor - care are in medie 300 de zile insorite pe
an -, cu putine cursuri de apd dulce si precipitatii sarace.
O treime din Iran este nelocuibil din cauza lipsei apei pota-
bile, iar in estul tarii s-a inregistrat recordul mondial de
70,7 grade Celsius. Pentru iranieni, yek ruze zibo este o zi
racoroasd, in care, chiar dacd nu ploud, macar adie vAntul si
norii protejeazA pdmAntul de arsita soarelui.
Un alt exemplu tine de cunoasterea societitii medi-
evale persane si l-am intAlnit chiar in prima povestirel,
1 Este qi motivul pentru care aceastd pdtanie apare prima in
culegerea de fa!i..
-D
JR
3
B:
a)
so
ii
P
tl
=
5
!J
ii-AJ
s.
L
U
ar
@
B
0
8
0
0
0
0

atunci cAnd nevasta il trimite pe Nastratin Hogea la tArg
sa-i cumpere henna si ndmol. Cunosteam folosirea extrac-
tului plantei de henna atAt in scop medicinal, cdt si in
scop estetic, cdci l-am intAlnit personal, din Turcia pAnd
in India. Nu intelegeam insd de ce ar vrea s5-i cumpere
ndmol si, chiar dacd banuiam un scop asemindtor folo-
sirii extractului plantei de henna, nu eram sigur Aici (ca
si in alte situatii similare) am primit sprijinul domnului
profesor Naser Nikoubakht, autor si cercetdtor valoros al
literaturii persane. Domnia Sa m-a ajutat sd inteleg exact
sensul textului original persan, pentru ca apoi si il pot
traduce corect pentru cititorul romAn.
Dragd cititorule, sper sd-ti placl aceasta pagina din
folclorul persan iranian, sd iti aduci un zdmbet, si le spui
prietenilor o glumd intAlniti aici. Poate cd unele dintre
aceste povestiri iti vor pdrea seci si fdrd gust; primeste
sfatul nostru de a reciti povestea cu pricina, cdci ti-am
ldsat satisfactia de a sparge nuca si de a mAnca miezul
dulce pe care il ascunde. Iar dacd aceste povestioare -
unele mai nostime, altele mai triste - iti vor trezi curi-
ozitatea si dorinta de a afla mai muite despre frumoasa
culturd persand, considerdm ca am reusit in demersul
nostru de a imbogdti cultura noastra romAneascd, acesta
fiind si scopul traducerii de fafi.
.s "&
H: :lN.
l}r cirue srlr11?
Nastratin Hogea avea o oaie bhtrAna care nu ii mai
folosea la nimic, minca mAncarea degeaba. intr-o zi,
nevasta i-a spus:
- Mai Nastratin, du oaia bdtrAna la tdrg si in locul ei
sd-mi aduci zahbr, sare, ceai, henna, sdpun si namolt.
Un trecator a auz.it intelegerea lor si s-a gAndit sd pro-
fite. A pornit spre tdrg, pe urmele lui Nastratin. Dupa o
bucatd de drum, Hogea s-a oprit sd se odihneasca; si-a
Iegat de mdnd sfoara cu care legase oaia ;i s-a intins ca sa
tragd un pui de somn. Cum a adormit Hogea, barbatui a
dezlegat sfoara oii si a legat-o de mAna lui, apoi s-a culcat
si el aldturi. CAnd s-a trezit, Nastratin avAzut cd lAnga el
dormea un barbat, cu oaia legatd de m6n5. Si,a spus:
- Eu sunt el sau el e eu?
OricAt s-a gindit, nu s-a luminat. L-a trezit pe barbat
din somn si l-a intrebat:
- Cine esti tu?
Barbatul a rispuns:
- Pai cine sd fiu? Eu sunt Hogea.
Nastratin l-a intrebat apoi:
I Nirnol medicinal de la lr4area Caspicii. Acesta se vir.rdea in tirguri,
in perioada medievald, in recipiente mici. Fen.reile il cumpdLrau gi iqi
spaiau pdrul cu el. Acest obicei a disp5rut ;i a fost uitat complet in
societatea iraniana cultternporana.
:.+i
,il]
A
AJ
d
tr
E
(l
e
5
u
:=
.$IU
a.

- Atunci eu cine sunt?
Blrbatul a rdspuns:
- E limpede:tu esti eu.
intr-un sfhrgit, Nastratin Hogea a ajuns sd creadd cd el
este acel barbat. Barbatul a mers cu oaia la tArg, a cum-
pdrat tot ce isi dorea nevasta lui Hogea si a mers acasd la
ea. Femeia lui Hogea l-a dat afard din curte cu o bAtd, dar
femeia bdrbatului l-a primit bine pe Nastratin Hogea si,
de rusine, nu mai spunem aici ce au fdcut impreun5...
X
Cergetoria
impins de greutdti, Nastratin Hogea s-a apucat sd cer-
seasca in tdrg. Un om avut i-a ardtat doud monede, una de
aur si alta de argint, si l-a intrebat:
- Ce monedd wei sd-ti dau?
Nastratin a raspuns imediat:
- Pe cea de argint.
Omul i-a dat moneda de argint si s-a pus pe rds, asa
cum au fdcut si cei care vazuserd intAmplarea. Rddeau cu
totii de prostia lui Nastratin.
Oamenii si-au fdcut un obicei din a-i ardta moneda de
aur si pe cea de argint si din a face haz de Nastratin, cdci
el alegea intotdeauna moneda de argint. S-a dus vestea si
in alte regiuni. Veneau strdini in tArgul orasului lui Hogea
si il intrebau dacd wea moneda de aur sau de argint.
Hogea alegea intotdeauna moneda de argint, spre hazul
celor de fatd.
Odata, un om bun la inimd a v|zut cit lumea rdde de
Nastratin, l-a luat din mijlocul multimii si i-a spus incet,
ca s6 nu-l auda ceilalti:
- CAnd iti vor mai arata cele doud monede, s-o alegi pe
cea de aur Aurul e mai valoros decAt argintul si oamenii
nu vor mai rAde de tine, spundnd cd esti prost.
Nastratin a vazut sinceritatea omului si i-a rdspuns si
el cu sinceritate:
- Dumneata ai dreptate. Dacd aleg moneda de au4
oamenii nu vor mai rdde de mine, cdci va fi limpede ci nu
sunt mai prost decdt ei. Dar nu-mi vor mai da monedele
de argint, iar cu pacileala asta nici nu stii cdti bani am
reusit si strdng de la oamenii dstia de;tepfi.
X
Visul
intr-o noapte, Nastratin Hogea a visat cd a gdsit o
comoard. Comoara era atAt de grea, incdt, luptAndu-se sd
o care acasa, si-a udat pantalonii.
Dimineata, cdnd s-a trezit, nevasta l-a certat de cum a
deschis ochii:
- SA-!i fie rusine! Esti blrbat in toata firea si iti uzi
pantalonii in somn. Rusinel
Hogea i-a rdspuns calm:
- Nu vorbi prostii, femeie. Dacd si cealaltd jumdtate
de vis s-ar fi adeverit, acum imi pupai mdinile, chiar dacd
mias fi fdcut si cealaltd
intr-o zi, Nastratin Hogea s-a dus ia dregatorul orasu-
lui si i-a spus:
- indltimea Ta, dd-mi in scris o poruncd prin care bdr-
batul care se teme de nevasta lui s5-mi dea pe loc o gdini.
Dregatorul il cunostea pe Hogea si, fiind obisnuit
cu ndzbAtiile acestuia, i-a dat porunca scrisd, dupa cum
'X
c't
qJ
a
.tr
T
l
e
*
qJ
.$L
o.
N
0
0
0
0
nevoie in pantaloni.
X
Gdinile
U
>9
ll
e
s
&
s.
U
a.
o
0
0
0
0

ceruse. Nastratin a plecat gi dupb cdteva zile s-a intors la
casa dregitorului aducAnd cu sine o suti de gdini. Dre-
gitorul s-a mirat vazdndu-l cu atAtea gaini si l-a intrebat:
* Toate glinile astea le-ai luat cu porunca scrisd de
mine?
Nastratin i-a raspuns:
- Dacd nu rr-as fi plictisit strAngAnd atAtea giini, as fi
luat cAte una de la fiecare dintre supusii indltimii Tale. Dar
acum am venit sa vd spun cd, tot umblAnd dupd gaini, am
atr,zit ca in orasul cutare ar fi la vAnzare o sclavd frumoasd
fcrc, care cAnti ca o ciocdrlie. O vid potrivita pentru inai-
timea Voastra.
Dregatorul s-a apropiat gi i-a spus incet:
- Vorbeste mai lncet, Hoge, sd nu te auda nevastd-mea.
Atunci Nastratin i-a raspuns:
- Md carn grdbesc, inaltimea Voastrd. Da-ti poruncd
sd-mi dea giina care mi se cuvine ;i merg la treburile meie.
Ahia atunci a inteles dregdtorul. A rAs si poruncit slu-
gilor sd,-i dea gdina.
X
llclctr:a la razboi
Nastratin Hogea a plecat IaT'inboi si a luat cu el un scut
mare. I)intr-odatd, un dusman a aruncat cu o piatri si i-a
spart capui. Hogea i-a aratat scutul si i-a strigat suparat:
- Prostulel Nu vezi cAt de mare e acest scut? De ai
aruncat piatra in capul meu?
K
Btitaia
Un barbat l-a intrebat odatd pe Nastratin Hogea:
- Cum de se iau oamenii la bataie ;ii;i fac riu unii altora?
F{ogea i-a tras o palma strasnici si i-a spus:
- Uite-asa!
K
I htdc c l)tllini--zt-li
Un prieten a venit la Nastratin Hogea si i-a spi.ls:
- Dacd irni spui unde este Dumnezeu, iti dau o monedi.
Nastratin i-a rdspuns:
- Daci imi spui tu unde , iti dau eu doud monede!
C--rc;terea ornllhti
Oamenii l-au intrebat pe Nastratin Hogea:
- Omul creste in partea de jos sau in partea de sus?
Nastratin Hogea le-a rdspuns:
- Adevdrul este cd si cu nevasta mea am discutat asta
si nu ne putem intelege. Ea spune ca omul creste in par-
tea de jos. imi demonstreaz| cu pantalonii ei de acum
zece ani de zile, care acum ii vin numai pdna la genunchi.
Eu insd md uit la oamenii care merg pe stradd. Toti sunt
cu picioarele pe pamAnt la acelasi nivel, dar vid cd unii au
capul mai sus, iar altii, mai jos. Asta inseamnd cd in partea
de sus cresc.
X
Predicat
intr-o zi de vineri, oamenii dintr-un sat invecinat l-au
invitat pe Nastratin Hogea sd vina sd le predice in mos-
cheea lor Hogea a venit si, inainte de predicS, i-a intrebat
pe cei care veniserd la moschee:
- ;tili despre ce va voi vorbi astizi?
Oamenii au rdspuns:
* Nu stim, Hoge.
i',i
llrtr
t',/
lt,
,'n
'
',j:i
l,
,1,'
.:t
fn
1-
nu este
X
F
.tr
I
z
E
:=
ia-,
X
U
0
0
on
tr
L
z
*
.$
L
a.
0
)
I0
B
0
N
h
0
m
w
ry
{0
IF
'w
B

s
s,
E
cl
=
E
qJ
::
aJ
.s!
U
a.
t-
15
aJ
o-
il
T
s
a
sqJ
:=
qJ
.$L
tu
o.
@
0
0
0
0
Nastratin a raspuns:
- Eu nu weau sa vorbesc unor oameni care nici macar
nu gtiu despre ce voi vorbi.
Si a plecat.
in vinerea urmitoare, oamenii acelui sat l-au chemat
din nou pe Nastratin Hogea sd le vorbeasca si el din nou
s-a dus. inainte de predicd, i-a intrebat:
*
$tili despre ce vd voi vorbi astizi?
Oamenii strAnsi la moschee au raspuns:
- Sigur cd stim, Hoge!
Atunci Hogea le-a rdspuns:
- Pdi, dacd tot stiti, ce rost are sd vd mai vorbesc?
Si a plecat.
in a treia zi de vineri, oamenii l-au invitat din nou sd le
vorbeascd. Nastratin Hogea a mers la moscheea 1or si i-a
intrebat din nou:
- $tili despre ce vreau si vd vorbesc astirzl?
Pregdtiti fiind, jumitate din oameni au raspuns ,,da",
iar cealalta jumatate au rdspuns ,,nu".
Atunci Hogea le-a spus:
- Bine. Cei care deja stiu ce weau sd predic si le spund
gi celor care nu stiu.
$i a plecat.
Naslralin Hosea nrSn6ncd supd
intr-o zi, nevasta ii pune lui Nastratin Hogea in fatd un
castron cu supd, se asaza lAngi el si se apuci de mdncat.
Supa era atAt de fierbinte, incAt femeia si-a ars limba de
la prima iinguri. De durere, ii dau lacrimile, dar se stapA-
neste si nu zice nimic, ca sa se ardd si Hogea.
VizAnd-o cu lacrimi in ochi, Nastratin o intreabd:
- De ce plAngi asa, dintr-odata?
Nevasta ii raspunde:
- Aga. Mi-am amintit de sdraca mama, cdt de mult ii
pldcea supa.
Nastratin rdspunde:
- Dumnezeu s-o ierte!
Apoi ia si el o lingurd gi i;i arde limba asa de tare, ca ii
dau lacrimile.
Bucuroasi, femeia il intreabS:
- Si tu ti-ai amintit de cineva?
Nastratin rdspunde:
- Nu, eu plAng de viata asta a mea.
- Cum asa? intreabi femeia.
Nastratin rdspunde:
- Md mai gdndesc si la mama ta. Cum a putut ea sa ma
pricopseascl cu o asemenea nevasti? $i pldng de ciudi...
fxplica{ia
intr-o zi, Nastratin Hogea mergea pe stradd, c2nd ci-
neva ii dd o palmd puternicd peste ceafi si ii spune:
- Ce mai faci, mdi omule?
Hogea se intoarce repede si se uitd la el. Bdrbatul spune:
- Otrf, scuza-ml, te-am confundat cu altcineva.

cl
o
E
E
s!
IJ
e
saJ
::
aJ
'i
^aJ
O)
sqJ
o
ii
sL
z
E
!J
:=
U
.$
L
^qJ
oo
0
0
0
0
Dar Hogea se supira, ii ia de guler si il duce in fata
cadiuluil, sa i se faca dreptate. Dupd ce ascultd intAmpla-
rea, cadiul spune:
- Ai dreptate Nastratin. Dacd vrei, di-i ;i tu o palmd
dupa ceafa, si fiti chit.
Hogea rdspunde:
- Eu nu sunt multumitl
Atunci judecdtorul spune:
- Bine, atunci sd-ti dea o monedd de aur si sd vd
impdcati.
Nastratin Hogea zice:
- Asa, da!
Bdrbatul spune:
- Nu am o monedd de aur Ia mine. Dacd imi dati voie,
merg acasd sd iau.
Cadiul primeste, bdrbatul pleaci si nu se mai intoarce.
Sdtul de atAta asteptare, Nastratin ii trage judecdtoru-
lui o palmd zdrav|n| peste ceafi si spune:
- Onorat judecdto4 am foarte multd treabi ;i nu mai
pot astepta. CAnd se intoarce omul, luati dumneavoastri
moneda de aur pentru palma asta si suntem chit.
Cornpensare
intr-o zi, fiica lui Nastratin Hogea vine plAnsd la pdrin-
lii ei ;i le spune:
- Bdrbatul meu m-a bdtut si m-a dat afara din casd.
1 in Orientul Mijlociu judeciitorului i se spune ,,cadiu", termen pro-
venit din limba arabdL Qn arabd gi persand: qozy). Cadiul provine din
rAndul clerului qijudecd atdt pricini religioase, cdt qi laice.
Fara sa stea pe gAnduri, Nastratin ia o nuia, o bate bine
si el, iar apoi ii spune:
- Acum du-te la birbatul tiu ;i zi-i ca, dacd imi mai
bate fata, drept compensare ii voi bate si eu nevasta.
Uorba
intr-o zi, Nastratin Hogea se duce acasd la un negustor
cu care avea treaba, dar sluga negustorului ii rdspunde
din spatele usii inchise:
- Stdpdnul nu este acasS!
A doua zi, se intdmpld ca acelasi negustor sd aibd
treabd cu Nastratin Hogea si vine si batd la uga lui. Din
spatele usii inchise, Hogea rispunde:
- Nu sunt acasa, domnulel
Negustorul rispunde:
- iti arde de glumd? Ce vorbd-i asta? Doar ti-am recu-
noscut vocea.
Nastratin Hogea ii rdspunde:
- lie ili arde de glumd. Adicd eu am crezut ieri min-
ciuna slugii tale, iar tu astdzi nu crezi vorba mea?
PbcSlealS
intr-o zi, un grup de oameni vine la Nastratin Hogea:
- Hoge, inchipuie-ti cd mAine se va sfArsi lumea si cd
vom muri cu totii. CAt mai e timp, hai si mergem toti
ldngi rdu, la umbra, sd tdiem si sd mdncdm ca pomand

AJ
$o
E
L
3
z
s
aJ
:=
.$LU
a-
N
0
0
0
B
0
0
B
E
s,
o-
tr
5
h
e
s
:=
U
.$L
&
N
0
/)
a
U
berbecul tau cel gras. Tu ne ospltezi si, in felul acesta, o
sd te speli de pdcate la Judecata de Apoi.
De voie, de nevoie, Nastratin s-a invoit. Au luat berbe-
cui cel gras, l-au dus lAngd rdu, l-au tdiat si l-au mAncat.
Dupd o masd asa de bogata, fiind si foarte cald, s-au dez-
brdcat si au intrat in rAu sa se scalde. Nastratin regreta ca
fusese pacdlit si nu ii ardea de scdldat. A strAns hainele
oaspetilor si le-a pus pe foc.
CAnd au iesit din rAu, au vlzut cit hainele lor erau arse
si l-au intrebat:
- De ce ai fdcut asta, Hoge? Ai innebunit?
- inchipuiti-vi si voi cd mAine va fl sfdrsitul lumii si cd
vom muri cu totii. La ce vd mai trebuie haine?
JnuS!5tura Ditelului
intr-o zi, Nastratin Hogea s-a dus pe izlaz sd aducd
vitelul acasa, dar acesta, incapdtAnat, I-a alergat in lung
si-n lat peste tot izlazul, si acasd tot n-a venit. Rupt de
oboseald dupi atAta alergdturS, Hogea s-a intors acasd, a
luat o bAta si a luat vaca la bataie.
Nevasta I-avdzut si, speriatd, a venit repede sa vadd ce
se intAmpld. I-a strigat:
- Ce ai, omule? Vrei sd omori bietul animal?
Hogea a rdspuns:
- Lasd, tu nu stii cAt m-a alergat vitelul ala nemernic
pe tot izlazul.
Femeia a spus:
- Vifelul te-a alergat. Cu vaca ce ai?
Hogea i-a zis:
- Copilul invatl de la pirinti! Dacd maici-sa nu il invdta
si alerge atAt, si sa smuceasca, si sa fie asa de incdpdtAnat,
el nu ar fi stiut. Iar eu nu mai alergam pe tot izlazul si nu
o mai pedepseam.
X
Ornul Jari cap
intr-o zi, Nastratin Hogea a plecat la vdnitoare cu un
prieten. Desi au umblat toata ziua, nu au vAnat nimic si
abia spre seard au vdzut un lup, care s-a ascuns repede in
vizuina. Prietenul lui Hogea a wut sa vAneze mdcar acel
lup, ca sd nu se ducd acasd cu mdna goali, si a bdgat capul
in vizuina acestuia.
YinAnd cd trece vremea si prietenul nu mai scoate
capul din vizuind, Hogea l-a tras de picioare afarl, dar
acesta nu mai avea cap, cdci fusese mdncat de lup. Nas-
tratin s-a intors repede in oras si, mergind intins la casa
prietenului siu, i-a intrebat nevasta:
- Mdi femeie, cAnd bdrbatul tau a plecat de dimineatd
de acasd si-a luat si capul sau l-a lasat pe undeva prin casd?
m deglept
Inlr-o zi, Nastratin Hogea a plecat cu mdgarul la tArg, sd
il vAndd. AjungAnd in tArg, i-a spus samsarului tArgului:
- Daci poti sd-mi vinzi magarul dsta nirdvas, iti voi da
o platl frumoasa.
Samsarul a luat mdgarul de funie, a mers in mijlocul
tArgului ;i a inceput sd il laude in gura mare: ,,...mdgarul

sU
c:I
o-
il
P
e
E
E.aJ
.$
L
a_
N
N
0
0
0
0
0
este atat de ascultdto4 atAt de munciton atAt de sinatos...',
Lui Nastratin i-a parut rdu c;i vinde un mdgar atit de bun
si si-a spus:
- Un om destept nu vinde un asemenea mdgarl
S-a dus repede la samsaq i-a luat funia din mAni si a
piecat bucuros, cu magarul, spre cas5.
Douada prosliei
intr-o seard, Nastratin Hogea a citit intr-o carte ca
a avea barba lunga si capul mic este dovada prostiei
omului. S-a dus repede in fata oglinzii si s-a studiat cu
grija. CAnd avazut cd are capul mic si barba lungd, si-a
spus: ,,E limpede cd sunt prost si trebuie si fac ceva ca
sa schimb asta!"
A mers apoi la lumAnare si, la flacara ei, a inceput sd-si
arda barba, dar i s-au aprins barba si pdrul si si-a pArlit
fata. DupI ce i-a mai trecut arsura, a luat din nou acea
carte si a scris pe grarginea paginii: ,,Este corect, am dove-
dit-o chiar eu".
Clhemarea rugaclLrne
lntr-o zi, Nastratin Hogea striga chemarea la rugd-
ciunel in timp ce alerga. Oamenii l-au intrebat:
- Hoge, de ce alergi cind chemi oamenii ia rugiciune?
Hogea a raspuns:
I Chemarea la rugdciune - azon,in persand - se face de cdtre muezin,
din minaretul moscheiloq, pentru a se auzi c6t mai departe. Ulterio4
locul muezinului a fost luat de boxe si de echipamente moderne.
* Atunci cAnd chem oamenii la rugaciune, vreau sa
stiu pAnd unde ajunge vocea mea si cAti oarneni o pot
auzi, ca sd vina la rugdciune.
X
Jea;leplat
intr-o zi, Nastratin Hogea s-a dus la toaletd, iar cAnd
s-a apropiat, a tusit de cAteva ori, ca sd vadd dacd este
cineva induntru. Cum nu a rdspuns nimeni, a deschis
incet usa si, vazAnd cd toaleta este goald, a intrat. Apoi
a spus suparat:
- Dacd tot nu e nimeni aici, de ce nu-mi spune mai repede,
ca sa nu mai strig, sd nu tusesc gi sd nu astept atAt!
Dalor mbgarului
Nastratin Hogea avea un mdgar gras ca el insusi. Prie-
tenii au vitzut cit migarul a slabit si l-au intrebat:
- Hoge, de ce a sldbit atAt de mult mdgarul tau? Nu ii
dai de mAncare?
Nastratin Hogea a rispuns:
- Ba da, in fiecare seard ii dau doi manil de secard.
Prietenii au intrebat:
- Pii ;i de ce a sldbit atAt de mult?
Hogea le-a spus:
1
Man - una dintre cele mai rdspAndite unititi traditionale de misuri
din vechiul Iran; cdntdrea aproximativ 3 kilograme.
X
1a
AJ
o
'tr
P
tl
E
5qJ
:=
AJ
.$L
^qJ
o
N
B
B
0

- Vai de pacatele si de zilele melel De o luna de zile nu
i-am dat secard mdgarului. I-am rdmas dator; cdci n-am cu
ce cumpara secara.
Naslralin I loqea sirac-
intr-o zi, Hogea ramase fard nici un ban in casa. Apucd
mdgarul de funie, sI plece cu el spre tArg ca sa-l vAndd.
ingrijorat5, nevasta ii spuse:
- Ce faci, Hoge? Daci vinzi mdgarul, cu ce o sa ne mai
cAgtigi mie si copiilor pdinea de toate zllele?
Nastratin Hogea i-a rispuns:
- Lasd, cI m-am gdndit eu la toate. O si: pun un pret
atdt de mare pe mdgar, cd nu il va cumpdra nimeni.
fira
intr-o zi, un barbat a venit cu o sabie la tArg, sd o
vAndd. Nastratin Hogea l-a intrebat:
- Omule, cu cAt vinzi sabia?
Bdrbatul a rispuns:
Cu trei mii de dinaril.
Hogea l-a intrebat:
- De ce atdt de mult?
Birbatul a rdspuns:
- La razboi, sabia asta se intinde cinci metri gi-l ajunge
pe dusman.
t D"r.rl .rt"
"
."nedi din aur care a circulat in persia medievali.
Nastratin Hogea a mers repede acasa, a luat foarfeca si
s-a intors cu ea in tArg, strigAnd:
- Oarneni buni, vAnd foarfeca asta cu trei mii de dinaril
Un trecdtor l-a intrebat:
- Hoge, nu meritd nici mdcar un dinar foarfeca asta.
Cum poli sa ceri trei mii de dinari pe ea?
Nastratin Hogea i-a rdspuns:
- Daca o sabie care la rhzboi se intinde cinci metri
merita trei mii de dinari, atunci de ce nu meritd trei mii
foarfeca asta, pe care nevasta-mea mi-a aruncat-o in cap
de atdtea ori, chiar si de la o depdrtare mai mare?!
Bleslemul mamei
Dupd ce a strAns bani, Nastratin Hogea a plecat la tArg
si si-a cumpdrat un magar, Pe drumul de intoarcere spre
cas5, doi hoti s-au luat dupa el, vrdnd sd-i fure mdgarul.
incet, unul dintre hoti a dezlegat mdgarul si a legat funia
de gdtul sdu. Al doilea hot a luat mdgarul si s-a ficut neva-
zut. CAnd a ajuns acasd si a wut sd bage mdgarul in staul,
Hogea a rimas cu gura cdscatd de mirare vlzdnd ca duce
de funie un tAndr, L-a intrebat:
- Tu de unde ai apdrut?
Hotul a rdspuns:
- Ei, Hoge, am trecut printr-o mare nenorocire. Thnar
fiind, nu mi-am respectat mama, ea m-a blestemat si m-am
transformat in mdgan Familia mea e sdraca, nu m-a putut
tine si m-a vAndut in bazarl, ca sa-si poatd cumpara de
,.Bazar" - piati sau tArg in Orientul Mijlociu medieval; prin inter-
inediul limbii turce, cuvAntul a intrat si in limba romand.
:{
$
:
!J
s
E
s
e
*!-
AJ
PU
a-
N
0
0
X
rfn"a scluflpS
U
o
E
cl
L
e
5
,s
aJ
$
^aJ
n
N
0
0
0
0

s.r
d
tr
b
eJ
e
E
:=
U.
P
o.
I-r
N
0
AJ
Sr
o-
il
T
s
e
E
U
:=
*U
o.
@
N
0
0
0
0
mancare. Pentru ce m-ai cumparat dumneata, m-am trans-
format din nou in om si te rog acum sd-mi dai drumul sa
ma intorc din nou la ai mei.
Avind suflet milos si fiind impresionat de tAna4 Nas-
tratin Hogea spuse:
- iti dau drumul cu conditia sd fii om bun si sd-ti res-
pecti intotdeauna mama.
Apoi a dezlegat funia de la gAtul hotului si i-a dat
drumul.
in ziua urmltoare, Nastratin Hogea s-a imprumutat si
a mers din nou inbazar, sa isi cumpere alt mdgar, CAnd a
ajuns in bazar, a recunoscut mdgarul pe care il cumpdrase
in ziua trecutd. S-a apropiat de el si i-a soptit la ureche:
- Nu ai minte deloc, tinerel Nu ti-am spus eu ieri sd-ti
respecti mama?!
;kincarea
intr-o zi, oamenii l-au intrebat pe Nastratin Hogea:
- Tu ai inventat ceva pAnd acum?
Mdndru, Hogea a ridicat capul si a spus:
- Da, am inventat mAncarea fdcuta din p2ine si zApadA,
da4 cu toate calitdtile ei, nu imi place nici mie.
Goana
intr-o zi, califul Bagdadului a vestit cu surle si trdmbite
ca-si va da fiica de sotie, impreund cu patruzeci de cufere
pline cu aur si multe pdmAnturi roditoare, aceluia dintre
supusi care va pleca imediat, cu o solie grabnica, la fratele
sau. Fratele califului ducea o lupti inversunatd impotriva
unor rdzwdtiti, departe, in tinuturile de la miazdnoapte.
CdlStoria era foarte grea; drumul era lung si trecea prin
tinuturi primejdioase, prin mlastini intunecate unde pie-
reau oameni, prin munti inalti, unde se ascundeau o mul-
time de tAlhari, si chiar prin piduri bdntuite de monstri si
de sdlbatici. Mteazul in stare sd treacd toate aceste piedici
avea sd ducd la intoarcere o viatd fericitd si lipsitd de griji.
Auzind aceastd veste, Nastratin Hogea s-a repezit ca o
vijelie spre palat. Si-a ridicat poalele halatului, ca sa alerge
mai iute, a imbrAncit trecitorii si a darAmat tejghelele
negustorilor A impins girzlle palatului, a urcat in goand
scdrile, a pdtruns in palatul califului, a lAgnit pe ldngi alte
gdrzi si, in final, a ajuns in sala tronului.
A trecut cu rdsuflarea tdiatd prin multimea curtenilo4,
asudat si cu turbanul in mAni. S-a prabusit in fata tronu-
lui califului si i-a strigat:
- Califule! Califulel... NU EU!

sU
I{
tr
c5
L
tl
E
E
a)
E.U
'i
&
N
0
0
0
0
tu
o
.tr
L
tl
=
*
U
s.
L
U
a.
@
N
0
0
0
0
0
0
0
l)trSCopcril ;i cxi-lt-rirnr.-t rlol
Dregdtorul orasului le-a cerut tuturor locuitorilor ca
fiecare sd scrie ce mAncare gtie sa gdteasca si modul ei de
preparare, pentru a scrie o carte de bucate. Fiecare a scris
retetele mAncarurilor stiute. CAnd i-a venit rAndul lui Nas-
tratin Hogea, el a scris: ,,Eu am inventat recent o mAncare
nou5. Laptele si mierea se amesteca gi se gdtesc".
CAnd a auzit despre descoperirea lui Nastratin, dregd-
torul l-a invitat sd ia micul dejun impreunS. A gdtit lapte
cu miere si i-a dat si mdnAnce. Hogea a luat putin din
noua mAncare si s-a oprit. Dregatorul l-a intrebat:
- Nu e asta mdncarea descoperita de tine? ManAnca!
- Ba da. Eu am descoperit-o, dar inci nu am expe-
rimentat-o!
X
lJorosc--opr rl
intr-o zi, un bdrbat l-a intrebat pe Nastratin Hogea:
- Ia spune, Hoge, tu in ce zodie te-ai nascut?
Hogea a rdspuns:
- in zodia Berbecului.
Mirat, birbatul a intrebat:
- Cum asa? Dintre toate zodiile, am auzit de zodia
Mielului, dar niciodatl de a Berbeculuill
Nastratin Hogea a raspuns:
I in Iran, zodia Berbecului este cur-roscuti sub numele ,,zodia
Mieluiui".
- Acum zece ani de zile, cAnd m-am uitat in calenda4
cram in zodia Mielului. Au trecut insd zece ani si mielul a
crescut, ajungAnd acum un berbec mare si frumos.
lntr-o zi, oamenii i-au spus iui Nastratin Hogea:
- Mai omule, mai termina cu prostiile pe care le faci!
PAnd cdnd wei sI te pacdieasca lumea si sd rddi de tine?
Hogea a raspuns:
- E drept ca oamenii mi pdcdlesc zllnic, dar la fel de
drept este si cd experienta mea creste din ziin zi.
Jnsornnia
Nastratin Hogea s-a trezit din somn intr-o noapte si
apoi nu l-a mai luat somnul. A pornit sd se plimbe pe stra-
zile orasului si s-a intAlnit cu un prieten, care l-a intrebat:
- Hoge, unde te duci acum, in puterea noptii?
Hogea a raspuns:
- Cum sd spun...? M-am trezit dintr-odatal si mi-am
pierdut somnul. Acum il caut ca si md pot culca la loc.
Ncuoit-r de dt-rckrr
Pe nevasta lui Nastratin Hogea o durea rdu burta.
YdzAnd cd nu ii trece, Nastratin a iesit din casa si mearga
Joc de cuvinte. in persan5, atunci cAnd te-ai trezit din somn si nu
mai adorml, se foloseste expresia ,,mi-am pierdut somnul"- in origi-
nal, khobam az dast dadam.

n
{
I
.T
)
dupd doctor. Chiar cAnd iegea din curte, nevasta i-a strigat
pe fereastra:
- Nu md mai doare burta! Nu mai e nevoie de doctor,
Dar Hogea nu a ascultat-o, a mers la casa doctorului,
iar cand a ajuns in fata lui, i-a spus:
- Pe nevasta-mea o durea riu de tot burta. Eu veneam
dupd dumneavoastra, cAnd nevasta m-a strigat pe fereas-
tri si mi-a spus cd nu o mai doare burta si nu mai are
nevoie de doctor, De aceea am venit, sd va spun ca nu mai
este nevoie sd veniti.
BoalS ciudalS
intr-a zi, Nastratin Hogea s-a dus la doctor si i-a spus:
- Doctore, ajuta-ma! Simt ci mor!
Doctorul l-a intrebat:
- Unde te doare?
Hogea a raspuns:
- Mi dor firele birbii, doctore.
Doctorul a intrebat:
- Ce ai mancat aslitzl?
Nastratin a rdspuns:
- PAine sizApad|.
Doctorul a spus:
- Scoald-te si du-te la treaba ta. Nici mAncarea si nici
boala ta nu sunt normale.
llSrrcarea dc r-.irrete
intr-o zi, Nastratin Hogea si unul dintre prietenii lui
au intrat intr-un han. Nu aveau prea multi bani, asa ca au
hotdrAt sd ia impreuna o mAncare de vinete si s-o impartS.
Dar ce mincare? Nu s-au inteles si au inceput sa se
certe. Prietenul lui Hogea era un om foarte incapatAnat
si voia vinete umpiutel. Nastratin dorea vinete prajite cu
rosii, da4 fiind prea flarnAnd, s-a lasat paguba;. Au cerut,
asada4, vinete impanate.
AsteptAnd ei si li se aduca mAncarea, deodatd priete-
rrul lui Nastratin a cazut de pe scaun. Palid lafatd, respira
cu greutate si-si tinea mAna la piept, in dreptul inimii.
Nastratin s-a ridicat in graba. Un om care sedea la
masa vecina l-a intrebat:
- Te duci sa aduci un doctor?
- Da' de unde! i-a raspuns Hogea. Md duc sd vad daca
pot schimba comanda!
Biialr rl neintcleqStor
intr-o zi, Nastratin Hogea si-a certat baiatul si i-a spus:
- Mai termind cu prostiile pe care le faci si seara vino
mai devreme acasd. Cdnd aveam eu vArsta ta, dacd as fi
venit noaptea acasd atAt de tArziu, tata m-ar fi pedepsit
amarnic.
Bdiatul lui Hogea a raspuns:
- Asta inseamnd ca tatdl dumneavoastri a fost un om
neintelegdtor:
Nastratin Hogea s-a suparat si i-a strigat:
De-a lungul timpului, cateva retete culinare au intrat din bucitS-
ria persand in bucdtdria romAneascd, fiind aduse in Europa de turcii
otomani. Desi cunoastem aceste mAnciruri dupd provenienta lor
turceasci, ele provln din spaliul persan: chiftele Qn persanii, cufte),
sarmale in foaie de varza muratd sau de vitd-de-vie, ardei si vinete
r-rmplute.
sd
q
i:
J
L
s
e
s
:=
U
P
&
m
0
0
a)
o
.tr

s
z
E
U
::
!l
LU
o.
o
0
0
0
0

)I
/I
4
u
n
1i
t
t
T
D

9
f
a
!
t)
tl
q)
o
.tr
L
s
s
a
:=
q)
.$L
U
a.
m
m
t5
U
o
.tr
l
=
*
!r
.$
U
o-
N
m
0
0
0
0
-Taci din gura! Tatdl meu era de o mie de ori mai bun
gi mai destept decAt prostul de taica-tau.
,,llai brrrr dr.-cal nlSqan.tl
intr-o zi, Nastratin Hogea mergea pe jos, in spatele
mdgarului sau. S-a intAlnit cu un prieten care l-a intrebat:
- Hoge, de ce nu mergi cdlare pe mdgar?
- Crezi cd eu sunt mai bun decAt mdgarul, ca eu sd
merg calare si el, pe jos?
Hofrrl de piine
intr-o zi, bdiatul lui Nastratin Hogea stdtea pe malul
rAului gi mAnca pAine. Deodatd, o bucati a cazut in api
gi, aplecAndu-se sd o ia, baiatul s-a vazut in apd, mAncAnd
pdine. S-a speriat si a luat-o la fugd spre casd, unde i-a
spus lui Hogea:
- Dragd tatd, un bdiat din rAu mi-a luat pAinea si nu
mi-o mai dd inapoi.
Cum a auzit, Hogea s-a grabit sd ajungd pe maiul rdului,
s-a aplecat si si-a vazut chipul in apa. Apoi a spus:
- Mai prostule, nu ti-e rusine de barba ta albk? Iei pAi-
nea bdiatuiui meu si o manAnci?!
Ncgo!r rl
Nastratin Hogea cumpara in fiecare zi, cu un derhaml ,
rroua oua de g5in5, iar apoi mergea intr-un sat apropiat si
vindea zece oud cu un derham. Un cunoscut i-a zis'.
- Hoge, ce fel de negot faci tu? Nu vezi cd mereu iesi
in pierdere?
StapAn pe sine, Nastratin Hogea i-a rdspuns:
- Sigur ci este negotl Nu conteazd dacd pierd sau
cAstig. Simplul fapt cd zilnic merg dintr-un sat in altul si
oamenii vdd cd am ce lucra imi este de ajuns!
Junrirarea sle.lelor
Un cunoscut il intreabd pe Nastratin Hogea:
- Hoge, ;tii cAte stele sunt pe cer?
Hogea sti putin si se gAndeste, apoi raspunde:
- Sa spun drept, nu stiu! De multd vreme weau si eu
sd aflu cAte sunt, dal oricdt incerc, nu reusesc. Trebuie sa
merg chiar eu in cer si sa le numar,
Cunoscutul intreabd:
- Pai, de ce nu ai mers pdni acum sd le numeri?
Hogea rispunde:
r Derham - monedd de argint in sistemul monetar arab. A circu-
Iat in toate teritoriile califatului. De origine greceasc5, denumirea a
fost preluatd de arabi de la per9i, care bdteau aceste monede inainte
ca taru si fie cuceritl de arabi. CAntdrea 4,25 grame. in povestirile
populare, toate monedele de argint sunt cunoscute drept derhami
(Bageacu Viorel, Padiyhul si vizirul, Editura Minerva, Bucuresti,
1971, p.320).

U
o
i:
sL
c
e
*
.$
L
o.
no
0
B
B
B
qJ
I
ri
T
R
s
AJ
:=
t'.sL
&
m
0
0X
U
0
- Din doud motive! in primul rAnd, ziua am multd
treabd si, chiar si asa, ziua nu sunt stele pe cer Unde sd
merg? in al doilea rAnd, mi-e frica.
Cunoscutul intreaba:
- De ce ti-e frica?
Nastratin Hogea raspunde:
- MI tem cd, daca merg atAt de mult, pAnd in ce4
acolo n-o sd am lumina si nu voi putea numdra stelele pe
intuneric.
U6nzarea rnSgarulrri
intr-o zi, Nastratin Hogea a plecat cu mdgarul labazar,
l-a dat samsarului si il vAndd si s-a asezat deoparte si pri-
veasci. Samsarul a inceput sd laude animalul:
- Oameni bunil Md jur cd nu am mai v5zut un mdgar ca
acesta! Este cel mai bun mdgar din intreaga lume! Cine il
va cumpdra se va imbogdti!
Impresionat de lauda samsarului, Hogea si-a spus:
,,Daci este un mlgar deosebit, de ce sd nu{ cumpdr eu?"
S-a dus la samsar si, dupl ce s-au tocmit si au negociat
pretul, Hogea sia cumparat mdgarul. A mers apoi voios
acasa si i-a spus nevestei toatd intdmplarea din tArg.
Nevasta lui Hogea a spus:
- Bravo, barbate! Si eu am ar,ut astdzi noroc cu carul.
Hogea a spus:
- Si-i multumim Domnului! Spune, ce noroc ai ar,ut?
Femeia a rispuns:
* Cdnd am wut si cumpdr lapte de la ldpta4 am pus
incet brdtara de aur pe cintarul ldptarului. Ldptarul n-a
vizut si l-am picalit, caci greutatea brdtdrii nu am plitit-o.
Apoi si-a strdns cintarul, a luat si britara si a plecat.
Hogea a spus:
- Bravo !ie! E;ti femeie desteaptal Eu cumparAnd maga-
rul si tu cumpdrAnd lapte, am dat amdndoi dovada de iste-
{ime si tot asa ne vom cAstiga traiul si ne vom trAi viata de
aici inainte, cu bucurie.
lerlarea lui Jaslralin
intr-o zi, nevasta ii spune lui Nastratin Hogea:
- Astttzi, bucltarul nostru a cazut si si-a rupt piciorul.
Nastratin Hogea s-a supdrat si a zis:
- De data asta il iert, dar daci de aici inainte mai rupe sau
rnai sparge ceva, pretul stricdciunii i-l voi opri din simbrie.
X
Lllciorul
intr-o zi, Nastratin Hogea a mers la tArg gi a cumpdrat
de la olar un ulcior frumos, vechi si foarte scump. CAnd sI
plece spre casd, s-a gAndit si si-a spus: ,,Dacd duc eu ulcio-
rul asta acasd gi apoi se sparge, atunci ce fac?"
S-a gAndit si a gasit o solutie; si-a spus: ,,Nu am altd
solutie decAt sd merg iar la ola4 s5-mi imbrace ulciorull.
Cel mai bine e sa fac asta chiar acum, cd tot sunt inbazar
si nu mai bat incd o datd drumul pAnd acasd".
Referire la o meserie din Iranul medieval. Vasele scumpe din cera-
micd se imbrdcau cu un fir de sfoard sau de sdrmi, pentru a fi mai
rezistente la lovituri. Chiar gi sparte, vasele se asamblau, se lipeau 9i
se imbrdcau in sfoard sau in sirmd, putAnd fi refolosite. Acest obicei
r dispdrut in lranul contemporan.

(
T
I
Oricum s-a gAndit, Hogea nu a gdsit un rdspuns mai
bun. A luat ulciorul gi l-a izbit de pdmAnt, de s-a fdcut
bucdti. A strAns apoi cioburile si s-a intors la ola4 ca acesta
sd-i refaca ulciorul si sd-limbrace.
llS.sprrns re.spcctuos
intr-o zi, Nastratin mergea pe drum, cdnd s-a intAlnit
cu o cunostintd care l-a intrebat:
- Unde ti-e magarul, Hoge? De ce mergi pe jos?
Nastratin a rispuns:
- Lasd-md, omule, ca sunt supdratl Acum doud zile
mi-a murit mdgarul, iar anii sai ti i-a dat tie1.
V6nzarea casei
Hogea cumpdrase jumdtate din casa in care locuia, iar
pentru cealaltd jumatate pldtea chirie. intr-o zi, s-a dus la
un samsar si i-a spus:
- Dacd poti sd vinzi jumdtate din casa mea, voi cum-
para eu jumdtate, iar in felul dsta toata casa va fi a mea!
Daloria
intr-o zi, Nastratin Hogea i-a spus slugii sale:
- Sunt atAt de obosit, ca nu mai pot tine ochii deschisi.
Eu md culc. Sa md trezesti numai dacd este ceva important.
' Iranienii cred cd, atunci cAnd moare cineva, decedatul oferil anii pe
care putea sd ii mai trdiascd unui prieten sau unei rude.
Nu trecuse un ceas de cAnd se culcase, si sluga iltrezi.
Pe jumatate adormit, Nastratin Hogea a intrebat:
- Ce s-a intAmplat?
Sluga a rdspuns:
- PIi nu ai spus, stdpAne, sd te trezesc daci este ceva
important?
Hogea a rispuns:
* Ba da, asa am spus!
Sluga a zis:
- Exact! Am wut si-ti spun cd nu s-a intAmplat nimic
important gi cI poli dormi linistit. De asta te-am trezit.
Hogea a rdspuns:
- Bravo lie! ili cunosti bine datoria!
Si s-a culcat la loc.
X
Somn dulce
intr-o noapte, casa lui Hogea a ars ;i nevasta i-a murit
in incendiu. Apoi, un prieten a venit la el sd il consoleze
pentru pierdere. A spus:
- Hoge, nu s-a putut sd-ti salvezi nevasta din foc?
Hogea a rispuns:
- Ba da! Dar cum abia adormise si avea somnul dulce,
nu m-a ldsat inima si o trezesc.
X
$lie ea
intr-o zi, Nastratin Hogea a vlzut cd o vacl strdinl
paste pe pdmAntul lui. A luat o bAti si a pornit dupd
vacd sd o aiunge, dar nu a reu;it sa o loveasci nici mdcar
(l
aJ
E
s
e
E
a)
::
q)

o-
(o
m
t/
X
U
0
()
o
F
ii
I
(l
E
s
:=
AJ
.$L
o.
tr-
m
0
B
0
0
0
0

o data. Dupa cAteva zile, a mers in bazar si a recunoscui
la vAnzare chiar vaca dupa care alergase. Fard sa piarda
timpr,rl, ilogea a tabarAt cu purnnii ;i cu picioarele pe
animai.
StapAnul vacii a sdrit si l-a oprit, intrebind suparat:
- Ce faci, omuie? Esti nebun?
Hogea a raspuns:
- Tu sI taci! Stie ea de ce oba
X
t, nu vezi cd nu spune nimic?
Ruqa la Durnr tezet)
La moschee, in timpul rugdciunii comune de vineri,
hogea din acea moschee, fiind impresionat de sfintenia
nrornent ului r, a exclarnat:
- O, Doamne, stipAn al lumii si al mortii! Dd-mi cre-
dintd! Da-mi smerenie si mild pentru semenii mei! Dd-mi
pace sufleteascd! Fa-md iubitor de dreptate! Fd-md iertd-
tor si darnic cu cei sarmani si necajiti.
Nastratin Hogea, care era de fatd, s-a ridicat brusc in
picioare si a inceput sa strige:
- O, Doamne, stdpAn al lumii si al mortji! Dd-mi doud-
sprezece ulcioare pline cu aur! Di-mi o casd mare, rdco-
roasd, cu grddina si har,uz2! Dd-mi patru femei3 tinere si
frumoase care sd-mi ddruiasca fericirel
.tt,'
I ''r
'6t'
,,cei hoge a incercat sa-l faca sd tacii, I-a numit riecre'
tlincios si hulitol iar intr-un sfArsit, le-a cerul oamenilor
su-l scoati din moschee.
- Dar pentru ce? a protestat Nastratin" Fac acelagi
lucru ca hogea!
- Cum adicd acelasi lucru? l-au intrebat oamenii.
- Fiecare dintre noi cere ce nu are!
X
Irrostia
CAnd era mai tAnII Hogea avea obiceiul sd se plimbe
pe cAmp. Odatd, avAzut cum un om a fost omorAt, iar tru-
pul a fost aruncat lAngd casa lui. Lui Nastratin i s-a fdcut
fricl' a luat lesul si l-a aruncat intr-o groapi adAncd din
spatele casei.
Tatal lui a vazut gi ;i-a dat seama ce prostie fdcuse
acesta. A scos trupul din groapa adAnc5 ;i a tdiat repede
un tap, pe care l-a aruncat in groapd.
Cu cAt se gAndea mai mult la trupul din groapd, cu
atAt mai mult il cuprindea frica pe Hogea. A mers repede
inbazar si le-a povestit tuturor ce s-a intdmplat, a venit la
groapd cu o multime de oameni. A coborAt in groapd cu
o funie cu care si iege lesul si sd il scoatd la lumin5, dar a
gdsit acolo numai fapul. A strigat:
- Legul omului s-a transformat in tap. Acum, de ce si{
leg? De coadd sau de coarne?!
Oamenii strAnsi in jurul gropii au inceput sI rAdd de
Nastratin Hogea si au plecat la treburile lor,
?
.!
aJ
s,
d
E
E
l
e
s
E.
L
&
co
o
B
B
r Clericul parohiei conduce rugdciunea de vineri, el alege subiectul
temei pe care o va dezbate in ziua respectiva. Daca se intAmpla ca si
alfi clericr sa fie prezenti, cum este aici cazul lui Nastratin Hogea, ei
sunt simpli credinciosi.
: Har,uzul este un bazin de micd adAncime aflat in gradina din fata
caselor traditionale iraniene. Era umplut cu apd curati si slujea ia
ricorirea aerului gridinii. trn limba persani se pronunld hbuz.
3 Confonn dogmei islamice, un bdrbat poate avea simultan maximum
patru neveste oficiale, cu conditia ca si acestea sd isi dea consimtdmintul.
J
o
E
E
-
5
!)
:=
AJ
.$L
^qJ
O
o
0
0
c

| ,,1
,,'linrriru ra
Oamenii I-au intrebat pe Nastratin Hogea:
- De ce merge nevasta ta mereu la petreceri si cAnta
si danseazd?
Hogea le-a raspuns:
- Minciund! Daca ar fi aga, de ce pAnd acum nu a fdcut
niciodatd asta acasa?
Migarul fdrd coada
intr-o zi, Nastratin Hogea mergea cu magarul la tArg
si il vAndi, cAnd acesta a cLzut intr-o groapd si si-a mur-
ddrit coada. Hogea s-a gdndit apoi cd, dacd duce mdgarul
cu coada murdard Ia tdrg, nu i-l mai cumpdrd nimeni. Asa
cd i-a taiat coadd si a pus-o in coburul seii. A ajuns la tArg
si a scos rndgarul lavdnzare.
Primul musteriur i-a spus:
- Foarte frumos magarul. Pdcat cd nu are coadd.
Bucuros, Hogea i-a rispuns:
- Cumparati dumneavoastrd mdgarul, cd vd dau ;i
coada. Este in coburul seii si o primiti dupd ce-l cumpdrati!
X
.!i eu la fel
intr-o zi, Nastratin Hogea s-a intAlnit cu un om si a
inceput sd-l intrebe de sdndtate. Omul i-a rdspuns:
1
,,Musteriu" - cuvAnt originar din limba persand, unde se pronunti
,,mostari". Prin limba turcd, acest cuvAnt a ajuns in limba romAnd.
- Eu cred cd dumneavoastrd md confundati cu altci-
neva, caci eu nu v-am vazut niciodatd si nu vd cunosc.
Hogea a raspuns:
- Si eu la fell
Jirrbanr-rl cel rnare
intr-o zi, Nastratin isi infisura turbanull in jurul capu-
lui, dar oricAt se caznea, nu reusea deloc sd-l aranjeze,
deoarece era prea lung. Suparat pe turban, hotdri sI il
vdnda si a doua zi merse cu el in bazar, Primul om venit a
probat turbanul si i-a spus:
- Hoge, dsta este un turban bun, de ce il vinzi?
Hogea a rdspuns:
- Sd spun drept, turbanul meu are o problema, caci,
dacd nu o avea, nu il vindeam niciodatd.
Omul a rdspuns:
- Care e problema?
Hogea a zis:
- Este mai lung decAt a
MSgarul econonl
StAnd prost cu banii, intr-o zi, Nastratin Hogea a hotd-
r2t sd facd economii gi si reduci porlia de mAncare a
magarului.
Dupd o siptdmAnd, Hogea era incredintat cd reteta
functioneaza si cd face economie. YAzAnd cd mdgarul
muncea ca inainte, desi primea mai putini hrana, i-a
' Turbanul clericilor giifi din Iran constir dintr-o fdsie lunga de mate-
rial textil, de cuioare albd sau neagri, care se infasoard pe cap.
AJ
o
ii
L
l
e
E
:=
tu
.$LU
o.
0
0
0
0
r trebui sd fle!
X
s
o
.E
ll
a
!

U
a*
s
0
0
0
0

!
I
redus si mai mult portia, pAna cind nu i-a mai dat nimic
sa mdnince si migarul a murit de foame.
Hogea jelea, suparat de moartea migarului, cAnd a
venit la el un cunoscut si l-a intrebat:
* Ei, Hoge, la moartea unui magar nu se tine doliu si
nu sejeleste atAtl
- Nu stii dumneata ce mdgar bun a fost... Ba chiar
invala sd munceascd firA mdncare cAnd s-a prapadit.
Mare pacat cu acest migar,..
Noaplea nlrtlii
in noaptea nuntii lui Nastratin Hogea, musaflrii au
mdncat tot ce se gdsea in casd. Spre seard, Hogea, info-
metat, nu a mai gdsit nimic de mdncare si a iesit suplrat
pe strada. S-a intAlnit cu alti prieteni care l-au oprit gi
i-au spus:
- Ce faci acum pe stradd, Hoge? E noaptea nuntii, ar
trebui sa fii cu mireasa.
- Asta e dreptate? Altii imi mandncd mAncarea si
munca grea tot mie imi rdmdne de facut?
X
Dorinla neuestei
Nastratin Hogea s-a intAlnit cu un prieten care l-a
intrebat:
- Ei, Hoge! De ce esti asa de supirat? Ce s-a intAmplat?
- Mi-am pierdut batista.
Prietenul a rdspuns:
Si de asta esti tlr supdrat?
Stiu eu bine de ce! Batista pierduta era deosebiti.
Ncvasta-mea ii innodase un colt, ca atunci cAnd md intorc
.rcas5, sa nu uit sa-i cumpar rodii. Acum, ca am pierdut
Iratista, nu stiu cum sd-mi ainintesc dorinta nevestei!
X
VAr.sta
Un cunoscut l-a intrebat pe Nastratin Hogea:
- Onorabile Hoge, care este diferenta de vArsti dintre
tine si fratele tdu?
A raspuns:
- Nicio diferentd.
Bdrbatul a continuat:
- Sunteti gemeni?
Hogea a raspuns:
- Nu! Nu suntem gemeni, dar anul trecut mama a zis
ca fratele meu este cu un an mai mare decdt mine, aga cd
anul acesta suntem de-o seam5.
'liei pro;li
Doi prosti mergeau pe drum. Primul a spus:
- As vrea sa-mi dea Dumnezeu o turmd de o mie de oi,
sa traiesc si eu viata asta mai bine!
Al doilea a spus:
tu
.1-
ii
L
(l
e
*
qJ
.$L
or
B
0
AJ
o
il
E
s
U
E.ql
.$L
or
N

U
o
fi
E
R
s
E.!)
.sL
tu
{.
l
U
b
o-
E
tl
e
*
i
^aJ
0
0
0
0
$i eu vreau sd-mi dea Dumnezcu o turmd cu sute de
vaci. Le-as fi trecut peste turma ta de oi 9i ar fi devenit
toate ale mele!
Cei doi au inceput sd se certe si sd se batd.
Nastratin Hogea trecea pe acolo si a vazut bitaia celor
doi prosti. I-a intrebat de ce se bat. Cei doi s-au linistit si
i-au povestit cauza certei ior:
Hogea, care avea cu el un ulcior cu miere, a dat cu el
de pdmAnt si le-a spus celor doi prosti:
- Sa-mi curgd sdngele ca mierea ce se varsd din ulciorul
spart, daca vd mint cu ceva! Sunteti cei mai prosti oameni
pe care i-am intdlnit pAni acum pe pamAnt!
X
Banii lrri Nastratin
De cAteva zile, Nastratin Hogea se tot gAndea unde
sd-si ascundl banii, ca sd nu fle furati. intr-o noapte, a
luat o lopati gi a sdpat o groapd in grddina casei, unde
a ascuns banii. Dar daca cineva auzise si intelesese cd a
ingropat bani?
Hogea s-a g6ndit si-a zis:
- Bine cd m-am gAndit la asta! Dacd imi afl5 cineva
secretul, imi fura banii si mi nenoroceste!
A dezgropat banii din gradind si i-a ascuns in altd
parte, dar tot nu s-a linistit. A mai mutat de cAteva ori
banii dintr-un loc in altul. in final, i-a pus in coburii seii
magarului. A bdtut un par in pamdnt, in vArful dealului,
iar saua a legat-o in vArful parului. Apoi s-a culcat linistit"
Un hot a intelcs ci trebuie sd fie ceva important cu
parul din vArful dealului, a luat pe ascuns banii si in locul
lor a pus balega unei cdmile, gasita in apropiere.
Dupd cdteva zlle,Hogea s-a dus la parul din vArful dea-
Iului, vrAnd sd ia o parte din bani, si avAzut cd banii fuse-
sera luati. Mult s-a mai mirat si si-a spus:
- Ce lucru de mirare! Cum a putut sa urce camila in
virful parului si s5-si faca nevoia in coburi?l
,l'ledicirrar lui Nastralirr lloqc-t-r
intr-o zi, Hogea a anuntat tot satul cd poate vindeca
orice boala. Satenii i-au adus apoi o bdtrdna care inghitise
run soricel si i-au spus:
- Onorabile Hoge, cum facem sd scoatem soricelul din
gAtul bitrAnei?
Hogea a raspuns:
- E limpede! Fierbeti o pisicd in api si apoi dati-io bitrA-
nei sa bea. De frica, soricelul va iegi imediat din gAt!
Adcuinrl
Un bdrbat i-a dat lui Nastratin Hogea zece dinari ca
sa depunl mdrturie in fata judecatorului cd unul dintre
vecini ii datoreaza o suta de harvaril de grAu.
Hogea a luat banii omului si au mers impreuna in fafa
ludecatorului.
,,Harvar"- numit ;i ,,povara mdgarului", unitate de greutate din Ira-
nul medieval, egaldr cu 100 de mani. Un harvar cAntdrea proximativ
100 de kilograme.

Judecdtorul i-a intrebat pe Nastratin Hogea:
- Depui marturie ca acest blrbat i-a dat vecinului o
sutd de harvari de grAu?
Hogea a rdspuns:
- Da, stdpdne!
Judecitorul a intrebat:
- Pe ce tebazezt?
Hogea a scos din buzunar cei zece dinari luati de la
barbat si ia aritat judecitorului:
- Pe asta mdbazezl
Socoleala
intr-o zi, Nastratin Hogea si-a bandajat jumdtate din
trup cu fAsii de pdnzd. Prietenii, care l-au vdzut atAt de
bandajat, au crezut ca a pitit ceva, au venit la el si l-au
intrebat:
- Doamne fereste de weo nenorocirel Ce ai pdtit, Hoge?
Nastratin a rdspuns linistit:
- Nicio problemd, n-am pilit nimic. Sunt sdndtos tun.
Miam bandajat jumdtate din corp numai ca sd fac econo-
mie de trup.
Pl6rrsul
intr-o zi, a murit un om bogat. CAnd il duceau la groapd,
s-a aldturat si Nastratin Hogea convoiului de ingropdciune
si a inceput sd plAngd si sd jeleascd in gura mare, de ii aco-
perea pe tofi. Una dintre rudele mortului l-a intrebat:
- Onorabile, ce ruddr ii erati defunctului?
Supdrat si pldns, Hogea a raspuns:
- Nu sunt deloc rudi cu defunctul. De-aia pi sunt at2t
tlc supdrat!
intr-o zi, Ia Nastratin
i-a spus:
- De ceva weme md doare riu o ureche. Am incercat
de toate, dar durerea nu md lasd.
Hogea l-a sfdtuit:
- Mergi repede la mdcelar sd ti-o scoatd.
Mirat, barbatul i-a rdspuns:
- Dar ce, urechile se scot?
Hogea a raspuns:
- Sigur cd da! Cu ceva weme in urmi, md durea o
m5sea. Am mers la mdcelar si mi-a scos-o, dupd care s-a
lerminat si cu durerea.
C--opilul
intr-o zi, Hogea avea un oaspete, si acesta l-a intrebat:
- Dumneata ai copii, Hoge?
Hogea a rdspuns:
- Sigur! Am un baiat.
Barbatul l-a intrebat:
- Sper ci nu este ca tinerii din zilele noastre, care
pierd timpul degeaba?
Hogea a rdspuns:
- Nu!
Bdrbatul a continuat:
X
SJalrrl
Hogea a venit un prieten care
sU
o
tr
L
l
z
saJ
:=
U
D.
L
^aJ
I.
$
0
oX
0
0
0
s
o
'tr
E
s
e
E
:=
U
U
a.
0
B
0

i:
L
e
s
:=
.$L
a,
O
0
0
q)
o
.tr
E
tl
e
E
U
:=
af
.$LU
a.
@
B
0
0
- $i nu bea alcooll si nu joacd nici zaruri si nici carti?
Hogea a rdspuns:
- Sigur ca nu. Niciodatal
Oaspetele a continuat:
- S5-i multumesti lui Dumnezeu pentru un asemenea
fldcdu! $i cali ani are minunea asta de bdiat?
Nastratin Hogea a rdspuns:
- inci este sugar, De cdteva luni ne-a binecuvAntat
Dumnezeu cu venirea lui pe lume.
X
t-acerea lurnii
intr-o zi, Nastratin Hogea lucra la gardul care ii separa
curtea de ferma vecind si, tot lovindu{, a clzut o bucatd
din el, lisAnd o gaurd cAt si vezi dincolo. Si-a strigat
repede nevasta ;i i-a spus:
- Vino repede, femeie, ca am glsit o fermd plini de cai
si cdmile!
Bucuroasd, femeia a privit gi ea prin gaura gardului si
avazut caii;i cdmilele de dincolo.
Nastratin Hogea a continuat:
- Dacd nu gresesc, dobitoacele astea sunt inchise acolo
de la facerea lumii!
Ccrrrcurs dc c515rit
intr-o zi, Nastratin Hogea si-a incilecat vaca si a mers
la concursul de calirit din tArgul satului. VdzAndu-l cdlare
pe vacd, oamenii au izbucnit in rAs gi l-au intrebat:
I Consumul de alcool este interzis ln tdrile islamice
- Nastratin, cum vrei si alergi cu vaca la concurs de
cilarit pentru cai?l
Hogea a rdspuns:
- Sunt vaci ;i vacil Eu cunosc vaca asta de cAnd era
viticd ;i stiu c5, dacd se pune pe alergat, niciun cal n-o
poate intrece. Acum, ca este ditamai vaca, ma astept sd
alerge chiar mai repede decAt ca atunci cdnd era viticd si
sd vd intreaca pe voi, cu tot cu caii vostri.
X
lrerstii la soare
intr-o zi, Nastratin Hogea se plimba cu un prieten pe
malul m5rii.
Prietenul a spus:
- Ia uite, Hoge, ce pesti mari sunt acolo!
Hogea s-a intors spre nisipul plajei si se uita dupd pesti.
Prietenul a spus:
- De ce privesti nisipul? Cd doar pestii sunt in apd si
nu altundeva.
Hogea a rdspuns:
- $tiu eu cd sunt in ap5, dar m-am gAndit cd poate au
iesit pe nisip sd se intindd la soare.
X
Ocupa{ia
intr-o zi, unul dintre prietenii lui Nastratin Hogea l-a
vazut ;i l-a intrebat:
- Onorabile Hoge, pe unde umbli? Nu te-am mai vdzut
de multa vreme.
Hogea a raspuns:

- Nu am nimic de ascuns! Sdptamina trecuti am cum-
parat cAteva gAgte gi ma temeam sa nu cada in bazinul de
lAnga casd si sa se inece. Am stat acasi cn gistele, sd le
invd! sa inoate.
lloarlea hli Naslralin
intr-o zi, Hogea se plimba pe la marginea orasului
cAnd, dintr-odatd, s-a simlit ciudat. Si-a spus:
- Doamne ferestel O sd mor
S-a intins pe pdmdnt si a a;teptat sI treacd vreun om
;i sd-i spund cd igi agteapta moartea. Dar nu trecea nimeni
si din nou ;ia spus:
- Vad cd nu trece nimeni pe-aici. Dupa moarte, o sd md
mdndnce animalele ;i pasdrile cerului.
Cu pdrere de rdu, s-a ridicat, a mers acasd si i-a spus
nevestei:
- Unde esti, femeie?! Eu zac mort la marginea orasu-
lui, in cutare loc, ;i nu stie nimeni cd mi-am dat sfArsitul!
Apoi a mers repede la marginea ora;ului si s-a intins in
acelagi loc.
Nevasta lui Hogea s-a pus pe bocet si pe plAns. Vecinii
au auzit plAnsul femeii si au venit cu totii in curte. Au
intrebat-o de ce plAnge.
Printre lacrimi si bocete de plAns femeia a raspuns:
- Mi-a murit birbatul ;i zace in cutare loc, la margi-
nea orasului. Nu am pe nimeni care sa mearga sd-i aducd
trupul acasd.
Unul clintre vecini a intrebat-o cine i-a adus vestea
mortii lui Nastratin Hogea si de unde stie ci exact acolo
a rrrurit.
Femeia i-a raspuns:
- Parca sunt oameni carc nu
cum e bdrbatul meu? El insusi
cxact unde zace mort!
au nimic de ficut, asa
a venit si m-a anuntat
g
s
i;
h
-rJ
5
a)
E"

a.
U
d
E
T
z
E
*U
.$I
U
a-
0
0
0
0
I)cslrrc nroarlc
intr-o zi, Nastratin Hogea isi intreabi un prieten:
- Mii prietene, atunci cdnd moare omul, ce se intAm-
pl5 cu el?
Prietenul a rdspuns:
Mdinile si picioarele i se fac ca gheata.
Dupi cAteva zile, intr-o zi rece de iarnd, Hogea a mers
cu magarul in padure, sI aduca lemne pentru foc. Din
cauza gerului, i-au inghetat mAinile si picioarele. CrezAnd
ca a murit, s-a intins pe z|padd.
Dupd ceva iTeme, cdtiva lupi s-au apropiat de Hogea
si de mdgarul sdu. Nastratin a ridicat capul din zapada ;i
lc-a spus lupilor:
- Acum cd ati gdsit un mdgar mare si gras, iar pe std-
pAnul lui mort in zitpad|, ce mai asteptati? Faceti ce vreti
cu magarul!
Nrr gtiu
intr-o zi, oamenii i-au pus o intrebare lui Nastratin
llogea. El a rdspuns:
- Nu stiu si nici nu am auzit weodatd despre asa ceva!
imi amintesc cd l-am auzit pe tata intrebAndu{ pe tatal lui
despre asa ceva si tatdl lui a spus cd nici el nu stie.

s,
o
,tr
T
(J
e
sq)
:=
.$L
ar
o
0
0
s
P
'tr
tl
tl
e
E
AJ
:=
a.
or
N
0
0
X
t-chilabil
intr-o zi, cAtiva hoti au furat frAul magarului lui Nas-
tratin Hogea.La cAteva zile dupd aceea, Hogea a vdzut in
tArg un mdgar care avea frdul furat de la el.
A pus repede mAna pe frAu si a spus:
- Este echitabill Capul acestui magar imi apartine, dar
nu am nimic de-a face cu corpul.
X
Halalull
intr-o zi, un vecin a venit la Hogea si i-a spus:
- Mdi Nastratin, ce s-a intAmplat aseard la voi in casd?
S-a auzit un zgomot de parcd ar fi cAzut ceva greu de la
indltime.
Hogea a raspuns:
1
in Persia medievald, barbalii purtau pe deasupra hainelor un halat
lung, deschis in partea din fata. Turcii otomani au adus gi in Balcani
aceasti haina lungd, ce a purtat in limba romAnd numele ,,caftan".
Nu s-a intAmplat nimic! Nevastd-mea era supdratd si
rrri'a aruncat halatul pe trepte.
Vecinul a insistat:
- Onorabile, un halat aruncat nu face atAt zgomot pe
r .rt am auzit noi aseard.
Hogea a raspuns:
- Pai, eram 9i eu in halatul dla!
SfAr;itul
inlr-o zi, Nastratin Hogea se urcase intr-un copac si
tiia craca pe care stdtea. Un cunoscut care trecea pe acolo
i a spus repede:
- Mii Hoge, nu tlia craca aia! O si cazi de acolol
Nastratin nu a ascultat, a tAiat craca si a cdzut din
copac. Busit bine dupd cdzdtttra, a alergat dupd acel
cunoscut si l-a intrebat:
- Stai putin, omulel De unde ai stiut cI voi cddea din
copac? Dacd tot stii atAtea, spune-mi cAnd voi muri.
YAzAnd cd nu renuntd, cunoscutul i-a spus:
- Vei muri atunci cAnd mdgarul tdu impovdrat nu va
putea urca vArful dealului si va racni de doul ori.
Dupd cAteva zIle, ca un fdcut, s-a intAmplat exact cum
spusese acel cunoscut. Mdgarul impovdrat nu a putut urca
vArful dealului si a rdcnit de doud ori. Hogea si-a spus:
- Asta e sfArsitul! Am terminat cu treburile pe lumea asta.
S-a intins chiar acolo, pe deal, si a inchis ochii.
Dupd cAteva ore, l-au gdsit cAliva oameni si au crezut
ca este mort. L-au luat pe sus ;i l-au pus in cogciug, vrAnd

5
qJ
s
il
P
il
e
E
:=
AJ
.$L
a-
n
0
B
0
0
5
aJ
b:
o-
{
E
P
ll
e
E
qJ
::
g
tu
o-
sa-l duca la cimitir si-i ingroapel. Pornind din virful dea-
iului, spre cimitil erau doub drumuri si oamenii au ince-
put si se certe: pe care dintre ceie doua sa mearga se
ajunge mai repede? Cearta s-a prelungit pAnd cdnd Hogea
s-a ridicat din cosciug2 si a spus:
* De ce dureaza atAt? $titi cu totii cd, mergdnd pe dru-
mul din stdnga, ajungem mai repede la cimitir: Eu cAnd
merg vinerea3 la cimiti4 mereu merg pe drumul dsta.
X
Gazdi prirnitoare
intr-o zi, cdnd se plimba pe cAmp, Nastratin Hogea a
gdsit o oaie. A luat-o acasd, a taiat-o si si-a poftit vecinii
la ospdt. Dupd ce au mAncat bine, unul dintre oaspefi a
intrebat:
- Ei, Nastratin, ia spune de unde ai luat oaia asta grasd,
de ai fdcut acest ospdt si ne-ai poftit pe toli la masd?
Hogea a rdspuns:
-Am gdsit oaia ratacitd pe cAmp.
Unui dintre oaspeti a spus:
- Mai Hoge, ce ai facut tu este furt! E un pacat mare,
iar la Judecata de Apoi vei da socotealS pentru oaia asta.
Hogea a rdspuns:
- Dacd voi toti veti pdstra secretul si vd veti tine gura,
la Judecata de Apoi nu se va sti nimic de oaia asta.
1 Dacd decesul are loc pdnd la apusul soarelui, musulmanii ingroapdr
mortul in aceeasi zi.in caz contral inmormAntarea are loc a d,oua zi,
in.jurul prinzului.
2 Musulmanii folosesc cosciugul doar pentru transportlrl rnortului
pind la groapi. Mortul este ingropat fdrd sicriu, complet dezbrbcat
si infasurat in pdnzii alba fara cusdturi.
I Vinerea este ziua sfdnti a musuimanilo4 asemenea duminiii pentru
cre;tini ;i sAmbetei pentru iudaici.
Oaspetii I-au certat:
- Hoge, cum e posibil asa cera? La judecata de Apoi si
oaia va fi inviati de Dumnezeu si cu iimba ei de animal va
spune ci ai tiiat-o, ;i te vei face de rAs.
Hogea le-a intors-o:
- Daca va invia oaia, eu o voi duce la stapdnul ei si ii voi
povesti toatd pdlania.
Oaspeli nepotriuiJi
intr-o zi, Nastratin Hogea s-a intAlnit cu ni;te prieteni
si i-a poftit la masd. El a plecat mai repede sa aranjeze
lucrurile, iar oaspetii veneau in urma lui. AjungAnd acas5,
i-a spus nevestei:
- imi sosesc musafiri. Ce avem prin casd, si-i cinstim
pe oaspeti?
Nevasta a rdspuns:
- Nimic.
Hogea a intrebat:
- Pdi ;i ce facem?
Nevasta a rdspuns:
- Nu ii putem primi, ci nu avem ce pune pe masd.
I )cscurcd-te!
Hogea a spus:
- Cdnd sosesc, iegi la poartd si spune-le ca nu sunt
, t t':ts5.
Zis si fdcut: cAnd au sosit musafirii, nevasta le-a spus
r:i Hogea nu este acasi. Oaspetii s-au mirat si au zis:
- Cum asa? Dar chiar acum ne-am intAlnit cu el si ne-a
rrrvitat acasi, si l-am vazut intrAnd in casd inaintea noastrd.
I-logea a scos capul de dupi ugd si a spus:

- Casa noastri
cealalta.
are doua usi. Poate cd a iesit pe ufa
5
J
o
il
P
tl
e
5qJ
:=
aJ
.$L
or
r
0
0
0
0
0
q)
o
L
s
e
5
U
:**
.$
L
U
o.
rO
n
t
0
0
C)aspetele hri Dumrrezeu
Un cersetor a venit trei zile la rAnd la usa lui Nastratin
Hogea si de fiecare data a primit cAte ceva. in a patra zi,
Hogea a auzit cd cineva bate din nou la uS5. A intrebat:
- Cine e?
Cersetorul a rdspuns:
- Oaspetele lui Dumnezeul!
Hogea a deschis u;a, l-a luat pe cersetor de mdnd, l-a
dus la moschee si ia spus:
* Mdi omule, casa lui Dumnezeu aici este! in cele trei
zile tu ai gresit venind la usa mea!
1
Iranienii obisnuiesc sd spund ci oaspelii sunt trimigi de Dumnezeu
si cd primirea lor face multd cinste gazdei.
irrolrilitr.rra
Nastratin Hogea se afla cu alti oaspeti in casa unuia
rlintre mai-marii orasului. Erau la masa, cAnd Hogea a
rr;rzut un fir de pdr pe dumicatul pe care voia sd il bage
rrr gurd.
Gazda a spus:
- Dragd Hoge, scoate firul de pd,r din dumicat si
r rr;.indnca mai departe.
Hogea a pus mAncarea josl si s-a dat la o parte. Mai'ma-
rclc orasului s-a supirat vinAnd cd Hogea nu mai mAnca si
I rr intrebat din ce pricind face asta.
- Atat de atent imi numeri inghititurile, ca ai vAzut
p,ina si firul de pdn Dumicatii astia din mAncarea ta imi
';l:ru in gdt;i nu mai pot mAnca!
l-a Jari
Plecat din orasul sdu, Nastratin Hogea era oaspete
rrrt r-un sat. El s-a dus prea repede in locul unde trebuia sa
';r' tind ospdtul la care fusese invitat, aga cI inca nu veni-
,t'r'i toti oaspetii. Hogea a inceput sd cagte.
Cazda l-a intrebat:
Onorabile Hogea, ce se intAmpla de casti asa?
lrr mod traditional, vechii iranieni obisnuiau sd mdnince pe jos.
l.rr si scaunele sunt folosite de pulind weme * o influentd a cu1-
r rrri occidentale - nu numai de iranieni, dar;i de toati populatia
lr rortului Mijlociu.
w

* De obicei, casc de oboseald c3nd
insa nu sunt obosit.
Cuno;linfd
O mAnd de oameni erau la marginea drumului gi toc-
mai se opriseri sd minAnce. Nastratin Hogea trecea pe
acolo, s-a oprit si s-a apucat sd mdnAnce vArtos din mdn-
carea lor,
Stdnjenit, unul dintre oameni l-a intrebat:
- Stimabile, dumneata cunosti pe careva dintre noi?
Nastratin Hogea a ardtat spre mdncare si a spus:
- O cunosc pe dAnsa...
X
LecJie de uiaJd
intr-o dimineatd, Nastratin Hogea i-a spus nevestei:
- Femeie, astdzi avem un oaspete Ia prdnz. iti spun de
pe acum, ca sd ai timp si pregdtesti ceva de mdncare.
Sup5ratd, femeia i-a rdspuns:
- Cum de ai invitat pe cineva la masd? Stii doar cd
trebuie s-o aduc pe mama si aibd griji de copii. Trebuie
apoi si merg repede pdnd la sora mea, sd vdd ce mai face,
iar la intoarcere trebuie sa trec prin tirg sd iau tuciurile
date la albit. Nu mai spun cd nu avem nimic de mdncare
in toatd casa!
Hogea a rlspuns:
* Tocmai de asta l-am invitat astdzi pe prietenul meu
sd ia prdnzul la noi. El vrea sd se insoare ;i va fi o leclie de
viata pentru el, ca sa-i vini mintea Ia cap, si lase insura-
l()area ;i sd nu se nenoroceascd!
Oaspele neinDilal
intr-o seara, un vecin cle-al lui Nastratin Hogea a dat o
lrctrecere si pe el nu l-a invitat. Cdnd aauzit Hogea cd se
,rducea mAncarea la ospat, a luat o foaie de hArtie, a scris
( cva pe ea si a mers la vecin. I-a dat vecinului scrisoarea, a
rntrat neinvitat si s-a pus pe mAncat.
Vecinul s-a uitat si pe o parte, si pe cealalti a foii de
lrirtie gi l-a intrebat:
- Hoge, esti sigur cd scrisoarea asta este pentru mine?
- Sigur cd da. Am adus scrisoarea ca, atunci cdnd mai
tl;ri petreceri, sd m5, inviti si pe mine.
IlSncare ctornpletS
intr-a zi, cAnd se afla cu prietenii la mas5, Nastratin
I logea a spus:
- Niciodatd nu am mdncat o mdncare completS.
Prietenii l-au intrebat:
- Cum asa?
Hogea a rdspuns:
- CAnd avem orez, nu avem carne; cAnd avem carne,
nu avem orez; iar cAnd sunt toate ceie de trebuinti, nu
';rrnt eu de fatd ca sa m5nAnc.
mi-e somn. Acum
AJ
-
ii
E
l
E
*
qJ
.$L
o.
o
0
B
B
B
E
IE
tr
L
e
E
AJ
E.U
L
U
o.
@
ff
X
U
+*'li
rt 4l

s,
o-
i:s
s
e
sAJ
::
U

U
o.
@
0
0
0
0
IJ
U
s
.tr
s
e
E
aJ
:=
U
3
&
o€
0
0
0
0
X
It tllt uttirca
intr-o zi, Nastratin Hogea ;i-a pierdut mdgarul. Apoi a
iesit pe ulild si a inceput sd-i multumeascd lui Dumnezeu
in gura mare.
Un prieten care trecea pe uii15 i-a intrebat:
- Hoge, pentru ce ii multumesti lui Dumnezeu?
- Pentru cA, daca a; fi fost cilare pe mlgar cdnd s-a
pierdut, acum as fi fost si eu pierdut.
X
inchinarc dc mrrllunrire
intr-o zi, Nastratin mergea calare pe mdgar spre
casa, unde il a;tepta nevasta. Cum mergea el, a simtit
un cutremur puternic care a migcat pdmAntul. A coborAt
imediat de pe mdgar gi a inceput sd se roage, mulfumin-
du-i lui Dumnezeu. Un prieten l-a vdzut si l-a intrebat:
- Mdi Hoge, acum si aici e locul rugiciunilor?
Hogea a raspuns:
- Sunt sigur cd, din pricina cutremurului, acoperisul
stricat al casei mele s-a surpat. Daci as fi fost acasd, sigur
as fi murit sub ddrAmdturi. Dumnezeu m-a pAzit de o
moarte sigurd. Trebuie si-i mulfumesc, nu-i asa?
IJonrana
intr-o zi, nevasta lui Nastratin Hogea i-a spalat cdmasa
si a pus-o pe un deal, sd se usuce. Dintr-odatd, vAntul a
.;rrflat cu putere si a dat cdmasa jos de pe deal. Hogea a
r';rzut asta si si-a strigat nevasta:
- Femeie, sa nu uiti cd astazi trebuie sa ddm de
lromana!
Nevasta a intrebat:
- Ce s-a intAmplat? De ce sa ddm de pomand?
I{ogea a rdspuns:
- Cum adicd, ce s-a intAmplat? Dacd ag fi ar.ut camasa
';palatd pe mine, m-ar fl lua vdntul si cine stie ce mai piteaml
lltrnlofii lloroco$i
Intr-o zi, Nastratin Hogea ara pimAntul, cAnd un cui
r a intrat in pantof si in picion Cu greu, Hogea a scos cuiul
',r si-a legat piciorul cu batista. A inaltat mAinile a rugd
r utre Dumnezeu si a spus:
- Doamne, iti multumesc pentru mare mila ta!
S-a intAmplat ca prin apropiere sd treaci un cunoscut,
('lre a vezut ce se intAmplase. S-a apropiat de Nastratin gi
r J spus:
- MAi Hoge, acum e vremea multumirilor cdtre
llumnezeu?
Hogea a zdmbit si i-a raspuns:
- Mdi omule, eu ii multumesc lui Dumnezeu ci azi nu
rn-am incaltat cu pantofii cei noi, cumpdrati ieri de la tArg.
trrci i-ag fi purtat, acum ar fi fost giuriti.
Naslralirr Hoqea carrlS
intr-a zi, Hogea a plecat la baia publica ;i, facAnd baie,
r lnceput sa cAnte. I-au pl5cut mult cum cdnta si vocea lui,
ij;',t,/rll

U
o-
qJ
L
s
e
qJ
AJ
.$L
^qJ
{
J
o
{;
.ii
E
(l
=E
q)
:=
!.,^
L
&
@
0
o
0
0
0
U
0
a$a cA s-a hotarAt sd meargd gi sa le cdnte si altora, mai
ales mai-mareiui orasului.
Zis si fdcut: a doua zi, a mers la dregdtorul orasului si
i-a spus:
- Conducdtorule, porunce;te sd se aducd un butoi, ca
sd intru in el si sI vd cAnt asa cum n-ati mai auzit nicio-
datd cAntAnd!
Porunca fiind indeplinitd, Nastratin s-a dezbrdcat, a
intrat in butoi si a inceput sd cAnte. Atdt de prost cdnta,
incAt dregdtorul s-a supirat si le-a poruncit slugilor
si bage mdinile in apa butoiului ;i s5-l pllmuiascd pe
Hogea, cu mdinile ude, pAnd se va termina apa din butoi.
Auzind porunca, Hogea a ingenuncheat si a inceput sd
se roage, multumindu-i lui Dumnezeu. Mai-marele oragu-
lui l-a intrebat:
- Hoge, acum este timpul sd te rogi si si multumesti?
- Multumesc lui Dumnezeu cd am cAntat in butoi!
Dacd a; fi fost in bazinul de la baia publicd, Dumnezeu
gtie cdte palme trebuia sd, iau pAnd se termina apa.
De ru;irre
intr-o seard, un hof a intrat in casa lui Nastratin Hogea.
Hogea l-a auzit, s-a ridicat din pat si s-a ascuns in lada
de zestre.
Hotul a cdutat in toati casa, dar nu a gisit nimic de
furat. A ajuns si la lada de zestre, a deschis capacul si l-a
vitzut pe Hogea ascuns in ea. Aproape mut de mirare, l-a
intrebat:
- Ce faci aici, Hoge?
Rosu la fata de rusine, Nastratin i-a raspuns:
- Cum sa spun, mii hotule...? Stiu cd in toati casa nu
lrn nimic care sa merite furat, asa cd, de rusine, m-aln
,rscuns in lada asta.
Puii in dolirr
intr-o zi,lui Nastratin Hogea i-a murit cocosul. El a
r Lrpt cdteva fA;ii de pdnzd neagrd si le-a legat la gAtul pui-
krr de giind.
Un prieten care trecea pe lAngi curtea lui l-a vizut si
I r intrebat:
- De ce faci asta, Hoge?
- Cum adicd, de ce? Sdrmanii pui poarti doliu dupd
l;rtal lor.
Legea lumii
intr-o zi, Nastratin Hogea stdtea ingenuncheat ldngd
rnr mormAnt proaspdt, plAngAnd ;i jelind de ti se rupea
', rrfletul:
- De ce ai murit? De ce nu ti-a fost mild de mine? De ce
,ri plecat si m-ai ldsat singur cu nenorocirea asta?!
Un cunoscut care trecea pe lAngi cimitir l-a vazut si,
rr r r presionat de necazul lui Nastratin, s-a oprit si i-a spus:
- Fii tare, HogelAsta este legea lumii si nimeni nu are
, r' face. E scris cI toti vom muri odatd si-odatd.
Cu lacrimi in ochi, Hogea i-a rdspuns:
- Asa o fi, dar m-a nenorocit!
Cunoscutul a spus apoi:
3

U
I
E
l
e
*t'L
.v
nro
a)
o
{;
.tr
E
ll
=s
U
::
AJ
s"
LU
a_
@
a
U
0
0
- Dumnezeu sd-l ierte! Dar ce rudd era cu dumneata?
Hogea a raspuns:
- A fost primul bdrbat al nevestei mele"
X
Srrolr-rl
intr-o zi, Nastratin stitea pe marginea unui bazin cu
apa gi bocea. Unul dintre prieteni l-avizut gi l-a intrebat:
- De ce esti asa de suparat, Hoge?
- Cum? Nu stii? Acum citiva ani, prima mea nevastd a
cazut in acest bazin si s-a inecat.
Prietenul l-a sfituit:
- Lasd trecutul, Nastratin, si nu te mai gdndi la ce a
fost. intre timp, ti-ai luat o altd nevastd, mai tAndri si mai
frumoasd.
Hogea a rdspuns:
- Tocmai de asta sunt supdrat. Spre deosebire de
prima nevastS, a doua nu vrea deloc si inoate!
X
Mama lui Nastralin
Mama lui Hogea era in vArstd. intr-o zi, fiind acasd
impreund cu cAtiva prieteni, Nastratin a inceput sd le vor-
beascd despre mama lui.
Unul dintre prieteni l-a intrebat:
- Dacd ai o mamd atAt de bund, de ce nu ii cauti un sot?
Hogea s-a supdrat si a raspuns:
-Yezi-ti de treaba ta si nu mai face glume de-astea!
- Mama lui Hogea era prin apropiere, l-a auzit gi a spus:
De ce te superi, dragul meu? Adevarul nu trebuie sa
upere pe nimeni.
Nq:uasla l rrald
intr-o sear5, Nastratin Hogea s-a supirat pe nevasta
I r r i si s-a culcat intr-un colt al casei.
Nevasta s-a dus in fata oglinzii, s-a uitat la chipul ei
rrrit si a inceput sd plAngd, spunAnd:
- Daci as fi fost o femeie frumoasa, blrbatul meu nu
'; lr purta atAt de urdt cu mine.
Hogea nu adormise inc5. A auzit-o, s-a ridicat din pat
',r a inceput sd pldngd in hohote. Nevasta l-a auzit si s-a
tlLrs sa-l intrebe de ce pldnge asa de amarnic:
- Ce s-a intAmplat, dragul meu? De ce pldngi aga,
,lintr-odatd?
Hogea a rispuns:
- Pldng pentru viata asta a mea. Tu, cAnd tiai vizut o
,l;rta chipul in oglinda, ai inceput sd plAngi. Ia gAndeste-te:
rrr toti anii dstia, de cAte ori ti-am vdzut eu chipul si de cAte
oli il voi mai vedea? De aceea pldng pentru viata asta a mea!
X
Sdracul ndgar
intr-o zi, Nastratin Hogea stdtea cu nevasta la masl cAnd,
r lintr-odata, un vecin l-a strigat de pe uliti si ia spus:
- Ei, Hoge! Magdrita rnea a fdtat un mdgdrug fdrd
rrrcchi gi fdrl coad5.
t{ogea s-a oprit din mAncat si a rdmas dus pe gAnduri.
Nt'vasta i-a spus:
- MdnAncdl La ce te tot gdndesti?

J
af
cr)
o
i:
T
s
z
s
:=
qJ
.$
a.
r@
0
0
0
0
0
!)
o
tr
P
l
E
*
AJ
.$L
o.
o
@
X
U
0
0
Hogea a rdspuns:
- Md gAndesc la siracul mdLgar: Daca va cidea impova-
rat de greutate, cum il vor ridica? Doar nu are nici r.lrechi
si nici coadd.
,lLr Ji srlpiral
intr-o zi, un prieten stitea de vorbd cu Nastratin:
- Am ar,ut cAliva mani de grdu, dar pAnd sd-i mdnAnc
eu, soarecii au prins de veste si i-au mAncat ei.
Hogea i-a rdspuns:
* Nu fi supdrat! Daca as fi ar,r.rt eu cAtiva mani de grAu,
pAni sd prindd goarecii de veste, ias fi mAncat eu.
llare pro.st
intr-o noapte, nevasta lui Nastratin Hogea a inceput sd
vorbeascd in somn. Hogea a trezit-o;i a intrebat-o:
- Ce s-a intAmplat?
Nevasta a rdspuns:
- Am visat urAt.
Nastratin Hogea a intrebat:
- Ce ai visat?
Nevasta a rispuns:
- Am visat cd. am cdzut de la mare inaltime si am murit
pe loc. Apoi s-au strAns vecinii si oamenii satului, mi-au
luat plAngAnd trupul, l-au spdiat si l-au dus la cimitir sd-l
ingroape. Atunci m-ai trezit tu.
- I{are prost am fost, cdr te-am trezit intr-o asemenea
situatie bundl
Stimate hol
intr-o noapte, un hot a intrat in casa lui Nastratin
ll()gea si a inceput sa caute prin intuneric, pe bAjbdite,
, t'va de furat.
Hogea l-a auzit, s-a ridicat din pat, I-a vAzul si i-a spus:
- Stimate ho!, Dumnezeu mi-e martor pentru ce-ti
';1run. Ce cauti tu acum pe intuneric eu caut ziuainamiaza
r)lare, pe luminS, si tot nu gdsesc!
X
Olel de ;aple ani
intr-o zi,la Nastratin Hogea a venit un barbat si i-a spus:
- Hoge, am auzit ci ai otet de sapte ani. Asa este?
Nastratin i-a rispuns:
- Asa este, am.
Bdrbatul a splrs:
:: /.,/l ll

AJ
.'
o-
'tr
P
=
E
e
U
g
U
a.
O)
a
0
0
0
0
o
0
0
0
0
AJ
tr:
d
tr
e
E
qJ
:=
AJ
.$L
O
@
- Te rog sd-mi dai si mie o cana din el.
Hogea a rdspuns:
- Serios?! Daca i-as fi dat fiecdruia cdte o cana de otet,
nu mi-ar fi ajuns nici macar o lun5.
X
Lunqilrrea hunii
inlr-o zi, o mlnd de oameni l-au oprit pe Nastratin
Hogea pe ulita si 1-au intrebat:
- CAti metri are lumea?
Pdnd sI raspunda Hogea, au vazut ci alti oameni
duceau un mort la groapa. Nastratin Hogea a ardtat spre
sicriu si a rdspuns:
- intrebati-l pe el. El a masurat lumea si acum, ca a
terminat-o, pleacd.
Er,r c-ine sunl'l
intr-o zi, Nastratin Hogea cdlStorea spre un sat inde-
pdrtat. Ca sa nu se piardd, a gasit un dovleac si l-a atArnat
de gAt1.
intr-o noapte, cdnd Hogea dormea, unul dintre priete-
nii sii, vrAnd sa faci o glum5, i-a luat dovleacul si l-a atAr'
nat de propriul gAt. Dimineata, cdnd s-a trezit, Nastratin
avazut cd dovleacul atdrna la gdtul altcuiva si si-a spus:
- Dacd cel cu dovleacul de gdt este Nastratin Hogea,
eu cine sunt?
' Obicei medieval al iranienilor crescdtoril de oi si de vaci, care atArnau
diferite obiecte mici Ia gAtul animalelo4 pentru a le putea deosebi.
I-iccarc cll a hli
intr-o zi, Nastratin Hogea cildtorea impreund cu un
plieten spre un sat si fiecare avea o bucata de pAine.
Prietenul lui Hogea a spus:
- Hai si impdrtim in bucati egale bucifile noastre de pAine.
Hogea a raspuns:
- Parch am avea si altceva in afara bucdtilor de pAine...
l)uca nu ai weun gdnd rdu, tu mdnAncd bucata ta, si eu o
rrrinAnc pe a mea.
Stapin sau sluqb
Oamenii l-au intrebat pe Nastratin Hogea:
- E mai bine sd fii stipAn sau slugi?
Hogea a raspuns:
- Sigur cd sluga e mai bine si fii!
L-au intrebat:
- Pe ce tebazezi cdnd spui asta?
Hogea a zis:
- Pdi, daci n-ar fl slugile ca sd munceascd, stlpAnii ar
rrruri de foame.
Haina l6nrdcopulr-ri
intr-o zi, un bd,rbat a gisit o cizmd inaltdl si, pentru
r.r nu mai vdzuse pdnd atunci asa ceva, s-a dus cu ea la
Nrrstratin Hogea ;i i-a spus:
llanienii nu foloseau cizme in trecut; cizma a intrat in cultura per-
' ,rrr;i abia mult mai tArziu, ca o influen!51 a culturii occidentale.
r, I 1 ,ir,

$AJ
o-
E
s
e
saf
::
0J
.$L
U
o-
tr-
0
0
CJ
AJ
s-t
ii
P
e
5AJ
:=
.$
L
&
O
r
0
B
B
B
- Stimate fiogc, ce mai e si asta?
Hogea s-a uitat la ctzmh si a rispuns repede:
- E limpede ce este. E haina unui tArnacop.
K
lrentc qlc prittrtiuard
Cineva se plAngea de frigul wemii.
Un altul i-a rdspuns:
* Omule, cAt esti de nerecunoscltor! Vara te pldngi de
cdldurd, iar iarna, de frig. Mereu te plAngil
Nastratin Hogea i-a spus:
- Nu vorbi prosti! Oamenii au dreptate. PAna acum,
nimeni nu s-a plAns de wemea primiverii.
X
Abia sosil
intr-o zi, Nastratin Hogea sosise in alt oras ;i se plimba
pe strdzile acestuia.
Un om l-a intrebat:
- Stimate Hoge, astlzi in ce zi suntem?
- Ma jur cd nu gtiu! Abia am sosit in acest oras si incd
nu il cunosc.
lloqc sinrrur
Doi barbati au gisit o pungi cu bani si, la imparfirea ei,
s-au luat la cearta. Au mers la Nastratin Hogea si i-au spus:
- Onorate Hoge, tu esti mai destept decAt noi doi1. Tu
sa hotdrasti si sa imparti intre noi banii gdsifi.
Hogea a rdspuns:
- Voi imparti banii gdsiti, dar jurati sd-mi respectati
hotar6rea?
Barbatii au rdspuns:
- Da, jurdm!
Hogea a luat punga cu bani si le-a spus:
- Acuma eu am mai mare nevoie de banii astia decAt
voi. Cdnd nu voi mai avea nevoie de bani, vd voi anunta sd
veniti, iar banii ramasi ii voi impdrti in mod egal intre voi.
Socolcala
Trei oameni l-au intrebat pe Nastratin Hogea:
- Hoge, stii sa socotesti?
- Da, la socoteli pot spune cd sunt priceput.
Oamenii i-au zis:
- Hoge, noi am gdsit patru dirhami si vrem sd-i impar-
tim intre noi trei. Cum faci?
Hogea s-a uitat la ei si a spus:
r Fiind hoge, Nastratin absolvise invdtdtura teologicil, astfel incdt stia
cel putin sa scrie si sa citeasca.

- La doi dintre voi Ie dau cAte doi dirharni, iar celui
de-al treilea ii dau sfatul sd astepte pAnd se vor gdsi alti
doi dirhamt.
X
Smprumrrl
Un bdrbat a venit la Nastratin Hogea si i-a spus:
- Acum cdteva zlle, am visat cd cineva a venit la mine
si i-am dat imprumut douizeci de dinari. A promis sd-mi
dea inapoi banii dupd doud zile, dar a trecut mai mult de
doudzeci de zile ;i nici vorbd de inapoierea banilor Stimate
Hoge, ajuti-md sd-mi recuperez banii dali imprumut!
Hogea i-a rdspuns:
- Singura solutie pe care o vid este sd visezi din nou si,
in vis, omul si-ti inapoieze banii luati cu imprumut.
Zilde intrate la apb
Cdliva oameni discutau despre faptul cA zllele de iarni
sunt mai scurte decdt cele de vari. Neajungdnd la niciun
rezultat, au mers la Nastratin Hogea si i-au spus:
- Hoge, asta este problema noastr5. Tu socoteste care
dintre noi are dreptate.
Hogea a spus:
- E limpede! Stifi ca atunci cAnd materialul este ud $i
apoi se usuc5, intrd la apd?
Toti au rdspuns:
- $tim!
Hogea a continuat:
- Bine. Pentru cd iarna ninge si ploud mai mult decdt
vara, zllele intri la apa si sunt mai scurte.
lerlarea pdcatului
intr-o seard, Nastratin Hogea se uita tintd la nevastd,
incAt la un moment dat aceasta l-a intrebat:
- Ce s-a intAmplat de te uiti atAt Ia mine?
Hogea a rdspuns:
- Astdzi am vdzut o femeie frumoasd ca lunar. OricAt
am incercat sd-mi iau ochii de la ea, nu am putut. pentru
a-mi spdla pdcatul in seara asta, mi uit Ia tine de doud ori
mai mult.
l-una plind
intr-o seard cu luni noua, Nastratin Hogea a sosit in
alt oras si a vazut cd toti oamenii urcaserd pe acoperisuri2,
se uitau la lund si ardtau cu degetul, vorbind insufletit.
Hogea a murmurat:
- Ce nebuni trdiesc in orasul dsta! Acum, cdnd este
atdt de putini luminS, se chinuie si vadd luna. in orasul
nostru, si cdnd este luna plin5, mare cAt o tava, nu se uitd
nimeni atdt de mult la ea.
I in cultura traditionalA persand, femeile frumoase au fata rotundd
ca luna plin5.
2 in Er,ul Mediu, casele iraniene aveau acoperisul piat.
!s_fu
so{-
.i .:
Ss
Itr
.Z
{jl
-! qJ
.- :=
iF'.: .*
A .sr
R
B
U
s1
d
tr
sL
a
s
::
U

"SJ
m
N
0
B

bo
L
fl
-
E
s
a)
P
or
N
0
0
0
0
A
Y
/
0
J
o
'il
T
(l
e
sU
:=
s.
LU
a.
r
0
0
0
0
X
I} rgirrr.r
intr-o zi, Nastratin Hogea trecea pe l2nga mare. Era
foarte insetat si, oricAt a ciutat api duice, nu a gasit.
intr-un sfArsit, a mers spre munte, a gisit un izvor si a
bdut pe siturate. A luat apoi pulind apd de tzvor, a mers ;i
a vdrsat-o in mare, spundnd:
- Degeaba esti atAt de intinsd! $i mai faci si atAt de
mult zgomot! Bea putin din apa asta dulce, sa-!i fle ;i lie
rusine de cAt de sdratd esti!
Busola
inlr-o zi, un bdrbat a gdsit o busold si, v5zdnd pentru
prima dati in viatd asa ceva, a mers cu ea la Nastratin
Hogea si a spus:
- Hoge! Am gisit un lucru ciudat, dar nu stiu ce este'
Uiti-te si tu!
Nastratin a intors busola pe toate felele ;i a inceput sd
pldnga. Apoi a inceput sa rAdi.
Bdrbatul care adusese busola s-a mirat si l-a intrebat:
- Ce se intAmpld, Hoge? Pldngi si apoi rAzi?
Nastratin a rlspuns:
- PlAng fiindca inleleg cAt de prost esti cdr nu stii ce este
lucrul dsta. Apoi rdd de mine, clci nici eu nu stiu ce este.
ri{clLrl
Odatd, vine un barbat la Nastratin Hogea si ii spune:
- Onorabile Hoge! Dacd intr-o zi boui tdu impung evaca
mea de-i omoard vitelul din burtd, cum ne descurcdm?
Nastratin rispunde:
- Animalului nu-i poti cere nimic. Asemenea intAm-
pldri s-au maivdzut, iar paguba nu trebuie s-o pldteasca
proprietarul animalului.
Omul a continuat:
- Hoge, acum hai sa punem situalia pe dos: daca boul
meu impunge vaca dumitale si ii omoard viteiul din burtd,
atunci cum ne descurcim?
Nastratin Hogea s-a gAndit putin gi a rdspuns:
1l{:,lrf ;

q)
o
i:(5
L
e
*
s-
L
o.
@
r
0
0
0
0
0
- in aceastd situatie, trebuie sd ma uit in carte si sd vdd
cum putem rezolva problema.
X
Calit.i!ilc- bratrzci
Odati, Nastratin Hogea strigl 1:r nevasta si ii spuse:
- Femeie! Adu-mi niste brAnza si mdnAnc, caci face
bine la sinitate si face poftl de mdncare.
Nevasta rispunse:
- Dragi Nastratin, brAnza noastrd s-a terminat.
Hogea a rispuns:
- Foarte bine! Brdnza este foarte nesdnitoasd, are
multd grdsime si ingrasd sAngele.
Nevasta a rdspuns:
- De ce vorbegti prostii? Eu tot n-am inteles: brAnza
este bund sau nu?!
Nastratin Hogea i-a rispuns:
- E foarte usor: daca am fl avut brAnza, era bun5, da4
cum nu avem, este foarte rea!
Sirrnaru.rl
intAmplito4 Nastratin Hogea a fost ales judecitor in
oras. intr-o zi, un grup de oameni au adus la judecatd un
birbat cu mAinile si cu picioarele legate.
Hogea a intrebat:
- Ce este cu acest bdrbat legat?
Oamenii au rdspuns cd le este dator si cd nu-si pliteste
datoriile. Apoi, Hogea l-a intrebat pe bdrbat:
- Recunosti cd egti dator acestor oameni?
Birbatul legat a raspuns:
- Recunosc, inalt judecator al nostru.
Hogea l-a intrebat:
- Pii de ce nu-ti platesti datoriile?
Omul a rhspuns:
- Judecltorule, sa ma lase sd-mi vAnd bunurile, si le voi
plati datoriile. Dar nu ma las5.
Atunci oamenii au spus:
- inalt judecator al nostru, omul minte. Nu are niciun
lucru pe care s5-l poatd vinde si s5-si pldteascd datoriile.
Vrea sd ne pdcileascd.
Nastratin Hogea a spus apoi:
- Dacd asa este, sd{ dezlegati. Sdracii sunt in grija lui
Allahl si nimeni nu are dreptul sa-i pedepseasca. Nu trebuia
sd-l imprumutati, dacd stiati ci nu va poate da banii inapoi.
Ptlcileli
Oamenii orasului au mers la dregdtor si s-au plAns cd
Nastratin Hogea ii picdleste, apoi au cerut sA fie alungat
din oras. Dregltorul a trimis dupd Hogea si l-a intrebat
daci este adevarat.
- Acesti oameni sunt nerecunoscdtori; si eu vd cer sd
fie alungati din oras.
Dregatorul a spus:
- Chiar dacd ai dreptate, nu pot aiunga toti oamenii
din oras.
I Crestinii, mozaicli si musulmanii cred in acelasi Dumnezeu, dar in
limba arabd (limba de cult a lslamului) numele lui este Allah. Arabii
crestini din Liban si Siria folosesc termenul ,uAllah" pentru Dumne-
zeu. Iranienii folosesc cuvAntul persan ,,Khoda,,.
tu
s.,
d
E
s
5
E.
.s!
o,
t-
r
1)
U
0X
U

(J
U
o
E
L
s
e
*
.sL
a,
@
r
0
0
Hogea a continuat:
* AltA cale nu-i. Eu nu pot renunta, din cauza unor
prosti, la casa si la viata pe care o am in acest oras.
odatd, vine ra *,,;;t;]1:l:'J:'1" birbat care ii spune
ca este astronom, ci stie si cunoaste toate stelele cerului.
Nastratin Hogea il intreabd:
- Ia spune-mi, cine sunt vecinii tdi?
Omul rdspunde:
- Nu;tiu.
Atunci, Nastratin Hogea zice:
- Tu, care nu-ti cunosti vecinii, cum poti spune cd esti
astronom si cunosti toate stelele cerului?!
C-'oada mSganrhri
intr-o zi, o mAnd de oameni au mers acasi la Nastratin
Hogea, ca sd ridd de el. Primul l-a intrebat pe Hogea:
- Hoge, tu gtii unde este centrul plmdntului?
- Siguf este chiar sub piciorul stAng al mdgarului meu.
Omul s-a mirat de raspuns, dar a continuat:
- Cum se poate?
Hogea a raspuns:
- Dacd nu mi crezi, te pofi apuca de mdsurat.
Al doilea bdrbat a l-a intrebat pe Hogea:
- Stii tu, Hoge, cdte steie sunt Pe cer?
Nastratin a rispuns:
- Sigu4 sunt atitea slele cAte fire are coad.a migaru-
lui meu.
Barbatul a intrebat:
- Cum e posibil asa ceva?
Hogea a rdspuns:
- Sunt sigur, Daca nu md crezi, te pofi apuca de
numarat.
Al treilea barbat ;ia mAngAiat barba lungd si a spus:
- Ia spune, Hoge, stii cAte flre de pdr sunt in barba mea?
- Sigur ca stiu. Tot atAtea fire de pdr are si coada
magarului meu.
Bdrbatul a raspuns:
- Ce legdturh arebarba mea cu coada mdgarului tdu?
Hogea a rdspuns:
- Sunt sigur Dacd nu ma crezi,hai sa smulgem cdte un
fir din coada mdgarului si cAte unul din barba ta. Vei vedea
cd tot atAtea sunt"
sU
b:l
o-
!
tl
e
a)
.$L
U

;aslralirr erlrilcct
Nastratin Hogea cumpirase o bucatl de pd,mAnt. A
venit apoi cu un prieten la acea bucatd de pimAnt, poves-
tindu-i unde si cum isi va construi casa acolo:
- Aici va fi un perete, aici va fi o odaie, aici va fi o
magazie...
La urma, a spus:
- Nu ;tiu insd unde sd construiesc toaleta.
Tocmai cAnd spunea asta, a tras un vAnt. S-a intors
spre prietenul lui si i-a spus:
- Acum e limpede unde voi construi toaleta.
intr-o zi, un bd,rbat care se tot certa cu Nastratin
Hogea a venit la el si i-a cerut mdgarul cu imprumut.
Hogea i-a rdspuns:
-Trebuie sd mi invoiesc cu migarul.
Nastratin a mers la mdgar si, cind s-a intors, i-a rds-
puns birbatului:
- Mdgarul meu nu vrea. Mi-a spus sd nu-l dau, cdci o
sd-l bali, iar stdpAnului sdu ii tot spui minciuni.
X
JrrdecalS dreapta
Odatd, a venit la Nastratin Hogea un prieten supdrat
pe un alt om. AtAt de mult s-a plAns si l-a vorbit de riu pe
acel om, incdt Hogea i-a rdsPuns:
- Tu ai dreptate.
In ztua urmdtoare, a venit la Hogea celalalt om si l-a
vorbit si el de rdu pe barbatul care venise cu o zi inainte.
Nastratin i-a rispuns si lui:
- Tu ai dreptate.
Nevasta lui Nastratin, care auzise judecata lui, l-a
intrebat:
- Ce judecatd e asta, m5i barbate? Cum e posibil ca
amAndoi sd aibd dreptate?
Hogea i-a rdspuns:
- Asa-i. Si tu ai dreptate
Parlea mai mare
Doi oameni au cumpirat impreuna o cdmild si incdr-
citura ei. Unul dintre birbati a dat trei sferturi din suma
totala, iar al doilea bdrbat, un sfert. S-a intAmplat ca acea
cdmild sd cadd in apd si si se inece, iar incdrcatura s-a
pierdut. CAnd au vrut sa socoteasca paguba, nu s-au inte-
les si au mers la Nastratin Hogea sd le faci dreptate.
Hogea a ascultat ce au avut de spus cei doi barbati si
apoi a hotdrAt:
- Cum tu ai pus trei sferturi din incdrcdturd, este vina
ta cA a fost atAt de incdrcati camila si s-a inecat. Acum tre-
buie si-l despdgubesti pe acest bttrbat, care a pus numai
un sfert din greutate.
Uorba
Odati, a venit la Nastratin Hogea un vecin si i-a cerut
mdgarul cu imprumut. Hogea i-a rdspuns:
- Din pdcate, magarul meu nu este acasd.
X
X
Jslefime:U
iF
:{
1l
;bt9
:U
'r !*
iau
o
fco
IB
i0
lI
AJ
s,
o
il
E
:
*
AJ

&
@

ssd
ts
l
s
e
AJ
E
u
U
a,
Chiar atunci, mdgarul a inceput sd zbiere, iar barbatul
i-a spus Hogei:
- Cum nu e acash? Se aude limpede, chiar de lAngd casi!
Nastratin s-a supdrat si i-a rispuns:
- Mdi omule, tu md crezipe mine, om bdtrAn, cu barbd
alba, sau il crezi pe mdgarul meu cel prost?
X
Boala rlcDestei
Odat5, cAnd s-a intors acasi dintr-o cdldtorie, Nastra-
tin Hogea si-a gdsit sofia grav bolnavd. A rdmas la cipa-
tdiul ei, cople;it de durere. Lacrimile ii curgeau siroaie,
umerii i se incovoiau de pldns, nu se mai oprea din gemut
si din oftat. Nenorocirea il zdrobise.
Vecinii l-au luat deoparte si iau spus:
- Ascultd, Hoge, nu are rost sd plAngi in halul dsta!
Dumnezeu este mare! Poate cd solia ta o si se vindece!
Poate ci mAine o sd rddeli impreund la masil
- Dar nu pentru asta plAng eu, le-a spus Nastratin.
- PIi atunci, de ce plAngi?
- Pdi, daci se intdmpld cumva sd mor eu inaintea ei,
vreau sd-si aminteasca de mine ca de un sot iubito4, care
a pl6ns-o f,oarte mult.
Ud rogy
intr-o zi, Nastratin Hogea a intrat intr-un magazin de
halva, a inghilit in sec de pofta ;i l-a intrebat pe vAnzdtor:
- Dacd cineva minAncd halva si nu are bani sd pld-
teascd, ce faceti?
Bdrbatui i-a rdspuns:
- il arunc in strada cu un sut in fund.
Nastratin a Iuat o bucata de haiva, a rnincat-o, s-a
intors cu spatele spr:e vAnziitor si i-a spus:
- Vd rog s5-mi socotiti bucata de halva.
X
Ohosil
Nastratin Hogea cdlStorea cu un prieten spre un alt
oras. Aproape de ora prAnzului, Nastratin a descilecat de
pe magar si i-a spus prietenului:
- Am obosit. Se face ora prAnzului si ar trebui sd ne
gAndim ce o sd mdncdm.
Prietenul i-a rdspuns:
- Uite, in zare se vede un sat; mergi si cumpdri o
bucatd de carne, sa o frig si sd o mAncim.
- Eu sunt obosit. Fd tu efortul 5sta.
Prietenul a plecat ;i dupd un timp s-a intors cu bucata de
carne. L-a trezit pe Nastratin, care dormea dus, si i-a spus:
- Am adus carnea. Apuci-te de fa focul si frige carnea.
- Eu sunt obosit. in plus, nici nu stiu sd frig carnea.
Prietenul a fript carnea si i-a spus:
- Mdcar mergi pAnd la pArAu sd aduci apd.
- De cAte ori s5-ti spun cd sunt obosit, ca sd infelegi?
Fd tu treaba asta.
Prietenul a adus si apd de la pArdu si strigat
Nastratin:
- Micar ridica-te si hai sd mdndnci. Totul este gata.
Ar
o
i:
E
=
5
E.a)
.$
L
a.
m
@

CAte mi-ai spus sd fac, n-am putut sd le fac din pri-
cina oboselii. Astd insi o fac de gura ta, si nu spui cd ai
fdcut chiar totul singur,
Unul dintre prietenii lui Nastratin Hogea era negru
de supdrare. Hogea l-a intrebat care e pricina acestei
supiriri, care se vedea ci ii macind sufletul. Prietenul i-a
rdspuns:
- Nu pot da inapoi banii luati cu imprumut de la credi-
tori. De-aia sunt atdt de supdrat ;i ingrijorat.
Nastratin Hogea i-a raspuns:
- Pdi tu de ce sd fii supdrat si ingrijorat? Creditorii
trebuie sd fie supdrati si ingrijorali.
X
f-5ra plala
intr-o zi, doi oameni au venit la Nastratin Hogea, sd le
facd dreptate. Primul bdrbat a spus:
- Eu mergeam prin bazar, cAnd acest birbat mi-a cerut
sd-l ajut sd-si puni in spate un sac greu. L-am intrebat cAt
imi dd ca sd-l ajut;i mi-a rispuns ca nu-mi di nimic. Eu am
ridicat sacul cel greu si i l-am pus in spate. Acum trag de el
sd-mi pldteascd munca, dar nu wea.
Nastratin Hogea a fdcut sul covorul de sub picioare gi
i-a ardtat bdrbatului podeaua goald, intrebAndu-l:
- Cevezitu acum pe podea?
Blrbatul a rlspuns:
- Nimic.
Hogea a continuat:
- Ia tu atunci nimicul
sacului si du-te de aici.
dsta ca piatd pentru ridicarea
X
Suprdrat rsi ingrijoral
,'ll5garurl ndrSua;
intr-o zi, Nastratin Hogea a plecat la tArg cu mdgarul
sau naravas, ca si il vAnda. Mdgarul se smucea, lovea cu
copitele si incerca sI muste oamenii.
Un om a venit la Hogea si i-a spus:
- N-o sd cumpere nimeni mdgarul dsta nirlvas.
- Dar nici nu vreau sd{ vAnd. Am venit cu el la tArg
numai ca sd vadi lumea cAt md chinui eu cu animalul Ssta.
Pepenele ,si nnca
Odat5, Nastratin Hogea stdtea la umbra unui nuc si
se odihnea. Ca sd se mai rdcoreascd, si-a scos turbanul.
Se uita lung la o bucatd de pdmAnt din apropiere, pe care
erau niste pepeni grozav de mari, si si-a spus:
- Mare e mila ta, Doamne, dar si ciudatd e lucrarea ta.
Pepenele atdt de mare creste pe un vrej atAt de mic si de
subtire! Iar nucile atAt de mici cresc in pomul asta urias.
Chiar cdnd isi spunea asta, o nuca a cdzut din pom si
l-a lovit pe Hogea drept in cap. Nastratin s-a ridicat ime-
diat, si-a pus turbanul pe cap si a spus supdrat:
- Iartd-md, Doamne, cd am gresit cAnd mi-am dat cu
pdrerea despre lucrarea ta! Acum inteleg ca, dac ar fi
crescut pepenele in copac si ar fl cizut in capul meu,
m-ar fl nenorocit.
: 'Ps'
?)
"i:'z
U
o
'tr
(J
s
e
s!)
:=
U
'i
.v
n
@
AJ
o
i:
T
l
E
sq,
:=
qJ
.$L
o.
$
@
0
B
0
i',r,, I

l'ra!
.; ll;
trt
a{i l:r'lG
',' ' ,"5{.
r:1..-', ,,,4
{li *
[;r.lr /-,.
;t ,'iL',rl!. prli ]f
r . ,,!,i
:ti '41
iln',
ffii
lF'iiq '.4.i
r ,t
qJ
o
i:
L
l
z
E
:=
tu
.$
L
o.
o
6
0
V
A
K
,rlrhtr rl t:rr clt-ilr-l1 rl
intr-r: zi. Nasti:atin f"iogea se pregatea sa meargi la
baia pubiici. Cfrnd a ajuns la baie, baiesul i-a spi-rs:
- Dornnuie Hoge, astazi baia este rezen'ata numai
pentru tnai-marii orastrlui.
Nastratin l-a intrebat:
- Cine sunt mai-marii orasului?
Bdiesul a raspuns:
- Mai-marii orasului sunt cei pe care ii aratd lumea cu
degetul cAnd merg plin oras.
Hogea a plecat repede acas5, a luat patura, saua si
hamul migarului si l-a pregdtit de drum. I-a mai atArnat
de gAt talanga, iar el a incilecat pe mdgar cu spatele ina-
inte si a pornit iardsi spre baia publica. Cum il vedeau,
oamenii izbucneau in rAs si il aratau cu degetul. Oamenii
se strAngeau si venean dupd maga4 astfel incdt, atunci
cAnd a ajuns la baia publica, in urma lui se strAnsese o
adevarata multimc de oameni.
Acolo s-a oprit si i-a spus biiesului:
- Domnule bdies, da-te la o parte, caci cel mai ardtat
cu degetul din oras a venit ie!
Broasccr
Odat5, trei prosti au gisit o broscuta, dar nu stiau ce
este acea fdptur5. Primul a spus:
- Cred ch este o vrabie care a cizut in ap5 ;i de asta
aratd asa.
Al doilea a spus:
- Vorbe;ti prostii. N-ai vazut ci era in apa/ Sigur este
un peste mai mic.
Al treilea a continuat:
* Sunteti amAndoi niste prosti. Nu auziti ce zgomote
scoate? Este un greier mai mare.
Neajungind la nicio concluzie, au hotdrit sa mearga ia
Nastratin Hogea sd le spund el ce este animalul zgomotos.
in fond, Hogea stia sd scrie si sd citeasci.
Cdnd a vazut Nastratin broasca, si-a pieptdnat barba
cu mdna si a spus:
- DupI pdrerea mea, este un canar
Cei trei oameni au protestat:
- Pii nu are penel
- Este limpede cd e un canar Ori este pui si nu i-au cres-
cut incd penele, ori este bitrdn si iau cdzut toate.
Miganll judet--dtor
Odatd, Nastratin Hogea si-a pierdut mdgarul. Umbla
prin oras sa il caute, cAnd s-a intAlnit cu un prieten care
i-a spus:
- Unde mergi, Hoge? Cauli ceva?
- Migarul meu s-a pierdut si acum il caut.
Ca si rAdd putin de el, omul i-a spus:
- Ti-am vlzut eu mlgarul in cutare loc. A ajuns
judecdton
Ia ba
X
AJ
so
'fi
t5
L
z.:
*
AJ
F
o.
a
o
A
d
0
0
0
0
0

AJ
o
.tr
I
r
E
!!-
LU
a.
o
@
0
0
()
0
0
0
0
AJ
o
p
=
U
AJ
.$
L
a_
s
- Te cred cd spui adevdrul. Mereu am spus ca pAni la
urmd magarul Ssta va ajunge cineva. CAnd dadeam lectii,
el se apropia intotdeauna si asculta atent ce spuneam.
in ziua urmdtoare, Hogea a luat o mAnd de secard,
hamul magarului si a plecat unde ii spusese bdrbatul. A
intrat la judecdto4 i-a pus secara in fald si ia spus:
- Dragul meu mdga4 am venit si te iau acasA.
Apoi i-a aruncat hamul pe dupd gAt gi l-a tras afari.
Oamenii au ramas cu gura cdscatd vtzdnd ce face Nas-
tratin Hogea, iar apoi i-au spus:
- Ce faci, Hoge? Ai innebunit?
Hogea a raspuns:
- E numai vina voastrd ci mi-ati fdcut mdgarul judecd-
tor cu de-a sila.
Samarul mSgarului
Odatd, Nastratin Hogea stitea pe malul unui rAu. S-a
dezbrdcat de la brdu in sus, si-a pus hainele pe mdgar si a
intrat in api sI isi rdcoreascAfa)a. Neobservat, un hot i-a
furat hainele.
Cdnd s-a intors la mdga4 Hogea a vazut cI lipsesc hai-
nele. A luat samarul migarului in spate si i-a spus bucuros:
- Cdnd o sa-mi dai hainele, o sd-ti dau si eu samarul inapoi.
Holul neuinoual
Dupd un somn linistit peste noapte, Nastratin Hogea a
vdzut ca mdgarul ii fusese furat. Cdnd au auzit, vecinii s-au
strAns cu totii la el in curte.
Unul l-a intrebat:
- Hoge, de ce nu ai ar,ut grija de mdgar?
Un altui l-a intrebat:
- Mai omule, de ce nu ai incuiat usa grajdului?
Un al treilea s-a interesat:
- Cum de nu ai auzit cdnd s-a furat mdgarul?
Nastratin Hogea s-a infuriat pe ei si le-a spus:
- Ce md certati atdt? Ca si cum nu hotul, ci eu as fi de
vind ca mi s-a furat magarull
X
MSganrl ;i rodiile
intr-o zi, Nastratin Hogea a incdrcat cu rodii mdgarul
si a plecat latdrg, si le vAndd. Cum a ajuns in tdrg, s-a pus
pe lSudat marfa, dar magarul a inceput sa zbiere, de nu
se mai auzeavocea lui Nastratin.Yitzdnd cd nu mai poate
sd-si laude marfa, i-a spus mlgarului:
- Ei mdgarule, dacd nu poti sd te opresti din zbierat,
sd vinzi tu rodiile!

Peripetiile lui nastratin hogea

Peripetiile lui nastratin hogea

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to Peripetiile lui nastratin hogea

Similar to Peripetiile lui nastratin hogea (20)

More from Robin Cruise Jr.

More from Robin Cruise Jr. (20)

Peripetiile lui nastratin hogea