Tema 1 Sistemul national de management al s.u.

1. 1
CUNOAŞTEREA PRINCIPALELOR TRĂSĂTURI ŞI MECANISME ALE
MANAGEMENTULUI SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ ŞI INIŢIEIREA ÎN MODALITĂŢI DE
COOPERARE ŞI COLABORATE LA NIVEL INTERINSTITUŢIONAL ŞI NAŢIONAL –
CENTRAL ŞI LOCAL
1. Introducere
Avand in vedere proliferarea atentatelor teroriste pe plan international si indeosebi a celor indreptate
impotriva intereselor statelor membre ale NATO, in special cele provocate simultan, cu efecte dramatice
asupra vietii si sanatatii unui numar din ce in ce mai mare de persoane, in contextul geostrategic actual si al
multiplicarii, pe de o parte, si al cresterii gravitatii, pe de alta parte, a riscurilor nonmilitare la adresa
securitatii nationale, pe fondul accelerarii tendintelor de globalizare, al schimbarilor climatice radicale, al
dezvoltarii experimentelor stiintifice cu efecte imprevizibile, al diversificarii activitatilor economice legale -
si nu numai - care utilizeaza, produc si comercializeaza substante periculoase, avand in vedere persistenta, in
domeniul managementului prevenirii si gestionarii situatiilor de urgenta, a unui sistem institutional partial
inchegat, cu functionare temporara si care se activeaza abia la momentul producerii situatiilor de urgenta -
incapabil sa asigure un raspuns adecvat noilor provocari la adresa securitatii nationale, pentru a asigura
instituirea, in cel mai scurt timp, a unui cadru legal modern si a unor mecanisme manageriale perfectionate,
menite sa asigure, in mod unitar si profesionist, apararea vietii si sanatatii populatiei, a mediului
inconjurator, a valorilor materiale si culturale importante, pe timpul producerii unor situatii de urgenta, care
sa permita restabilirea rapida a starii de normalitate, si tinand seama de necesitatea accelerarii procesului de
integrare a Romaniei in structurile europene si euroatlantice, Sistemul National de Management al Situatiilor
de Urgenta, se infiinteaza, se organizeaza si functioneaza pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de
urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor umane, materiale, financiare si de alta natura necesare
restabilirii starii de normalitate.
2. Organizarea si functiomarea Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta este organizat de autoritatile
administratiei publice si se compune dintr-o retea de organisme, organe si structuri abilitate in
managementul situatiilor de urgenta, constituite pe niveluri sau domenii de competenta, care dispune de
infrastructura si de resursele necesare pentru indeplinirea atributiilor prevazute de reglementarile legale.
Principiile managementului situatiilor de urgenta sunt:
a) previziunea si prevenirea;
b) prioritatea protectiei si salvarii vietii oamenilor;
c) respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;
d) asumarea responsabilitatii gestionarii situatiilor de urgenta de catre autoritatile administratiei publice;
e) cooperarea la nivel national, regional si international cu organisme si organizatii similare;
f) transparenta activitatilor desfasurate pentru gestionarea situatiilor de urgenta, astfel incat acestea sa nu
conduca la agravarea efectelor produse;
g) continuitatea si gradualitatea activitatilor de gestionare a situatiilor de urgenta, de la nivelul
autoritatilor administratiei publice locale pana la nivelul autoritatilor administratiei publice centrale, in
functie de amploarea si de intensitatea acestora;
h) operativitatea, conlucrarea activa si subordonarea ierarhica a componentelor Sistemului National.

2. 2
3. Componentele Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta
Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta are in compunere urmatoarele structuri:
a) comitete pentru situatii de urgenta;
b) Inspectoratul Generalal pentru Situatii de Urgenta;
c ) servicii publice comunitare profesioniste pentru situatii de urgenta;
d) centre operative pentru situatii de urgenta;
e) comandantul actiunii.
In cadrul Ministerului Afacerilor Internea fost infiintat Departamentul pentru situatii de urgenta,
structura operationala fara personalitate juridica, cu atributii de coordonare, cu caracter permanent, la nivel
national, a activitatilor de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta, asigurarea si coordonarea resurselor
umane, materiale, financiare si de alta natura necesare restabilirii starii de normalitate, inclusiv primul ajutor
calificat si asistenta medicala de urgenta in cadrul unitatilor si compartimentelor de primire a urgentelor,
pana la internarea in spital.
Departamentul este condus de un secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului.
In exercitarea atributiilor seful Departamentului pentru Situatii de Urgenta, coordoneaza:
a) Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta;
b) Inspectoratul General de Aviatie, numai pentru operatiuni de gestionare a situatiilor de urgenta;
Departamentul coordoneaza operational serviciile de ambulanta judetene, respectiv al municipiului
Bucuresti, UPU/CPU, precum si serviciile publice Salvamont.
Pentru exercitarea atributiilor, Departamentul foloseste personal specializat, incadrat in conditiile
legii, inclusiv prin detasare din cadrul Ministerului Sanatatii, precum si din alte institutii publice, dupa caz.
In acest sens, in cadrul Ministerului Afacerilor Interne se infiinteaza o structura specializata pentru
monitorizarea, controlul operational si inspectia activitatii serviciilor de ambulanta si UPU/CPU.
Departamentul monitorizeaza activitatea operativa a structurilor pe care le are in coordonare.
4. Comitete pentru situatiide urgenta: constituire, functionare
Comitetele si centrele operative pentru situatii de urgenta sunt organisme si structuri abilitate in
managementul situatiilor de urgenta, care, potrivit legii, se constituie pe niveluri sau domenii de competenta
si fac parte din Sistemul National de Management al Situatiilor de Urgenta.
Comitetele pentru situatii de urgenta sunt organisme interinstitutionale de sprijin al managementului
si se intrunesc semestrial si ori de cate ori situatia impune.
Comitetele pentru situatii de urgenta sunt:
a) Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta;
b) comitetele ministeriale si ale altor institutii publice centrale pentru situatii de urgenta;
c) Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta;
d) comitetele judetene pentru situatii de urgenta;
e) comitetele locale pentru situatii de urgenta.
4.1. Comitetul national pentru intemperii si calamitati este un organism interministerial format
din persoane cu putere de decizie, experti si specialisti desemnati de ministerele cu atributii in gestionarea
situatiilor de urgenta se constituie si functioneaza sub conducerea viceprim-ministrului, ministrul dezvoltarii
regionale si administratiei publice, in calitate de presedinte, pentru prevenirea si gestionarea situatiilor de
urgenta determinate de fenomene meteorologice periculoase si alunecari de teren.
Vicepresedintele Comitetului este secretarul de stat, seful Departamentului pentru situatii de urgenta.
4.2. Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta se constituie si functioneaza sub
conducerea viceprim-ministrului pentru securitate nationala, in calitate de presedinte, in vederea planificarii
strategice, a monitorizarii permanente si evaluarii factorilor de risc, amenintarilor si vulnerabilitatilor,

3. 3
precum si pentru coordonarea gestionarii situatiilor de urgenta determinate de alte riscuri decat fenomene
meteorologice periculoase si alunecari de teren.
Vicepresedintele Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta este ministrul afacerilor
interne.
Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta este un organism interministerial format din
ministri si conducatori ai institutiilor publice centrale, in functie de tipurile de risc gestionate sau functiile de
sprijin repartizate in competenta in cadrul Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta.
Suportul decizional al Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta se asigura prin Centrul
operational de comanda al Guvernului, care are in compunere experti si specialisti din cadrul componentelor
Sistemului National de Management al Situatiilor de Urgenta si subordoneaza operational toate centrele
operative si operationale constituite la nivel central si local.
Secretariatul General al Guvernului, prin structura de specialitate, asigura secretariatul tehnic
permanent al Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta.
Pentru stabilirea strategiilor si programelor privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta,
Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta, respectiv Comitetul national pentru intemperii si
calamitati pot solicita consultarea unor experti, specialisti, cadre didactice sau cercetatori constituiti in
grupuri de suport tehnico-stiintific
Comitetele si grupurile de suport tehnico-stiintific, alaturi de reprezentanti ai organizatiilor
neguvernamentale, structurilor asociative ale autoritatilor administratiei publice locale, asociatiilor
profesionale, sindicatelor, unitatilor de invatamant superior si institutelor de cercetare, institutiilor culturale,
ale cultelor si asociatiilor religioase recunoscute potrivit legii si ai mass-media, formeaza Platforma
nationala pentru reducerea riscurilor la dezastre.
Comitetele pentru situatii de urgenta au in componenta un presedinte, un vicepresedinte, membri si
consultanti.
Presedintele comitetului pentru situatii de urgenta este ministrul, conducatorul institutiei publice
centrale, prefectul sau primarul, dupa caz.
Vicepresedintele comitetului pentru situatii de urgenta este, de regula, un secretar de stat, un adjunct
al conducatorului institutiei publice centrale, presedintele consiliului judetean, primarul general sau un
viceprimar, dupa caz.
Comitetul local se constituie prin dispozitie a primarului.
Persoanele din componenta comitetului pentru situatii de urgenta au urmatoarele obligatii principale:
a) presedintele: convoaca intrunirea comitetului, stabileste ordinea de zi si conduce sedintele
acestuia; semneaza hotararile, planurile, programele, regulamentele si masurile adoptate; semneaza avizele,
acordurile, imputernicirile, protocoalele si proiectele de acte normative; il informeaza operativ pe
presedintele comitetului ierarhic superior;
b) vicepresedintele indeplineste obligatiile presedintelui in lipsa acestuia, precum si pe cele ce ii
revin ca membru al comitetului;
c) membrii: participa la sedintele comitetului; prezinta informari si puncte de vedere; ii informeaza
operativ pe conducatorii institutiilor si unitatilor pe care le reprezinta asupra problemelor dezbatute,
concluziilor rezultate, hotararilor si masurilor adoptate si urmaresc aplicarea acestora in sectoarele de
competenta; mentin permanent legatura cu centrele operative corespondente;
d) consultantii: participa la sedintele comitetului; ii consiliaza pe membrii acestora asupra
problemelor tehnice si de specialitate; asigura documentarea tehnica de specialitate.
Membrii comitetului pentru situatii de urgenta sunt:
a) in comitetul ministerial: persoane cu functii de conducere din aparatul propriu si din unele institutii si
unitati aflate in subordinea ministerului sau institutiei publice centrale ori sub autoritatea acestora;
b) in Comitetul Municipiului Bucuresti: viceprimarii de sectoare, sefii de servicii publice deconcentrate,
descentralizate si de gospodarire comunala, conducatori ai unor institutii, regii autonome si societati

4. 4
comerciale, ai agentilor economici care, prin specificul activitatilor desfasurate, constituie factori de risc
potential generatori de situatii de urgenta;
c) in comitetul judetean: sefii de servicii deconcentrate, descentralizate si de gospodarire comunala,
conducatori ai unor institutii, regii autonome si societati comerciale, ai agentilor economici care, prin
specificul activitatilor desfasurate, constituie factori de risc potential generatori de situatii de urgenta;
d) in comitetul local: secretarul comunei, orasului, municipiului ori ai sectoarelor municipiului Bucuresti,
dupa caz, si reprezentanti ai serviciilor publice si ai principalelor institutii si agenti economici din unitatea
administrativ-teritoriala respectiva, precum si manageri sau conducatori ai agentilor economici, filialelor,
sucursalelor ori punctelor de lucru locale care, prin specificul activitatii, constituie factori generatori de
situatii de urgenta.
Consultanti in comitetele pentru situatii de urgenta sunt:
a) experti si specialisti din aparatul propriu al autoritatilor administratiei publice, care constituie
comitetele, sau din institutii si unitati in subordine;
b) reprezentanti ai altor ministere, institutii si servicii publice cu atributii in domeniu, manageri ai
societatilor comerciale si regiilor autonome care desfasoara activitati in domeniul de competenta respectiv,
cooptati in comitetele ministeriale la solicitarea presedintilor comitetelor respective.
Comitetele pentru situatii de urgenta se intrunesc semestrial si ori de cate ori situatia o impune, la
convocarea presedintelui.
Sedintele comitetelor pentru situatii de urgenta se desfasoara in prezenta majoritatii membrilor sau a
inlocuitorilor desemnati.
Hotararile comitetelor pentru situatii de urgenta se adopta cu votul a doua treimi din numarul
membrilor prezenti, cu exceptia punerii in aplicare a planului de evacuare, care se face in baza deciziei
presedintelui comitetului.
Consultantii nu au drept de vot.
Comitetele pentru situatii de urgenta isi desfasoara activitatea pe baza planurilor anuale elaborate de
secretariatele tehnice permanente.
5. Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al unor ministere si institutii
publice centrale ori din personalul aparatului propriu al autoritatilor administratiei publice locale ale
sectoarelor municipiului Bucuresti, ale oraselor si comunelor, precum si la structurile teritoriale subordonate.
La nivelul municipiului Bucuresti, atributiile centrului operativ se exercita de catre centrul operational din
structura inspectoratului pentru situatii de urgenta.
Centrele operative permanente si temporare se constituie prin ordin al ministrului/conducatorului
institutiei publice centrale sau prin dispozitie a primarului, dupa caz.
Centrele operative pentru situatii de urgenta sunt:
a) centre operative cu activitate permanenta la nivelul ministerelor si al institutiilor publice centrale;
Centrele operative cu activitate permanenta sunt structuri tehnico-operative de specialitate, care se
constituie in cadrul aparatului propriu al unor ministere si institutii publice centrale cu atributii si functii de
sprijin complexe in prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta in vederea indeplinirii permanente a
functiilor de monitorizare, evaluare, instiintare, prealarmare, alertare si coordonare tehnica operationala a
interventiilor in situatii de urgenta, in domeniile de competenta ale ministerelor si institutiilor publice
centrale respective.
Centrele operative cu activitate permanenta sunt conduse nemijlocit de sefii acestora si au in
compunere compartimente adecvate exercitarii, in domeniile de competenta ale ministerelor si institutiilor
publice centrale respective, precum si a atributiilor secretariatelor tehnice permanente ale comitetelor
ministeriale. Numarul de posturi aferent centrelor operative cu activitate permanenta poate fi de maximum
20 de posturi, in raport cu sarcinile ce revin ministerului sau institutiei, si se asigura prin redistribuirea
personalului.
Centrele operative cu activitate permanenta se incadreaza cu personal specializat pe tipurile de riscuri
repartizate pentru gestionare, precum si in comunicatii, informatica si relatii publice.
Activitatea operationala a centrelor operative cu activitate permanenta se desfasoara permanent, pe
criteriul "24h/24h", in ture sau pe schimburi. Prin exceptie, in functie de natura si tipul riscurilor gestionate,

5. 5
conducatorul institutiei pe langa care functioneaza centrul operativ poate aproba ca activitatea operationala a
acestuia sa se desfasoare cu respectarea programului normal de lucru, potrivit legii.
Dimensionarea centrelor operative cu activitate permanenta se face in raport cu natura, frecventa si
gravitatea riscurilor majore repartizate pentru coordonarea gestionarii, precum si cu complexitatea functiilor
de sprijin indeplinite de ministerul sau institutia publica centrala respectiva.
b) centre operative cu activitate temporara la celelalte ministere si institutii publice centrale cu atributii
de prevenire si gestionare a situatiilor de urgenta, precum si la sectoarele municipiului Bucuresti, in
municipii, orase si comune.
Centrele operative cu activitate temporara sunt structuri tehnico-administrative infiintate in scopul
indeplinirii functiilor specifice pe durata starii de alerta, in cazul situatiilor de urgenta, precum si pe timpul
unor exercitii, aplicatii si antrenamente pentru pregatirea raspunsului in astfel de situatii.
Centrele operative se constituie din personalul aparatului propriu al autoritatii respective, prin ordin
al ministrului, conducatorului institutiei publice centrale sau prin dispozitie a primarului si asigura
secretariatele tehnice ale comitetelor constituite la nivelul autoritatilor publice centrale sau locale.
Gestionarea operationala a situatiilor de urgenta la nivel national se realizeaza prin Centrul national
de coordonare si conducere a interventiei, constituit la nivelul Inspectoratului General pentru Situatii de
Urgenta, care asigura permanent fluxul informational pentru Centrul operational de comanda al Guvernului.
La nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti se infiinteaza centrele de coordonare si conducere a
interventiei care asigura analiza, evaluarea situatiei si coordonarea actiunilor de interventie si asigura
suportul decizional al comitetelor judetene, respectiv al municipiului Bucuresti.
Centrele judetene, respectiv al municipiului Bucuresti de coordonare si conducere a interventiei
pentru situatii de urgenta au in compunere personal din cadrul inspectoratelor pentru situatii de urgenta,
precum si experti si specialisti din cadrul institutiilor si operatorilor economici de interes local care asigura
functii de sprijin.
Centrele judetene, respectiv al municipiului Bucuresti de coordonare si conducere a interventiei isi
desfasoara activitatea in spatii puse la dispozitie de catre autoritatile administratiei publice locale sau de
catre inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti.
Coordonarea tehnica si de specialitate a centrelor operative se realizeaza, potrivit legii, de catre
Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, care asigura si mentinerea permanenta a fluxului
informational cu acestea.
In functie de aria si complexitatea situatiei intervenite se pot crea centre de coordonare si conducere a
interventiei la nivel zonal, prin ordin al ministrului afacerilor interne, la propunerea secretarului de stat, seful
Departamentului pentru situatii de urgenta.
In situatii de urgenta, coordonarea unitara la locul producerii evenimentului exceptional a actiunii
tuturor fortelor stabilite pentru interventie se realizeaza de catre o persoana imputernicita, dupa caz, de catre
Comitetul National, ministerial, judetean sau al municipiului Bucuresti, in functie de natura si gravitatea
evenimentului si de marimea categoriilor de forte concentrate, denumita comandantul actiunii.
Comandantul actiunii poate fi ajutat in indeplinirea sarcinilor de catre grupa operativa si punctul
operativ avansat, constituite potrivit reglementarilor in vigoare.
6. Competente in domeniul situatiilor de urgenta
Atributiile componentelor Sistemului National
6.1. Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta au urmatoarele atributii principale:
a) examineaza si propun spre adoptare Guvernului Planul national de asigurare cu resurse umane,
materiale si financiare pentru gestionarea situatiilor de urgenta;
b) analizeaza si supun spre aprobare Guvernului Regulamentul-cadru de organizare, functionare si
dotare a comitetelor, centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgenta, precum si fluxul
informational-decizional;

6. 6
c) declara, cu acordul primului-ministru, starea de alerta la nivel national sau la nivelul mai multor
judete, coordoneaza gestionarea situatiilor de urgenta si declara incetarea starii de alerta;
d) hotarasc, cu acordul primului-ministru, punerea in aplicare a planurilor de evacuare, la propunerea
comitetelor ministeriale, judetene sau al municipiului Bucuresti;
e) propun Guvernului, prin ministrul administratiei si internelor, instituirea de catre Presedintele
Romaniei a "starii de urgenta" in zonele afectate, in baza solicitarilor primite de la comitetele judetene sau al
municipiului Bucuresti, si urmareste indeplinirea masurilor stabilite in acest sens;
f) propun Guvernului solicitarea/acordarea de asistenta umanitara internationala in cazul situatiilor
de urgenta cu impact deosebit de grav, pe baza analizelor intocmite de Inspectoratul General;
g) coordoneaza, pe teritoriul national, activitatea fortelor internationale solicitate pentru rezolvarea
situatiilor de urgenta, indeosebi in domeniul inlaturarii efectelor distructive ale dezastrelor, in conformitate
cu prevederile legii romane;
h) propunn Guvernului includerea in bugetul de stat anual a fondurilor necesare pentru gestionarea
situatiilor de urgenta, inclusiv pentru operationalizarea Sistemului National si a structurilor de interventie in
afara frontierelor de stat, in cadrul structurilor specializate ale organismelor internationale cu atributii in
domeniu;
i) stabilesc repartizarea principalelor functii de sprijin pe care le asigura ministerele, celelalte organe
centrale si organizatiile neguvernamentale privind prevenirea si gestionarea situatiilor de urgenta, care se
aproba prin hotarare a Guvernului;
j) initiaza elaborarea de acte normative pentru gestionarea situatiilor de urgenta si le avizeaza pe cele
elaborate de comitetele ministeriale, judetene si al municipiului Bucuresti;
k) analizeaza si supun spre aprobare Guvernului scoaterea de la rezervele de stat a unor produse si
bunuri materiale necesare sprijinirii autoritatilor administratiei publice locale si populatiei afectate de
dezastre sau alte situatii de urgenta;
l) stabilesc modul de cooperare al structurilor Sistemului National cu alte autoritati si organisme ale
statului roman sau internationale abilitate in managementul starilor exceptionale;
m) coordoneaza informarea opiniei publice privind managementul situatiilor de urgenta;
n) indeplinesc orice alte atributii stabilite potrivit legii.
6.2. Comitetele ministeriale au urmatoarele atributii principale:
a) informeaza Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si
iminenta amenintarii acestora;
b) elaboreaza regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc din
domeniile de competenta ale ministerelor si celorlalte institutii publice centrale cu atributii in gestionarea
situatiilor de urgenta si le prezinta spre avizare Inspectoratului General si Comitetul national pentru
intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta;
c) evalueaza situatiile de urgenta produse in domeniile de competenta, stabilesc masuri specifice
pentru gestionarea acestora, inclusiv privind prealarmarea serviciilor de urgenta din domeniile de
competenta ale ministerelor, si propun, dupa caz, declararea starii de alerta sau instituirea starii de urgenta;
d) analizeaza si avizeaza planurile proprii pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare
necesare gestionarii situatiilor de urgenta;
e) informeaza Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta si colegiile ministerelor asupra activitatii desfasurate;
f) indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.
6.3. Comitetele judetene au urmatoarele atributii principale:
a) informeaza Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si
iminenta amenintarii acestora;
b) evalueaza situatiile de urgenta produse in unitatile administrativ-teritoriale, stabilesc masuri si
actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmaresc indeplinirea lor;

7. 7
c) declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta la nivel judetean sau in
mai multe localitati ale judetului si propun instituirea starii de urgenta;
d) analizeaza si avizeaza planurile judetene pentru asigurarea resurselor umane, materiale si
financiare necesare gestionarii situatiilor de urgenta;
e) informeaza Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta si consiliul judetean asupra activitatii desfasurate;
f) indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de Comitetul National.
6.4. Comitetul Municipiului Bucuresti pentru Situatii de Urgenta are urmatoarele atributii
principale:
a) informeaza Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta, prin Inspectoratul General, privind starile potential generatoare de situatii de urgenta si
iminenta amenintarii acestora;
b) evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul municipiului Bucuresti, stabileste masuri si
actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmareste indeplinirea lor;
c) declara, cu acordul ministrului administratiei si internelor, starea de alerta pe teritoriul
municipiului Bucuresti si propune instituirea starii de urgenta;
d) analizeaza si avizeaza planul municipal pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare
necesare gestionarii situatiilor de urgenta;
e) informeaza Comitetul national pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii
speciale de urgenta si Consiliul General al Municipiului Bucuresti asupra activitatii desfasurate;
f) indeplineste orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.
Comitetele locale au urmatoarele atributii principale:
a) informeaza prin centrul operational judetean, respectiv al municipiului Bucuresti, privind starile
potential generatoare de situatii de urgenta si iminenta amenintarii acestora;
b) evalueaza situatiile de urgenta produse pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale, stabilesc
masuri si actiuni specifice pentru gestionarea acestora si urmaresc indeplinirea lor;
c) declara, cu acordul prefectului, starea de alerta pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale;
d) analizeaza si avizeaza planul local pentru asigurarea resurselor umane, materiale si financiare
necesare gestionarii situatiei de urgenta;
e) informeaza comitetul judetean si consiliul local asupra activitatii desfasurate;
f) indeplinesc orice alte atributii si sarcini stabilite de lege sau de organismele si organele abilitate.
6.5. Inspectoratul General pentru situatii de Urgenta are urmatoarele atributii principale:
a) analizeaza, evalueaza si monitorizeaza tipurile de risc, efectueaza prognoze asupra evolutiei
acestora in scopul identificarii starilor potential generatoare de situatii de urgenta, propunand totodata
masuri pentru avertizarea populatiei si prevenirea agravarii situatiei;
b) asigura coordonarea aplicarii unitare, pe intreg teritoriul tarii, a masurilor si actiunilor de prevenire si
gestionare a situatiilor de urgenta;
c) asigura informarea operativa a ministrului administratiei si internelor si a institutiilor interesate asupra
starilor potential generatoare de situatii de urgenta sau producerii situatiilor de urgenta in teritoriu, printr-un
sistem informational propriu;
d) coordoneaza derularea programelor nationale de pregatire in domeniul apararii impotriva
dezastrelor;
e) coordoneaza activitatile de prevenire si de interventie desfasurate de serviciile publice comunitare
profesioniste, precum si constituirea grupelor operative pentru coordonarea si sprijinul raspunsului in situatii
de urgenta in zonele grav afectate;
f) transmite si urmareste indeplinirea deciziilor Comitetului national pentru intemperii si calamitati si
Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta;
g) asigura informarea populatiei prin mass-media despre iminenta amenintarii ori producerea situatiilor de
urgenta, precum si asupra masurilor intreprinse pentru limitarea sau inlaturarea efectelor acestora;

8. 8
h) asigura coordonarea tehnica si de specialitate a centrelor operationale si a centrelor operative si asigura
mentinerea permanenta a fluxului informational cu acestea;
i) coopereaza cu organismele de profil pe plan international, pe baza conventiilor la care statul roman este
parte, si urmareste respectarea acestor conventii in domeniul situatiilor de urgenta;
j) avizeaza si propune Comitetului national pentru intemperii si calamitati si Comitetului national pentru
situatii speciale de urgenta, spre aprobare, planurile de interventie, de cooperare sau de asistenta tehnica cu
alte structuri ori organizatii internationale, in vederea imbunatatirii managementului situatiilor de urgenta;
k) constituie si gestioneaza baza de date cu privire la situatiile de urgenta si pune la dispozitia
institutiilor interesate datele si informatiile solicitate pentru solutionarea situatiilor de urgenta;
l) avizeaza regulamentele privind gestionarea situatiilor de urgenta specifice tipurilor de risc, elaborate de
comitetele ministeriale, si le prezinta spre aprobare;
m) acorda asistenta tehnica de specialitate autoritatilor publice centrale si locale privind gestionarea
situatiilor de urgenta;
n) propune ministrului administratiei si internelor participarea cu forte si mijloace la inlaturarea efectelor
situatiilor de urgenta in afara teritoriului tarii, potrivit tratatelor, acordurilor si intelegerilor internationale la
care Romania este parte;
o) coordoneaza planificarea resurselor necesare gestionarii situatiilor de urgenta la nivel national si
elaboreaza proiectul planului de asigurare cu resurse umane, materi
ale si financiare pentru astfel de situatii;
p) elaboreaza rapoarte si alte documente pentru informarea Comitetului national pentru intemperii si
calamitati si Comitetului national pentru situatii speciale de urgenta, primului-ministru, Consiliului Suprem
de Aparare a Tarii, Presedintelui Romaniei si comisiilor de specialitate ale Parlamentului;
q) coopereaza cu celelalte organe ale statului abilitate in managementul starii de urgenta, starii de asediu sau
al altor stari exceptionale;
r) functioneaza ca punct national de contact in relatiile cu organismele si organizatiile internationale
guvernamentale si neguvernamentale cu responsabilitati in domeniul situatiilor de urgenta;
s) elaboreaza Regulamentul-cadru privind organizarea, atributiile, functionarea si dotarea comitetelor,
centrelor operationale si centrelor operative pentru situatii de urgenta;
t) informeaza Colegiul Ministerului Administratiei si Internelor asupra activitatii desfasurate;
u) indeplineste orice alte atributii stabilite de Comitetul National sau de primul-ministru privind
managementul situatiilor de urgenta si prin regulamentul propriu de organizare si functionare.
6.6. Serviciile de urgenta profesioniste au urmatoarele atributii principale:
a) organizeaza si desfasoara activitati specifice de prevenire a situatiilor de urgenta;
b) participa la identificarea, inregistrarea si evaluarea tipurilor de risc si a factorilor determinanti ai acestora
si intocmesc schemele cu riscurile teritoriale din zonele de competenta, pe care le supun aprobarii
prefectilor;
c) exercita coordonarea, indrumarea si controlul tehnic de specialitate al activitatilor de prevenire si
gestionare a situatiilor de urgenta;
d) acorda asistenta tehnica de specialitate privind gestionarea situatiilor de urgenta;
e) monitorizeaza prin centrele operationale evolutia situatiilor de urgenta si informeaza operativ prefectii si
Inspectoratul General;
f) planifica, organizeaza si desfasoara pregatireapentru raspuns, in cazul situatiilor de urgenta, a subunitatilor
de interventie din subordine;
g) fac propuneri comitetelor pentru situatii de urgenta si Inspectoratului General privind gestionarea si
managementul situatiilor de urgenta;
h) urmaresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie
si de cooperare specifice tipurilor de riscuri;
i) asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor si urmaresc mentinerea legaturilor de
comunicatii intre centrele operationale si operative implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, precum si
cu dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenta si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care
intervin in acest scop;
j) centralizeaza solicitarile de resurse necesarepentru indeplinirea functiilor de sprijin pe timpul

9. 9
situatiilor de urgenta si le inainteaza organismelor si organelor abilitate;
k) gestioneaza baza de date referitoare lasituatiile de urgenta din zonele de competenta;
l) indeplinesc orice alte atributii si sarcini privind gestionarea situatiilor de urgenta, prevazute de lege sau
stabilite de organismele si organele abilitate.
6.7. Centrele operative cu activitate permanenta au urmatoarele atributii principale:
a) centralizeaza si transmit operativ la centrul operational al Inspectoratului General date si informatii
privind aparitia si evolutia starilor potential generatoare de situatii de urgenta;
b) monitorizeaza situatiile de urgenta si informeaza Inspectoratul General si celelalte centre
operationale si operative interesate;
c) urmaresc aplicarea regulamentelor privind gestionarea situatiilor de urgenta si a planurilor de interventie
si cooperare specifice tipurilor de riscuri;
d) asigura transmiterea operativa a deciziilor, dispozitiilor si ordinelor, precum si mentinerea legaturilor de
comunicatii cu centrele operationale si operative implicate in gestionarea situatiilor de urgenta, cu
dispeceratele integrate pentru apeluri de urgenta si cu dispeceratele proprii serviciilor si fortelor care intervin
in acest scop;
e) centralizeaza solicitarile de resurse necesare pentru indeplinirea functiilor de sprijin pe timpul situatiilor
de urgenta si fac propuneri pentru asigurarea lor;
f) gestioneaza baza de date referitoare la situatiile de urgenta;
g) indeplinesc orice alte atributii si sarcini privind managementul situatiilor de urgenta, prevazute de lege.
Centrele operative care se constituie numai la declararea starii de alerta, pe timpul functionarii lor,
indeplinesc atributii similare celor cu activitate permanenta. Documentele si baza de date referitoare la
situatiile de urgenta, detinute de aceste centre operative, se gestioneaza permanent de catre persoane anume
desemnate din cadrul aparatului propriu al autoritatilor respective.
Institutiile cu atributii in domeniul apararii, ordinii publice si sigurantei nationale au obligatia,
potrivit competentelor lor, sa transmita Inspectoratului General sau, dupa caz, direct ministrului
administratiei si internelor ori primului-ministru datele si informatiile referitoare la situatiile potential
generatoare de situatii de urgenta, precum si despre evolutia si consecintele acestora.
Inspectoratul General asigura transmiterea deciziilor luate de Guvern sau de Comitetul national
pentru intemperii si calamitati si Comitetul national pentru situatii speciale de urgenta catre autoritatile
administratiei publice centrale si locale, in vederea gestionarii, in mod unitar, a situatiilor de urgenta.
7. Relatiile functionale, cooperare si comunicare in cadrul SNMSU, in situatii de urgenta
Structurile din compunerea Ministerului Afacerilor Interne, cu atribuţii în managementul situaţiilor
de urgenţă şi asigurarea funcţiilor de sprijin sunt:
a) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă - IGSU;
b) Inspectoratul General al Jandarmeriei Române - IGJR;
c) Inspectoratul General al Poliţiei Române - IGPR;
d) Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră - IGPF;
e) Inspectoratul General de Aviaţie al MAI - IGAv;
f) Direcţia pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date - DEPABD;
g) Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale - ANRSPS;
h) Direcţia generală pentru relaţiile cu instituţiile prefectului - DGRIP, şi instituţia prefectului;
i) Direcţia generală management operaţional - DGMO;
j) Direcţia medicală - DM, prin structurile de specialitate aflate în coordonare/subordine;
k) Direcţia generală pentru comunicaţii şi tehnologia informaţiilor - DGCTI;
l) Direcţia generală logistică - DGL.
Obiectivele structurilor enumerate mai sus, în cazul apariţiei unor situaţii de urgenţă, sunt
următoarele:
a) menţinerea la niveluri acceptabile a riscurilor identificate;
b) asigurarea unui grad ridicat de protecţie a populaţiei;

10. 10
c) asigurarea intervenţiei oportune, cu eficienţă maximă, încadrată în timpii de răspuns stabiliţi prin
normativele în vigoare;
d) limitarea pierderilor de vieţi omeneşti, a distrugerilor materiale şi a efectelor nocive extinse şi de
durată asupra mediului înconjurător;
e) înlăturarea efectelor situaţiilor de urgenţă;
f) asigurarea funcţiilor de sprijin conform domeniilor de competenţă;
g) continuitatea şi răspunsul gradual în gestionarea situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc
repartizate.
Obiectivele se realizează prin:
a) asumarea responsabilităţii gestionării situaţiilor de urgenţă;
b) repartiţia judicioasă a resurselor umane şi materiale în plan teritorial şi la obiectivele de
intervenţie;
c) asigurarea unui management eficient bazat pe decizia unică a acţiunilor de prevenire şi intervenţie;
d) menţinerea cooperării permanente cu structurile specializate din cadrul Sistemului Naţional de
Management al Situaţiilor de Urgenţă, denumit în continuare Sistem Naţional;
e) pregătirea continuă a personalului prin organizarea de exerciţii pe baza unor scenarii probabile de
producere a situaţiilor de urgenţă generate de tipurile de risc repartizate;
f) actualizarea permanentă a planurilor de acţiune elaborate pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă
generate de tipurile de risc repartizate, în baza concluziilor rezultate pe timpul exerciţiilor şi lecţiilor învăţate
din desfăşurarea intervenţiilor în situaţii de urgenţă.