MedVET module 9 ro

1. MODULUL 9
SUPORTUL PSIHOLOGIC PENTRU CADRELE MEDICALE
ȘI PREVENIREA BURNOUT-ULUI
MedVET support
Training programme
MU, Turkey

2. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CONȚINUT
9.1 Burnout-ul
­ 9.1.1 Definiții
­ 9.1.2 Conștientizare
9.2 Precauții
­ 9.2.1 Strategii de auto-îngrijire
­ 9.2.2 Îngrijirea celorlalți (susținerea oferită de colegi)
­ 9.2.3 Cazuri (inclusiv lipsa de sprijin față de părinții nou-născuților cu handicap)
9.3 Suport
­ 9.3.1 Strategii de coping (inclusiv rotația în TINN)
­ 9.3.2 Căutarea unui ajutor profesionist

3. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
INTRODUCERE
Sindromul burnout-ului a fost descris pentru prima dată în două articole științifice
publicate în 1974, unul de Herbert Freudenberger și unul de Sigmund Ginsburg.
În articolul său original din 1974, Freudenberger descrie starea de burnout sau sindromul
epuizării profesionale ca ”o extenuare datorită unor cereri excesive de energie,
rezistență sau resurse" la locul de muncă.

4. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Potrivit lui Freudenberger, burnout-ul se caracterizează prin simptome fizice, cum ar fi
epuizare, oboseală, dureri de cap frecvente și tulburări gastro-intestinale, insomnie și
dificultăți de respirație.
Semnele comportamentale sunt frustrarea, furia, atitudinea suspicioasă, sentimentul de
omnipotență sau supraîncredere în forțele proprii, abuzul de alcool, utilizarea excesivă
a tranchilizantelor și barbituricelor, cinismul și semnele de anxietate și depresie.
Freudenberger nu numai că a descris simptomele de burnout, dar a susținut, de asemenea,
că îndeosebi cei "dedicați și implicați" sunt cei mai susceptibili de a ajunge în starea de
burnout.
INTRODUCERE

5. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Freudenberger nu a descris doar sindromul burnout-ului, el a
sugerat, de asemenea, și măsuri preventive.
Deoarece credea că epuizarea este legată în special de contexte
organizaționale și de medii specifice de lucru, el a propus
intervenția la nivel organizațional, nu doar la nivel individual.
Recomandările sale au inclus mai puține ore de lucru, rotații
regulate în locurile de muncă, cursuri de formare a
personalului și supraveghere frecventă.
Alte consecințe importante ale burnoutul-ui sunt: satisfacția
redusă a muncii, corelată negativ cu funcționarea
organizațională, generând astfel erori medicale, eficiența redusă
a actului medical, îngrijire medicală precară, probleme în relația
de cuplu (la nivel personal).
INTRODUCERE

6. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BURNOUT VERSUS DEPRESIE
Simptomele burnout-ului tind să fie legate de locul de muncă și contextul situației, mai
degrabă decât să fie generale și omniprezente, ca în cazul unei depresii.
Simptomele de burnout, specifice muncii, s-ar putea manifesta în toate situațiile și sferele
vieții, ducând astfel la o "depresie reală".
Epuizare emoțională crescută:
specifică contextului à BURNOUT
liberă de context à DEPRESIE

7. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Conform lui Nil R. Jacobshagen, există câteva diferențe între burnout și depresie cum ar
fi: conceptele lor, dimensiunile etiologice ale diagnosticului și simptomele, așa cum vor fi
explicate în pagina următoare.
BURNOUT VERSUS DEPRESIE

8. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Burnout Depresie
Concept Manifestări socio-psihologice Diagnosticul clinic
Etiologie Rezultatul stresului cronic la locul de muncă Tulburări psihice
Dimensiunile integrative ale
fenomenului/diagnosticului
În conformitate cu MBI (Inventarul Burnout
Maslach):
• Epuizare emoțională
• Depersonalizare
Simptome conform DSM IV/ICD-
10:
• Stare depresivă
• Pierderea interesului și a bucuriei
Simptome • Epuizare
• Oboseală
• Empatie redusă
• Frustrare
• Tulburări de somn
• Sentimente de inutilitate și eșec
• Modificarea apetitului / a greutății
• Tulburări ale somnului
• Agitație / retardare psihomotorie
• Fatigabilitate / Oboseală
• Sentimente de inutilitate și
vinovăție
• Gânduri suicidale

9. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Pe baza a 92 de studii privind epuizarea și depresia au fost trase concluzii:
• Simptomele de burnout și depresie se suprapun și cei mai mulți profesioniști care au
burnout prezintă, de asemenea, și simptome depresive.
• Nivelurile de burnout și depresie sunt moderat până la înalt corelate, în special în ceea
ce privește componenta de epuizare a burnout-ului.
• Legătura cauzală dintre burnout și depresie nu este concludentă.
• Analiza la nivel somatic și biologic pare să sugereze un anumit grad de distinctivitate.
• Burnout-ul și depresia diferă în ceea ce privește legătura lor cu specificitatea locului de
muncă (în cazul burnout-ului) și factoriilor generici (în cazul depresiei).
BURNOUT VERSUS DEPRESIE

10. 1.1. Burnout-ul

11. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Munca inițială a lui Freudenberger a fost urmată de un număr semnificativ de studii psihologice și
medicale, începând cu cercetările făcute de Christina Maslach și colegii ei la sfârșitul anilor 1970 și
începutul anilor 1980. Maslach s-a concentrat pe măsurarea burnout-ului și a dezvoltat Maslach
Burnout Inventory (MBI), care este și astăzi chestionarul cel mai utilizat pe scară largă pentru
măsurarea burnout-ului.
Ea a definit burnoutul ca “un sindrom de epuizare emoțională, de depersonalizare și de reducere a
realizării profesionale apărută în special la persoanele a căror profesie implică responsabilitate și
interacțiuni frecvente cu oamenii.”
A identificat trei dimensiuni ale burnout-ului:
-Epuizarea emoțională - senzația de a fi copleșit
-Cinism - legat de sensul muncii
-Ineficiență profesională
Epuizarea emoțională și cinismul sunt considerate caracteristicile principale al burnout-ului.
9.1.1.DEFINIȚII

12. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Forma original a Maslach Burnout Inventory (MBI) are alte 3 dimensiuni:
• Epuizarea emoțională (9 itemi) - reflectă senzația de epuizare emoțională din cauza muncii,
având o capacitate mai mica de angajare în muncă față de restul colegiilor (validitate Cronbach
alpha = 0.89)
• Depersonalizarea (5 itemi) - descrie comportamentul dur și insensibil față de pacienți
(Cronbach alpha = 0.66)
• Și împlinirea/realizarea personală (8 items) - exprimă sentimentele de competență și împlinire
(Cronbach alpha = 0.79).
Alte cercetări "Consecințele Sindromului burnout în rândul profesioniștilor din domeniul sănătății
din Spania și alte țările vorbitoare de limba spaniolă din America Latină" au demonstrat că ”valorile
ridicate în cazul epuizării emoționale și depersonalizării, precum și valorile scăzute în cazul
împlinirii personale, indică prezența Sindromul burnout-ului (Gil-Monte & Peiró, 1999;
Maslach& Jackson, 1986)
9.1.1.DEFINIȚII

13. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
9.1.1 DEFINIȚII
Fatigabilitatea compasională este un termen folosit pentru a
descrie burnout-u în rândul profesioniștilor din domeniul
sănătății. Oboseala compasională este considerată un factor
cheie în pierderea compasiunii, în domeniul medical.
Conceptului pare totuși să-i lipsească însă fundația conceptuală.
Fatigabilitatea compasională nu poate fi validată sau măsurată
empiric. Există o scală de măsurare, dar datorită slabelor
proprietăți psihometrice, Stamm a dezvoltat un alt instrument
mai adecvat “Scala calității profesionale a vieții (Pro-QOL)" cu
două subscale :
§ Satisfacția compasională
§ Oboseala compasională, compusă la rândul ei din epuizare
emoțională și stres traumatic secundar

14. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
9.1.2 CONȘTIENTIZARE
Procesul de dezvoltare a burnout-ului
Există trei modele majore:
Golembiewski și colegii: În acest model, se sugerează că burnout-ul progresează de la
depersonalizare către lipsa împlinirii personale la muncă, și ajungând în cele din urmă la epuizare
emoțională. Golembiewski și colegii săi permit generarea a opt combinații logic posibile, numite
faze. Modelul sugerează că succesiunea fazelor are o virulență progresivă, de la depersonalizare la
epuizare emoțională. Prin urmare, persoanele cu un nivel scăzut al burnout-ului vor tinde să
raporteze scoruri mici pe fiecare dintre cele trei subdomenii.

15. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Leiter și Maslach: Acest model afirmă că burnout-ul progresează de la epuizare
emoțională la depersonalizare și ulterior către lipsa de împlinire personală la muncă. În
acest model, solicitările mari de la locul de muncă, se presupune că vor declanșa
epuizarea emoțională, ca un răspuns al individului la stres. La rândul lor, nivelurile
ridicate de epuizare emoțională ar influența comportamentul angajaților din profesiile
de "contact" ("contact" se referă aici la relația intensă cu așa numitele categorii de
populații "dificile”).
Lee și Ashforth: Acest model afirmă că epuizarea emoțională poate fi legată pozitiv de
depersonalizare, dar că împlinirea personală s-a dezvoltat independent de
depersonalizare; mai degrabă, ei consideră că nivelurile ridicate de epuizare emoțională
conduc în mod direct la scăderi ale împlinirii personale resimțite la locul de muncă, mai
degrabă decât prin depersonalizare.
9.1.2 CONȘTIENTIZARE

16. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
ȘASE INFLUENȚE MAJORE ASUPRA
BURNOUT-ULUI:
1. Intensitatea și volumul de muncă, cerințele de timp și complexitatea muncii.
2. Lipsa controlului în stabilirea și urmărirea priorităților de zi cu zi.
3. Recompensarea insuficientă și sentimentele adiaccente de a fi nevoit să faci mult cu puțin.
4. Lipsa sentimentului de comunitate, în care relațiile devin impersonale și munca în echipă
este subminată.
5. Absența corectitudinii, atunci când încrederea, deschiderea și respectul nu sunt prezente.
6. Conflictul de valori, atunci când alegerile făcute de către conducere de multe ori intră în
conflict cu misiunea și valorile de bază ale persoanei.

17. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI DE RISC PENTRU BURNOUT
ÎN CONFIGURAȚIA MUNCII
• Volum mare de lucru, supra-încărcare
• Lipsa controlului
• Recompensare insuficientă
• Comunitate divizată
• Absența corectitudinii
• Conflict de valori
• Nesiguranța locului de muncă
• Necunoașterea prealabilă a pacienților
• Neputință resimțită în situațiile în care
medicina este limitată.
• Lipsa oportunităților de a învăța
• Lipsa autonomiei
• Lipsa feedback-ului legat de performanță
• Încărcătura emoțională (ca factor specific
profesional)
• Dezechilibru efort-recompensă
• Burnout-ul sesizat și exprimarea acestuia
de către colegi și caracteristicile
organizatorice ale spitalului (ca factori
organizaționali).

18. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CONDIȚIILE DE MUNCĂ CA FACTORI
DE RISC PENTRU BURNOUT
•Interacțiunea constantă cu oamenii
•Lumina zilei
•Munca în schimburi
•Ore suplimentare de lucru
•Pacienți cu comportament agresiv
•Lipsa echipamentelor medicale și a
consumabilelor pentru intervenții de
ultimă generație
•Zgomotul Ambiental
•Supra-aglomerarea
•Odihna insuficientă
•Atașamentul personal față de problemele
pacienților
•Presiunea timpului
•Interferența între locul de muncă și
familie și stresul rolurilor

19. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI PSIHOSOCIALI PENTRU
BURNOUT
Stres: stresul anterior
Caracteristici personale: nevrotism, extraversie, tenacitatea, optimism…etc (vezi slide-urile
următoare)
Variabile de personalitate precum extraversiunea, optimismul și nevrotismul sunt predictori
semnificativi, dar slabi, în special pentru dimensiunea “împlinirii personale” a burnout-ului
(Buhler & Land, 2003; Hudek-Knezevic et al., 2011). Potrivit unui studiu realizat pe un eșantion
de asistente medicale spaniole (Garrosa et al., 2011), tenacitatea este caracteristica personalității
care a prezis însă toate dimensiunile burnout-ului.
Din cercetarea “Revizuirea sistematică a factorilor de risc pentru burnout în rândul
profesioniștilor europeni din domeniul sănătății”

20. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI PSIHOSOCIALI PENTRU
BURNOUT
Mecanisme de coping: Studiile au asociat diferite mecanisme de adaptare cu burnout-ul și au
evidențiat faptul că profesioniștii din domeniul sănătății care se confruntă cu experiența burnout-
ului utilizează mai mult mecanismele de coping focusate pe emoție (de exemplu abuzul de
substanțe, obiceiurile alimentare nesănătoase) sau strategiile de adaptare defensivă (de exemplu,
izolarea de prieteni și familie, negarea problemei sau utilizarea umorului) (Demir et al., 2003;
Sharma et al., 2007; Sharma et al., 2008).
De exemplu, un studiu în rândul lucrătorilor italieni din domeniul sănătății din secțiile de
oncologie și HIV/ SIDA a relevat faptul că utilizarea negării problemei ca strategie de coping a
prezis o mai mică împlinire personală (ca dimensiune a burnout-ului), în timp ce utilizarea
umorului a explicat epuizarea emoțională mai mare (Dorz et al., 2010).
Din cercetarea “Revizuirea sistematică a factorilor de risc pentru burnout în rândul
profesioniștilor europeni din domeniul sănătății”

21. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI DE RISC INDIVIDUALI
PENTRU BURNOUT
• Nevrotism: instabilitate emoțională.
• Agreabilitate: a fi prietenos și amabil.
• Conștiinciozitate: capacitatea de a fi sârguincios, de a depune efort.
• Tenacitate, reziliență: Trăsătură de personalitate asociată cu capacitatea unei persoane de a
gestiona și de a răspunde la evenimente stresante de viață, prin strategii de coping care transformă
circumstanțele cu potențial nefericit în oportunități de învățare.
• Locul controlului: Un loc al controlului extern susține convingerea că o persoană este
neajutorată, fără vină și lipsită de control în ce privește propriul eșec sau succes. Un loc al
controlului intern va atribui succesul și eșecurile propriilor eforturi.

22. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
FACTORI DE RISC INDIVIDUALI
PENTRU BURNOUT
• Alexitimia (”a nu avea cuvinte pentru sentimente"): Trăsătură personală caracterizată prin
incapacitatea subclinică de a identifica și descrie emoțiile trăite de sine sau de alții.
• Perfecționism: Dorința ca totul să fie finalizat și impecabil.
• Optimismul dispozițional: A aștepta cel mai bun rezultat posibil din orice circumstanță.
• Personalitate proactivă: Diferență individual dispozițională transpusă în înclinația oamenilor de
a lua inițiativă și a acționa pentru a influența mediile lor de viață, printr-o gamă largă de activități
și situații (Bateman & Crant, 1993).
• Probleme de familie / viața privată: Problemele personale aduc un plus de stres și fac dificilă
sarcina de a te gândi la problemele celorlalți și de a căuta rezolvări.

23. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
CARACTERISTICI DEMOGRAFICE CA
FACTORI DE RISC PENTRU BURNOUT
• Sex: femeile au de 1,6 ori mai multe șanse să raporteze
burnout
• Vârstă: burnout-ul este mai răspândit la grupele de vârstă
mai tânără
• Starea civilă: cei care sunt singuri experimentează cel mai
mult burnout-ul
• Educație: a fost identificat un grad ridicat de epuizare
emoțională în rândul persoanelor cu studii postuniversitare

24. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
RECUNOAȘTEREA SINDROMULUI
BURNOUT-ULUI
Aveți un risc ridicat de Burnout dacă simțiți unele dintre condițiile menționate mai jos:
­ Epuizare emoțională: te simți la pământ, fără energie toată ziua.
­ Depersonalizare: nu vezi pacienții și membrii familiilor lor ca ființe umane unice, ci ca
obiecte.
­ Împlinire personală redusă: lucrurile pe care le faci îți aduc din ce în ce mai puțină
satisfacție.
­ Oboseală copleșitoare / dureri de cap: în mod regulat , de 1, 2, 3 ori pe săptămână sau chiar
în fiecare zi.
­ Pierderea motivației intrinseci: nu mai vreți să vă faceți jobul sau îl faceți cu neplăcere.
­ Vedere cinică asupra muncii: credeți că numai munca proprie contează.

25. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
­ Sentiment de ineficacitate și eșec: sentimentul că nimic nu este corect și nu se poate
schimba.
­ Tensiune crescută / anxietate: senzație de tensiune și teama că ceva rău se va întâmpla.
­ Lipsa de îngăduință față de pacienți și membrii familiilor lor
­ Conflicte interpersonale, conjugale și familiale: nu te simți bine în propria piele, lupta cu
partenerul, copiii etc.
­ Izolarea socială și retragerea din activitățile zilnice obișnuite: nu vrei să mergi la teatru cu
prietenii ca de obicei sau nu vrei să întâlnești oameni deloc sau nu vrei să petreci timpul cu
hobby-urile tale obișnuite.
­ Răspunzi mecanic pacienților și membrilor familiilor lor: nu poți lua în considerare
sentimentele, gândurile, demnitatea personală a celorlalți.
RECUNOAȘTEREA SINDROMULUI
BURNOUT-ULUI

26. 1.2. Precauții

27. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.2.1 STRATEGII DE AUTO-ÎNGRIJIRE
Burnout-ul este rezultatul stresului subiacent relațiilor sociale dintr-un context profesional.
Condiția este asociată cu o reducere a sănătății fizice și mentale și poate duce la diminuarea
performanței, care poate afecta activitățile de muncă.
Strategiile de auto-îngrijire oferă mai multe opțiuni pe care o persoană aflată la risc de epuizare
le poate aplica ea/el însuși. Sunt foarte eficiente în cazul în care sunt utilizate la timp și pot fi
împărțite în două dimensiuni: fizice și mentale.
E de preferat ca profesioniștii din domeniul sănătății să aplice ceea ce li se potrivește, îmbinând
pe cât posibil ambele dimensiuni.

28. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
În strategiile de auto-îngrijire, scopul principal este acela de
a îmbunătăți sănătatea fizică și mentală:
• Gestionați volumul de lucru
•Fixați-vă un obiectiv, concentrați-vă asupra sarcinii pe care
o stăpâniți cel mai bine
•Faceți exercitii fizice, meditați
•Învățați strategiile de gestionare a stresului.
1.2.1 STRATEGII DE AUTO-ÎNGRIJIRE

29. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
SFATURI PENTRU AUTO-AJUTORARE
Alte modalități de a face față burnout-ului:
•Reduceți contactul cu persoanele negativiste și petreceți mai mult timp cu cei dragi.
•Fiți atenți la aspectele pozitive ale muncii dvs.: întreabați-vă ce v-a făcut fericiți și mulțumiți
la sfârșitul zilei. Încercați să găsiți grupuri de suport de la egal la egal cărora vă puteți alătura.
Aceste grupuri de sprijin oferă spațiu pentru a vă împărtăși problemele, provocările
profesionale și pentru a discuta împreună soluții posibile de a depăși situațiile dificile. Un
astfel de grup vă poate ajuta și dvs. îi puteți ajuta pe ceilalți membri ai grupului, de
asemenea. În prezent, aceste grupuri de sprijin de la egal la egal funcționează și în formatul
comunităților online în care confidențialitatea este garantată. Nu trebuie să fiți prezent fizic
sau să vă dezvăluiți identitatea. Puteți împărtăși în mod liber gândurile dvs., îndoielile,
temerile, grijile și tot ceea ce vă jenează într-un mod anonim.

30. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
SFATURI PENTRU AUTO-AJUTORARE
Dacă nu doriți să primiți ajutor profesional, puteți încerca o altă modalitate de a face față
burnout-ului:
•Folosiți experiența personală: încercați să vorbiți cu alte persoane care se află în aceeași
situație sau situații similare cu a dvs. (medici din alte unități sau spitale). E posibil să aveți ce
învăța din experiența lor. Puteți să-i întrebați ce fac atunci când sunt epuizați și care sunt
strategiile lor de coping.
•Încercați să luați o pauză: invitați un prieten și duceți-vă împreună la un eveniment social
(cinema, teatru, concert), un loc unde puteți reduce presiunea psihologică.

31. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
1.2.2 GRIJA PENTRU CELĂLALT
(SUSȚINEREA OFERITĂ DE COLEGI)
Susținerea / sprijinul oferit de colegi este crucial pentru a
evita sindromul de burnout, în special pentru profesioniștii
din domeniul sănătății care se simt epuizați emoțional și au
nevoie de sprijin de la colegii lor.
Este clar că există un stres semnificativ și un risc ridicat de
burnot pentru profesioniștii din domeniul sănătății. Este
posibil să existe diferențe regionale importante, dar, având
în vedere natura factorilor de stres, este probabil să se
obțină constatări similare.

32. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
Într-un studiu realizat în rândul cadrelor medicale, au fost depistate două aspecte
importante:
•Intervenția de reabilitare pentru medicii ce prezintă burnout sever (10% din populație)
este obligatorie.
•Predarea / arătarea strategiilor preventive sau de auto-îngrijire pentru ceilalți (în special
colegii mai tineri).
1.2.2 GRIJA PENTRU CELĂLALT
(SUSȚINEREA OFERITĂ DE COLEGI)

33. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
PREVENȚIA BURNOUT-ULUI
Cum să vă odihniți suficient:
•Relaxarea zilnică este foarte importantă pentru toți profesioniștii din domeniul sănătății.
•Puteți încerca unele tehnici de relaxare, cum ar fi meditație, yoga sau tehnici de respirație.
•Dar amintiți-vă, cea mai eficientă odihnă este de a face ceva care vă place cu adevărat. A nu face
nimic, uneori doar crește tensiunea și anxietatea persoanei, pentru că creierul dvs analizează din nou
și din nou toate momentele de stres și grijile iscate de aici.
•Amintiți-vă că toată lumea are nevoie de odihnă. Toți merităm să luăm o pauză din când în când și
nu trebuie să vă fie rușine să recunoașteți asta. Mai întâi pentru dumneavoastră și apoi pentru a vă
informa conducerea.

34. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
PREVENȚIA BURNOUT-ULUI
Cel mai bun mod de a reduce stresul și, astfel, să preveniți burnout-ul este de a face ceva ce vă place
cu adevărat să faceți, pentru a vă relaxa. Poate fi oricare din activitățile:
•o activitate sportivă
•un hobby creativ- să lucrați manual diferite lucruri, să tricotați, țeseți, grădinăriți sau lucrați
ceramică
•să faceți plimbări lungi
•să citiți
•să ascultați muzică
•să vă întâlniți cu prietenii.

35. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
PREVENȚIA BURNOUT-ULUI
Cum reduceți stresul profesional?
•Cel mai simplu lucru este să creați o atmosferă plăcută
la locul de muncă. Dacă aveți cum, puneți câteva
plante, imagini, poze, tablouri colorate și cu scene
fericite, elimină toate obiectele vechi și rupte (scaune
vechi, mese, etc).
•Nu vă angajați în discuții despre alți colegi, în lipsa lor.
•Învățați să spuneți "Nu!", asta nu vă compromite și îi
va face pe alții să vă respecte mai mult limitele.

36. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
9.2.3 STUDII DE CAZURI
Pentru mai multe informații (inclusiv lipsa de sprijin față de părinții nou-născuților cu handicap),
vă rugăm să urmăriți Life Bookurile din IO6: URL-ul va fi adăugat.

37. 1.3. Suport

38. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
9.3. STRATEGII DE COPING
(incl. rotația personalului în NICU)
Diagnostic: Pentru evaluarea burnout-ului au fost elaborate mai multe teste de screening. Până
în prezent, mai mult de 90% din studiile pe tema burnout-ului au fost efectuate aplicând
Inventarul Burnout Maslach (MBI).
Principala diferență între tulburările psihice, așa cum sunt descrise de ICD-10 și diferite
definiții ale Sindromului burnout, este că burnout-ul, în ciuda numeroaselor suprapuneri cu
simptome psihiatrice, este un proces social, legat de locul de muncă.

39. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
9.3.2 CĂUTAREA
AJUTORULUI PROFESIONAL
• Calea comună este căutarea etiologiei care stă la baza
procesului de epuizare (studiul legăturii de cauzalitate sau
originii).
• Procesul de tratament trebuie să aibă în vedere următoarele
tulburări psihologice: depresia, anxietatea, tulburările de
somn etc.
• Dacă recunoașteți semnele de oboseală ale fatigabilității
compasiunii sau ale burnout-ului, ar trebui să căutați sprijin
la un specialist: psiholog sau psihoterapeut.

40. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
9.3.2 CĂUTAREA AJUTORULUI
PROFESIONIST
Faceți un examen medical: colegul dumneavoastră poate constata o epuizarea corporală și vă poate
prescrie ca tratament odihnă, vitamine etc. pentru a reduce epuizarea.
Atunci când alegeți profesioniștii care să vă ajute, fiți conștienți de faptul că ea/el ar trebui să fie:
• Interesat de personalitatea dvs., potențialul de care dispuneți pentru a face față situației, mai
degrabă decât de problema cu care vă confruntați.
• Să abordeze împreună cu dvs. simptomele, mai degrabă decât să încerce să le elimine.
• Să găsească împreună cu dvs. soluțiile posibile, mai degrabă decât să ofere rețete de-a gata.

41. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932

42. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932

43. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932

44. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
MULȚUMIM!
44

45. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BIBLIOGRAFIE
Kerr, S. M., & McIntosh, J. B. (2000). Coping when a child has a disability: exploring the impact of parent‐to‐parent
support. Child: care, health and development, 26(4), 309-322.
Boyd, B. A. (2002). Examining the relationship between stress and lack of social support in mothers of children with
autism. Focus on autism and other developmental disabilities, 17(4), 208-215.
Wright, J. A. (2008). Prenatal and postnatal diagnosis of infant disability: Breaking the news to mothers. The Journal of
perinatal education, 17(3), 27.
McClafferty, H., Brooks, A., Chen, M. K., Brenner, M., Brown, M., Esparham, A., ... & Yeh, A. (2018). Pediatric
Integrative Medicine in Residency Program: Relationship between Lifestyle Behaviors and Burnout and Wellbeing
Measures in First-Year Residents. Children, 5(4), 54. Maslach, C., & Leiter, M. P. (2008). The truth about burnout:
How organizations cause personal stress and what to do about it. John Wiley & Sons.
Schwartzhoffer, R.V. (2009). Psychology of Burnout : Predictors and Coping Mechanisms, Psychology Research
Progress Series (New York: Nova Science Publishers, Inc,)
Todaro-Franceschi, V. (2019). Compassion fatigue and burnout in nursing: Enhancing professional quality of life. Springer
Publishing Company.
Skovholt, T. M., & Trotter-Mathison, M. (2014). The resilient practitioner: Burnout prevention and self-care strategies
for counselors, therapists, teachers, and health professionals. Routledge.

46. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BIBLIOGRAFIE
Shepard, M. P., & Mahon, M. M. (2000). Chronic conditions and the family. Jackson PL, Vessey JA. Primary care of the child
with a chronic condition. St Louis: Mosby.
Hunsaker, S., Chen, H. C., Maughan, D., & Heaston, S. (2015). Factors that influence the development of compassion fatigue,
burnout, and compassion satisfaction in emergency department nurses. Journal of Nursing Scholarship, 47(2), 186-194.
Bruce, S. M., Conaglen, H. M., & Conaglen, J. V. (2005). Burnout in physicians: a case for peer‐support. Internal medicine
journal, 35(5), 272-278.
Bianchi, R., Schonfeld, I. S., & Laurent, E. (2015). Burnout–depression overlap: A review. Clinical psychology review, 36, 28-41.
Margiotta, F., Crudden, G., Byrne, D., & Doherty, A. M. (2019). Prevalence and co-variates of burnout in consultant hospital
doctors: burnout in consultants in Ireland Study (BICDIS). Irish Journal of Medical Science (1971-), 188(2), 355-364.
Southwick, F. S., & Southwick, S. M. (2018). The loss of a sense of control as a major contributor to physician burnout: a
neuropsychiatric pathway to prevention and recovery. JAMA psychiatry, 75(7), 665-666.
Neckel, S., Schaffner, A. K., & Wagner, G. (Eds.). (2017). Burnout, Fatigue, Exhaustion: An Interdisciplinary Perspective on a
Modern Affliction. Springer.
Bährer-Kohler, S. (Ed.). (2012). Burnout for experts: Prevention in the context of living and working. Springer Science & Business
Media.
Nil, R., Jacobshagen, N., Schächinger, H., Baumann, P., Höck, P., Hättenschwiler, J., ... & Holsboer-Trachsler, E. (2010).
Burnout–eine Standortbestimmung. Schweizer Archiv für Neurologie und Psychiatrie, 161(2), 72-77.

47. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
BIBLIOGRAFIE
Bria, M., Baban, A., & Dumitrascu, D. L. (2012). Systematic review of burnout risk factors among European healthcare
professionals. Cognition, Brain, Behavior: An Interdisciplinary Journal, 16(3), 423-452.
Salyers, M. P., Bonfils, K. A., Luther, L., Firmin, R. L., White, D. A., Adams, E. L., & Rollins, A. L. (2017). The relationship
between professional burnout and quality and safety in healthcare: a meta-analysis. Journal of general internal medicine, 32(4),
475-482.

48. MedVET SUPPORT
2017-1-TR01-KA202-045932
https://medvet-project.eu
https://www.facebook.com/Medvetproject
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial 4.0
International License.
All images included in this ppt have been retrieved from:
https://www.flickr.com
https://pixabay.com
Archive photos of Selena Hospital
The European Commission support for the production of this publication does not constitute an endorsement of the contents which
reflects the views only of the authors, and the Commission cannot be held responsible for any use which may be made of the information
contained therein.
48