1. Studiu de fezabilitate: Utilizatorul 2.0
în Bibliotecile Publice din Republica Moldova
Ecaterina Dmitric, BNRM
Conferinţa Directorilor Biblioteci Publice
10 decembrie 2010
LOGO

2. Sumar
Introducere în noţiunile Web
2.0, Utilizator 2.0, Web 2.0 în
biblioteci
1.
2
3.
Fezabilitatea fenomenului
“Utilizatorului 2.0” în bibliotecile
publice 2. din Republica Moldova
2.

3. IInnttrroodduucceerree îînn nnooţţiiuunniillee::
WWeebb 22..00
WWWWeeeebbbb 22 22..00..00 WWeebb 22..00
UUUUttititlliiiillzziizzaaaattototoorrrriiiiii ii22 22..00..00 îînn bbiibblliiootteeccii
îînn bbiibblliiootteeccii
Comportament
Cine sunt ei
Scop
Atitudine
Caracteristici
Filosofie

4. WWEEBB 22..00
Instrumente web 2.0
ThemeGallery is a Design
Digital Content & Contents mall
developed by Guild Design Inc.
Filosofie web 2.0
Schimbare
Flexibilitate
Colaborare
Angajament
Interactivitate
Personalizare
Partajare
Web ca şi platformă
Simplitate
Acces (Deschidere)
Evaluare

5. WWEEBB 22..00
PPPPaaaarrrrttttiiiicccciiiippppaaaarrrreeeeaaaa uuuuttttiiiilllliiiizzzzaaaattttoooorrrriiiilllloooorrrr
Valorificare
Explicită
Cultivarea
intelegenţei
colective
Cultivarea
puterii
mulţimii Implicită
Contribuţie personală Conţinut generat
de utilizatori
Evaluări, adnotări,
postare blog, aplicaţii wiki,
foto, liste crate de
utilizatori etc
Recomandări personale,
cele mai populare,
articole similare

6. CCiinnee ssuunntt uuttiilliizzaattoorriiii 22..00??
Generaţii de
utilizatori
Tipuri de
utilizatori

7. CCiinnee ssuunntt uuttiilliizzaattoorriiii 22..00??
Generaţii
Clasamentul după
vârste nu contează
Generaţia mai în vârstă
aduce stabilitate şi calitate
Proiectarea pentru
toate generaţiile
Generaţia versaţi
în tehnologii web
Familiaritate
superficială & profunzime
în utilizarea insrumentelor
web 2.0
Adaptare rapidă
Creşterea utilizatorilor
2.0 în rândul adulţilor

8. TTiippuurrii ddee uuttiilliizzaattoorrii 22..00
Consumatori Părtaşi Critici Title
• Transmiterea
şi partajarea
conţinutului
• Consumatori
pasivi de
conţinut
• Consumă şi
postare
personalzată
pasivă
Editori Creatori
•Plasarea
conţinutului
creat de
alţii
• Editarea
conţinutului
creat de alţii
•Publicarea
evaluată a
conţinutului
• Publicare şi
comentarii la
conţinut
•Plasarea
conţinutului
creat de ei

9. WWeebb 22..00 îînn bbiibblliiootteeccii
NNuummăărruull lliimmiittaatt ddee
uuttiilliizzaattoorriiii ppootteennţţiiaallii
BBiilliiootteeccii ddiiffeerriittee ==
NNeecceessiittăăţţii // ppeerrcceeppţţiiii
ddiiffeerriittee
PPrriinncciippiiii && AApplliiccaaţţiiii

10. WWeebb 22..00 îînn bbiibblliiootteeccii
Nu se întâmplă de
la sine
Adoptarea serviciilor
2.0 durabile
Utilizatorii ţintă
care vor crea şi
adăuga conţinut
Ce motivaţii îi inspiră
să se implice şi să
rămână în cadrul
unei comunităţi?
CCrreeaarreeaa
ccoommuunniittăăţţiiii
AA
Remunerare, Influenţa
Apartenenţa, Semnificaţia
BB
CC
DD
EE

11. WWeebb 22..00 îînn bbiibblliiootteeccii
Design
interfaţă
Design de
navigare
Interactivitate
Arhitectura
informaţiilor
Funcţionalitate
Cerinţe de
conţinut
Necesităţile
Utilizatorilor
Obiectivele
site-ului
EExxppeerriinnţţaa uuttiilliizzaattoorruulluuii ==
PPeerrcceeppţţiiiillee ppeerrssooaanneelloorr
ddeesspprree uunn sseerrvviiccuu ssaauu
uunnuuii ssiisstteemm ffoorrmmaatt ddiinn
iinntteerraaccţţiiuunnee ccuu pprroodduussuull
DDeessiiggnn ((pprrooiieeccttaarree))
vviizzuuaall
CCrreeaarreeaa ssppaaţţiiuulluuii wweebb 22..00
bbaazzaattăă ppee eexxppeerriieennţţaa
uuttiilliizzaattoorruulluuii

12. WWeebb 22..00 îînn bbiibblliiootteeccii
CONŢINUT
Generat de
biblioteci, unic şi
util care
contribuie:
Generat de
utilizatori
Sistemul de
proiectare
(design)
UUşşoorr ddee uuttiilliizzaatt
PPeerrssoonnaalliizzaarree
CCoonnffiiddeennţţiiaalliittaattee PPootteennţţiiaalluull ddee
mmaarrkkeettiinngg::
PPrroommoovvaarreeaa
ccoonnţţiinnuuttuull uuttiilliizzaattoorriilloorr;;
CCrreeşştteerreeaa vviizziitteelloorr;;
SSaattiissffaaccţţiiaa uuttiilliizzaattoorriilloorr
Poziţia bibliotecii
în comunitate
Valorificarea
serviciilor
Atragerea
utilizatorilor

13. FFeezzaabbiilliittaatteeaa ffeennoommeennuulluuii
““uuttiilliizzaattoorruull 22..00”” îînn bbiibblliiootteecciillee
ppuubblliiccee ddiinn RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa

14. CCeerriinnţţee::
IInnffoorrmmaattiizzaarreeaa bbiibblliiootteecciilloorr
PPeennttrruu aa eexxiissttaa îînn
uunniivveerrssuull wweebb 22..00 &&
uuttiilliizzaattoorriiii 22..00 && bbiibblliiootteeccaa
22..00 eessttee nneecceessaarr ddee uunn
CCaallccuullaattoorr ccoonneeccttaatt llaa
IInntteerrnneett

15. Situaţii statistice privind informatizarea bibliotecilor
publice din RM (2007-2009)
1383 1381 1385
145
191 202
129 138
1600
1400
1200
1000
800
600
400
200
0
2007 2008 2009
Nr. total de biblioteci
Nr. de biblioteci care deţin calculatoare
Nr. de biblioteci conectate la Internet
Situaţia la zi

16. Din diagramă rezultă
următoarele rezultate:
Biblioteci care deţin calculatoare
2007 - 10.5% din nr. total
2008 - 13.8%
2009 - 14.6%
35
30
Conectate la Internet
25
2008 - 9.3%
20
2009 - 10%
15
10
5
0
Deţin calculatoare
2007 2008 2009

17. Situaţia în anul 2009
1385
202
138 50
Nr. Total de biblioteci
Nr. De biblioteci care deţin calculatoare
Nr. de biblioteci conectate la Internet
Nr. de biblioteci care deţin pagină web

18. Biblioteci care deţin calculatoare
2009 – 202 (14.6%) din numărul total
Conectate la Internet
2009 – 138 (10%)
Biblioteci care dispun de site personal
2009 - 50 (3,6%)

19. Situaţii statistice privind utilizatorii activi, vizite
vizite virtuale (2007-2009)
8287,7
8619,4
9222,6
851,5 870 847,7 647,1 882,6 408,4
10000
9000
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
2009 2008 2007
Nr. Total de utilizatori Nr. De vizite virtuale Numãrul de vizite

20. Din diagrama prezentată se observă:
După datele pe care la avem privind informatizarea
bibliotecilor vizitele tradiţionale depăşesc cu mult
vizitele virtuale
O descreştere a vizitelor tradiţionale
O creştere a vizitelor virtuale

21. Biblioteci şi filiale comunale (săteşti)
2009
1221
116 63 13
Numărul total de biblioteci
Numărul de biblioteci care deţin calculatoare
Numărul de biblioteci conectate la Internet
Numărul de biblioteci care dispun de pagină web

22. Din diagrama prezentată rezultă:
Numărul total de biblioteci publice comunale
(săteşti)– 1221
Numărul de biblioteci care
deţin calculatoare – 116 (9,5%)
Numărul de biblioteci conectate la Internet – 63
(5,2%)
(Numărul de biblioteci care dispun de pagină web –
13 (1,1%)

23. Tendinţele de dezvoltare Internet
Web 2.0
2000-2010
Web 3.0
2010-2020
Web 4.0
2020-2030
File System
Web 1.0
1990-2000
PC Era
1980-1990
La ce etapă sunt
Bibliotecile din spaţiul
rural din RM

24. 90 la 100 din bibliotecile publice comunale (săteşti) nu sunt
informatizate
Aproximativ 65 biblioteci din spaţiul rural au fost
informatizate graţie proiectelor oferite de către Fundaţia
Soros Moldova în anii 2000-2006
Reieşind din datele statistice în anul 2009 au fost
achiziţionate 26 de calculatoare alocate din bugetul local / în
2008 au fost achiziţionate 66 de calculatoare.

25. DDee ccee ssăă aaddooppttăămm iinnssttrruummeenntteellee wweebb 22..00??
Metodă ieftină şi eficientă de a ajunge la utilizatori
Populaţia devine din ce în ce mai tech savvy (versaţi în
tehnologii web)
Utilizatorii aşteaptă ca serviciile locale să fie on-line
Oportunitate de a promova alfabetizarea digitală
Constituirea unei societăţi / comunităţi digitale calificate
Crearea unui conţinut unic în contextul memoriei locale
Permite comunităţii să participe la înregistrarea de
conţinut

26. WWeebb 22..00 îînn ccoonntteexxttuull bbiibblliiootteecciiii
Evaluarea:
Perspective inovatoare;
Perspective pentru
utilizatorii bibliotecii
Creativitate:
Inovare;
Adoptare şi
adaptare
PPrriinncciippiiii
Utilizare:
Experienţa
Utilizatorilor şi
Impactul lor vs de
serviciile web 2.0

27. Ce tip de resurse WWeebb 22..00 ssee ppoott ffoolloossii llaa
ccrreeaarreeaa ccoonnţţiinnuuttuulluuii BBiibblliiootteecciiii 22..00??
Aplicaţii Wiki
Bloguri
Agregatorii RSS
RReessuurrssee
WWeebb 22..00 Reţele sociale
Tag-urile (social bookmarks)
Podcasting / Podcast
IM / Chat
Resurse video

28. AApplliiccaaţţiiiillee WWiikkii
 ““Un wiki este de fapt un site construit pentru
a permite utilizatorilor să modifice conţinutul
(Gaeme, 2006)
 Oferă posibilitatea oricărui utilizator să
schimbe conţinutul unei pagini în mod
instantaneu, promovează crearea de conţinut
şi încurajează utilizarea democratică a Web-ului
 Cel mai cunoscut exemplu de wiki, la ora
actuală, este Wikipedia, enciclopedia on-line
care a devenit una dintre sursele primare de
informaţii din Internet
 Fondator Fundaţia Wikimedia

29. Aplicaţiile Wiki
Wiktionary sau
Wiktionar
Crează un dicţionar liber în fiecare
limbă
Wikiquote sau
Wikicitat
O colecţie de citate şi proverbe,
inclusiv dacă datele sunt cunoscute
Wikibooks Este un wiki destinat creării de
manuale
Wikisource
Numit iniţial Project Sourceberg după mai
cunoscutul Project Gutenberg – a început
activitatea sa în noiembrie 2003, ca o
colecţie de texte pe suport pentru
articolele Wikipediei.

30. Aplicaţiile Wiki în biblioteci
Depozit intern de referinţe pentru
cele mai frecvente întrebări
Depozit de referinţe bibliografice pentru
subiectele (temele) solicitate frecvent
Depozit de referinţe bibliografice pentru
subiectele (temele) solicitate frecvent
Depozit de referinţe bibliografice pentru
solicitările ce necesită cunoştinţe specializate
în domeni. În acest fel bibliotecarii cu specializări
diferite pot contribui, în timp şi din locaţii fizice
Depozit de referinţe bibliografice pentru
solicitările ce necesită cunoştinţe specializate
în domeni. În acest fel bibliotecarii cu specializări
diferite pot contribui, în timp şi din locaţii fizice
diferite, la crearea şi actualizarea acestor
diferite, la crearea şi actualizarea acestor
bibliografii
bibliografii
Depozite colaborative de conţinut
Depozite colaborative de conţinut
sau cunoştinţe
sau cunoştinţe
Aplicaţiile ce pot fi
construite pe
software de tip wiki
sunt variate şi pot
lua o mulţime de
forme, rezultând
instrumente de
Aplicaţiile ce pot fi
construite pe
software de tip wiki
sunt variate şi pot
lua o mulţime de
forme, rezultând
instrumente de
lucru utile fie
bibliotecarilor fie
utilizatorilor
lucru utile fie
bibliotecarilor fie
utilizatorilor
Depozit intern de referinţe pentru
cele mai frecvente întrebări

31. Aplicaţiile Wiki
Site-uri de utilizare wiki
PBwiki - http://pbwiki.com
Wetpaint - http://www.wetpaint.com
Wikispaces - http://www.wikispaces.com
Există servicii wiki gratuite şi pe bază de onarariu
Atunci când selectăm un serviciu wiki trebuie de
conştientizat faptul că serviciile gratuite au tendinţa
de a oferi publicitatea lor.
Este un instrument util pentra a crea o listă de site-uri
online utilă pentru comunitatea dvs., o baza de
date, elaborarea unui proiect etc.

32. Blogul
Ce facem când nu dispunem
de site-uri web personale
(Cazul bibliotecii publice comunale)
UUttiilliizzăămm BBlloogguull
““Blogging-ul este una dintre cele mai rapide
căi de actualizare a site-ului propriu” (Eric
Dolecki)
În timp ce aplicaţiile wiki reprezintă o metodă
de a crea cunoştinţe, un blog este un mijloc
de a disemina ştiri şi informaţii

33. Cele mai populare servicii ggrraattuuiittee ddee bblloogg::
WWoorrddpprreessss hhttttpp::////wwwwww..wwoorrddpprreessss..ccoomm
BBllooggggeerr hhttttpp::////wwwwww..bbllooggggeerr..ccoomm
LLiivveeJJoouurrnnaall hhttttpp::////wwwwww..lliivveejjoouurrnnaall..ccoomm
XXaannggaa hhttttpp::////wwwwww..xxaannggaa..ccoomm

34. BB
BBlloogguull
EE
CC
DD
AA
Unul sau mai mulţi
autori contribuie la
scrierea diferitelor
intrări
Vizitatorii pot adăuga
comentarii
Noile intrări şi
comentarii nu
le substituie pe
cele vechi
Intrările includ de
obicei sursa
informaţiilor, astfel
validându-le
Utilizatorii se pot
înregistra pentru a
primi cele mai noi
informaţii prin
intermediul poştei
electronice sau prin
agragatorii RSS

35. Ce facem când nu dispunem
de Catalog OPAC
(cazul Biblioteci publici comunale)
SSee Se aallccăăttuuiieeşşttee alcătuieşte oo lliissttăă ddee
lliitteerraattuurrăă ccaarree aarr
iinntteerreessaa uuttiilliizzaattoorriiii
SSee ffaacc lleeggăăttuurrii,, ttrriimmiitteerrii llaa aaddrreessee ddee
bbiibblliiootteeccii vviirrttuuaallee ddeejjaa eexxiisstteennttee îînn IInntteerrnneett
IInntteerrnneett
În cadrul
blogului:

36. Promovarea
serviciilor
bibliotecii
Dezvoltă
creativitatea &
inovarea
Avantajele
blogului
Nu necesită
cunoştinţe de
programare web
Colaborarea cu
utilizatorii
Conectat
cu comunitatea
ta
Idei de moment
pentru utilizatori

37. Blogul
Cele mai populare servicii gratuite de blog:
Wordpress http://www.wordpress.com
Blogger http://www.blogger.com
LiveJournal http://www.livejournal.com
Xanga http://www.xanga.com
Motoare utile de căutare a blogurilor
Bloglines - http://www.bloglines.com
Google Blog Search - http://blogsearch.google.com
IceRocket - http://blogs.icerocket.com
Technorati - http://technorati.com

38. Bibliotecile publice comunale (săteşti) din RM care
utilizează blogul
Biblioteca Publică Belicenii Vechi, Sângerei
http://bvbiblioteca.wordpress.com/.
Biblioteca Publică Bravicea, Călăraşi
http://bibliotecabravicea.wordpress.com

39. Agregatorii RSS sau fluxuri RSS
sau feed RSS
A
O tehnologie care
permite informarea
continuă, în timp real,
eliminând
dezavantajele
vechilor metode de
informare (vizitarea
periodică a site-urilor,
abonament la
newslettere) precum
expunerea la spam-uri
sau timpul irosit
cu navigarea pe site-uri
B C
Un fiş
ier XML, care
conţine noutăţile
de pe site, fiind
actualizat odată cu
acesta. Un
instrument ce
permite
utilizatorilor să-şi
controleze prorpiile
date din aria de
interes
Reprezintă
concomitent o
modalitate de
mediatizare a
conţinutului web
într-un mod
nonintruziv pentru
utilizator şi un
instrument de
marketing pentru o
gamă variată de
aplicaţii interesante

40. Agregatorii RSS sau fluxuri RSS
sau feed RSS
În cadrul serviciilor de
bibliotecă această
tehnologie poate fi
exploatată în scopul
creşterii vizibilităţii
instituţiei şi implicit a
activităţii acesteia, prin
sporirea cantităţii de
informări comunicate.
Informările pot fi cu
carcater general sau
adresate în mod explicit
unui utilizator

41. Dna Mihaela Voinicu în comunicarea “Noi servicii de
bibliotecă pentru utilizatorul modern evidenţiază
următoarele funcţii ale RSS în serviciile de bibliotecă:
Anunţarea documentelor nou achiziţionate/intrări
recente în catalogul on-line. Noutăţile pot fi structurate
pe domenii. Soft-ul de bibliotecă ar trebui să poată
extrage automat, din baza de date, titlurile nou intrate.
Anunţuri privind disponibilitatea unui document
ce a fost rezervat
Anunţuri referitoare la evenimentele culturale /
ştiinţifice ce se desfăşoară în biblioteci.

42. Preluarea rapidă a informaţiilor referitoare la noutăţile
editoriale de pe site-urile editurilor, îmbunătăţind astfel
activitatea de achiziţie de documente
Urmărirea ştirilor/noutăţilor oferite de bazele de date
specializate (baze de date ştiinţifice, reviste
electronice). Informaţiile se dovedesc utile în
activitatea de management al bibliografiilor
Urmărirea ştirilor / noutăţilor postate pe blogurille de
specialitate (biblioteconomie)
În măsura în care profesorii îşi creează conturi publice de
feed-uri, se pot urmări ariile de interes şi sursele de
informare / documentare propuse de profesori
studenţilor /elevilor. Biblioteca poate urmări aceste
propuneri pentru a-şi construi o politică de achiziţii
corespunzătoare, anticipând viitoarele cereri ce îi vor fi
adresate

43. Tagg-urile (social bookmarks) )
Salvează şi organizează site-urile favorite si utile pentru tine,
pentru biblioteca şi comunitatea ta on-line!
Social bookmarking –
o modalitate on-line
de a reţine, clasifica,
localiza şi partaja
resursele din Internet,
în funcţie de nevoile şi
interesele individuale
Text

44. Crearea unei colecţii proprii de resurse web clasificate
După cuvinte cheie într-o manieră nestructurată ori liber
structurată
Managementul informaţiilor marcate (salvarea
resurselor altor utilizatori, editarea, ştergerea lor)
Căutarea se poate face în link-urile tuturor
utilizatorilor care au decis să-şi facă publice
resursele, funcţie de aria de interes
Informarea / documentarea se face într-un mediu în care
informaţiile sunt mereu adăugate, revizuite şi filtrate
Evaluarea valorii / utilităţii / notorietăţii reursei respective
Se poate face şi prin observarea numărului de persoane
care au adăugat respectiva resursă
Tagg-uri
Facilităţi
Tagg-urile (marcaje)

45. Construirea şi coordonarea unui astfel de sistem de către
o bibliotecă în colaborare cu utilzatorii săi îşi poate găsi
mai multe aplicaţii:
Cercetare /
documentare -
crearea şi/sau
consultarea unei
astfel de baze de
date permite celor
interesaţi să rămână
permanent conectaşi
la aria de interes dar
şi să cunoască
persoane cu aceleaşi
preocupări – să-şi
stabilească noi
conexiuni
Construirea sau completarea
bibliografiei
Deprinderea de noi
abilităţi
Utilizatorii pot obţine
conţinutul de care
sunt interesaţi într-un
mod agregat,
asamblat, structurat şi
îşi pot personaliza
mediul de lucru
Colectarea de informaţii asupra ariilor
de interes ale utilizatorilor, cea ce poate
conduce la îmbunătăţirea politicii de
achiziţii a bibliotecii

46. Site-uri de bookmarking
www.librarything.com – catalogul
tuturor
www.citeulike.com – este un serviciu
de a gestiona literatura de specialitate, în
special articole de revistă
Delicious -
http://www.delicious.com
Connotea http://connotea.com
Netvouz - http://www.netvouz.com
Furl - http://www.furl.net
Favorite - http://faves.com

47. Reţele sociale
Permite oamenilor să se
întâlnească să se conecteze
sau să colaboreze utilizând
comunicarea mediată de
calculator

48. Marketing
Promovarea
blogurilor
Ca modalitate
de a enunţa şi
valida idei
Secţiune de
noutăţi
Reţele sociale
utile pentru:
Pentru a anunţa
proiecte, spectacole,
Pentru evenimente
realizarea
unor sondaje

49. Site-uri Reţele sociale
Twitter www.twitter.com
Facebook www.facebook.com
Linked.in
Tumblr
Pownce
Jaicu
Aplicaţii româneşti
Logoree.ro
Cirip.ro
Din RM www.colegi.md , www.faces.md

50. Podcasting
Podcasting este o metodă de
distribuţie a fişierelor în format
multimedia (de obicei fişiere audio dar
şi video), prin intermediul formaturilor
de sindicalizare de conţinut RSS şi
ATOM. Fişierele pot fi descărcate şi
redate pe echipamente mobile sau
calculatoare ce acceptă formatul în
care acestea au fost create. Site-urile
de podcasting pot oferi fişierele spre
descărcare şi ascultare off-line sau
pentru redare directă on-line.
Numele vine de la faimosul player
portabil de muzică, iPod.
http://podcast.com/

51. IIMM / CChhaatt
“Instant messaging” (Mesageria instant),
cunoscut pe scurt ca IM sau messenger,
descrie procesul de a trimite mesaje
unui utilizator de internet în timp real.
Se utilizeaza în cadrul serviciilor de
referinţă
Organizarea conferinţelor on-line

52. EExxeemmppllee ddee IIMM //CChhaatt
AIM (AOL sau Messenger) - http://aim.com
• Google Talk - http://www.google.com/talk
• ICQ - http://icq.com
• MSN Messenger -
http://get.live.com/messenger
• Skype - http://www.skype.com
• Yahoo Messenger -
http://messenger.yahoo.com

53. Resurse Photo şi Video
Bibliotecile folosesc aceste
resurse pentru partajarea
fotografiilor, filme, prezentări
etc.
UUnneellee ssiittee--uurrii ddee ppaarrttaajjaarree vviiddeeoo::
• YouTube - http://youtube.com
• Yahoo! Video -
http://video.yahoo.com
• Daily Motion -
http://www.dailymotion.com
• Video Google -
http://video.google.com
• Revver - http://one.revver.com
• Veoh - http://www.veoh.com
Vimeo - http://vimeo.com
SSiittee--uurrii ddee ppaarrttaajjaarree aa
ffoottooggrraaffiiiilloorr::
• Flikr http://flikr.com
• Dropshots
http://dropshots.com (foto şi
video)
• Slideshare (prezentări power
point etc.)
http://www.slideshare.net

54. Instrumentele Web 2.0 în interacţiune cu utilizatorii
sau Catalogul bibliotecii 22..00
Twiter
Facebook
Status update
Blog
SMS
Email
Inbox
RSS
reader
Flickr
pagină
CCoonnţţiinnuuttuull
ccrreeaatt ddee
bbiibblliiootteeccaarrii
CCoonnţţiinnuuttuull ggeenneerraatt
ddee uuttiilliizzaattoorrii
Flikr
photo
YouTube
video
Facebook
profil
YouTube
profil
Utilizatorul 2.0+
bibliotecarul 2.0 =
Biblioteca 2.0
Fiecare bibliotecă trebuie
să construiască propria
comunitate

55. Important!
Biblioteca implicându-se în crearea de conţinut are
responsabilitatea să contribuie decisiv la obţinerea
unui grad de intelegenţă colectivă prin:
• Moderarea şi încurajarea grupului
• Aderarea la un număr minimal de reguli privind
interacţiunea între utilizatori
• Promovarea gândirii creative
• Un feedback susţinut şi de calitate al grupului
• Ideile trebuie încurajate, dar soluţiile confirmate după
recenzia de către grup
• Construirea unei baze de cunoştinţe bine
documentate, care constituie memoria partajată a
grupului

56. Biblioteci şi filiale municipale
2009
41
35
35
19
Numărul total de biblioteci
Numărul de biblioteci care deţin computer
Numărul de biblioteci conectate la inernet
Numărul de biblioteci care dispun de pagină web

57. Biblioteci şi filiale municipale 2009
85.4 % biblioteci deţin calculatoare
conectate la Internet
46.3% deţin site-uri personale
Biblioteca Municipală “B.P. Hasdeu”
utilizează instrumentele web 2.0
foarte activ în comparaţie cu alte
biblioteci din republică, deţinând
astfel 29 de bloguri fiind prezentă şi
pe reţelele sociale diverse, partajând
informaţii, poze, prezentări etc. din
viaţa şi activitatea bibliotecii. Este
conectată cu utilizatorii şi dovedesc
a fi o echipă flexibilă, dinamică,
entuziasmată de noile schimbări.

58. BBiibblliiootteeccii rraaiioonnaallee şşii ffiilliiaallee oorrăăşşeenneeşşttii 22000099
121
49
38
16
Numărul total de biblioteci
Numărul de biblioteci care deţin calculatoare
Numărul de biblioteci conectate la inernet
Numărul de biblioteci care dispun de pagină web

59. BBiibblliiootteeccii rraaiioonnaallee şşii ffiilliiaallee oorrăăşşeenneeşşttii 22000099
4400..55 %% bbiibblliiootteeccii ddeeţţiinn ccaallccuullaattooaarree
3311..44 %% bbiibblliiootteeccii ccoonneeccttaattee llaa IInntteerrnneett
1133..22 %% ddiissppuunn ddee ppaaggiinnăă wweebb
BBiibblliiootteeccii ccaarree uuttiilliizzeeaazzăă bblloogguull::
Călăraşi
Ialoveni http://bibialoveni.com.md/blog
Soroca http://regv.wordpress.com
Străşeni http://bibmsadoveanu.wordpress.com/
Ungheni http://bprungheni.wordpress.com/

60. BNRM – 3 bloguri www.clubbib.wordpress.com
www.bnrm.wordpres.com
http://cercetaribibliografice.blogspot.com/
BNC “I. Creangă” - http://bibcreanga.blog.com/

61. Biblioteci din RM care utilizează instrumentele
web 2.0
BM
“B.P.Hasdeu” BNRM
BNC
“I. Creangă”
Ialoveni
Soroca
Străşeni
Ungheni
Călăraşi
Bilicenii
vechi
Bravicea

62. Concluzii
Îmbunătăţirea activităţii de bibliotecă aducând
conţinut şi valoare serviciilor de bibliotecă;
Tehnologiile web 2.0 sunt utile pentru crearea
unei biblioteci orientate spre cererea utilizatorului
şi o modalitate de a ajunge la cerinţele lui;
Deoarece sunt nişte servicii interactive oferă
posibilitatea de a schimba mentalitatea de
bibliotecar în societate;
Biblioteca va trebui să faciliteze acest progres
prin participarea activă la procesele de
experimentare şi implementare ale noilor servicii
şi atragerea utilizatorilor 2.0.

63. Referinţe bibliografice
 Abram, Stephen. Web 2.0, library 2.0 and librarian 2.0: preparing
for the 2.0 world. Disponibil:
 http://2009.online-information.
co.uk/files/freedownloads.new_link1.1080622103251.
pdf
 Bartolomé, Antonio. Web 2.0 şi noile paradigme de învăţare.
Disponibil:
http://www.ris.uvt.ro/wp-content/uploads/2009/08/abartolome.pdf
 Barsky, Eugene. Introducing web 2.0: weblogs and podcasting
for health librarians. Disponibil:
 http://www.webdialogues.net/cs/cdc-new_media-library/
download/dlib/1082/Blogs_Podcasts.pdf?x-r=pcfile_d
 Chew, Ivan.Web 2.0 and Library Services for Young Adults: An
Introduction for librarians. Disponibil:
http://www.ifla.org/en/publications/web-20-and-library-services-for-young- Chiu, Ming-Hsin. Making Sense of Web 2.0: A Phenomenological
Study of Innovation, Implementation and Experience of Web 2.0-
based Library Services. Disponibil:
www.asist.org/Conferences/AM09/posters/31.doc

64. Referinţe bibliografice
 Erich, Agnes. Library 2.0 Un nou model de serviciu de biblioteca.
Disponibil: http://www.lisr.ro/11-erich.pdf
 A Guide to Using Web 2.0 in Libraries / Scottish Library &
Information Council. Disponibil:
http://www.slainte.org.uk/files/pdf/web2/Web2GuidelinesFinal.pd
f
 Hock, Ran. Web 2.0 Library 2.0 Librarian. /presented for EINIRAS
– 9 October 2007. Disponibil:
www.einiras.org/conf/conferences/.../Hock_Einiras.ppt
 Holotescu, Carmen; Grosseck, Gabriela. Posibilităţi de utilizare a
sistemelor de microblogging în educaţie. Disponibil:
www.slideshare.net/.../posibiliti-de-utilizare-a-istemelor-de-microblogging-
n-educatie-
 Merčun, Tanja, Žumer, Maja. Making web 2.0 work for users and
librarians. Disponibil:
http://www.sub.su.se/ifla/doc/Mercun_ZumerMaking_web20_wor
k7_1030.pdf
 Raport statistic centralizator privind activitatea bibliotecilor
publice din RM în anul 2009, 2008, 2007, 2006

65. Referinţe bibliografice
 Rinnovati, Laura. Exploration of the use of Library 2.0 and its
role in the transformation of personalised services in italian
libraries. Disponibil:
http://www.ifla2009satelliteflorence.it/meeting3/program/assets/
LauraRinnovati.pdf
 De Saulles, Martin.Web 2.0 in Your Library. Disponibil:
http://www.coldlime.com/mdesaulles/Web%202.0%20and
%20libraries.pdf
 Soundararajan, E. and Somasekharan, M. Library 2.0: Myth or
Reality ? Disponibil:
http://library.igcar.gov.in/readit2007/conpro/s4/S4_1.pdf
 Stanley, Tracey. Web 2.0: Addressing the Barriers to Implementation in
a Library Context. A QA Focus Document. Disponibil:
http://www.ukoln.ac.uk/qa-focus/documents/briefings/briefing-103/
 Strategies to integrate new Library 2.0 concepts and related
technologies into LIS education and practice / José Angel
Martínez Usero, Isabel Sousa. Disponibil:
http://www.apbad.pt/Librarian@2010/PPT_04.pdf

66. Referinţe bibliografice
 Sutherland, Paul. From library automation to Library 2.0: exploring
Web 2.0 tools, while reflecting on our traditional values as we move
towards Library 2.0 and beyond. Disponibil:
http://christchurchcitylibraries.com/Bibliofile/2010/VALA2010_Sutherla
nd.pdf
 Tendinţe actuale în proiectarea şi dezvoltarea aplicaţiilor Web / Volum
coordonat de Sabin Buraga; Lenuţa Alboaie, Sînică Alboaie, Sergiu
Dumitriu, Marta Gîrdea, Diana Gorea, Sergiu Tauciuc. – Volumul de
lucrări ale celei de a V-a ediţii a workshop-ului <Web /> dedicat
tehnologiilor Web; Iaşi, 26-27 noiembrie 2005. Disponibil:
http://www.slideshare.net/busaco/tendinte-in-proiectarea-si-dezvoltarea-
aplicatiilor-web
 Thomas, Steve. Web 2.0, Library 2.0 and the Future for Library
Systems. Disponibil:
http://digital.library.adelaide.edu.au/dspace/bitstream/2440/14789/1/We
b2.0.pdf
 Voinicu, Mihaela. Biblioteca 2.0. – P. 91-100 în: Biblioteca – informatie,
comunicare, cunoastere / Biblioteca Judeteana “Dinicu Golescu”
Arges, Piteşti; Coordonator: dr. Octavian Mihail Sachelarie, drd.
Mihaela Voinicu. – 277 p.

67. Referinţe bibliografice
 Voinicu, Mihaela. Fluxurile de informaţii RSS – modalitate de
comunicare şi interacţiune în biblioteci. Disponibil:
http://www.bjarges.ro/download/2008%20rss.pdf
 Voinicu, Mihaela. Noi servicii de bibliotecă pentru utilizatorul
modern. Disponibil :
http://www.bjarges.ro/download/2008%20web2.pdf
 Web 2.0 and “next-generation” library catalogs. Disponibil:
http://infomotions.com/blog/2008/07/web-20-and-next-generation-
library-catalogs/

68. LOGO
ecaterinadm@yahoo.com