Eficienţa parteneriatului bibliotecar-utilizator în formarea culturii informaţiei

1. UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAŢIONALĂ DIN MOLDOVA
DEPARTAMENTUL INFORMAŢIONAL BIBLIOTECONOMIC
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat “Alecu
Russo” din Bălţi
Symposia Investigatio Bibliotheca, ediţia a 4-a
2 februarie 2012, joi
Biblioteca Universitară şi implementarea Principiilor Spaţiului European
al Învăţământului Superior: resurse documentare, servicii şi produse
informaţionale, cultura informaţiei
EFICIENŢA PARTENERIATULUI BIBLIOTECAR-UTILIZATOR ÎN
FORMAREA CULTURII INFORMAŢIEI
Elena Harconiţa,
Lina Mihaluţa, Elena Stratan,
Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu
Russo” din Bălţi
e-mail: librunivusb@gmail.com

2. MOTTO
 “Competenţele informaţionale constituie factorul
cheie în educaţia pe parcursul întregii vieţi. Acestea
sunt primul pas pe calea realizării scopurilor
educaţionale. ...Bibliotecarii trebuie să înveţe să joace
rolul principal în asigurarea informaţiei. Folosind
capacităţile lor creative şi posibilităţile profesionale şi
sprijinindu-se pe programe integrate în cursurile de
instruire, bibliotecarii trebuie să contribuie activ la
procesul educaţional, ajutând studenţii în aspiraţiile
lor de acumulare şi perfecţionare, de cultivare a
deprinderilor şi abilităţilor, cunoştinţelor şi valorilor,
necesare pentru a continua studierea pe parcursul
întregii vieţi”.
Lau, Jesús. Linii directoare privind cultura informaţiei şi
instruirea de-a lungul întregii vieţi, 2010

3. ARGUMENT
 Informatizarea, noile tehnologii informaţionale şi
comunicaţionale au influenţat puternic asupra creşterii
importanţei formării Culturii Informaţiei.
 Cultura informaţiei constituie un aşa nivel de pregătire
informaţională, care îi permite individului nu numai să se
orienteze liber în spaţiile informaţionale, dar şi să participe
activ la formarea şi transformarea lor, la crearea noilor
contacte informaţionale.
 Bibliotecile constituie componenta organică a mediului de
resurse informaţionale, la care se adaugă astăzi
computerile, softurile, resursele multimedia şi posibilitatea
de conectare la reţelele internaţionale
cu numeroasele resurse informaţionale globale.

4. DEFINIŢIE
 „Cultura informaţiei presupune formarea unui ansamblu
de cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice care permit
identificarea unei nevoi informaţionale, urmată de
localizarea, evaluarea şi utilizarea informaţiei găsite,
într-un demers de rezolvare a unei probleme, de găsire
a unui răspuns şi de comunicare a informaţiei regăsite
şi prelucrate, printr-un produs nou, cu valoare
adăugată”.
Dr.Hermina G.B.Anghelescu ,School of Library &Information Science
Wayne State University Detroit, Michigan

5. CULTURII INFORMAŢIEI: DIRECŢII PRINCIPALE
 Formarea culturii informaţiei este un proces complex, care
cuprinde următoarele direcţii:
 Dezvoltarea colecţiilor şi asigurarea accesului liber la
informaţii;
 Cercetarea sistematică, în dinamică, a necesităţilor
informaţionale ale utilizatorilor , în special pentru
procesele de cunoaştere şi instruire ;
 Crearea condiţiilor confortabile pentru satisfacerea
intereselor de informare şi documentare a
consumatorilor;
 Perfecţionarea activităţilor de optimizare a
competenţelor bibliografice , de utilizare a
calculatoarelor şi navigare în spaţiile informaţionale ;
 Promovarea şi marketingul serviciilor informaţionale ale
bibliotecii pentru utilizatori,

6. CULTURA INFORMAŢIEI LA BIBLIOTECA
UNIVERSITARĂ BĂLŢEANĂ
 Biblioteca Universităţii de la Bălţi are o bogată
experienţă în domeniul educaţiei utilizatorilor săi.
 Prin dubla misiune de formare a culturii informaţiei şi
prin statutul de instituţie infobibliotecară (colecţii,
infrastructura, resurse, softuri, baze de date)
Biblioteca organizează şi promovează programe
strategice moderne pentru susţinerea educaţiei
permanente.
Biblioteca Ştiinţifică: Cartea de vizită
Păstrătoare de cunoştinţe - colecţi: 1 015 920
 Sursă de informaţii pe diverse formate - Catalogul
Electronic: 340 000 înregistrări bibliografice - 68% din
toate titlurile

7.  60 bibliotecari experţi în
domeniul informaţiei
 Spaţiu pentru socializarea
cunoştinţelor - 4 săli de
împrumut la domiciliu , 12 săli
de lectură, inclusiv
Mediateca, Centrul de
Documentare a ONU, EUi;
Filiala Bibliotecii Goethe;
Punctul de Informare a
Biroului Consiliului Europei ;
Biblioteca Depozitară
Regională a Băncii Mondiale;
Punctul de Informare
Documentare NATO; Fondul
WILHELMI; Fondul AGEPI,
Institutul Cultural Român

8.  Centru, unde bibliotecarul este expert în domeniul informaţiei –
Împrumuturi 1 233 830
 Instituţie care dispune de spaţiu pentru desfăşurarea activităţilor
de instruire – Intrări - 510 425, Vizite virtuale - 68 736,
manifestări culturale, lansări de carte, ore publice etc.
 Locul unde se poate obţine consultaţii şi referinţe informaţionale
de la specialişti – cereri de informare – 30 020
 Punct de acces la Internet, în lumea informaţiei – site, blog,
wikipedia, reţele sociale (Facebook, Twitter, YouTube,
Fickr, Slideshare, Calameo, Coogle+)

9. ANGAJAMENTUL INSTITUŢIONAL
 Managerii instituţiei bibliotecare de comun acord cu
cadrele didactice au făcut eforturi considerabile şi
au manifestat insistenţă în vederea promovării ideii
CI fără să aştepte modele şi indicaţii speciale
pentru această activitate.
 De la simpla promovare a cunoştinţelor bibliotecar
–bibliografice în manieră tradiţională realizată în
anii 1968 – 1990, aliniindu-ne la experienţa
bibliotecilor din Europa (Germania -1960; Polonia -
1963; Ungaria - 1966, Rusia -1966) bibliotecarii
universitari au trecut la instruirea programată
modernizată a utilizatorilor odată cu începerea
procesului de informatizare.

10. CURSUL BAZELE CULTURII INFORMAŢIONALE
CURRICULUM VITAE
o Implementare: anul de studiu 2003/2004 în baza
curriculumului recomandat prin hotărîrea nr.1/9 din
8.11.2002 Colegiul Ministerului Educaţiei(Buletin
informativ / Ministerul Educaţiei al Republica Moldova.-
nr.3.- P. 115-120).
 Cultura informaţiei este integrată în conţinutul,
structura şi ordinea consecutivă a curriculumului
naţional.
 Acţiuni de informare şi convingere a conducătorilor
instituţiei rectoratului, decanilor facultăţilor, şefilor de
catedre în valoarea şi utilitatea programului privind
cultura informaţiei ( Senat, Consiliul Facultăţilor,
comunicări la şedinţe, la zile ale Catedrelor )

11.  Decizia Senatului Universitar
(şedinţa din 14.05 2003) şi prin
ordinul Rectorului nr. 05-659 din
18.12.2003 Formarea culturii
informaţionale a studenţilor şi
informatizarea procesului de
învăţămînt în universitate.
 A fost aprobat cursul respectiv
Elena Harconiţa, director
în volum de 30 de ore (16 ore-
în semestrul I, 14 ore , anul II-
IV ) în cadrul cursului de
Informatică aplicată ( 62 ore)
(Buletinul Rectoratului , 2003,
nr.1, iunie-august, p.4).

13.  Anul 2007 - Cursul Bazele Culturii Informaţionale este
reorganizat în Modulul 1, parte componentă a disciplinei
Tehnologii informaţionale şi comunicaţionale (TIC),
Catedra Electronică şi Informatică, alcătuit din 8
module (Conceptele de bază ale Tehnologiei Informaţiei
şi Sistemului de calcul; Sisteme de operare; Procesarea
textelor; Baze de date; Calcul tabelar; Prezentări;
Internet şi poşta electronică - 60 ore, 5 credite).
 A fost elaborat şi editat Manualul Bazele Culturii
Informaţionale
http://libruniv.usb.md/publicatie/cultinf/ghid.pdf;
 Odată cu aderarea R. Moldova la procesul de la
Bologna, numărul de ore a fost redus de la 30 la 12 ore.

14.  Credite: 24 ore (anul 1,
semestrul 1), seminare -12, ore
de lucru independent - 12 ,
credite– 1, evaluare - lucrăre
practică.
 Destinaţie: studenţilor anului I
de la toate facultăţile (la secţia
zi şi cu frecvenţă redusă);
elevilor Colegiului, Liceului
Pedagogic Ion Creangă.
 Teme: Internet în biblioteci; Pagini
WEB; Instrumente de informare
privind resursele informaţionale şi
documentare; Aspecte informativ-
bibliografice ale studiului ştiinţific
etc.

15.  Suport didactic:
 Textele lecţiilor (format
Power Point);
 Manualul Bazele Culturii
Informaţionale (editat în
anul 2007);
 Curriculumul cursului
universitar Tehnologii
Informaţionale şi
Comunicaţionale (edita în
anul 2008) - disponibil pe
Internet, Biblioteca Digitală
şi în colecţia Cultura
Informaţiei pe siteul
Bibliotecii.

16.  Evaluări: curente/ sumative
(sarcini practice, exerciţii
individuale şi în grup, teste)
 Formatori: colaboratorii
Bibliotecii Ştiinţifice, asistenţi
universitari ai Catedrei
Electronică şi Informatică
 Spaţii de curs: Mediateca,
Sala de conferinţe, Sala de
Cataloage, sala de curs
PowerPoint

17. STATISTICI
5,000 4,750
4,500 4,150
3,875
4,000
3,500
3,000 2,700
2,394
2,500
2,094
1,644
2,000 1,500
1,500
1,296 1,387 1,471
1,500 1,260
948 904
190
1,000 602 582 572
155 166
110 Grupe
500 17 96 89
13 56 13
10 12 12 12 55 8 55 10 Studenţi
0
10 10 10 10 10 10 10 10 10 Ore
2003/2004 2004/2005 2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 Bibliotecari
 Începînd cu anii 2003 - 2012 de la instituţionalizarea
cursului, 10-17 formatori-bibliotecari au promovat:
 9 308 ore de instruire
 în 971 grupe
 la 8 facultăţi, 1 liceu, 1 colegiu
 pentru 24 281 studenţi (secţia zi /cu frecvenţa redusă)

18. ALTE ACTIVITĂŢI ÎN VEDEREA CULTUVĂRII
CULTURII INFORMAŢIEI
 Firma şi programul
Bibliotecii
 Informaţia vizuală -
Informaţii pe Breviar şi
TeleInformaţii
 Organizarea colecţiilor
din accesul deschis

19.  Expoziţii informative /
tematice - anual peste
400
 Reviste bibliografice -
150
 Consultaţii - 4 mii
 Referinţe tradiţionale /
electronice - 30 mii

20.  Programul
Licențiatului/
Masterandului/
Doctorandului
 Zilele Informării
 Zilele Catedrei
 Programul Noul
Utilizator

21.  Excursii prin Bibliotecă
 Ghiduri de orientare în
spaţiile Bibliotecii
 Ghiduri metodice/ Tutoriale
on-line
 Servicii bibliotecare în
Mediatecă, săli de
lectură, alte
subdiviziuni, care presupun
nu numai lucrul cu
cartea, dar şi cu computerul
 Colecţia Cultura Informaţiei

22. DIALOG BIBLIOTECAR - UTILIZATOR
 Forma de comunicare prin dialog între
bibliotecar şi utilizator este una din cele mai
eficiente modalităţi de conlucrare şi educare
reciprocă.
 Cultura informaţiei utilizatorilor depinde în
mare măsură de cultura respectivă a
bibliotecilor, cu care are fericirea să
contacteze primul.

23. AUTOINSTRUIREA BIBLIOTECARILOR
Bibliotecarul ca “agent al schimbării” în sfera
culturii informaţiei trebuie :
 să dezvolte propriile abilităţi de cultură a
informaţiei
 să fie responsabil pentru propria instruire şi
abilităţile tehnologice
 să participe la formarea continuă – formă
importantă de familiarizare cu concepte noi şi
dobândirea de noi abilităţi
 să participe în activitatea organizaţiilor
profesionale şi conferinţe
 să studieze literatura tehnologică

24. FORMAREA PROFESIONALĂ INSTITUŢIONALĂ
 Una din condiţiile prioritare a pregătirii profesionale
este cunoaşterea şi utilizarea calculatorului.
 Bibliotecarul a devenit un navigator al reţelelor
informaţionale, iar prin activitatea profesională el
creează o nouă infrastructură informaţională.
 Sistemul informaţional – bibliografic al bibliotecii s-a
modernizat şi a devenit mult mai flexibil, fiind alcătuit
nu numai din cataloage tradiţionale şi resurse de
referinţe tipărite, ci şi din cataloagele
electronice, bazele de date, Internetul.

25.  Cultura informaţiei bibliotecarului este o trăsătură
inerentă specialistului de astăzi.
 Biblioteca Universităţii asigură formarea profesională
prin diverse forme şi mijloace, deţine o politică de
dezvoltare profesională divizată pe 4 nivele de pregătire:
 Şcoala Noului Angajat
 Programul de formare profesională continuă
 Program de autoinstruire
 Comunicare profesională

26. PROGRAMUL DE FORMARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ
 Acţiuni de instruire –
anual circa 30 / 4 500
ore/ 5 % din bugetul
orelor de lucru.
 Forme/metode:
 Ore de
profesionalizare
(traininguri, worksho
puri, prelegeri, practi
cum-uri, prezentări)

27.  Ora Bibliografiei
 Ora Bibliotecarului

28.  Participarea la stagii de
formare naționale /
internaționale
 Participare la reuniuni/
Cluburi profesionale
(BIBLIOTECA
MOV, BIBLIOARTIS, BI
BLIOSPIRITUS)

29. Proiecte
Revista de specialitate Confluenţe
Biblilogice
 Scop: instrument de informare, formare
intelectuală a bibliotecarilor, promovare
a imaginii bibliotecii
 Anul inaugurării: 2005
 Director publicaţie: Elena Harconiţă
 Rubrici: Raftul de sus,Filmul
colecţiei, Formare profesională, Strategii
ale colaborării, Carte de vizită, Dialog
continuu, Oportunităţi
moderne, Bibliomesager , Pagini de
istorie, Via Europa etc.
 Periodicitate: trimestrial
 Format: revistă trad./ on-line
http://libruniv.usb

30. Anul Biblioteca 2.0
Utilizatorul 2.0
Scop: Dezvoltarea competenţelor
tehnologice (creare
blog, microblog, profiluri pe reţele
sociale profesionale, colectarea/
partajarea conţinuturilor
educaţionale on-line)
Realizare: comunicarea cu utilizatorii:
Siteul - blogul Bibliotecii - blogul
subdiviziunii, blogul bibliotecarului
BŞU, pe reţele sociale (Facebook –
Flikr – YouTube – Slideshare –
Twitter – Google+, - Calameo)

31.  Module: 5
(Informare, Tehnologii, Comunicare, Management, Alt
e cunoştinţe)
 Orientare: Aplicarea Euroreferenţialului privind
competentele profesioniştilor europeni în domeniul
informării
http://www.bmms.ro/conţinut/doc/p13_Euroref.pdf
(treizeci şi trei de domenii de competenţă repartizate
în cinci grupe şi douăzeci de aptitudini principale pe
care trebuie să le dețină un specialist bibliotecar);
 Recomandările Consiliului ALA (Asociaţia
Bibliotecarilor Americani) „Competenţele de bază în
biblioteconomie” aprobate şi adoptate ca politică la
27 ianuarie 2009.

32.  Formatori: angajaţii
Biblioteci, invitaţi
experţi în domeniu
 Axarea pe
competenţe:
Internet, Web
2.0, Biblioteca
2.0, Utilizatorul 2.0

33.  Abilităţi dobîndite: creare blog, microblog, profiluri
pe reţele sociale, colectarea, partajarea
conţinuturilor educaţionale on-line
 Impact: menţinerea capacităţilor de experţi de
informaţii 2.0, specialişti în domeniul tehnologiilor
de digitizare, promotorii culturii
informaţiei, managerul şi marketolugul mediului
bibliotecar informaţional.

34. CONCLUZII
 Cultura informaţiei bibliotecarului este completată de
etica informaţiei, comportamentul
informaţional, competenţa informaţonală, cunoştinţele şi
dexterităţile de muncă cu PC; mijloace şi metode de
conservare a documentelor, posibilităţi de realizare
creativă a proiectelor privind informatizarea proceselor
bibliotecare.
 Cu cît mai inalt este nivelul culturii informaţiei
colaboratorilor Bibliotecii , cu atît mai calitativ va
îndeplini Biblioteca sarcinile şi obiectivele propuse.
 Instruirea în vederea formării CI este un proces
continuu, numai permanenta grijă a managerilor
pentru instruirea personalului şi exigenţa calităţii muncii
poate aduce rezultatele mult aşteptate.

35. CONTACT
Elena Lina Elena
Harconița, direct Mihaluţa, direct Stratan, şef
or or adjunct serviciu
• tel./fax: (0231) • tel.: (0231) • tel.: (0231)
52445 52435 52427
• e-mail: • e-mail: • e-mail:
elena.harconit aculina12@m elena.stratan1
a@mail.ru ail.ru @gmail.com
• http://twitter.c
om/elenastrat
an