Revoluția în Țările de Jos

1. Revoluția în Țările de Jos
1566 / 1568 / 1579 – 1609 / 1648

2. „Țările de Jos”
• Prin această noțiune, în evul
mediu era denumit teritoriul
situat pe cursul inferior al
râurilor Șelda, Maas și Rin.
• Astăzi aici sunt situate Belgia,
Olanda și Luxemburg.

3. Revoluție
• (din latină: revolutio = „schimbare de sens”) este o schimbare politică
semnificativă care are loc de regulă într-o perioadă relativ scurtă de
timp. Prin extensie, o revoluție poate avea loc pe domeniile
socioeconomic, cultural, industrial, intelectual, filozofic, religios,
informațional, științific ș.a.
• Revoluția politică înseamnă schimbarea orânduirii sociale într-un timp
relativ scurt, prin mijloace mai mult sau mai puțin violente și prin
participarea păturilor largi ale populației.
• Datorită acestei condiții din urmă, revoluțiile pot avea loc numai în
societățile în care masele au o conștiință socială mai dezvoltată. De
aceea, în antichitate sau în evul mediu nu se vorbește de revoluții
politice, ci de revolte sau răscoale. Revoluțiile politice apar în perioada
de trecere de la feudalism la capitalism.

4. Situația politică
• Teritoriul a aparținut coroanei
habsburgice.
• 1555 – Carol Quintul împarte
posesiunile sale, Țările de Jos
revenind Spaniei, condusă de fiul
său Filip II.
• Țările de Jos erau administrate de
un guvernator numit de rege,
sprijinit de puternica armată
spaniolă.
• Nobilimea locală este lipsită de
drepturi de conducere.
• În provincie se răspândesc ideile
calviniste, împotriva cărora lupta
Inchiziția spaniolă.
Filip II
rege al Spaniei
Margareta de Parma,
guvernator al Țărilor de Jos
între 1559-1567 și 1578-1582

5. Situația economică
• Valorificarea pământurilor
de la mare împrejmuite cu
diguri.
• Dezvoltarea producției
manufacturiere (postavul
din Flandra).
• Dezvoltarea comerțului.
• Spania instituie impozite
insuportabile și restricții
comerciale ca urmare a
conflictului anglo-spaniol,
prejudiciind economia
Țărilor de Jos.
Locuitorii urmau să achite următoarele impozite în visteria spaniolă:
1% pe proprietate imobilă
5% pe venituri de pe proprietăți mobile
10% din veniturile din fiecare afacere

6. Revoluția în Țările de Jos
Nobilimea locală se grupează în jurul lui
Wilhelm de Orania, încearcă să obțină
concesii pe calea tratativelor.
1566 - Devastarea bisericilor catolice

7. 1567 – ducele de Alba, în fruntea armatei
spaniole, intervine în Țările de Jos, instituind
un regim de teroare.
Instituie un tribunal special, supranumit
Consiliul Sângeros
• Au fost executați unii lideri ai opoziției
aristocratice, de ex. Egmont și Hoorn.
• Averile celor executați erau vărsate în
visteria spaniolă (4/5) și cea personală a
regelui (1/5).
Ca urmare a acestei politici, s-au constituit
detașamente de răzvrătiți – ghezii.*
*Un grup de reprezentanți ai răsculaților, în frunte cu Wilhelm de Orania,
au fost primiți în audiență la Margareta de Parma. Ei erau îmbrăcați
modest, contrastând cu fastul curții spaniole. Cineva din anturajul
Margaretei a zis despre ei: „oare ne vom teme de acești zdrențuroși
(=ghezi)?” Această remarcă a fost auzită de unul din nobilii răsculați și
atunci ei s-au autointitulat ghezi, purtând în semn de protest și câte o
torbiță de cerșetor peste umăr și haine special cârpite.
Fernando Alvarez de Toledo
al III-lea duce de Alba

8. 1572 – ghezii cuceresc portul Briel.
Se declanșează răscoala în nordul
țării.
Wilhelm de Orania preia conducerea
răscoalei din Olanda.
Spaniolii nu fac față răsculaților.
Ducele de Alba este rechemat în
Spania, fiind înlocuit de ducele
Alessandro Farnese.

9. 1573 – Bătălia pentru Haarlem.
Răsculații din oraș au decapitat 11
simpatizanți ai autorităților
spaniole, le-au pus capetele într-
un butoi și l-au aruncat peste zidul
orașului, însoțit de un bilețel:
„Acesta este impozitul de 10%, cel
de-al 11-lea este penalizarea
pentru întârzierea plății”.
Astfel se făcea aluzie la impozitul
de 10% instituit de Filip II pentru
fiecare tranzacție comercială.

10. 1572-1574 spaniolii asediază
orașul Leiden.
Orașul rezistă eroic. Pentru a
putea aproviziona locuitorii
orașului și a permite accesul
corăbiilor răsculaților, sunt
distruse digurile și inundate
terenurile aferente.
1574 – orașul este eliberat.
Spaniolii sunt nevoiți să se
retragă.

11. 1576 – Devastarea și
jefuirea orașului
Antwerpen (azi Anvers)
de către armata
spaniolă, care nu își
primiseră solda.
Orașul cade în mâinile
spaniolilor în 1585 după
un asediu de un an.

12. Formarea Provinciilor Unite
1579 – Formarea Uniei de la Utrecht – o
alianță a provinciilor nordice protestante
împotriva Spaniei. Noul stat s-a numit
Provinciile Unite, apoi Olanda.
1581 – Declarația de independență față de
Spania.
1584 – Principele de Orania este asasinat în
urma unui complot organizat de spanioli.
1585-1625 – Mauriciu de Orania, fiul lui
Wilhelm, preia lupta.
1609 – Noul stat este recunoscut de Spania,
printr-un armistițiu semnat pe 12 ani, după
30 ani de luptă.

13. 1648 – Tratatul de la Munster –
parte a Păcii de la Wetfalia, care
încheie Războiul de 30 de ani,
definitivează independența și
separarea Țărilor de Jos Unite de
posesiunile habsburgilor spanioli.

14. După obținerea independenței, Olanda se dezvoltă vertiginos, constituie propriul
imperiu colonial, dezvoltă o flotă maritimă puternică, fapt ce declanșează rivalitatea
anglo-olandeză pe mare.
Amsterdam devine noul centru comercial european, până la înfrângerea Olandei în
războiul naval cu Anglia între 1652-1654.
Cetățenii din Amsterdam, sărbătorind pacea de la Munster.

15. The End