For orthopedics

1. Luxatia scapula-humerala
LUXÁŢIE, luxaţii, s.f. Deplasare a extremităților osoase ale unei articulații din poziția
obișnuită, însoțită de pierderea mișcărilor normale; scrântitură, luxare. – Din fr. luxation, lat.
Luxatio
Piederea permanenta a contactului dintre capul humeral si cavitatea glenoida.
Reprezinta 55-60% din totalul luxatiilor.

2. Articulatia gleno-humerala
-capul humeral (2/3 dintr-o sfera)
-cavitatea glenoida
Stabilizarea realizata de:
-elemente pasive:
• inel fibro-cartilaginos = bureletul glenoidian (rol de a
mari adancimea cavitatii glenoidiene)
• capsula articulara, cu armaturi ligamentare, de la capul
humeral la glena, realizand o cavitate inchisa.
-elemente active:
• coafa rotatorilor (ant-subscapularul, sup –
supraspinosul, post – subspinosul si rotundul mic) cu o
dubla functie: mentinerea congruentei gleno-humerale
si mobilizarea capului humeral
• lunga portiune a bicepsului brahial (accesoriu)

3. Clasificarea LSH
1. Antero-interne (95%) : - extracoracoidiene
- subcoracoidiene
- intracoracoidiene
- subclaviculare
2. Posterioare (4%): - subacromiale
- subspinoase
3. Superioare (0,5%) (supraglenoidiene)
4. Inferioare (0,5%): - subglenoidiena
- subtricipitala

4. Etiopatogenie
Discrepanta dintre volumul
important al capului si cavitatea
glenoida slab contentiva.
Marea majoritate sunt de cauza
indirecta (95%): caderea pe cot
sau mana, cu bratul in abductie
si rotatie externa.

5. Mecanism de actiune
• Luxatiile anterioare: traumatism prin
cadere pe mana sau cot, umarul fiind in
abductie si rotatie externa/miscare fortata
de abductie, retropulsie si rotatie externa
a bratului (aruncarea unei greutati).
• Luxatiile posterioare: traumatism direct, pe
fata anterioara a umarului, rotatie interna
fortata a bratului in pozitie de abductie,
convulsii (cele mai frecvente la adult), soc
electric puternic (discrepanta a puterii
coafei rotatorii, extrem de rara).
• Luxatiile inferioare – indirect :
hiperabductie brusca a bratului;
traumatism direct in abductie maxima, cot
in extensie maxima, pronatie a mainii

7. Simptomatologie
Durere vie locala si incapacitate
functionala marcata a membrului
superior.
Atitudine “umila”: capul aplecat de
partea lezata si antebratul flectat
sustinut de mana sanatoasa.

8. Luxatiile anterioare
Luxatia subcoracoidiana – cea mai
frecventa
La inspectie umarul apare turtit:
- disparitia reliefului deltoidian si proieminenta
acromionului (umar “in epolet”);
- bratul este in abductie si rotat extern;
- deltoidul formeaza cu humerusul la nivelul
insertiilor sale inferioare un unghi deschis in afara,
care se traduce pe fata externa a bratului printr-o
depresiune: semnul “loviturii de topor”.
La palpare – absenta capului humeral din
cavitatea glenoida, ceea ce permite insinuarea
degetelor sub partea externa a acromionului.
- abductia este “elastica”(semnul lui Berger)(daca
incercam sa apropiem cotul de corp, la
intreruperea presiunii, bratul isi reia pozitia sa
initiala).

9. Luxatia extracoracoidiana
Deformarea este mai putin evidenta, abductia moderata, depresiunea
subacromiala putin marcata. Bratul este puternic rotat in afara
Luxatia intracoracoidiana
Deformarea importanta a umarului. Bratul este in rotatie externa (muschii
scurti rotatori externi sunt rupti). Capul humeral se palpeaza inauntrul
coracoidei, sub muschii pectorali.
Luxatiile subclaviculare
Umarul este foarte turtit, proeminenta acromionului accentuata, cotul
apropiat de corp si bratul scurtat.

10. Luxatiile posterioare
De regula - fara modificare a conturului umarului
La pacienti astenici se poate observa bombarea posterioara a
capului humeral sub marginea posterioara a acromionului,
unde in mod obisnuit exista o zona depresibila.
Umarul blocat in rotatie interna, bratul in adductie, lipit de
corp, rotatie interna a humerusului, membrul opus sustine
membrul traumatizat in pozitie antalgica

11. Luxatiile superioare
Foarte rare: 0.5-0.7%
Capul bombeaza inaintea si in afara
acromionului.
De obicei asociate cu fracturi de
acromion sau disjunctii AC.

12. Luxatiile inferioare
Bratul este in abductie mare, de 90°(varietatea
subglenoidiana) sau mai mult (subtricipitala):
“Luxatio erecta” – abductia este maxima, bratul
luand o pozitie aproape verticala, fiind sustinut de
bolnav cu mana de partea sanatoasa trecuta pe
deasupra capului. La palpare, capul humeral se simte
in axila, glena este goala.

13. Nu trebuie interpretate ca luxatii traumatice
inferioare aspectele de deplasari inferioare ale
capului humeral, fara abductie, cum se vad in
atoniile musculare posttraumatice sau in paraliziile
de deltoid

14. Examen radiografic
A – radiografie A-P – reprezinta o privire oblica a articulatiei umarului
B – se prefera incidenta A-P “adevarata”de umar (inclinare laterala de 45⁰) – se minimalizeaza suprapunerea dintre capul humeral si suprafata glenoidiana
Radiografia de umar
A-P/true A-P

15. In luxatiile posterioare radiografia de fata este
adesea inselatoare, deformarea extremitatii
superioare a humerului ce ia un aspect de
“maciuca” + largirea spatiului articular ridica
suspiciunea unei luxatii, pe cand
profilul axilar si al scapulei o
confirma, aratand capul humeral
situat posterior glenei.

16. Radiografia axilara este
preferabila deoarece permite
vizualizarea rapida a capului
humeral in raport cu glena la
fel ca vizualizarea clara a
defectelor anatomice. Se
realizeaza prin plasarea placii
superior de umar cu tubul
orizontal, intre torace si
bratul care este in abductie.

17. Incidenta scapulara-
laterala (“Y”
radiografic), placa
se plaseaza antero-
lateral de umar,
fasciculul de raze
este paralel cu
planul scapulei
b. Capul humeral este centrat in jurul cavitatii glenoidiene
c. Luxatie anterioara
d. Luxatie posterioara

18. Bratele superioare ale “Y-ului” sunt
reprezentate anterior de procesul coracoid si
posterior de spina scapulara. Partea verticala
este formata din corpul scapulei. La
intersectia procesului coracoid cu spina
scapulara si cu corpul scapulei este fosa
glenoida.

19. Incidenta West Point
(glenoidiana): decubit
ventral cu tubul la 25° de
planul medio-sagital cu
scopul de a obtine o
imagine tangentiala a
glenei, tubul este la 25° de
planul orizontal cu scopul
de a evidentia marginea
antero-inferioara a glenei

20. Incidenta Stryker pentru
defectele capului humeral.
Pacient in decubit dorsal
cu bratul flectat la 120°, cu
mana deasupra capului,
tubul la 10°

21. Radiografia oblica
superioara – pentru
punerea in evidenta a
leziunile marginilor
glenei. Tubul la 45°de
planul medio-sagital si
ridicat la 45° de planul
orizontal cu scopul de a
identifica partea
anterioara si inferioara a
glenei.

22. Evolutie si prognostic
Luxatiile recente reduse imediat dupa accident si in mod corect, fara
manevre brutale, au un prognostic bun,functia umarului fiind recuperabila
in 30-45 de zile.
Daca reeeducarea functionala este deficitara: diminuare a fortei
musculare, deltoidul se atrofiaza si se instaleaza treptat redoarea, cu
limitarea in special a miscarilor de abductie si retropulsie.
Persoanele tinere si mai ales sportivii care-si reiau prea repede
vechile ocupatii sunt expuse la recidive.
Pentru cicatrizarea leziunilor capsulare sunt necesare 6 saptamani, in
decursul carora nu este permis ca articulatia sa fie suprasolicitata.
La bolnavii peste 40ani, imobilizarea prelungita si lipsa de reeducare,
pot duce la periartrita scapulo-humerala, artroza

23. Complicatii imediate
• Luxatia deschisa – rara – prinderea bratului intr-o masina rotativa sau
traumatism direct.

24. Complicatii nervoase
Leziuni tronculare, intereseaza nervul circumflex, se traduce
prin tulburari de sensibilitate la nivelul fetei externe si
postero-externe a umarului, clinic se pune greu in evidenta.
Prognosticul indepartat este in general bun, nervul este de
obicei contuzionat, compresat, rareori rupt. Recuperarea
motorie dureaza destul de mult.
Leziunile radiculare sunt mult mai grave, se produc de obicei
prin elongatie. Ele predomina pe radacinile superioare ale
plexului brahial (C5-C6) si determina un sindrom Duchene-Erb
(paralizia deltoidului, biceps, brahial anterior, lung supinator).
Daca sunt afectate si radacinile inferioare (C8-T1) asistam la
paralizia si atrofia muschilor mici ai mainii (sindromul Aran-
Duchene)

25. Complicatii vasculare
Rare.
In cazul unei simple compresiuni a vaselor axilare, pulsul dispare,
mana este rosie, usor edematiata si cianotica, axila supla la
palpare.Dupa reducere, fenomenele ischemice cedeaza.
In rupturile complete, pe langa absenta pulsului radial se constata
un hematom mare axilar, pulsatil sau nu, ce pune in pericol vitalitatea
membrului superior .

26. Complicatii osoase
Fractura trohiterului prin smulgere
(favorizeaza aparitia periartritei
scapulo-humerale).
Asocierea luxatiei scapulo-humerale cu o
fractura completa a extremitatii superioare
a humerusului realizeaza luxatia-fractura
a umarului.
Fractura coracoidei.

27. Complicatii musculo-tendinoase
Ruptura muschilor coafei rotatorii si in special a muschiului
supraspinos (clinic dureri cu caracter mecanic, deficit a
abductiei active, conservarea mobilitatii pasive, absenta
deficitului neurologic).
Ruptura tendonului lungii portiuni a bicepsului.

28. Tratament in luxatiile recente
Reducerea ortopedica trebuie facuta cat mai repede sub anestezie
generala de scurta durata, care asigura o buna relaxare musculara.
Imediat dupa accident, mai ales la batrani sau la bolnavii cu
musculatura slab dezvoltata, reducerea poate fi obtinuta si fara
anestezie sau doar cu premedicatie.
Esential este sa se exercite, fara brutalitate, o tractiune constanta
si persistenta a bratului. Scopul nu este sa invingem prin forta un
obstacol anatomic, ci sa obtinem o relaxare musculara, care asociata
tractiunii, permite reintegrarea articulara.

29. Reducerea luxatiilor antero-interne
• Procedeul Cunningham: Medicul fata in
fata cu pacientului. Bratul este in
adductie, flexie maxima, humerusul este
in pozitie neutra. Pacientul este rugat sa
indrepte spatele, sa “scoata pieptul in
fata”, incercand sa apropie omoplatii.
• Tehnica este una nedureroasa pentru
pacient, dar acesta trebuie sa fie relaxat.
Reducerea depinde de starea de relaxare
musculara a pacientului, dar de cele mai
multe ori este rapida, si nu este insotita
de click-ul clasic

30. Reducerea luxatiilor antero-interne
• Procedeul lui Hipocrat
• Se aseaza bolnavul in
decubit dorsal. Medicul
isi introduce calcaiul
neincaltat in axila
acestuia, apucandu-i
pumnul cu ambele
maini. Tractiunea se
exercita in lungul
membrului superior, la
inceput in usoara
abductie, aducand apoi
treptat bratul langa
corp. Cand reducerea
intarzie se fac mici
miscari de rotatie.
Această tehnică este utilă
atunci când capul
humerusului este prins sub
procesul coracoid din cauza
spasmului muscular
pectoral. Presiunea
piciorului scoate capul
humeral până la marginea
glenoidei și apoi articulația
se va reduce

31. Procedeul von Arlt
• Bolnavul neanesteziat se
aseaza pe un scaun cu
membrul superior luxat
trecut peste spatarul
acestuia. Intre spatar si axila
se pune o pernuta, in asa fel
incat bratul sa fie in abductie
de 30°. Medicul tine cu o
mana antebratul flectat, iar
cu cealalta il apasa in jos
imediat sub cot, pana cand
obtine reducerea.

32. Procedeul lui Kocher
Expune la fractura gatului chirurgical al humerusului!
Indicatiile sunt limitate la accidentatii tineri putin musculosi.
Bolnavul in decubit dorsal, se flecteaza cotul in unghi drept si se duce bratul in adductie (1).
Cu o mana se mentine cotul pacientului langa torace in timp ce cu cealalta se apuca antebratul spre
treimea inferioara, deplasandu-l in afara pana ajunge in plan transversal al trunchiului, realizand astfel
rotatia externa a bratului (2).
Se duce cotul inainte, in sus si inauntru spre linia mediana (3).
Se face rotatia interna a bratului prin plasarea brusca a antebratului pe fata anterioara a toracelui si a
mainii pe umarul sanatos (4).

33. Procedeul Mothes
Bolnavul in decubit ventral. Un ajutor apuca
pumnul acestuia cu ambele maini si face tractiune
asupra membrului ducand bratul in abductie de
peste 90°. Contraextensia se face cu ajutorul unui
cearsaf in jurul toracelui sub axila de partea
bolnava. Chirurgul apasa capul humeral pe care-l
impinge spre bresa capsulara, reintegrandu-l in
cavitatea glenoida.

34. Tehnica rotatiei externe
• Tehnica rotatiei externe reduce luxatia scapula-
humerala anterioara prin depasirea spasmului
rotatorilor interni ai coafei, permitand
rotatorilor externi sa traga capul humerusului
posterior.
a. Pacientul este in decubit dorsal, cotul in flexie
90 grade
b. Bratul este in adductie si umarul este in 20
grade flexie
c. Umarul este rotat extern din aceasta pozitie
pana cand antebratul este in plan coronar
d. Bratul este rotat intern pentru a adduce
antebratul in abductie

36. Luxatiile posterioare
• Tractiunea progresiva cu bratul
in usoara abductie, la care se
asociaza o miscare de rotatie
externa a acestuia. Reducerea
este de multe ori instabila,
luxatia reproducandu-se prin
rotatia interna a bratului, care
trebuie evitata in primele 6
saptamani.

37. Luxatiile superioare
• Tractiune asupra bratului in usoara
abductie, iar cand capul humeral
este coborat se efectueaza o miscare
de rotatie interna.

38. Luxatiile inferioare
• Tractiunea bratului in abductie
mare, contraextensia se face cu un
cearsaf trecut in jurul toracelui. La
nevoie se apasa capul humeral, care
se impinge inainte si in sus pentru
a-l repune in glena.

39. • Reducerea luxatiei va fi verificata
radiologic.
• Dupa reducere, indiferent de
varietatea luxatiei se impune o
imobilizare a umarului 14-21 de zile.
• In luxatiile antero-interne membrul
superior se imobilizeaza intr-un bandaj
Desault sau Velpeau.
• In timpul imobilizarii, accidentatul
trebuie sa faca contractii statice ale
deltoidului si sa mobilizeze articulatiile
distale.
• Dupa suprimarea imobilizarii, se
incepe reeducarea umarului,
recomandand bolnavului sa evite in
primele saptamani miscarile care au
determinat luxarea capului humeral
(abductia exagerata, rotatia externa,
retropulsia)

40. In luxatiile posterioare membrul
superior se imobilizeaza intr-un
aparat gipsat toraco-brahial, cu
bratul in abductie moderata si
rotatie externa. In cursul perioadei
de recuperare se va evita rotatia
interna a bratului.
Luxatiile superioare si inferioare
se imobilizeaza intr-un bandaj
Velpeau cu cotul lipit de trunchi.