Constiinta

6,200 views
5,909 views

Published on

0 Comments
4 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
6,200
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
168
Actions
Shares
0
Downloads
194
Comments
0
Likes
4
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Constiinta

  1. 1. conştiinţa
  2. 2. <ul><li>SCIENTIA = Cunoa ş tere; CON = Care inso ţ e ş te. </li></ul><ul><li>SENSURI: </li></ul><ul><ul><ul><li>FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau cu existenta umana. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>individuală </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>socială </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>FIZIOLOGIC : </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de functionalitate. </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Organicitate- rolul FRAA, zona centrencefalică, c. Veghe (corpi mamilari), c. Somn (HT ant) </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>T. Organo- dinamică </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>PSIHOLOGIC : </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoar </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Jean Delay (psa)- - funcţie complexă care e o ierarhizare a unor funcţii care o creează în totalitate . </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Tipuri </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Elementară </li></ul></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Operaţional-logică </li></ul></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><ul><li>Axiologică </li></ul></ul></ul></ul></ul>
  3. 3. DEFINI Ţ II: <ul><li>J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura originala. </li></ul><ul><li>K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat ; fiecărui moment al insului îi corespunde o experienţă trăită în corelaţie cu o ordine prestabilită; aici şi acum </li></ul><ul><li>H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente transpunand-o in universalitatea constiintei ; adispune de un model al lumii; “fenomenul conştiinţei” </li></ul><ul><li>Stare de veghe activă, de vigilenţă şi atenţie optim lucidă </li></ul><ul><ul><ul><li>ESTE INSASI ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI SUBIECT </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI </li></ul></ul></ul>
  4. 4. Diferenţe <ul><li>VIGILENŢA (VEGHE)- receptare pasivă, neutră a mediului înconjurător; atitudine voluntară de observare atentă şi susţinută, de supraveghere a mediului înconjurător </li></ul><ul><li>CONŞTIENŢA (STARE DE CONŞTIENŢĂ)- aptitudinea de a reflecta subiactiv existenţa ( interioară şi exterioară) şi de a-şi adapta comportamentul la reflectare </li></ul>
  5. 5. FUNCŢII <ul><li>De orientare </li></ul><ul><li>De integrare superioară </li></ul><ul><li>De motivare </li></ul><ul><li>De control </li></ul>
  6. 6. Teorii <ul><li>Psihanalitică- </li></ul><ul><ul><li>Jean Delay </li></ul></ul><ul><ul><li>Sigmund Freud- IC- modelul refulării </li></ul></ul><ul><li>Neuro-fiziologică </li></ul><ul><li>Psihofiziologică </li></ul><ul><ul><li>Moruzzi- Magoun- Fraa </li></ul></ul><ul><ul><li>Penfield- “zona centrencefalică” </li></ul></ul><ul><ul><li>Corpi mamilari (veghe)/ HT ant (somn) </li></ul></ul><ul><li>Organo-dinamică- </li></ul><ul><ul><li>Morakov- Jackson </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Automatisme învăţate </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Reflexe condiţionate </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Conduite (conştiinţa deliberată) </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Ey- “câmpul conştiinţei” conţine percepşia, imaginaţia, afectivitate, instinctele, activitatea, limbajul; sincrona/ diacronă- totalitatea “clipelor” câmpului constiinţei constituie “organizarea personalităţii” </li></ul></ul>
  7. 7. CIMPUL CONSTIINTEI <ul><li>INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe, imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale constiintei.] </li></ul><ul><li>SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot oricand sa reapara in campul constiintei. </li></ul><ul><li>Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt. </li></ul><ul><li>PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv. </li></ul>
  8. 9. Proprietăţi <ul><li>Substrat material </li></ul><ul><li>Nivel maxim odată cu limbajul </li></ul><ul><li>Prezintă variaţii in timp şi ciclic (somn/ veghe) </li></ul><ul><li>Necesită integritatea tuturor sferelor psihice (perc, atenţie, memorie, gândire, afectivitate, etc. ) </li></ul>
  9. 10. Laturi <ul><li>Informaţional- cognitivă- </li></ul><ul><ul><li>Identificarea obiectelor </li></ul></ul><ul><ul><li>Delimitarea real/ imaginar </li></ul></ul><ul><ul><li>Concepte, </li></ul></ul><ul><ul><li>simboluri </li></ul></ul><ul><ul><li>Legături logice, </li></ul></ul><ul><ul><li>Raţionamente </li></ul></ul><ul><li>Reglatoare </li></ul><ul><ul><li>Motivaţia </li></ul></ul><ul><ul><li>Formularea comportamentelor </li></ul></ul><ul><ul><li>Asumarea responsabilităţilor </li></ul></ul><ul><ul><li>Aplicarea deciziilor </li></ul></ul>
  10. 11. Tipuri de conştiinţă <ul><li>Morală </li></ul><ul><li>Socială </li></ul><ul><li>Grupului </li></ul><ul><li>Profesională </li></ul><ul><li>De clasă </li></ul><ul><li>Naţională </li></ul><ul><li>De sine!- individualizată </li></ul>
  11. 12. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI <ul><li>I . SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a constiintei este suspendata. </li></ul><ul><li>Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice. </li></ul><ul><li>TIPURI DE SOMN: </li></ul><ul><ul><li>LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul comportamental si e insotit de unde EEG lente. </li></ul></ul><ul><ul><li>PARADOXAL – somnul cu activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative ( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana…) </li></ul></ul><ul><li>UNITATEA DE SOMN= O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%]. </li></ul><ul><li>4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte. </li></ul><ul><li>VISUL – 3-6 faze/noapte. </li></ul><ul><li>Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate. </li></ul><ul><li>Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie, stari confuzo-onirice, anxietate. </li></ul>
  12. 13. FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTE I <ul><li>II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta necesara bunei functionari a psihicului. </li></ul><ul><ul><ul><li>IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in timp si spatiu ( orientare allopsihica) si asupra propriei persoane ( orientare autopsihica ). </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza dirijarea activitatii psihice spre ceva. </li></ul></ul></ul>
  13. 14. Tulburările conştiinţei I. Tulburările câmpului conştiinţei <ul><li>CANTITATIVE (CLARITATE) </li></ul><ul><ul><li>Obtuzia </li></ul></ul><ul><ul><li>Hebetudine </li></ul></ul><ul><ul><li>Torpoare </li></ul></ul><ul><ul><li>Obnubilare </li></ul></ul><ul><ul><li>Stupor </li></ul></ul><ul><ul><li>Sopor </li></ul></ul><ul><ul><li>Coma- apsihism Guiraud </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Subcoma </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Vigilă </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>carus </li></ul></ul></ul><ul><li>CALITATIVE (STRUCTURĂ) </li></ul><ul><ul><li>Onirism </li></ul></ul><ul><ul><li>Oneroidie Mayer- Gross </li></ul></ul><ul><ul><li>Stare amentivă Meyert </li></ul></ul><ul><ul><li>Stare crepusculară </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Automatism ambulatoriu </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Fuga patologică crepusculară </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>somnambulism </li></ul></ul></ul>
  14. 15. Tulburările conştiinţei II. Tulburările conştiinţei de sine <ul><li>CORPORALITĂŢII (SOMATOGNOZIA) </li></ul><ul><ul><li>Tulb. Schemă corporală neurologice </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Gertsmann </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Anton Babinski </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Tulb. Schemă corporală psihice </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Cenestopatii </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Hipocondrii </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Cotard </li></ul></ul></ul><ul><ul><li>Desomatizare </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Dismorfofobia </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>heautoscopia </li></ul></ul></ul>
  15. 16. Tulburările conştiinţei II. Tulburările conştiinţei de sine <ul><li>2. REALITĂŢII OBIECTUALE </li></ul><ul><li>Derealizare </li></ul><ul><li>deja vu </li></ul><ul><li>deja connu </li></ul>
  16. 17. Tulburările conştiinţei II. Tulburările conştiinţei de sine <ul><li>3.CONŞTIINŢEI PROPRIEI PERSOANE </li></ul><ul><ul><li>Personalitate multiplă </li></ul></ul><ul><ul><li>Depersonalizare </li></ul></ul><ul><ul><li>Sd. Automatism mental Kandinski- Clerambault </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Senzaţii parazite </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Triplu automatism </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Motor </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Ideativ </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><ul><li>Ideo-verbal </li></ul></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Dedublarea mecanică a gândirii </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Micul automatosm mental </li></ul></ul></ul>
  17. 18. Tulburările conştiinţei III. Tulburările ritmului nictemeral <ul><li>INSOMNII </li></ul><ul><ul><li>De adormire </li></ul></ul><ul><ul><li>De trezire </li></ul></ul><ul><li>HIPERSOMNII </li></ul><ul><ul><li>Continue </li></ul></ul><ul><ul><li>Paroxistice </li></ul></ul><ul><ul><ul><li>Sd. Pickwick </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Atac narcoleptic </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Atac cataleptic </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>Pseudohipersomnia isterică </li></ul></ul></ul><ul><li>VISUL </li></ul><ul><ul><li>Coşmarul </li></ul></ul><ul><ul><li>Pavor nocturn </li></ul></ul><ul><ul><li>Bruxismul </li></ul></ul><ul><ul><li>Enuresis nosturn </li></ul></ul><ul><ul><li>Automatisme ambulatorii nocturne </li></ul></ul><ul><li>INVERSAREA RITMULUI NICTEMERAL </li></ul><ul><li>STAREA HIPNAGOGICĂ/ HIPNAPOMPICĂ </li></ul>
  18. 19. TULBURARILE CONSTIINTEI <ul><li>I. CANTITATIVE: </li></ul><ul><ul><ul><li>OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei; dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara, hipokinezie. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la stimuli foarte puternici. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative. </li></ul></ul></ul>
  19. 20. TLBURARILE CONSTIINTEI <ul><li>II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos cu realitatea, </li></ul><ul><ul><ul><li>STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila ( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite, </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta maxima, agitatie dezordonata. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea automatismelor motorii; actele comportamentale – coordonate dar neadecvate preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie. </li></ul></ul></ul><ul><ul><ul><li>STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante. </li></ul></ul></ul>
  20. 21. TULBURARILE SOMNULUI <ul><li>STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA. </li></ul><ul><li>INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire). Calitative ( predormitionale; dormitionale; postdormitionale). Falsa insomnie. </li></ul><ul><li>HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral, talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale. </li></ul><ul><ul><li>NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de catalepsie si paralizii de somn. - </li></ul></ul><ul><ul><li> </li></ul></ul>
  21. 22. Tulburarile Visului. <ul><li>COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa ; * Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea efectuarii celei mai mici miscari. </li></ul><ul><li>AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE. </li></ul><ul><li>PAVOR NOCTURN. </li></ul><ul><li>ENUREZIS NOCTURN. </li></ul><ul><li>BRUXISME. </li></ul>
  22. 23. TEMPERAMENTUL
  23. 24. <ul><li>ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA. </li></ul><ul><li>Componentă dinamico-energetică a personalităţii constând într-un ansamblu de însusiri constituţionale, fiziologice, ereditare,, expresie a unei ractivităţi particulare a sistemului neuro-endocrin </li></ul><ul><li>DIRIJEAZA : promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la solicitari. </li></ul><ul><li>Este format din insusiri relativ stabile . </li></ul><ul><li>Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el modelat de caracter). </li></ul><ul><li>TIPOLOGII- fiecare individ poate coexista la mai multe categorii tipologice, în realitate există doar tipologii intermediare sau mixte </li></ul>
  24. 25. TIPOLOGII <ul><li>MORFO-FIZIO-PSIHOLOGICE </li></ul><ul><li>PSIHO-FIZIOLOGICE </li></ul><ul><li>PSIHOLOGICE </li></ul><ul><li>PSIHO-SOCIOLOGIC </li></ul><ul><li>CLINICE </li></ul>
  25. 26. CARACTERUL
  26. 27. <ul><li>C h ara k ter = semn, mască, trasatura, particularitate (gr.). </li></ul><ul><li>TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI AMBIANT </li></ul><ul><li>Cea mai inaltă şi sintetică formaţiune a personalităţii care rezultă din integrarea în anumite modalităţi de comportament şi conduitp a întregii experienţe de viaţă a omului </li></ul><ul><li>Se formeaza in timp indelungat, progresi v </li></ul><ul><li>Poate fi apreciat conform: </li></ul><ul><ul><li>atitudinii fata de sine </li></ul></ul><ul><ul><li>atitudinii fata de alte persoane </li></ul></ul><ul><ul><li>atitudinii fata de munca. </li></ul></ul>
  27. 28. Tipuri caracteriale Heymans& Wiersme <ul><li>Nervos </li></ul><ul><li>Sentimental </li></ul><ul><li>Coleric </li></ul><ul><li>Pasionat </li></ul><ul><li>Sanguin </li></ul><ul><li>Flegmatic </li></ul><ul><li>Amorf </li></ul><ul><li>Apatic </li></ul>
  28. 29. PERSONALITATEA
  29. 30. <ul><li>ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA. Ansamblul de trăiri morale şi intelectuale, de însuşiri şi aptitudini sau defecte care caracterizează modul propriu de a fi, individualitatea comparativ cu alte persoane </li></ul><ul><li>Presupune jocul dintre aspecte ereditare/ dobândite </li></ul><ul><li>Permanentă transformare, dezvoltare, autoconstrucţie unică, irepetabilă, indivizibilă </li></ul><ul><li>Aspecte constitutive a PS. </li></ul><ul><ul><li>Biosomatic </li></ul></ul><ul><ul><li>Psihic </li></ul></ul><ul><ul><li>Sociocultural </li></ul></ul><ul><li>Însuşiri definitorii </li></ul><ul><ul><li>Totalitatea </li></ul></ul><ul><ul><li>Transformarea </li></ul></ul><ul><ul><li>reglajul </li></ul></ul><ul><li>PERSONA = MASCA ACTORULUI . </li></ul><ul><li>Ofera insului supletea adaptativa. </li></ul><ul><li>Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face sa-l iubim sau uram. </li></ul>
  30. 31. Teorii <ul><li>Neobehavioriste – obiectiviste- Dellard- Miller, Watson, Thorndicke </li></ul><ul><li>Psihodinamice- psihanalitice- Freud, Jung </li></ul><ul><li>Sociale- Kardiner </li></ul><ul><li>Bio-psiho-sociale </li></ul><ul><li>Culturaliste- Horney, Fromm, Adler, Erickson </li></ul><ul><li>Ierarhice - Allport </li></ul>
  31. 32. Componente ale personalităţii <ul><li>Intelectual- cognitivă </li></ul><ul><li>Dinamic- energetică – (temeprament, afectivitate, motivaţie) </li></ul><ul><li>Proiectivă-(necesităţi, tendinţe, aspiraţii, idealuri) </li></ul><ul><li>Efectorie (aptitudini, capacităţi, deprinderi) </li></ul><ul><li>Relaţională (caracter interpersonal) </li></ul><ul><li>Constituţia biopsihologică </li></ul>
  32. 33. Personalităţi “accentuate” Leonhard <ul><li>Demonstrative </li></ul><ul><li>Hiperexacte- anancaste </li></ul><ul><li>hiperperseverente.- paranoide </li></ul><ul><li>Impulsive </li></ul><ul><li>Anxioase </li></ul><ul><li>Emotive </li></ul><ul><li>Distimice- subdepresive </li></ul><ul><li>Hipertimice- hipomaniacale </li></ul><ul><li>Labil afective- ciclotime </li></ul><ul><li>Exaltate </li></ul><ul><li>Introverte </li></ul><ul><li>extroverte </li></ul>
  33. 34. TULBURARI DE PERSONALITATE . <ul><li>NE DEZVOLTAREA : Oligofrenii. </li></ul><ul><li>REGRESIA: Demente; psihoze cronice </li></ul><ul><li>PUERILISM:isterie, schizofrenie, ologofrenie, demenţe </li></ul><ul><li>TRANZITIVISM WERNICKE : pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior individului.In: schizofrenie, histerie. </li></ul><ul><li>DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare . In:schizofrenie; psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare), surmenaj </li></ul><ul><ul><li>DEREALIZAREA </li></ul></ul><ul><ul><li>DESOMATIZARE </li></ul></ul><ul><ul><li>DESANIMARE </li></ul></ul><ul><li>DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-onirice , schizofrenie </li></ul><ul><ul><ul><li>TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORIC Ă R EI BOLI. </li></ul></ul></ul>

×