Istorie Neurostiinte

1,228 views

Published on

Published in: Health & Medicine, Business
0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
1,228
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
51
Actions
Shares
0
Downloads
15
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Istorie Neurostiinte

  1. 1. Contribuţii ale românilor în neuroştiinţe
  2. 2. Bucureşti 1880 – 1900 <ul><li>1882 – Este instalat sistemul de iluminare electric ă , prima oar ă la Palatul Regal, apoi la Teatrul Na ţ ional ş i î n gradin a public ă Ci ş migiu . </li></ul><ul><li>1896 – O linie de tramvai electric ă este inaugurat ă de la Obor la bulevardul Cotroceni. Este deschis primul cinema . </li></ul>
  3. 3. Gheoghe Marinescu (1863 – 1938)
  4. 4. Paris, Frankfurt, Berlin <ul><li>Carl Weigert (1845-1904) </li></ul><ul><li>1889 – Clinica Salpetriere, Paris </li></ul><ul><li>Emil du Bois-Reymond (1818-1896) </li></ul>
  5. 5. <ul><li>1892 – Descrie împreună cu Paul Blocq plăcile senile la doi pacienţi cu deficite de memorie. </li></ul>
  6. 6. <ul><li>1893 – Descrie împreună cu Paul Blocq un caz de tremor parkinsonian datorat unei tumori care afecta substanţa neagră. </li></ul><ul><li>Edouard Brissaud (1852 – 1909) </li></ul>
  7. 7. <ul><li>1897 – Susţine la Facultatea de Medicină din Paris teza de doctorat: Mâna suculentă în siringomielie </li></ul><ul><li>1898 – 1902 – Realizează primul film medical din lume. </li></ul><ul><li>Film! </li></ul><ul><li>1900 – 1909 – Studii asupra evoluţiei si involuţiei celulei nervoase </li></ul><ul><li>1909 – Publică monografia “Celula Nervoasa” ( “La cellule Nerveuse” ) prefaţată de renumitul histolog spaniol Santiago Ramon y Cajal </li></ul>
  8. 8. <ul><li>1913 – Împreună cu Ion Minea confirmă descoperirile privind prezenţa bacteriei treponema în creier, în pareza generală. </li></ul><ul><li>1935 – Publică împreună cu Arthur Kreindler lucrarea intitulată “Reflexele conditionate” (“Les Reflexes Conditionnels”). </li></ul><ul><li>Ivan Pavlov (1849 – 1936) </li></ul><ul><li>-> a fost primul savant care a reuşit să vadă la microscop celula nervoasă vie. </li></ul><ul><li>-> a introdus termenul de cromatoliză . </li></ul>
  9. 9. Ioan Minea (1878 – 1941) <ul><li>-> a introdus termenul de neuroplasticitate : “ neuron plasticity, a term Cajal took from the Rumanian researcher Ioan Minea (1878–1941) ” ¹ </li></ul><ul><li>“ It is to Minea (1909) that we owe the introduction of that now popular term neuroplasticity” ² . </li></ul><ul><li>1)Brain Research Bulletin (2006), “Neuron theory, the cornerstone of neuroscience, on the centenary of the Nobel Prize award to Santiago Ramon y Cajal”, Francisco Lopez-Munoz et al. </li></ul><ul><li>2)Journal of the History of the Neurosciences (1999), “Golgi, Cajal and the Neuron Doctrine”, Edward Jones. </li></ul>
  10. 10. Oscar Sager (1894 – 1981)
  11. 11. <ul><li>1921 – Obţine doctoratul in medicină şi chirurgie. </li></ul><ul><li>1931 – 1937 – Descrie împreună cu Dusser de Barenne trei sindroame talamice. </li></ul><ul><li>Dusser de Barenne (1885 – 1940) </li></ul><ul><li>1960 – Publică monografia “Diencefalul”. </li></ul>
  12. 12. Arthur Kreindler (1900 – 1988)
  13. 13. <ul><li>1935 – Publică împreună cu Gh. Marinescu monografia “Reflexele conditionate”. </li></ul><ul><li>1937 – Este co-autor al cărţii “Tonusul muşchilor striaţi” (“Le Tonus des mucles stries”), publicată împreună cu Gh. Marinescu, N. Ionescu-Siseşti şi O. Sager. Cu prefaţa scrisă de fiziologul englez Charles Sherrington. </li></ul>
  14. 14. <ul><li>1937 – 1938 – Împreună cu Sager pune in aplicare tehnica de înregistrare EEG, utilizată de Hans Berger pentru prima oara la om în 1924. </li></ul><ul><li>Hans Berger (1973 – 1941) </li></ul><ul><li>1955 – Publică monografia “Epilepsia”. </li></ul><ul><li>1958 – Publică împreună cu Mircea Steriade “Fiziologia şi patofiziologia cerebelului” (“Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet”). </li></ul>
  15. 15. George Emil Palade (1912 – 2008)
  16. 16. <ul><li>1940 – Susţine doctoratul la Facultatea de Medicină din Bucureşti. </li></ul><ul><li>1945 – Pleaca in Statele Unite ale Americii pentru studii postdoctorale. </li></ul><ul><li>1952 – Obţine cetaţenie americană. </li></ul><ul><li>1954 – Pune în evidenţă pentru prima oară ribosomii . </li></ul><ul><li>-> a confirmat ipoteza existenţei unei căi de comunicare între RE rugos şi Aparatul Golgi </li></ul>
  17. 17. <ul><li>1974 – Laureat al Premiului Nobel în Fiziologie sau Medicină </li></ul>
  18. 18. Mircea Steriade (1924 – 2006)
  19. 19. <ul><li>1952 – Institutul de Neurologie “I. P. Pavlov”, Romania. </li></ul><ul><li>1955 – Obţine titlul de candidat în “ştiinţe medicale”. </li></ul><ul><li>1958 - Publică împreună cu Arthur Kreindler “Fiziologia şi patofiziologia cerebelului” (“Physiologie et Pathophysiologie du Cervelet”). </li></ul><ul><li>1958 – Obţine o bursă postdoctorală la Universitatea din Bruxelles, unde studiază sub îndrumarea lui Frédéric Br emer. </li></ul>
  20. 20. <ul><li>1968 – Profesor de neurofiziologie la Universitatea din Quebec, Canada. </li></ul><ul><li>2003 – Publică monografia “Substraturile neuronale ale somnului si epilepsiei” (“Neuronal Substrates of Sleep and Epilepsy”). </li></ul><ul><li>-> a demonstrat pentru prima dată rolul neuronilor GABA-ergici din formaţia reticulată talamică în producerea ritmului somn-veghe. </li></ul>
  21. 21. Bucureşti 2008

×