Broșură informativă, parte a campaniei ”9 zile europene”, derulată de către Ministerului Fondurilor Europene, în perioada 1-9 mai 2013, pentru a celebra Ziua Europei.
2. Ziua Europei (9 mai) sãrbãtoreºte pacea ºi unitatea în
Europa. Data marcheazã aniversarea Declaraþiei
Schuman. În cadrul unui discurs þinut la Paris, în 1950,
ministrul francez al Afacerilor Externe, Robert Schuman,
propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politicã în
Europa, care sã înlãture pentru totdeauna posibilitatea
izbucnirii unui nou rãzboi între naþiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituþie europeanã care sã
centralizeze ºi sã gestioneze producþia de cãrbune ºi oþel.
Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea
crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert
Schuman este consideratã a fi piatra de temelie a Uniunii
Europene.
Ce simbolizeazã Ziua Europei?
LIMBA DENUMIREA
Bulgarã Денят на Европа
Cehã Den Evropy
Danezã Europadagen
Englezã Europe Day
Estonã Euroopa päev
Finlandezã Eurooppapäivä
Francezã Journée de
l'Europe
Germanã Eurotag
Greacã Ημέρα της
Ευρώπης
Irlandezã Lá na hEorpa
Italianã Festa dell'Europa
Letonã Eiropas diena
Lituanianã Europos diena
Maghiarã Európanap
Maltezã Jum lEwropa
Olandezã Dag van Europa ou
Europadag
Olandezã Dag van Europa ou
Europadag
Polonezã Dzieñ Europy
Portughezã Dia da Europa
Românã Ziua Europei
Slovenã Dan Evrope
Slovacã Deò Európy
Spaniolã Dia de Europa
Suedezã Europadagen
Cum se spune
”Ziua Europei” în limbile
oficiale ale Uniunii Europene:
Sursã text & foto: www.europa.eu
3. „Pacea mondialã nu poate fi asiguratã fãrã a face eforturi creatoare proporþionale cu
pericolele care o ameninþã.”
„Europa nu va fi construitã dintrodatã sau ca urmare a unui plan unic, ci prin realizãri
concrete care sã creeze în primul rând o solidaritate de facto.”
„Punerea în comun a producþiilor de cãrbune ºi oþel...va schimba destinele acelor regiuni
care sau dedicat în trecut fabricãrii muniþiei de rãzboi, dar care au fost, în acelaºi timp,
cele mai constante victime ale conflictelor.”
Declaraþia rostitã la 9 mai 1950 de
Robert Schuman, ministrul francez al
afacerilor externe, a rãmas înscrisã în
istoria construcþiei europene drept
„declaraþia Schuman”. Textul prevedea
crearea unei Comunitãþi a cãrbunelui ºi
oþelului, ai cãrei membri urmau sãºi
gestioneze împreunã aceste douã
resurse.
Comunitatea Europeanã a Cãrbunelui
ºi Oþelului (CECO), înfiinþatã de Franþa,
Germania, Italia, Þãrile de Jos, Belgia ºi
Luxembourg, a fost prima dintro serie
de instituþii europene supranaþionale
care au stat la baza Uniunii Europene
de astãzi.
În 1950, naþiunile Europei fãceau încã
eforturi pentru a înlãtura consecinþele
dezastruoase ale celui deal Doilea
Rãzboi Mondial, care încetase cu 5 ani
în urmã.
Þãrile Europei erau determinate sã
caute modalitãþi de a evita un alt rãzboi.
Au ajuns la concluzia cã prin punerea
în comun a producþiei de cãrbune ºi oþel
(conform Declaraþiei), un eventual
rãzboi între Franþa ºi Germania, rivali
istorici, „ar fi nu numai de neconceput,
ci ºi imposibil din punct de vedere
material”.
De bunã seamã, reunirea intereselor
economice a contribuit la creºterea
standardelor de viaþã ºi la crearea unei
Europe mai unite. Posibilitatea de a
adera la CECO lea fost oferitã ºi altor
þãri.
Context istoric
Pacea mondialã nu poate fi asiguratã fãrã a face
eforturi creatoare proporþionale cu pericolele care o
ameninþã. Contribuþia pe care o poate aduce civilizaþiei
o Europã organizatã ºi activã este indispensabilã
pentru menþinerea unor relaþii paºnice. Asumânduºi,
timp de mai bine de 20 de ani, rolul de campioanã a
unei Europe unite, Franþa ºia pus dintotdeauna
eforturile în slujba pãcii. Nu am reuºit sã realizãm o
Europã unitã ºi neam confruntat cu rãzboaie.
Europa nu se va construi dintro datã sau ca urmare a
unui plan unic, ci prin realizãri concrete care vor genera
în primul rând o solidaritate de fapt. Alãturarea
naþiunilor europene implicã eliminarea opoziþiei
seculare dintre Franþa ºi Germania. Orice acþiune
întreprinsã trebuie sã aibã în vedere în primul rând
aceste douã þãri. În acest scop, guvernul francez
propune ca mãsuri imediate sã fie întreprinse întro
direcþie concretã, dar decisivã.
Guvernul francez propune ca producþia franco
germanã de cãrbune ºi oþel sã fie plasatã sub o Înaltã
Autoritate comunã, în cadrul unei organizaþii deschise
ºi altor state europene. Punerea în comun a producþiilor
de cãrbune ºi oþel va asigura imediat stabilirea unor
baze comune de dezvoltare economicã, un prim pas
cãtre realizarea unei federaþii europene ºi va schimba
destinele acelor regiuni care sau dedicat în trecut
fabricãrii muniþiei de rãzboi, dar care au fost, în acelaºi
timp, cele mai constante victime ale conflictelor.
Solidaritatea de producþie astfel stabilitã va demonstra
cã orice rãzboi între Franþa ºi Germania devine nu
numai inimaginabil, ci ºi imposibil din punct de vedere
material. Înfiinþarea acestei unitãþi de producþie
puternice, deschisã tuturor þãrilor care doresc sã
colaboreze, va pune bazele reale ale unificãrii
economice, angajânduse sã le furnizeze tuturor þãrilor
membre elementele principale ale producþiei
industriale, în condiþii egale.
Aceastã producþie va fi oferitã lumii întregi, fãrã
diferenþieri sau excepþii, pentru a contribui la creºterea
nivelului de trai ºi pentru a promova realizãrile paºnice.
Cu mijloace suplimentare, Europa va putea sã ducã
mai departe realizarea uneia dintre misiunile sale
esenþiale: dezvoltarea continentului african.
În acest mod se va realiza, simplu ºi rapid, acea fuziune
a intereselor care este indispensabilã pentru crearea
unui sistem economic comun; aceasta ar putea fi piatra
de temelie a unei comunitãþi mai largi ºi mai complexe
reunind þãri aflate multã vreme în conflicte sângeroase.
Prin punerea în comun a producþiei de bazã ºi prin
instituirea unei Înalte Autoritãþi, ale cãrei decizii vor
reuni Franþa, Germania ºi alte state membre, aceastã
propunere va conduce la stabilirea primelor baze
concrete ale unei federaþii europene, indispensabilã
pentru menþinerea pãcii. Pentru a promova realizarea
obiectivelor astfel definite, guvernul francez este
pregãtit sã iniþieze negocieri pornind de la urmãtoarele
considerente.
Sarcina pe care o va avea de îndeplinit Înalta Autoritate
comunã va fi de a asigura, în cel mai scurt timp posibil,
modernizarea producþiei ºi îmbunãtaþirea calitãþii
acesteia; furnizarea în condiþii egale a cãrbunelui ºi
oþelului pentru pieþele din Franþa ºi Germania, precum
ºi pentru pieþele din alte þãri membre; dezvoltarea în
comun a exporturilor cãtre alte state; egalizarea ºi
îmbunãtãþirea nivelului de trai al muncitorilor din aceste
ramuri industriale.
Pentru a îndeplini aceste obiective, pornind de la
condiþiile de producþie diferite din statele membre,
propunem sã se instituie o serie de mãsuri cu caracter
tranzitoriu, cum ar fi aplicarea unui plan de producþie ºi
investiþii, stabilirea unui mecanism compensatoriu
pentru egalizarea preþurilor ºi crearea unui fond de
restructurare care sã faciliteze raþionalizarea
producþiei. Circulaþia cãrbunelui ºi a oþelului între
statele membre va fi imediat scutitã de toate taxele
vamale ºi nu va fi afectatã de ratele de transport
diferenþiate. Se vor crea treptat condiþii care vor permite
o distribuþie cât mai raþionalã a producþiei, la cel mai
înalt nivel de productivitate.
Spre deosebire de cartelurile internaþionale, care au
tendinþa de a impune practici restrictive asupra
distribuþiei ºi exploatãrii pieþelor naþionale ºi de a
menþine profituri mari, aceastã organizaþie va asigura
fuziunea pieþelor ºi extinderea producþiei.
Principiile ºi acþiunile esenþiale definite mai sus vor face
obiectul unui tratat semnat între state ºi înaintat spre
ratificare parlamentelor din fiecare þarã. Negocierile
necesare pentru stabilirea detaliilor legate de aplicarea
acestor prevederi se vor desfãºura cu ajutorul unui
arbitru numit de comun acord. Acesta va avea sarcina
de a se asigura cã acordurile convenite corespund
principiilor enunþate ºi, în cazul în care se ajunge la un
impas, va decide ce soluþie urmeazã sã fie adoptatã.
Înalta Autoritate comunã care se ocupã de
administrarea întregului sistem va fi alcãtuitã din
personalitãþi independente numite de guverne,
respectânduse principiul reprezentãrii egale.
Guvernele vor alege de comun acord un preºedinte.
Deciziile Autoritãþii se vor aplica în Franþa, Germania ºi
în celelalte þãri membre. În cazul în care deciziile
autoritãþii vor fi contestate, se vor lua mãsuri de la caz
la caz.
Un reprezentant al Organizaþiei Naþiunilor Unite va fi
acreditat pe lângã Autoritate ºi va întocmi un raport
public pentru ONU de douã ori pe an, pentru a face un
bilanþ al activitãþii noii organizaþii, în special în ceea ce
priveºte respectarea obiectivelor acesteia.
Instituirea Înaltei Autoritãþi nu va prejudicia în niciun fel
regimul de proprietate asupra întreprinderilor. În
exercitarea funcþiilor sale, Înalta Autoritate comunã va
lua în considerare puterea conferitã de Autoritatea
Internaþionalã a Ruhrului ºi obligaþiile de orice naturã
impuse Germaniei, atâta timp cât acestea rãmân în
vigoare.
Text integral
Declarația Schuman
9 mai 1950
ROBERT SCHUMAN
Ministru francez de externe
Sursã text: www.europa.eu
Sursã foto: www.proeuropa.eu/
Citate din Declarația Schuman
4. Ziua porþilor deschise la Strasbourg: 19 mai 2013 (10:0018:00)
Vizitaþi Parlamentul European, singura instituþie a UE ai cãrei membri sunt aleºi
prin vot universal la nivel european. Participaþi la dezbaterile privind Anul
european al cetãþenilor în prezenþa membrilor Parlamentului European.
De unde pot obþine ajutor cetãþenii ºi organizaþiile atunci când au probleme cu
administraþia UE? Pentru a afla, vizitaþi standul Ombudsmanului European (în
clãdirea Parlamentului).
Faceþi cunoºtinþã cu auditorii UE. Aflaþi cum apãrã aceºtia interesele financiare
ale cetãþenilor europeni ºi cum contribuie la o mai bunã funcþionare a Uniunii.
Vizitaþi standul Curþii Europene de Conturi de pe Esplanada Parlamentului
European
Sursã text: www.europa.eu
Sursã foto: Google Images
De Ziua Europei, instituþiile
UE îºi deschid porþile
6. PRINCIPALELE INSTITUȚII
EUROPENE
Consiliul European stabileºte direcþiile politice generale
ale UE, dar nu are puteri legislative. Este condus de un preºedinte în
prezent Herman Van Rompuy ºi îi reuneºte pe ºefii de stat ºi de guvern
din þãrile membre, alãturi de preºedintele Comisiei Europene, de douã ori
pe semestru, în cadrul unor întruniri care se desfãºoarã pe parcursul mai
multor zile.
Parlamentul European reprezintã cetãþenii UE ºi este
ales direct de către aceştia. Alături de Consiliul Uniunii Europene și de
Comisia Europeană ajută la elaborarea și adoptarea legislației
comunitare.
Consiliul Uniunii Europene
reprezintã statele membre. Preºedinþia Consiliului
este deþinutã, prin rotaþie, de statele membre. Alãturi
de Parlamentul European și de Comisia Europeană
ajută la elaborarea și adoptarea legislației
comunitare.
Comisia Europeanã reprezintã interesele Uniunii în
ansamblu. Alături de Parlamentul European și de Consiliul Uniunii
Europene ajută la elaborarea și adoptarea legislației comunitare.
Sursã text: www.europa.eu
Sursã foto: Google Images