Download to read offline
Uploaded byElena Rosca
2015 ANUL PROMOVĂRII VALORILOR EUROPENE
Uniunea Europeană își are originile în comunitățile economice create în anii 1950 și s-a dezvoltat într-o entitate cu 27 de state membre, ce combină suveranitatea națională cu inițiative comune. Parlamentul European, Comisia și Consiliul Uniunii Europene sunt instituții cheie care se ocupă de legislația și politica UE, fiecare având roluri distincte în procesul decizional. Alte instituții importante includ Curtea de Justiție, Banca Centrală Europeană și Fondul Social European, care contribuie la funcționarea eficientă și la dezvoltarea economică și socială a regiunii.
2015 ANUL PROMOVĂRII VALORILOR EUROPENE
- 1.
- 2. Uniunea Europeana Uniunea Europeana isiare originile in Comunitatea Europeana a Otelului si Carbunelui, infiintata in 1951 prin Tratatul de la Paris si in Comunitatea Economica Europeana fomata in 1957 prin semnarea Tratatului de la Roma de catre sase state: Franta, Germania, Italia si Benelux (Belgia, Olanda si Luxemburg). In cei 50 de ani de existenta, Comunitatea Ecomonica Europeana s-a extins prin aderari succesive ale altor state din Europa, transformandu-se intr-o comunitatea Economica si politica - Uniunea Europeana – cu 27 de state membre si cu institutii si organisme unele cu caracteristici supranationale, altele cu caracteristici interguvernamentale. Uniunea Europeana nu este o federatie ca SUA si nici o simpla cooperare interguvernamentala ca in cazul Natiunilor Unite. Tarile membre ale UE raman natiuni independente, dar isi pun in comun suveranitatea lor pentru a obtine mai multa putere Economica si influenta pe plan mondial, o putere la care nu ar fi putut ajunge nici una dintre ele in mod independent Statele membre isi deleaga o parte din puterea lor de decizie catre institutiile europene pe care le-au creat de comun acord, astfel incat deciziile luate la nivel european sa fie luate in mod democratic, tinand cont de interesele tuturor tarilor.
- 3. Parlamentul European Cum esteorganizat Parlamentul European Sediul Parlamentului European se afl laǎ Strasbourg, îns activit ţile Parlamentului seǎ ǎ desfaşoar , din motive istorice, în trei sedii deǎ lucru: Strasbourg, simbol al reconcilierii franco- germane, unde au loc lunar sesiunile plenare, Bruxelles, unde au loc sesiunile plenare suplimentare, reuniunile comisiilor parlamentare şi ale grupurilor politice şi Luxembourg, unde se afl Secretariatulǎ General. Parlamentul European reprezintǎ cet ţenii din Statele Membre ale Uniuniiǎ Europene. Este singura instituţie a Uniunii Europene ai c rei membri sunt aleşi înǎ mod democratic, la fiecare cinci ani, prin vot universal direct. Reuniunile şi deliber rile Parlamentului European suntǎ publice. Deciziile, lu rile de poziţie şiǎ dezbaterile parlamentare sunt publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene şi pe site-ul Parlamentului European,
- 4. Rolul Comisiei: •propune reglementăripe care le supune aprobării colegiuitorilor (Parlamentul European i Consiliul de Mini tri) ș ș •asigură respectarea legisla iei europene ț (dacă este necesar, cu ajutorul Cur ii de ț Justi ie a UE) ț•stabile te obiective i priorită i de ac iune ș ș ț ț pe care le prezintă în programul de lucru anual, iar ulterior depune eforturi pentru îndeplinirea lor •gestionează i pune în aplicare ș politicile i bugetul UE ș •reprezintă Uniunea pe plan extern (de exemplu, negociază acorduri comerciale între UE i alte ări). ș ț R euniuni periodice iș reuniuni de urgen ăț C om isarii se reunesc în cadrul colegiului o dată pe săptăm ână, de obicei în ziua de m iercuri. Aceste reuniuni au loc la Bruxelles, iar ordinea lor de zi este stabilită de pre edinte. șC ând sesiunile plenare ale Parlam entului au loc la Strasbourg, colegiul com isarilor se reune te, de ș asem enea, la Strasbourg. Agenda reuniunilor se bazează pe program ul de lucru al Com isiei . Publicul nu are acces la reuniuni i dezbateri, dar ș poate consulta în orice moment ordinea de zi iș procesele-verbale. Reuniunile de urgen ă se ț organizează în situa ii care ț necesită interven ii im ediate ț sau discu ii cu m em brii ț Consiliului de Mini tri pe ș marginea unor problem e majore. Un președinte, 7 vicepreședinţi și 20 de comisari
- 5. Consiliul Uniunii Europene Consiliuleste principalul organism decizional la nivelul Uniunii Europene si reprezintă interesele Statelor membre. Întâlnirile Consiliului Uniunii Europene sunt impartite in 9 Consilii: 1. Afaceri Generale si Rela ii Externeț 2. Afaceri Economice si Financiare 3. Justitie si Afaceri Interne 4. Ocuparea fortei de munca, Politica Sociala, Sanatate si Consumatori 5. Concurenta 6. transport, Telecomunicatii si Energie 7. Agricultura si Pescuit 8. Mediu 9. Educatie, Tineret si Cultura
- 6. Consiliul European Consiliul Europeaneste alcătuit din şefii de stat şi de guvern, preşedintele şi un alt membru al Comisiei Europene şi miniştrii de externe
- 8. Curtea Europeana de Conturi Pentrua-si indeplini rolul sau, ce consta in a verifica daca bugetul European este corect implementat, Curtea de Conturi auditeaza orice persoana sau institutie care se ocupa cu colectarea sau cheltuirea fondurilor europene. Deseori, Curtea face controale inopinante, iar concluziile verificarilor sale sunt supuse atentiei Comisiei Europene si guvernelor statelor membre. Curtea de Conturi, ca institutie, nu detine nici un fel de putere legala. In cazul in care descopera iregularitati sau fraude sesizeaza Oficiul European de Lupta Antifrauda – OLAF. OLAF, infiintat in 1999 in cadrul Comisiei Europene are un statut independent special si are misiunea de a conduce investigatiile administrative antifrauda. Curtea de Conturi auditeaza orice persoana sau institutie care se ocupa cu colectarea sau cheltuirea fondurilor europene. Deseori, Curtea face controale inopinante, iar concluziile verificarilor sale sunt supuse atentiei Comisiei Europene si guvernelor statelor membre.
- 9. Curtea de Justiţie aUniunii Europene Exemple de cazuri Curtea pronun ă hotărâri privind cazurileț sesizate. Cele cinci tipuri de cazuri întâlnite frecvent sunt: acţiuni pentru pronunţarea unei hotărâri preliminare – când instanţele naţionale îi cer Curţii de Justiţie să interpreteze un act legislativ european acţiuni în constatarea neîndeplinirii obligaţiilor – intentate guvernelor care nu aplică legislaţia europeană acţiuni în anulare – când se consideră că anumite acte legislative ale UE încalcă tratatele europene sau drepturile fundamentale acţiuni în constatarea abţinerii de a acţiona – când instituţiile UE nu acţionează pentru a lua deciziile pe care au obligaţia de a le lua acţiuni directe – intentate de persoane fizice, întreprinderi sau organizaţii împotriva deciziilor sau acţiunilor UE Curtea de Justi ie interpreteazăț legisla ia europeană pentru a seț asigura că aceasta se aplică în acela iș fel în toate ările UE. De asemenea,ț solu ionează litigiile juridice dintreț guvernele statelor membre i institu iileș ț europene. Persoanele fizice, întreprinderile sau organiza iile pot, laț rândul lor, să aducă un caz în fa aț Cur ii de Justi ie, atunci cândț ț consideră că le-au fost încălcate drepturile de către o institu ieț europeană. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene este formată din câte un judecător pentru fiecare stat membru Acţiuni directe Orice persoană sau întreprindere care a avut de suferit de pe urma unei ac iuni sau a lipsei de ac iune din partea institu iilorț ț ț UE sau a func ionarilor acestora, poate intenta o ac iune laț ț Tribunalul de Primă Instan ă, cu scopul de a ob ineț ț despăgubiri.
- 10. Banca Centrala Europeana BancaCentrala Europeana (BCE) a fost infiintata in anul 1998, cu sase luni inainte de introducerea monedei Euro. Sediul sau este in Germania, la Frankfurt am Main. BCE este responsabila cu asigurarea stabilitatii preturilor si, in acest scop colaboreaza indeaproape cu bancile centrale nationale ale statelor din zona Euro, formand un grup numit Eurosistem. In plus, BCE impreuna cu bancile centrale nationale din toate statele membre formeaza Sistemul European al Bancilor Centrale (SEBC). B C E
- 11. Rol Banca Europeană deInvestiţii sprijină proiecte în ţările UE şi investeşte în viitoarele state membre şi în ţările partenere. În general, ia bani cu împrumut de pe pieţele de capital pentru a nu apela la bugetul UE. Aceşti bani sunt acordaţi în condiţii favorabile proiectelor care se înscriu în linia obiectivelor politice ale UE. În anul 2008, BEI a strâns suma de aproximativ 60 de miliarde de euro. Banca nu activează în scopul obţinerii de profit, ci acordă credite la o rată a dobânzii apropiată de costul la care au fost împrumutaţi banii Servicii •Împrumuturi : acordate unor programe sau proiecte viabile, atât din sectorul public cât şi din cel privat. Destinatarii pot fi foarte diferiţi, de la mari corporaţii până la municipalităţi şi întreprinderi mici. •Asistenţă tehnică: furnizată de o echipă formată din economişti, ingineri şi experţi pentru a veni în completarea facilităţilor de finanţare. •Garanţii: pentru un număr mare de organisme, de exemplu bănci, societăţi de leasing, instituţii de garantare, fonduri mutuale de garantare, vehicule investiţionale. •Capital de risc: solicitările de capital de risc trebuie adresate direct unui intermediar.
- 12. Biroul are următoarelemisiuni principale: stabileşte procedurile de organizare şi funcţionare ale Comitetului şi îşi asumă responsabilitatea politică a conducerii sale generale; exercită, împreună cu preşedintele Comitetului, prerogativele bugetare şi financiare prevăzute de regulamentul financiar şi regulamentul de procedură ale Comitetului; adoptă normele de aplicare ale regulamentului său de procedură şi aduce precizări cu privire la interpretarea acestuia; analizează, din şase în şase luni, pe baza unui raport redactat în acest scop, măsurile luate ca urmare a avizelor emise de Comitet. ORGANELE DE LUCRU ALE COMITETULUI Biroul Acesta cuprinde: preşedintele şi cei doi vicepreşedinţi; cei trei preşedinţi de grup (grupul I: angajatorii; grupul II: salariaţii; grupul III: interese economice şi sociale diverse); cei şase preşedinţi ai secţiunilor specializate; un număr variabil de membri, care însă nu trebuie să îl depăşească pe cel al statelor membre. Rol Comitetul Economic şi Social European a fost înfiinţat în 1957, ca for de discuţie pe marginea aspectelor legate de piaţa unică. CESE le oferă grupurilor de interese din Europa - sindicate, angajatori, fermieri - posibilitatea de a se exprima oficial în legătură cu propunerile legislative ale UE Numărul membrilor din fiecare ţară depinde de populaţia acesteia: Franţa, Germania, Italia, Regatul Unit - 24 de membri Spania, Polonia - 21 de membri România - 15 membri Austria, Belgia, Bulgaria, Grecia, Portugalia, Republica Cehă, Suedia, Ţările de Jos, Ungaria - 12 membri Croaţia, Danemarca, Finlanda, Irlanda, Lituania, Slovacia - 9 membri Estonia, Letonia, Slovenia - 7 membri Cipru, Luxemburg - 6 membri Malta - 5 membri În cadrul CESE există trei grupuri: 1.Angajatori 2.Angajaţi 3.Interese diverse (ex. fermieri, grupuri ale consumatorilor
- 13. Politica vamala Protec iaDatelorț triBUNalUl FUNctiei PUBlice Politica industriala Combaterea fraudei Politica fiscala Piata Interna Audiovizual si Media
- 14. Ombudsmanul European (MediatorulEurope Ombudsmanul European anchetează, elaborează rapoarte pentru Parlament, dar nu poate impune sanc iuni.ț Mediatorul European, institu ie cu sediul la Strasbourg, investighează plângerile privind cazuri de țadministrare defectuoasă în activitatea instituţiilor şi organelor Uniunii Europene (UE). Printre instituţii se numără Comisia Europeana, Consiliul UE şi Parlamentul European. Agenţia Europeană pentru Medicamente şi Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi de Muncă sunt două exemple de organe ale Uniunii pe care Ombudsmanul le poate ancheta. Numai Curtea de Justiţie, Tribunalul de Primă Instanţă şi Tribunalul Funcţiei Publice în exercitarea competenţelor lor jurisdicţionale nu se încadrează în competenţa sa. Ombudsmanul nu poate investiga: -plângeri împotriva autorităţilor naţionale, regionale sau locale din statele membre, nici chiar în cazurile în care plângerile se referă la chestiuni privind UE. Exemple de astfel de autorităţi sunt ministerele, agenţiile de stat şi consiliile locale. -activităţile tribunalelor naţionale sau ale ombudsmanilor naţionali. Ombudsmanul European nu este un organ de apel împotriva deciziilor luate de aceste entităţi. -plângerile împotriva societăţilor comerciale sau a persoanelor fizice. Ombudsmanul investighează cazuri de administrare defectuoasă (administrare inadecvată sau incorectă). Administrarea defectuoasă corespunde situaţiilor în care o instituţie nu acţionează în conformitate cu legile în vigoare, nu respectă principiile bunei administrări sau încalcă drepturile omului.
- 15. Fondul Social European(FSE) este principalul instrument financiar al Uniunii Europene care finanţează ocuparea forţei de muncă din statele membre şi promovează coeziunea economică şi socială. Cheltuielile FSE se ridică la aproximativ 10% din bugetul total al UE Fondul Social European a fost creat în 1957 prin Tratatul fondator de la Roma şi este cel mai vechi fond structural. Deoarece FSE a avut întotdeauna ca obiectiv creşterea ratei de ocupare a forţei de muncă, în decursul anilor, Fondul şi-a adaptat acţiunile principale pentru a putea face faţă provocărilor timpurilor Modalitatea de alocare a fondurilor FSE Nivelul finanţării FSE diferă de la o regiune la alta, în funcţie de bogăţia sa relativă. Regiunile UE sunt împărţite în patru categorii de regiuni eligibile, în funcţie de PIB-ul lor regional per cap de locuitor în comparaţie cu media UE (UE cu 25 sau cu 15 state membre), şi atribuite celor două obiective.
- 16. Politica vamala Uniunea vamalape care au constituit-o statele membre ale UE presupune eliminarea taxelor si barierelor vamale la importul si export intra- comunitar. De asemenea, presupune adoptarea unui Tarif Vamal Comun, un tarif ce se aplica tuturor bunurilor importate din state terte. Un alt instrument al politicii vamale comune il constituie Tariful Integrat al Comunitatilor Europene (TARIC) infiintat pentru a incorpora toate masurile comerciale si comunitare ce se aplica bunurilor importate si exportate din Uniunea Europeana. Desi in interiorul Uniunii Europene nu mai sunt granite, serviciul vamal ramane in continuare foarte important, 20% din comertul international fiind procesat de vamile europene, aceasta insemnand mai mult de 2 miliarde de tone de marfuri anual si 100 de milioane de declaratii vamale. In 1994, toata legislatia europeana a fost adunata in Codul Vamal Comunitar care are ca scop sa asigure o interpretare comuna, in toate statele membre ale Uniunii, a prevederilor vamale
- 17. Protec ia Datelorț Autoritateindependenta, infiintata in 2001, functionala din 2004, cu sediul la Bruxelles, Responsabilul European pentru Protectia Datelor monitorizeaza procesele de colectare si procesare a datelor cu caracter personal (spre exemplu date medicale, adrese, numere de telefon). Orice persoana care considera ca datele sale cu caracter personal au fost colectate, prelucrate sau uilizate de o institutie europeana sunt eronate sau au fost dobandite ilegal, poate inainta o plangere Responsabilului European pentru Protectia Datelor. In cazul in care plangerea este intemeiata, Responsabilul European pentru Protectia Datelor poate facilita trimiterea cazului la Curtea de Justitie.
- 18. triBUNalUl FUNctiei PUBlice TribunalulCivil/Func iei Publice (Civil Service Tribunal) a fost înfiintat înţ anul 2004 în urma adopt rii Deciziei Consiliului nr.ă 2004/752/CE/Euratom de la 2 noiembrie 2004 pentru înfiin areaţ Tribunalului func iei publice al Uniunii Europene /European Union Civilţ Service Tribunal = Tribunal de la fonction publique de l'Union européenne (OJL nr.333, p, 7 - 11). Alcătuire Tribunalul Funcţiei Publice este alcătuit din şapte judecători, numiţi de către Consiliu pentru un mandat de şase ani, care poate fi reînnoit. Judecătorii trebuie să îşi exercite atribuţiile cu imparţialitate şi independenţă. Judecătorii aleg din rândul lor preşedintele Tribunalului pentru un mandat de trei ani, care poate fi reînnoit. Preşedintele conduce lucrările şi serviciile Tribunalului. Judecătorii numesc, de asemenea, un grefier pentru un mandat de şase ani, care poate fi reînnoit. Acesta este responsabil cu arhivele, precum şi cu publicaţiile Tribunalului. Grefierul asistă totodată judecătorii şi preşedintele Tribunalului în exercitarea funcţiilor acestora
- 19. Obiectivele Eurojust-ului : -dea ameliora coordonarea între autorităţile competente ale statelor membre privind anchetele şi urmăririle penale -ameliorarea cooperării între autorităţile competente ale statelor membre în special, pentru facilitarea punerii în aplicare a asistenţei judiciare internaţionale, şi executarea cererilor de extrădare -susţinerea autorităţilor competente din statele membre în scopul eficientizării efective a anchetelor şi urmăririlor penale. Competenţa Eurojust Competenţa materială este acoperită de toate infracţiunile prevăzute în articolul 2 din Convenţia Europol din 26.07.1995: -traficul de droguri -traficul de persoane -terorismul -traficul cu autovehicule furate -traficul cu substanţe radioactive şi nucleare -falsificarea de bani şi a altor mijloace de plată. Acest organ al Uniunii Europene a fost înfiinţat în scopul de a întări lupta împotriva formelor grave de crimă organizată. Încă din perioada 15- 16.10.1999 Consiliul European de la Tampere a reţinut la punctul 46 al Concluziilor sale necesitatea creării unei unităţi (Eurojust), alcătuită din procurori, judecători sau ofiţeri de poliţie, având prerogative echivalente.
- 20. Politica industriala Politica industrialasi pentru intreprinderi urmareste sa asigure un mediu de afaceri sigur, un mediu atractiv pentru investitii si pentru munca. De asemenea, Politica industriala are ca scop cresterea economica bazata pe cunoastere si pe inovatie. Una dintre prioritatile Uniunii in acest domeniu este reducerea reglementarilor si birocratiei pentru intreprinderi, in special pentru intreprinderile mici si mijlocii (IMM).
- 21. Combaterea fraudei Uniunea Europeana are ladispozitie o serie de reglementari pentru combaterea fraudei sub toateaspectele sale:falsificare de bani, incalcarea drepturilor de proprietateintelectuala, coruptia atat la nivelulComunitatii cat si la nivel international. Se estim eaza ca, din bugetul anual de peste 100 m iliarde de Euro, aproape un m iliard este fraudat. De aceea, pretejarea intereselor financiare ale UE reprezinta o prioritate pentru institutiile europene. Oficiul European de Lupta contra Fraudei (OLAF) este elemental de baza al luptei impotriva fraudei. Parte a Comisiei Europene, OLAF desfasoara anchete in cadrul institutiilor europene si in statele membre. De asemenea, investigheaza cazuri de frauda si in tarile ne-membre UE, dar cu care Uniunea are acorduri.
- 22. Politica fiscala Politica europeanain domeniul impozitarii are doua mari componente: impozitarea directa – care este responsabilitatea statelor membre si impozitarea indirecta, ce afecteaza libera circulatie a bunurilor si serviciilor. Statele membre au luat deja masuri pentru a preveni evaziunea fiscal si dubla impozitare, iar politica europeana in domeniu are ca scop sa se asigure ca pe piata interna concurenta nu este distorsionata de diferente intre sistemele si ratele de impozitare indirecta. In In ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata exista un acord intre statele membre de a o fixa la minim 15%. Evident sunt si exceptii de la aceasta regula, existand bunuri exceptate de TVA sau carora li se aplica un TVA mai scazut. In general bunurile si serviciile ce beneficiaza de aceste exceptii nu sunt in concurenta directa cu bunuri si servicii similar din celelalte state membre, cum ar fi preturile meniurilor din restaurante. In domeniul impozitarii companiilor, UE are doua obiective majore: sa evite competitia neloiala in domeniul impozitarii si sa asigure libera circulatie a capitalurilor. Regulile Uniunii impiedica statele membre sa foloseasca sistemul impozitelor pentru a influenta deciziile de investitii in detrimentul altor state membre.
- 23. Pia a Internăț Piataunica (sau piata interna) are la baza cele patru libertati de miscare: a bunurilor, a serviciilor, a capitalurilor si a persoanelor. Buna functionare a pietei unice se bazeaza, in special, pe reglementarile din cadrul politicii comune de concurenta, a politicii privind intreprinderile, precum si a politicii privind protectia consumatorilor. Libera circulatie a marfurilor a presupus eliminarea tuturor barierelor tarifare si netarifare din calea comertului intre statele membre. De la 1 ianuarie 1993 se poate vorbi de o piata interna. In ceea ce priveste libera circulatie a capitalurilor, reglementarile europene interzic restrictiile referitoare la plasamentele si investitiile de capital, precum si restrictiile privind platile.
- 24. Fondul European deInvestitii Fondul European deInvestiţii (FEI) a fost creatîn 1994 pentru a susţineîntreprinderile mici.Acţionarul său majoritareste Banca Europeana deInvestiţii, alături de careformează ,,Grupul BEI’’. FEI oferă capital de risc pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri), în special pentru societăţile recent înfiinţate şi pentru cele cu orientaretehnologică. De asemenea, furnizează garanţiiinstituţiilor financiare (de exemplu băncilor) pentru a acoperi împrumuturile acordate IMM-urilor. FEI nu este o instituţiecreditoare: Fondul nuacordă credite sau subvenţii şi nici nuinvesteşte direct în vreosocietate. În schimb,acţionează prin bănci şialţi intermediari financiari, folosind fiepropriile fonduri, fie pecele care îi suntîncredinţate de BEI sau de Uniunea Europeana. Fondul este activ în statele membre ale UE şi în Croatia, Turcia şi în trei state AELS (Islanda, Liechtenstein şi Norvegia).
- 25. Audiovizual si Media Scopulprincipal al regelementarilor adoptate erau prevenirea fragmentarii pietei cinematografice europene ce se confrunta cu o concuranta puternica din partea cinematografiei americane, asigurarea liberei circulatii a programelor de televiziune si respectarea particularitatilor politicilor nationale de sustinere a diferitelor canale de televiziune Cea mai importanta reglementare adoptata in acest domeniu este Directiva “Televiziune fara Frontiere” din 1997. Aceasta directiva a fost revizuita in 1997, iar in decembrie 2007 a fost amendata prin adoptarea unei noi directive: Directiva pentru Servicii Audiovizuale si Media. Directiva pentru Servicii Audiovizuale si Media acopera toate serviciile media, prevede reglementari mai simple si mai flexibile si modifica regulile privind publicitatea TV pentru o mai buna finantare a continutului audiovisual
- 26. Fondul european deajustare la globalizare Fondul European de Ajustare la Globalizare (FEAG) - rolul de a oferi sprijin lucrătorilor care şi-au pierdut locul de muncă în urma schimbărilor survenite în structura comerţului mondial. Dacă o întreprindere de mari dimensiuni îşi închide porţile ori se mută într-o ţară din afara UE sau dacă un întreg sector economic dintr-o regiune înregistrează pierderea a numeroase locuri de muncă, FEAG poate să-i ajute pe lucrătorii disponibilizaţi să-şi găsească o altă slujbă cât mai repede posibil. Suma maximă pe care FEAG o are la dispoziţie pentru finanţarea unor astfel de intervenţii este de 500 de milioane de Euro pe an. FEAG poate finanţa măsuri active privind piaţa muncii care se axează exclusiv pe sprijinirea lucrătorilor afectaţi de concedierile cauzate de procesul de globalizare, ca de exemplu: - măsuri speciale, cu durată limitată, cum ar fi alocaţii pentru căutarea unui loc de muncă, alocaţii de mobilitate sau alocaţii acordate persoanelor care participă la activităţi de învăţare de-a lungul vieţii şi de formare profesională.FEAG nu finanţează măsuri pasive de protecţie socială, precum acordarea de pensii pentru limită de vârstă sau de indemnizaţii de şomaj, acestea ţinând de competenţa statelor membre.
- 27. Programul PROGRESS PROGRESS esteprogramul UE pentru ocuparea forţei de muncă şi solidaritate socială. A fost creat pentru a sprijini financiar punerea în aplicare a obiectivelor Uniunii Europene privind ocuparea forţei de muncă, afacerile sociale şi egalitatea de şanse, conform prevederilor din Agenda socială. De asemenea, acest program contribuie la realizarea strategiei de la Lisabona privind creşterea economică şi crearea de locuri de muncă PROGRESS este accesibil celor 27 de state membre ale UE, ţărilor candidate şi ţărilor membre AELS/SEE. Se adresează statelor membre, autorităţilor locale şi regionale, serviciilor publice de ocupare a forţei de muncă şi birourilor de statistică naţionale. Pot participa organisme specializate, universităţi, institute de cercetare, precum şi parteneri sociali şi organizaţii neguvernamentale. PROGRESS dispune de un buget total de 743,25 milioane de Euro, pentru o perioadă de şapte ani (2007-2013). UE va utiliza acest buget pentru a acţiona ca un catalizator pentru schimbare şi modernizare în cinci domenii: - ocuparea forţei de muncă - incluziune şi protecţie socială - condiţii de muncă - nediscriminare - egalitate de şanse între femei şi bărbaţi.