1. 6. TERITORIILE AFLATE SUB DOMII,.{ATIE STRAINA IN
SECOLUL AL XTX.LEA
6.1. Transilvania dupi revolufia de la 1848: reac{ii politice qi
nafionale
Dupa infr6ngerea revolufiei maghiare (august 1849), administralia
central[ de la Viena a elaborat strategii politice extrem de bine definite
pentru remontarea structurii Imperiului. ln acest sens, la Viena a impus
n e o ub s o I utism ul, bazat, pe:
- centralizarca excesivd a sistemului de decizie qi anularea tuturor
elementelor autonome;
- sporirea rolului armatei, al organelor de represiune (polilie,
cenzurd, siguranld) in detrimentul libertdtilor constitulionale gi
vielii democratice;
- eliminarea libert6lilor civice (pres6, asociere, grupiri/partide
politice;
- sporirea rolului Bisericii Catolice in contextul mai amplu, dar clar
definit, de germanizare;
- germanizarea, ca rcacie la miqcdrile nafionale de la 1848-1849.
Toate structurile Imperiului-administralie,culturS,educalie, politicd,
armatd,polilie- impuneau qi condilionau cunoaqterea limbii
germane qi afilierea la un set de noffne impuse direct de la Viena.
Dupd 1848, Transilvania a fost transformatd intr-o simplS provincie
militard a Imperiului, anul6ndu-i-se toate libertSlile de dinainte de 1848.
PdnI in 1860 a fost condusd de guvernatori militari, ajuta[i de comisari
civiti. Noul centru de decizie al provinciei a fost mutat la Sibiu, orag locuit
in majoritate de saqi (spre deosebire de Cluj, iocuit in majoritate de cdtre
43

2. maghiari). Noua structurd administrativd se materializa in 6 distticte
militare, conduse de ofileri, secondafi de cAte un comisar civil (Sibiu, Alba-
Iulia, Cluj, Odorhei, Rete ag, Fdgdraq).
Constitulia aprobatd in 1849 a fost abtogatd in decembrie 1851,
locuitorii Imperiului pierzdndu-qi mare parte a liberti(ilor nafionale, politice
qi civice obfinute in urma revolu{iei din 1848. Toate Comitetele Na}ionale -
inclusiv cel romdnesc * au fost dizolvate iar funclionarilor li s-a impus
renunlarea la politicd sau au fost arestali.
CentraLizarea excesivd de dupa 1849 - ca qi, in cele din utmd,
procesul de germanizare - au avut qi efecte benefice. Astfel, economic s-a
cunoscut o evolufie accelerati, mai ales dupd introducerea unor reforme
precum:
- instituirea sistemului vamal unic qi renunlarea la facilitdli sau
sisteme de taxare Provinciale;
- introducerea impozitului funciar, aplicabil tuturor proprietarilor;
- desfiinlareabreslelor;
- reorganizarea sistemului poqtal prin taxarea cu timbre poqtale;
- anularea tuturor atribuliilor administrative ale Dietelor provinciale
(inclusiv a Ungariei, pentru Transilvania).
Odati cu revenirea la sistemul civil de guvemare in Transilvania -
dupd 1854 - apar qi primele concesii frcute de Viena pentru cornunitatea
romfineascs. Astfel, dupd 1854 este mult atenuatd cenzura qi exist[ din nou
posibilitatea de a tipiri presd in limba rom6nd. Apoi, episcopia greco-
catolicd de la Blai a fost ridicatd la rangul de mitropolie, in frunte cu
Alexandru Sterea $utuliu. in acelaqi timp pentru prima dat5, Viena a acceptat
principiul accederii rom6nilor in rAndul functionarilor imperiaii, chiar cu
rang inalt in administra[ie.
44

3. Nu au fost acceptate, insi - in contextul procesului de germanizarc Si
cerfiralizare - solicitSrile rom6nilor privind predarea limbii rom6ne in
invSlSmdntul de stat, cum nu a fost acceptatd nici cererea privind infiinfarea,
la Cluj, a unei facultSli de drept qi filosofie, in limba romdnd (1850).
6.2. Evolu(ia lmperiului austriac Ai a Transilvaniei spre dualismul
austro-ungar (1859 -1867)
Declinul Austriei ca Putere europeani, inceput prin victoria revolu{iei
nalionale maghiare in 1848, nu a putut fi stopat prin noul regim politic, al
centralizdrii excesive in spirit geflnan. Dimpotrivi, tensiunile na{ionale,
dezechilibrele economice intre regiunile dezvoltate (Austria, Boemia) qi cele
inapoiate (Galilia), lipsa unei vieli politice gi civice moderne au provocat o
crizd de proporlii gi au antrenat o degradare rapidS, succesivd gi fdrd
precedent a statutului internalional al Imperiului Habsburgilor,
ln aprilie 1859, intre Austria, pe de o parte, gi Franla qi Piemont, pe de
altd parte, izbucnea un rdzboi care a lovit in mod catastrofal Imperiul: prin
pacea de la Zurich, din noiembrie 1859, Austria pierdea Lombardia pdstrdnd,
din toate teritoriile italiene definute ?nainte, doar Venelia cu imprejurimile.
infrdngerea militard l-a silit pe impdratul Franz Iosef sd accepte gi o
reformare la nivel politic. Astfel, in toamna anului 1859, noul ministru de
Inteme, contele Goluchowski, a anunlat desfiinlarea totald a cenzurii,
introducerea libertdlilor politice $i civile democrat-constitufionale,
autonomia bisericeascd, reintroducerea autonomiei la nivel provincial qi
districtual.
in martie 1860, la Viena a fost convocat Senatul imperial, avdnd in
componen{a sa pe reprezentatfi ai tuturor etniilor gi provinciilor, inclusiv din
partea rominilor: mitropolitul Andrei $aguna (Transilvania), Andrei
45

4. Mocioni (Banat), A. Petrino (Bucovina). Dezbaterile privind viitoarea
organizarc a statului a dat cAqtig de cauzd curentului care sus{inea
federalismul istoric, Conceptul defineqte structura Imperiului pe baza
federalismului , mai precis a statelor istorice, cu recunoaqterea drepturilor
naturale pentru popoarele care beneficiazd, de aceste drepturi inainte de
revolufie (guverniri locale constitufionale). Senatul decidea, iar impiratul
Franz Iosef promulga Diploma din 20 octombrie 1860, orgarrizarca Austriei
pe principiul autonomiei componentelor sale istorice: principatul
Transilvania (cu Banat gi Voivodina), condus de un comisar imperial;
Boemia; ducatul Venefiei; arhiducatul Galiliei; arhiducatul Bucovinei,
Dalma{ia.
Conform Diplomei, fiecare stat istoric revenea la o administra{ie
autonomd, cu propriul guvem gi propria Diet6. Parlamentul central era
constituit dinAdunarea Deputalitor (in care eruu343 de deputa!i,llngaria
av6nd 85 de reprezentart[i iar Transilvania 26) gi din Senat (compus din
membrii familiei de Habsburg, reprezentanfii bisericilor, funclionari qi nobili
numili de impdrat).
La 27 decembrie 1860, conform noii organizdri imperiale,
Parlamentul a decis incorporarea Banatului la Ungaria, alituri de Crasna,
Solnoc, Chioar qi Zarand. Evident, decizia desconsidera flagrant voinfa
romAnilor: la 18-19 noiembrie 1860, la Timigoara, Conferinla NalionalS
romdneascd respingea acest proiect (protestul a adunat peste 12.000 de
semndturi).
Ungaria dorea, prin noua rcorganizare - pe criterii liberale -, unirea
Transilvaniei pentru implinirea programului nalional de la 1848. Deputalii
maghiari au boicotat, din aceste motive, Dieta Transilvaniei, sperAnd sd
oblini o aprobare din partea Vienei. La rdndul 1or, romdnii - in frunte cu
46

5. mitropolitul greco-catolic Sterea $ulufiu - au cerut impdratului s5 garanteze
deplina egalitate politici a nafiunii rom6ne, rezervarea pentru romdni a
postului de cancelar al Transilvaniei, qi recunoagterea limbii rom6ne drept
limbd oficiald a Transilvaniei. Pentru rezolvarea conflictului, Viena a
acceptat desfEgurarea, in ianuarie 1861, a unei conferinle nalionale
romAneqti, condusd de cei doi conducdtori ai Bisericilor romAneqti (ortodoxd
gi greco-catolice). Conferinla nalional[ a awt pe agenda sa de lucru
urmdtoarele probleme:
- problema electoralS, inclusiv proiectul unei legi electorale;
- problema unui fond pentru un program cultural destinat promovdrii
limbii qi literaturii romdne;
- constituirea unei societdli culturale romdneqti.
Imediat dupd Conferinld igi incepea activitatea cea mai importantd
dintre asociafiile culturale romdnegti din Transilvania, cu caracter daco-
romdnist, Asociolia Transilvand pentru Literaturo Romfrnd Si Cultura
Poporului Romdn - ASTRTI in frunte cu mitropolitul ortodox Andrei
$aguna, alSturi de George Bariliu gi Timotei Cipariu. ASTRA qi-a constituit
filiale in intreaga Transilvanie, a finanlat ziare gi reviste, a infiinfat
biblioteci, mlrzeq a organizat manifestdri culturale carc vizau exclusiv
pdstrarea caracterului romdnesc Ai evidenlierea unit[1ii nafionale.
Dupd Conferinfa nalionald romAneasc6 s-a organizat,la Alba Iulia, in
februarie 1861, o Adunare electoruld a Transilvaniei. Manifestarea politicd,
prezidatd de episcopul Lajos Haynald, a reunit 24 de reprezentanli ai
maghiarilor, 8 ai sagilor qi 8 ai rom6nilor. Maghiarii au suslinut gi votat
unirea Transilvaniei la Ungaria in vreme ce rom6nii qi saqii au susfinut
autonomia. i, Ungaria, radicalismul lui Kossuth gi a grupirii politice din
jurul lui fusese abandonat in favoare a pragmatismului lui Ferenc Deak, care
47

6. viza o inlelegere istoricd cu Austria gi reconstituirea Ungariei in frontierele
ei medievale. Presiunile maghiare au reuqit amdnarca alegerilor qi convocdrii
Dietei Transilvaniei-unde nu se putea obline o majoritate-paralel cu
renagterea crizei de sistem a Imperiului gi a consolidirii statului romAn sub
conducerea lui Alexandru loar. Cuza.
in u*u alegerilor din 1863 s-a constituit Dieta transilvdneand,
compusd din 59 romdni , 56 maghiari qi 44 saSi. Pentru prima dat1L in
istorie, romfinii erau reprezenta[i la acest nivel qi, la fel, delineau majoritatea
re 1 ativ 6, re sp e ctdndu- s e primor dialitatea etni c 5.
Dieta de la Sibiu a activat in perioada iulie 1863 - octombrie 1864.
Printre iniliativele ei legislative se pot remarca legile privind egala
tndreptdlire a naliunii romdne Si u confesiunilor ei cu celelalte din
Transilvunia gi respectiv, tntrebuinlarea celor trei limbi ale l'drii in
comunicureu publicd, administrutivd. Pentru prima dat6, multilingvismul
(romAna, maghiara, germana) devenea principiul oficial, de drept, in
Transilvania.
Criza internd a Imperiului, precum qi eforturile clasei politice
maghiare de a obline compromisul istoric cu Austria gi, respectiv, unirea
Transilvaniei cu lJngaria, au dus la schimbirile politice importante din vara
anului 1865. Guvernul liberal al lui Schmerling era demis, cancelarul
Transilvaniei devenea subordonat al cancelarului aulic al Ungariei 9i, mai
mult, decizia imperial5 din 1 septembrie 1865 dizolva Dieta de Ia Sibiu,
anula legile acesteia qi convoca o noud Dietd, la Cluj.
6.3. Constituirea Imperiului austro-ungar (1s67) qi impactul
asupra Transilvaniei.
48

7. Ferenc Deak este, in esen!6, ideologul dualismului austro-ungar.
Conqtient de slSbiciunile Ungariei - dup[ infr6ngerea revolufiei nafionale
din 1848-1849 - Deak qi-a dat seama cd nici Puterile europene (Rusia, in
primul rdnd), nici structurile interne nereformate qi ineficiente, plus
problemele nalionale (numdrul maghiarilor era mai mic decdt acela al
nemaghiarilor) nu pot facilita calea spre independenfd. Deja in 1865, in
'oPesti Naplo", Ferenc Deak publica manifestul programatic al Dualismului:
abrogarea regimului liberal, a autonomiei provinciilor, recunoaqterea
drepturilor istorice ale Ungariei, transferul de suveranitate dinspre o Ungarie
incapabild incd si devind independentd spre un Imperiu federal, cu condifia
ca acest sistem politic s6 conlind exclusiv doud componente, Austria gi
Ungaria. impdratul devenea, automat, qi rege al Ungariei.
in acelagi an, 1865, impdratul Franz Iosef vizita Pesta. tn plus,
impdriteasa Elisabeta, care invdlase singurd limba maghiard,, nu mai frcea
un secret din ingerinla ei publici pentru a favoriza formula dualisti.
Elisabeta (Sissi) era in legdturi extrem de strAnse cu elita politic6 maghiard qi
a contribuit decisiv la hotdr6realvatd, de cStre Viena, in 1867.
in Transilvania, pe fondul negocierilor austro-ungare, la 20 noiembrie
1865 s-a deschis Dieta de la Cluj. Dieta a votat o noud lege electoralS
restrictivS: primeau drept de vot nobilii, ceilalli aveau obligalia de a pl6ti
censul de 8 florini (fEra capitalie). in plus, impiratul primea dreptul de a
trimite in Dieta Transilvaniei un numdr nelimitat de reprezentanfi. Noua lege
ii defavorizain mod evident pe rom6ni. Componenta etnicd a noii Diete era
urmStoarea: 158 maghiari, 88 saqi, 48 rom6ni. in aceste condifii, Dietq de la
Cluj a votut unirea Transilvaniei cu Ungariu La 14 decembrie 1865, Si
Dietu Ungariei a votat unireu
49

8. Pe fondul infr6ngerti dezastroase a Austriei in rdzboiul cu Prusra
(incheiat in iulie 1866), in februarie 1867 impdratul Franz Iosef restaura
Constitulia Ungariei din 1849. in mai 1867, la Pesta, Franz losef Si
Elisabeta se tncoronau drept rege Si regind ai Ungariei, instituindu-se,
oficial, Imperiul austro-ungar. Prin compromisuri reciproce Ungaria
renun{a la proiectul independenlei in vreme ce Austria recunogtea unirea cu
Transilvania. Erau constituite trei ministere imperiale, comune: Externe,
Rdzboi qi Finanle. Din punct de vedere administrativ, Imperiul austro-ungar
se impdrleain Cisleithania (adicd, Austrio, cu Boemia, Moravia, Slovenia,
Galaia, Bucovina) qi Transleithaniu (adica Unguria, cu Slovacia, Croaia,
Transilvania gi, din 1908, Bosnia Herlegovina).
in 1868, guvemul maghiar a adoptat legea tnvdld.mdntului (educalia
in qcolile statului se ficea exclusiv in limba maghrard, alte limbi nalionale
putdnd fi folosite doar in qcolile particulare gi confesionale,),' legea cu privire
la unireo Tronsilvaniei cu (Inguria (prin care se dizolvau toate instituliile
autonome specifice principatului) qi legea nalionalitdlilor (in textul cdreia se
preciza cd ?n Ungaria existd doar o singuri cetd.lenie, cea maghiatd, iat
"naliunea maghiurd este uniturd pi indivizibild, cu membri egali Si
tndreptd{ili a apurline patriei indiferent de nulionulitate"). Potrivit ultimei
legi, in lJngaia raportarea la etnie se fEcea dupd cetd/enie qi nu dupd
nalionolitate. Totodata, limba oficiald a [drii devenea maghiara, folosirea
celorlalte limbi fiind permisS, insd nu 9i garantatd. Abia ?n timpul lungii
guverndri nalionaliste a lui Kalman Tisza (1875-1890) politica de
maghiarizare ahtatamploare qi a provocat grave tensiuni politice gi etnice in
Transilvania.
Drept o consecinli politicd imediatd a dualismului se poate aminti qi
conturarea partidelor politice romAnegti din Banat qi Transilvania, menite sd
50

9. activeze pentru elaborarea de programe qi strategii qi pentru promovarea lor
in noua ordine de stat.
La 26 ianuarie 1869, la Timiqoara, se constituia Partidul Nalional
Romdn din Banat, din conducerea ciruia frceau parte Alexandru Mocioni,
Victor Babeg, Iosif Hodoq.
La 23 februarie 1869, 1a Miercurea Sibiului, s-a constituit Partidul
Nalional Romdn din Transilvania, sub conducerea lui Ilie Mdcelariu
(preqedinte) gi a altor lideri de frunte precum Ion Ra{iu, Ioan Axente Sever,
Visarion Roman, Iacob Bologa.
P.N.R. din Transilvania a adoptat, in programul siu, tactica
pasivismului, a neintervenliei in via[a politicd (maghiard) a Transilvaniei,
scopul sdu fiind legat de problemele romdnilor. Mai mult, linia politicd, a
partidului a fost ferm sus{inutE qi de cei doi conducitori al Bisericilor
rom6negti, mitropolitul ortodox Andrei $aguna qi mitropolitul greco-catolic
I.Vancea. Cu toate acestea, in martie 1869, guvernul maghiar a decis
dizolvarea P.N.R., fbrd insd ca activitatea acestuia s5 inceteze vreo clip[
pdndla 1 Decembrie 1918.
Ca rSspuns la instituirea Dualismului au fost utilizate mai multe forme
de aoliune politicd impotriva anexirii mai sus amintite:
F Protestul deputafilor romdni, in frunte cu Andrei $aguna impotriva
convocirii Dietei, considerati neconstitulionald;
D inaintarea cdtre impdrat a unui memoriu, la 3l decembrie 1866, semnat
de George Bariliu gi Ion Raliu gi de 1493 intelectuali, industriagi,
negustori qi proprietari romAni prin care se cerea sd nu se sanclioneze
unirea votatd de DietS;
D Pronunciamentul de la Blaj, din 3/15 mai 1868, redactat de George
Bariliu in care se solicita: autonomia Transilvaniei, recunoaqterea legilor
51

10. adoptate de Dieta de la Sibiu (1863-1864), convocarea unei noi Diete
transilvdnene reprezerttative. Memoriul a fost destinat publicitSlii qi
reprodus in ziarele,,Federafiunea" din Pesta, ,,Gazeta de Transilvarria",
,,Telegraful rom6n" precum qi in numeroase ziate germane, maghiare,
franceze gi italiene.
Instaurarea dualismului a insemnat impunerea unei intregi legislalii
defavorabile romAnilor :
Y Legea [Jniunii
Y Legea pentru egala indreptdlire a nalionalitdlilor-conform cdreia toli
cetdlenii Ungariei formeazd o naliune, ,,naliunea ungard unitari qi indivizibilA".
Limba maghiard era declaratd limbd oficial5 a statului. A urmat un proces
intens de maghiarizare, astfel inc6t, in 1891, din 3105 de funclionari locali,
numai 183 erau romAni, toli insi cu funclii inferioare.
D Legea electorald din 1874- stabilea doul categorii de alegitori: din
Ungaria qi din Transilvania. in Transilvania censul era de 8-9 ori mai mare
decAt in Ungaria cu excepfia oraqelor unde numdrul maghiarilor era mai mare;
aici censul era de 5-6 ori mai mic decAt in circumscripfiile rurale. tn plus
nobilii qi secuii liberi erau scutili de cens. Din intreaga populalie romAneasc[
aveau drept de vot doar 75.000 de cetileni, adici 3,3Yo.
Y Legea invd[dmdntului din 1868- acorda dreptul de a infiinfa qcoli
elementare, medii qi normale nu numai statului ci qi confesiunilor religioase,
asociafiilor, persoanelor publice sau private, putdnd avea limba preferatd de
predare. Limba maghiard era insd obligatorie ca obiect de studiu. PAnd la 1900
din cele 6000 de qcoli numai 1300 erau intrelinute de stat sau comune.
tnvdlimAntul in limba rom6nd se fEcea in cele 2200 qcoli confesionale
rom6negti. in invSlim6ntul mediu, din cele 26 de gcoli existente la 1870 doar 5
erau cu limba de predare rom6na pi erau frecventate de 840 de elevi. Existau qi
52

11. 6 qcoli pedagogice romdnegti frecventate de 540 de elevi. in 1879 Parlamentul
avotat Legea Trefort prin care limba maghiard devenea obligatorie qi in qcolile
primare.
Y Legea exceplionald a presei- s-a menlinut cea din 1852 iar in 7872 at
fost introduse Curlile cu jurali la Tdrgu Mureq, Cluj qi Sibiu pentru delicte de
pres6. Publicaliile rom6negti au suferit numeroase procese.
Y Legea colonizdrii din 1894- pdnd Ia sfArgitul primului rdzboi mondial,
aproximativ 4000 de familii maghiare au fost colonizate pe o suprafald, de
50000 de iugire.
Ca mijloace de luptd pentru apdrarea identitdlii nafionale, doud au fost
curentele ce s-au conturat:
Y Activismul- suslinut de Andrei $aguna qi de cercurile clericale din jurul
Mitropoliei gi adoptat de rom6nii din Ungaria (Partium) care se pronunlau
p entru p articipar e a la v iala p o 1 iti c 5 p arlamentar d.
Y Pasivismul- era susfinut de majoritatea fruntaqilor ardeleni (Ion Rafiu,
George Bariliu, Ilie Mdcelariu). Deoarece, prin legea electoral[, rom6nii
erau impiedicali practic s[ participe pasiviqtii au promovat refuzul de a
participa la alegeri qi la activitatea parlamentard. tn schimb era prevdzutd o
activitate intensd petfudm cultural, economic, sociai.
La26 ianuarie/7 februarie 1869, in urma Conferinlei de la Timiqoara, s-
a constituit Partidul lt{alional al Romdnilor din Banat Si Ungaria in frunte cu
Alexandru Mocioni iar la 23-24 februarie/7-8 martie in urma Conferin{ei de la
Miercurea Sibiului, a fost constituit Partidul Na{ional Romdn din Transilvania.
Deqi liniile tactice difereau, programul celor doud partide cuprindea problemele
cele mai arzdtoare ale nafiunii romAne din Transilvania: autonomia
Transilvaniei, recunoagterea individualitalii sale istorice, redeschiderea Dietei
pe baze democratice, opozifia impotriva legii nalionalit{ilor solidaritatea cu
53

12. rom0nii din cadrul Monarhiei gi cu celelalte nalionalitSli din Imperiu. Acestea
vor fuziona in 1881, dupd Conferinla nafionali de la Sibiu formAnd Partidul
Nalional al Romdnilor din Transilvania, Banat Si Ungaria. Ca prevederi
pr o gt amati ce remarc dm :
F Redobdndirea autonomiei Transilvaniei;
F Folosirea limbii romAne in administrafie qi in justifie acolo unde rom6nii
r epr ezentau maj oritate a ;
F Revizuirea legii nalionalitililor;
F Lirgirea dreptului de vot;
) Lupta impotriva tendinlelor de oprimare nafionalS;
F intocmirea de noi memorii, destinate impiratului gi opiniei publice
europene;
Tactica folositd de acest partid a fost pasivismul politic iL Transilvania qi
activismul in Banat, Criqana, Sdtmar, Maramureq. Noul preqedinte a fost ales
Vincenfiu Babeq cu sarcina de a preg6ti memoriul prev[zut in program.
in cele din urmi acest document a fost alcbtuit de George Bariliu.
Memorialul a fost tipirit in patru limbi (romAnd, maghiar[, germanS gi francezd)
la Bucureqti qi reprodus in numeroase ziare strSine ca gi in aproape toate ziarele
romAneqti. Documentul reprezenta inci un act de acuzare la adresa dualismului.
Cea mai importantd acliune naliona16 a fost migcarea memorandistd din
anii 1892-1894.lntre 1890 qi 1892 a fost alcituit ut Memorandum care, inainte
de lansarea sa public6, a fost discutat cu oameni politici de la Bucuregti: Mihail
Kog[lniceanu, Dimitrie A. Sturdza, Ion C. Brdtianu, Petre Gridiqteanu,
Alexandru Lahovary chiar qi cu regele aarc a primit in audienld conducdtorii
miqcdrii memorandiste: Vincenliu Babeg, George Pop de B[segti, Vasile
Lucaciu, Iuliu Coroianu. Documentul a fost tipirit in limbile romAn[, maghiard,
gerunand, francezd gi italian[.
54

13. C onlinutul Memorandumului :
} Afirmd dreptul istoric, importanla numericd, etnicd gi geograficd" a
rom6nilor din Transilvania;
) Condamnd unirea Transilvaniei cu Ungaria;
presei, legile agrarc;
Documentul a fost inaintat la Viena de o importanti delegalie (300 de
persoane). impdratul l-a trimis insi spre anali zd autoritd{ilor de la Budapesta.
Datoritd necesitSlii menfinerii alianlei cu Romdnia qi presiunii opiniei publice,
ini1ial, guvemul maghiar a rcfuzat s[ intreprindd vreo acfiune cu caracter
represiv. Acest lucru se va realiza abia dupd schimbarea guvernului de la
Budapesta. Principalilor conducdtori ai acliunii in frunte cu Ion Raliu li s-a
intentat procesul de Cluj in 1894 in urma cdruia au fost condamnali la 31 ani qi
8 luni de inchisoare qi Ia plata unor sume cheltuieli de judecatd. in luna iulie
Partidul Nafional a fost desfiinfat sub acvza[ia cd" avea legdturi cu elemente ,,din
strdindtate". Sub presiunea manifest6rilor publice qi av6nd in vedere importanfa
oblinerii in continuare a adeziunii Rom6niei la Tripla Alianfd, impdratul i-a
gratiat pe condamnali. Conform istoricului englez R. W. Setton-Warson
procesul a fbcut ca ,,chestiunea rom6nilor din Ungaria sd intre in domeniul
politicii europene".
Conferinla Partidului Nalional de la Sibiu din 10 ianuarie 1905 a hotdrdt
reluarea activismului ca politicd oficiald fix6nd qi principalele revendiciri
programatice:
) Recunoaqterea individualitilii politice a statului romdn;
F Asigurarca dezvoltirii sale etnice qi constitufionale;
} Folosirea limbii materne in administra[ie,justifie, qcoalS, armatd;
55

14. F Aplicarea in practicl a legii cu privire la egala indreptdfire a
nalionalit6f ilor;
) Vot universal;
) Libertatea presei;
F Schimbarea sistemului de impunere;
F improp rietdrir ea ldranilor pe proprietelile statului ;
in noile condilii 8 deputali romAni au intrat in Parlamentul de la Budapesta.
Av6nd in vedere simpatia opiniei publice internalionale fa[d de cauza
romdnilor, activitdlile susfinute de diverseie asocia(ii culturale dar gi criza prin
care trecea Imperiul dualist dupd anexarea Bosniei qi Her,tegovinei, guvernul
maghiar a propus inilierea unui dialog cu partea rom6n6. Acesta a avut loc in
vara anului 1910 dar guvernul maghiar nu era dispus sd faci nici o concesie iar
in urmdtoarele alegeri, din acelapi an, numdrul deputalilor rom6ni a sclzut la 5.
Eqecul tratativelor a intdrit pozi[ia grupului radical al romAnilor (Octavian
Goga, Vasile Lucaciu, I.Russu-$irianu, Gh. Bogdan-Duicd) care se opuneau
tratativelor cu maghiarii sau cu austriecii. Reiuate in 1913, tratativeie au fost
oprite in februarie l9l4 prin respingerea oricirui compromis ceea ce demonstra
faptul cd romdnii doreau autodeterminarea nafionald.
in cadrul intelectualitetii romdnegti s-au conturut mai multe concepfii in
legdturd cu viitorul Transilvaniei: unirea cu Romdnia (promovatd deschis de
Octavian Goga, Vasile Lucaciu, Vasile Goldig) federalismui (prin persoana lui
Aurel C. Popovici, autor al lucrdrii Statele Unite ale Austriei Mari). Ultima
teorie propunea transformarea Imperiuiui Habsburgic intr-o federalie de state
nafionale alcdtuitd pe criteriul omogenitdf ii etnice.
Pe plan cultural s-a insistat pe infiinfarea gcolilor de limbi rom6n5,
susfinerea bisericii pentru aftmarea spirituaHtafli rom6neqti. in 1867 s-a
infiinlat, la Bucuregti, Societatea Transilvania al cdrei preqedinte a fost ales A1.
56

15. Papiu-Ilarian. Obiectivul societdlii era,,str6ngerea legdturilor intre tineretul
studios din toate regiunile romdnegti, pentru a veni in ajutorul studenlilor
romdni din Transilvania gi din p6(ile sale". Un rol important l-a avut presa
(,,Federa{iunea", ,,Telegraful Rom6n", ,,Gazeta de Transilvalia",,,Tribuna",
,,Romdnul").
tn Vechiul Regat de asemenea au avut loc campanii de presi, acliuni
desfEqurate de Liga pentru Unitatea Culturald a Tuturor Romdnilor" (infiinlatd,
in 1890), conferinfe, tiplrirea de cbrli, congrese. Liga a acordat un important
ajutor financiar rom6nilor din Transilvania, estimat la 400.000 franci aur, ajutor
care a fost folosit pentru tipdrirea qi rdspdndirea documentelor nafionale,
subvenlio narea presei, propaganda in strdin dtate.
$i pe plan economic se constatd manifestarca activd a rom6nilor. in 1868
s-a intemeiat prima institulie de credit rom6neascd., Societatea de pdstrare Si
imprumut din Rdsinari) iar in 1871 s-a infiin!atbanca Albina din Sibiu, cea mai
importantd bancd romAneasci, cu un capital de 300.000 de florini. Aceastd
bancd, punea accentul pe imprumuturile ipotecare, prin intermediul acestora
fiind cumpdrate o parte din mogiile nobiliare de cltre rom6ni. Treptat s-a produs
o creqtere a marilor proprietdfi funciare romdneqti qi mai ales a celor mijlocii.
Acest fapt a dus la dezvoltarea instituliilor bancare care asigurau circulafia
capitalurilor rom6neqti provenite din valorificarea produselor agricole. Mai
remarcdm in acest sens gi bincile Victoria, de la Arad Si Ardeleana, de la
OrSgtie.
6.4. Bucovina
A fost anexatd"in 1775 de citre Imperiul Habsburgic gi s-a aflat pdnd in
1786 sub ocupafie militar[ iar apoi a fost alipitd, Gali1iei.
57

16. Pe baza Constituliilor Imperiale din 1849 qi 1867, Bucovina a fost
procl,amatd Mare Ducat, pistrAndu-qi statutul de autonomie 9i avdnd organe
proprii de conducere.
Cufiea de Ia Viena a promovat in acest teritoriu o politic[
deznalionalizare urrndrind consolidarea Imperiului. tn consecinld s-a produs o
scddere a ponderii numerice a rom6nilor la 34Yo din populalie in 1910. in 1848
populalia Bucovinei numdra 377571 locuitori din carc 209293 romdni 9i
108907 ucrainieni. in 1900 din 730195 locuitori 229018 erau rom6ni qi 297798
ucrainieni. Restul populaliei era format din germani, polonezi, maghiari, ruteni,
armeni.
Intelectualitatea romAnd din Bucovina s-a grupat pe doui concepfii:
centralistd, in frunte cu fralii Hurmuzaki, militau pentru oblinerea egalitalii in
drepturi dintre rom6ni qi minoritSlile etnice in administralie, inv5f6m6nt,
bisericS; federalistd, ai ciror membrii aclionau pentru susfinerea caracterului
istoric al Bucovinei gi pdstrarea identitSlii acestui teritoriu romAnesc.
Pe plan cultural s-au constituit societdli precum Junimea, Dacia,
Societatea pentru Literaturd Si Culturd Romdnd, Arboroasa, Societatea $coala
Romdnd. Au apdrut gazete precum ,,Gazeta Bucovinei", ,,Aurora RomAni",
,,Junimea literard", ,,Patria",,,Bucovina" (condusd de fralii Hurmuzaki). Au
fost aniversate mari evenimente ale istoriei nafionale: Putna (1871, 1904,
jubileul regal din 1906). in t 875 a fost comemorat un secol de la rdpirea
provinciei iar peste doi ani un secol de la asasinarea lui Grigore al III-lea Ghica.
in 1875 s-a infiinlat, datoritd lui Ion Sbiera, o CatedrS de limba qi literatura
rom6nd in cadrul Universit5lii germane din Cernduli. tn 1873 biserica ortodoxd
a fost ridicatd la rangul de Mitropolie, constituind un pernanent sprijin pentru
qcoald. Romdnii au putut beneficia de dispoziliile favorabiie privind
58

17. dezvoltarca refelei gcolare precum gi de introducerea votului universal in anul
1907.
Pe plan politic, in 1892 s-a format Partidul Nalional Romdn care acliona
pentru menlinerea autonomiei qi consolidarea elementului rom6nesc prin
creqterea rolului gcolii. Noul partid igi mai propunea impunerea limbii rom6ne
in administrafie qi justifie, intrelinerea unor legdturi strdnse cu romAnii din
Transilvania gi Vechiul Regat. ln 1906 s-a infiin!at Partidul Social Democrat
Romdn dar acesta a avut o popularitate restr6nsd deoarece urmSrea o ac{iune
politicd qi sociald moderatS.
Acliunile rom6nilor pentru oblinerea drepturilor nafionale s-au desfbqurat
intr-un context apxte care i-a influenlat forla qi unitatea: pierderea statutului de
populalie majoritard in favoarea rutenilor gi ucrainienilor (consecinli a politicii
de deznaionalizare gi de colonizare cu populaliile mai sus amintite la care s-au
adiugat germani qi evrei). Populalia rom6neascd era pulin numeroasd la orage
unde germanii delineau un rol important in invSfdm6nt qi in serviciile publice
iar evreii monopoli zau via[a economic[.
Romdnia qi-a ardtat sprijinul prin mijloace gi politici culturale variate.
Participarea unor personalitd[i ca Mihai Eminescu, A. D. Xenopol, D. Onciul,
N. Iorga, N. Filipescu la marile anivers[ri ale istoriei na]ionale organizate la
Putna gi la Bucureqti; solidaritatea cu acliunile unor intelectuali ca Iancu
Flondor qi Ion Nistor gi cu cele ale mitropolitului Silvestru Morariu care vizau
regenerarea vielii culturale romdneqti qi a bisericii ortodoxe din aceasti
provincie; subvenlionarea societdlii Arb or o as a.
6.5. Basarabia in timpul stipflnirii ruse
59

18. In urma rdzboiului ruso-otoman din 1806-1812, Rusia a obfinut, prin
Tratatul de pace de la BucureSti (1812), semnat la hanul lui Manuc,
stdpdnirea asupra provinciei dintre Prut gi Nistru, denumiti de atunci
Basarabia. Pand in 1812, termenul geografic Basarabia acoperea exclusiv
regiunea cuprinsd intre Limanul Nistrului, Dundre gi linia imagitard carc
leagd Tighina de Prut (Bugeac). Prin documentul intitulat Pravilele
ocdrmuirii vremelnice a Basarabiei (1813), Rusia a oficializat aceastd
denumire asupra intregului spaliu dintre Prut gi Nistru.
Dupd anexarea la Rusia, in 1812, procesul de impunere a administrafiei qi
legisla(iei ruseqti, de rusificare, a urmat in mod firesc. in ceea ce priveqte
compozilia etnic[ a provinciei cdntte sub stdpAnirea rusd, in recensimAntul
alcituit chiar de autoritilile ruse, Ia 7877, s-a constatat cd in Basarabia locuiau
96526 de familii sau gospoddrii, dintre care 83848 de romAni (419240locuitori-
86yo), circa 6.000 familii de evrei (30000 de locuitori),3226 familii de lipoveni
(19130 de locuitori), 1200 familii de greci (6000 de locuitori), armeni, bulgari,
gdgduzi(sub 1000 de familii). tn total provincia numdra 482000 de locuitori.La
1862 numdrul romAnilor era de 515927 de locuitori dintr-un total de 1003499
adicd 5I,44Yo. Urmau ucrainienii, in numdr de 215625 (21,50yo), evreii
(9,56%0), ruqii (6,80Yo), bulgarii (5,600A), germanii (2,99%), liganii (l,29oh),
polonezii, armenii, grecii, gdgduzii qi alte populalii ce reprezentau sub un
procent fiecare. in 1897 datoritd colonizdrilor numdrul rom6nilor a scdzut la
47,580 (920919) din 1935401, urmali de ucrainieni, in numdr de 382169
(19,75yo), evrei (11,79%0), ruqi (8,050/o), bulgari (5,33%), germani (3,Llyo),
figani (0,45yo), polonezii, armenii, grecii, gltgituzii gi alte populafii ce
reprezentau sub un procent fiecare. in schimb romAnii ocupau abia a patra
pozilie in orage, dupd evrei, rugi (inclusiv funclionari, militari), gi ucrainieni
conform unei statistici din 1912.

19. Inilial Basarabia gi-a pdstrat autonomia administrativ5. Erau folosite in
paralel limbile rom6ni qi rusa iar funcfionarii rom6ni gi cei rugi judecau dupd
pravilele existente. Primul guvemator civil al regiunii a fost numit boierul
moldovean Scarlat Sturdza in 1813 cu regedinla la Tighina qi apoi la Chiqindu.
Deoarece Sturdza a decedat in acelaqi an, funclia a fost preluatd de generalul
Harting, atunci comandat militar al regiunii.
Conform Regulamentului privind infiinlarea regiunii Basarabia, din
1818, provincia era condusd de cdtre un guvernator, numit de cdtre [ar, gi de
un Sfat compus din membri aleqi de c6tre nobilii ruqi qi inallii functionari ai
statului din regiune qi din membri numi{i direct de cdtre Curtea Imperiali.
Preqedinte al Sfatului era guvernatorul. Limba oficia16 a administraliei era
rusa degi limba romAnd mai era folositd in multe sate qi t6rguri deaorece
numdrul funcfionarilor ruqi gi cunoscbtori de rusb era incd mic.
in 1828, dupd tratatul de la Adrianopol, prin decret al 1arului Nicolae
I, Sfatul Basarabiei a fost dizolvat iar provincia a devenit o simpli oblastie
(regiune) a Imperiului. Nicolae I a promulgat, ar aceasti ocazie, o noud
lege-regulament pentru organizarea Basarabiei, document ce a rimas in
vigoare p6nd in 1873. Prin noua lege limba rusd a fost declaratd limbd unicd
in administralie gi justilie. Era infiinlatd funclia de guvernator civil iar
Basarabia era inclusd in gubernia Novorosiisk. Cu toate acestea in deceniul
fV incd se mai permitea folosirea limbii romdne in instituliile regiunii.in
1842, dupl o tranziirie anttrrfatd, de gapte ani, limba rom6ni a fost eliminatd
din toate instituliile qi qcolile statului.
Cultura scrisd in limba rom6ni este, practic, inexistentd in Basarabia
primei jumdt6fi de veac de st6p6nire rusd. tn 1813 s-a inf,rinlat Seminarul de la
Chiqindu in urma unui decret semnat de citre lar la sugestia mitropolitului
Gavriil Blnulescu-Bodoni in care se preda qi in limba rom6n6.
61

20. C6teva lucrdri religioase - Liturghia mitropolitului G.Bdnulescu
Bodoni (1815), Gramatica ruseascd tradusd moldovenegte (1819), Biblia de
la Petersburg (1819) qi altele in aceeaqi linie - nu pot constitui o bazd, de
discu{ii privind existenla qi evolufia unei culturi romdneqti intre Prut gi
Nistru.
tnvdlbm6ntul in limba rom6n[ (adicd un numdr foarte mic de qcoti) a
existat pdnd in 184l-1842. Dupd aceastd dat6, limba romdnd este predat6
sporadic, iar din anii'70 ai secolului XIX in nici o gcoalS din Basarabia nu
se mai vorbea in limba majoritdlii. Cadrele specializate pentru administralie
veneau din Imperiu gi nu erau absolvente ale invddmdntului provincial:
trebuie addugat cd" rata analfabetismului in Basarabia - peste 80% in 1917 -
era vrLa dintre cele mai ridicate din Europa, depEgindu-se chiar pi acest
procent in canil unor categorii defavorizate (femei, tdrari sdraci,
proletariatul urban qi rural). Este inutil de addugat, in aceste condi{ii, cd nu
au existat - in intreg secol XIX - presd, institufii culturale sau artistice in
limba rom6nd cum, de altfel, nu au existat nici o intelectualitate rom6neascd
(inexistenfa educafiei in limba romdnS a anulat din start aceastd posibilitate).
Stip6nirea ruseascd a reugit sd anuleze tendinlele modernizatoare (in
sens european), provincia devenind, in timp, una dintre cele mai inapoiate
(economic, cultural, intelectual) din Imperiu, in condiliile in care chiar Rusia
era unul dintre cele mai pulin dezvoltate state ale continentului. Petersburgul
a schimbat - prin colonizdri forlate sau benevole - gi structura demograficd, a
provinciei: dacd,la l8l2 rom6nii constituiau peste 80Yo dintotalul populaliei,
la 1859 (fbrd cele trei jude{e basarabene retrocedate Romdniei) procentul
atingea doar 600/o.
Agricultura reprezenta mai mult de 90% din totalul veniturilor pi
structurii ocupalionale din Basarabia. Relatiile dintre proprietari qi lucrdtori
62

21. tineau, ins6, de perioada medievali deoarece excludeau, practic, existenla
liranilor liberi gi a micii proprieti ldrdneqti. Regimul larist a legiferat
aceste legdturi prin Regulamentul privind lfuanii sau agricultorii liberi din
regiunea Basarabia (1834) qi Contractul normal (1846). A sporit, chiar gi in
aceste condilii, diversitatea producliei agricole gi au reuqit si intre gi metode
moderne de productivitate a muncii (dar la scarS foarte mici). Abia in 1861,
odati cu desfiinlarea serbiei in Imperiu rus, au putut fi puse bazele legilor
moderne ale producliei qi comercializdrii in agriculturi. Conform acestei legi
reformatoare, proprietarii erau obligafi sd dea ldranilor, contra platd,loturi in
folosinfd permanentd. Prin Regulamentul din 1834 s-a stabilit qi mdrimea
acestor loturi: mai mici in Nordul Basarabiei (Hotin) qi mai mici in Sud
(Cetatea AlbA), funclie de densitatea populafiei.
Totodat6, prin Regulamentul judec6toresc din 1864 a fost declangatd
reforma judiciari in Imperiu, prin separarea clafi, a acestei institulii de cea
executivd (!ar, guvern, administra[ie). A fost introdusd curtea cu juri qi
avocatura. in Basarabia, reforma a insemnat, intre altele, arondarea cdtre
judecdtoria districtualS din Odessa.
in Provincie nu au existat, pdnd la 1867, nici un fel de sisteme
moderne de transport (gosele pietruite, cdi ferate, linii de navigalie). Abia in
acest an a fost datd in funcliune calea feratd, Razdelnaia-Tiraspol. PAnd la
1917, chia1 Basarabia a fost una dintre regiunile europene cel mai pufin
afectate de febra construcliilor de cdi ferate, acest sistem leg6nd, practic,
doar Iaqii de Chiginau qi, de aici, prin diverse derivafii, de Odessa. La 1860 a
fost inaugrtratd linia telegrafrcd Odessa-Chigindu fErI, ins6, sd fie conectate
alte localit5li basarabene (evidenld valabilS pdnd la sfArqitul secolului XIX).
Deqi in 1818 a fost deschis porful Ismail iar in 1838 portul Reni, naviga[ia
fluviald basarabeana (pe Dundre gi Nistru) a fost sporadicd qi a constat
63

22. exclusiv in micul trafrc de mdrfuri comune (cereale in special). Nu au
existat, totodatd, nici un fel de preodupdri pentru deschiderea unui port la
Marea NeagrS. Industria a fost, practic inexistentd in Basarabia, cu exceplia
cdtowa mici fabrici qi ateliere concentrate in Chiginiu. Lipsa unui sistem de
transport, a sistemului de credit (in Basarabia, pdnd in anii '60 ai secolului
XIX nu au fiinlat bSnci), a incurajdrilor qi facilitalilor din partea autoritdlilor
nu au permis o dezvoltare industriall, dec6t in ultimii ani ai secolului.
Totodatd, cu exceplia Chigindului, in provincie nu mai existau alte centre
urbane ca atare, localitSlile mai mari nefiind altceva decAt simple t6rguri,
lipsite de orice infraskucturi urband (canalizare, servicii publice, spitale,
institulii culturale, poqtd, gard, institulii judec[toregti etc.). La sfbrgitul
secolului al XIX-lea, Basarabia era, din aproape toate punctele de vedere,
regiunea cea mai inapoiatd (cu exceplia Dobrogei, intratd in 1878) din
spaliul locuit de romdni.
Deja la mijlocul secolului XIX se poate evoca clivajul clar intre
societatea urband - rusificatd, educatd in Imperiu, beneficiind de privilegii
materiale, utilizdnd instituliile statului rus deschise in capitala gubernialS,
Chiqindu - gi cea rurali, romdneascd, frrd instruclie, fiird legdturi cu
Imperiul altele dec6t Biserica, armata qi administra[ia, inapoiati din punct de
vedere nalional, politic qi civic.
Reintrarea celor trei judefe - Cahul, Ismail, Bolgrad - in componenla
Imperiului (1575) a accelerat procesul de rusificare gi deznalionalizare. in
acelaqi timp autoritatea centrald de la Petersburg s-a strdduit, in ultimele
decenii ale secolului sa aducd provincia pe drumul modernizdrii economice
qi institufionale.
in 1867 limba rom6nS a fost interzis[. Pentru a modifica structura etnicd
a populaliei autoritS{ile lariste au procedat la deportarea multor rom6ni gi
64

23. colonizarea provinciei cu rugi, ucrainieni, germani, gdgduzi, bulgari, evrei,
polonezi.
in Basarabia principala formd a luptei nalionale a devenit lupta pentru
pdstrarea limbii romdne. tn 1848 s-a publicat gazeta,,Romdnul" iar in L862
boierul Cristi a cerut permisiunea de a deschide o tipografie dar solicitarea a
fost respinsd. tn cadrul miqcirii nalionale s-au afirmat intelectuali de marcd
precum Ion Incule!, Ion Pelivan, Pantelimon Halippa. Ca forme de acliune
politicd au fost folosite presa (,,Basarabia", ,,CrwAnt moldovenesc"), societdlile
culturale, contactele cu oamenii politici qi de culturd din Iaqi gi Bucuregti. Pe
plan spiritual s-au inregistrat reatizdri importante.
Migcarea na{ionald s-a intensificat dupd revolulia rusE din 1905-1907.
Au apdrut doud curente principale: moderat, condus de Pavel Dicescu
(reprezentanfii sdi au infiinlat Societatea pentru Cultura Nalionald gi cereau
introducerea limbii romdne in qcolile de stat ca limb[ de predare qi obiect de
studiu) Si radical, format mai ales din studenfi, care, influenfa{i de social-
democra{ii ruqi, aveau revendicdri mai ferme: acordarea autonomiei
Basarabiei, adoptarca unui statut special pentru populafia romdneascd,
introducerea limbii rorndne in qcoli gi in administrafie. Ideile acestui curent
erau exprimate prin publicatia,,B as ar abia", apdrutd in 1 906.
6.6. Evolufia Dobrogei in secolul al XIX-lea (p6ni la 1877)
Dintre toate provinciile care compun Romdnia modernS, Dobrogea
are, poate, cele mai pulin diversificate evolulii - din punct de vedere politic,
economic, social, cultural - in primele trei sferturi ale veacului al XIX-lea.
Regiune marginald gi pulin importantd a Imperiului otoman, lipsitd de
resurse natvrale deosebite, frrd centre urbane importante, ftrd cdi de
65

24. comunicatii, gcoli politice sau intelectuale slab populatd,ftrd legdturi strdnse
cu teritoriile invecinate, veqnic coridor de trecere pentru trupele ruse sau
otomane in rdzboaiele din cursul secolului al XIX-lea, Dobrogea oferd o
zestre insignifiantd comparativ cu celelalte provincii. Mozaic de populafii gi
religii, provincia a reprezerfiat, intr-adevdr, un model de conviefuire etnicl
dar modelul de evolutie este unul atemporal, frrd nici o legdturi cu marile
curente europene.
Rom6nii dobrogeni sunt in majoritate, venili din Principate sau din
Transilvania gi s-au a$ezat in zonele rurale, ocupAndu-se cu cregterea
animalelor sau cultura cerealelor. Tulcea, Silistr4 Turtucaia sunt cdteva
dintre localit5lile urbane unde numdrul rom6nilor este semnificativ in secolul
XIX. La mijlocul veacului, Ion Ionescu de la Brad, in urma unei cdlitorii in
provincia dintre Dundre gi Mare, socotea la 30.000 numdrul rom6nilor
(dintre creqtini, cel mai important grup etnic). Musulmanii - turcii in special
- aurdmas categoria cea mai privilegiat5, ei constituind elitele administraliei
locale, clericale, economice qi militare. Al6turi de ei, tdtafii din Dobrogea s-
au bucurat qi ei de un regim special. Ei aveau in frunte un han, aSezat mai
int6i la Carasu (localitate distrusd de ruqi in 1829), apoi la Cetal Osman
(distrusd in 1877).
Pe parcursul secolului al XIX-lea, din diferite motive (religioase,
politice, economice) s-au aSezat in Dobrogea coloniqti bulgari, germani, rugi
qi, neorganizat, greci, albanezi, italieni, etc.
Din punct de vedere economic, de-abia dupdrdzboiul Crimeii se poate
discuta despre crdmpeie de modernizare in aceastd, provincie, odatd cu
sporirea interesului Puterilor europene pentru Gurile Dundrii. La mijlocul
secolului al XIX-lea nu exista industrie in Dobrogea cum nu existau centre
66

25. urbane propriu-zise, institulii de culturd sau de invS![mdnt (altele dec6t cele
religioase sau cele temqporare, particulare).
in 1857, societatea britanicd Danube and Black Sea Railway Company
Limited a obfinut de la guvernul otoman concesionarea construirii cdii ferate
Cernavod6-Constanla qi a lucririlor de modernizare a portului de la mare,
unde a ridicat cheiuri, magazii qi instalafii primitive de incdrcare a cerealelor
aduse din Principate, Compania britanicd a ridicat qi nivelul de urbanism al
Constanfei, construindu-se acum primele locuin(e moderne, cu aspect
civllizat, cu strdzi avAnd utilitdli neaesare (se mai pdstreazd", qi azi, Casa
Alleon, savooCasa de piatrd", zona veche). Calea feratd a fost deschisl in
1860, dar nu a reuqit, p6nd in ultimele decenii ale secolului, si revitalizeze
regiunea sau economia oragului Constanla.
La r6ndui ei, Comisia Europeand a Dunirii - C.E.D. -, prevdz,ttd prin
Tratatul de pace de la Paris din 1856, iqi stabilea sediul la Sulina,localitate
care in 1853, in momentul declanS{tii rdzboiului din Crimeea, mai numdra
doar 1000 de locuitori. in scurtd vreme, C.E.D. a construit aici clddiri
impozante pentru serviciile ei administrative, cheiuri, ateliere de reparafii, un
far modeffr, magazie, un spital, stalie de telegraf. Aproape toate statele
europene gi-au deschis la Sulina cite o agen{ie consulard permanentS, oraqul
intr6nd in conqtiinfa contemporanilor drept Europolis.
Din punct de vedere administrativ, pdni la 7877, Dobrogea (impreund
cu Delta Dundrii) frcea parte din guvematorul general (valiu) de Rusciuc.
Provincia era condusd de un viceguvernator (mutesellim) cu sediul la
Tulcea.
Cregterea importanlei numerice gi economice a populaliei
nemusulmane - turcii qi tdtarii reprezentau majoritatea etnicS - qi presiunile
Puterilor europene s-a reflectat in decretul din 1856, reinnoit prin
67

26. firmamentul imperial din 1875, carc angaja egalitatea in fala legiior dintre
mahomedani gi creqtini. Din punct de vedere jurdiic, exista la Silistra un
tribunal, iar la Babadag, Hdrgova, Mangalia gi Isaccea c6te o judecbtorie.
Aceastd impdrlire s-a modificat in 1875: prin instanli judecitoreasci,
prezidatd de un muftiu, s-a mutat la Tulcea iar in regedin{a fiecdrei unitali
administrative (cazale) s-a creat cdte o judecdtorie condusd de un cadiu,
asistat de judecStori aleqi in numdr egal dintre notabilii musulmani qi cei
creqtini.
PAni la mijlocul secolului al XIX-lea nu a existat instruclie publicd in
afara celei religioase. Abia prin ordonanla imperiala din 1846 s-au pus qi in
Imperiul otoman bazele unei educafii in sens modern, care cuprindea trupele
primarS, gimnazialS qi superioard. Nu au existat, ins6, decAt cu titlu de
excep{ie clase primare in limba rom6n6 (Tulcea, Silistra, Turlucaia), cu
invdldtori venili din Romdnia sau din Transilvania. Mediul rural nu oferea
nici un fel de educalie, cu exceplia celei de pe l6ng6 biserici. La Tulcea,
qcoala romAneascd modernb a inceput si funclioneze din 1870 iar din 1876
guvernul RomAniei i-a acordat o subven{ie regulatd. $coala de la Silistra era
cu doud decenii mai veche, fiind frecventatd de numeroqii romdni din
regiune.
in morrentul izbucnirii noului rdzboi ruso-otoman (1877-1878), nici
condiliile interne a1e provinciei, nici proiectele cancelariilor Puterilor
europene nu puteau prevede desprinderea Dobrogei de la Imperiul otoman
qi, mai ales, intrarea ei in componenfa statului romAn (prevederile Tratatului
de pace de la Berlin din 1878). Abia din secolul al XX-lea Dobrogea a
c0gtigat valenlele exceplionale ale unei regiuni de o importanld deosebitd
pentru Rom6nia.
68