1. 7. vIATA poI,rrrcA orN nonnANr.r, tNrnn 1866 $r t9t4
in primul deceniu care a urmat aducerii principelui Carol de
Hohenzollern-Sigmaringen qi a instaurdrii monarhiei constitufionale viala
politici S:iI caracterizat printr-o acutd instabilitate guvernamentald, qi
parlamentar5. Numai pdnd in martie 1871 au fost schimbate 10 guverne, s-au
efectuat 30 de remanieri qi au avut loc patru scrutinuri parlamentare.
69

2. Dintre cauzele acestei situatii remarc5m:
l--
F Lipsa de tradilie a sistemului parlamentar de factur[ modernS;
) Fricliunile dintre puterea executiv6 qi cea legislativd ca urmare a
amestecului domnitorului in politica internd qi extern6;
F Lipsa partidelor politice constituite la nivel nafional, capabile sd igi
asigure majoritili durabile in Parlament;
) Men{inerea unor forme organizatorice diferite in Moldova gi Muntenia;
) Lipsa unitdlii programatice in cadrul principalelor curente politice
(liberalismul qi conservatorismul) qi mai ales in cadrul celui dintAi cu
privire la dezvoltarea economicd, sociald 9i politicd;
F Tendinfa domnitorului de a-gi spori autoritatea;
) Amestecul, uneori direct, al puterilor garante in situafia internd a tdrii,
afTatd sub regimul garanfiei colective, stabilit6 de Tratatul de Pace de la
Paris din 1856.
Un fapt pozitiv pentru consolidarea sistemului politic romAnesc l-a
reprezentat recunoaqterea de cdtre Poartd,la 11123 octombrie, prin firman a lui
Carol ca principe ereditar cu dreptul de a bate monedS, nu insi gi acela de a
emite ordine qi deeorafii. Rom6nia putea deline o armatd de 30000 de oameni
dar tratatele qi convenliile incheiate de Poarti cu marile puteri rim6neau
obligatorii pentru t6n6ru1 stat rom6n care nu putea incheia acorduri similare.
Principele Carol a fost investit cu toate prerogativele in cursul cdldtoriei pe care
a efectuat-o la Constantinopol la9l2l octombrie.
in aceeagi perioad[ se intensificd procesul de organizare politicS.
Conservatorii se constituie in Comitetul ordinii, avdnd ca organ de presl
,,Ordinea". S-a mai format gi gruparea Juna dreaptd care grupa conservatorii de
aentru qi unii liberal moderafi.
70

3. Liberalii erau rcprezentari de gruparea Amicii constituliunii ce
cuprindea burghezia liberal-radicald qi elemente din moqierimea micd gi
mijlocie. Liderul acestei formaliuni era C.A. Rosetti iar organul de presd se
intitula ,,Rom6nul". in Moldova insi predominanti era influenla burgheziei
mici qi mijlocii, organizatd, in Fracliunea liberd Si independentd condusi de
Nicolae Ionescu. O altd, grupare, liberal-moderatL, condusi de Mihail
Kogilniceanu, cuprindea marea burghezie gi mogierimea liberalS.
Pentru a bloca monopolizarea vielii politice de cdtre conservatori
(datoriti prevederilor favorabile ale legii electorale), liberal radicalii gi gruparea
lui Mihai Kogdlniceanu au realizat o inlelegere in februarie 1867 concretizatd.in
ceea ce s-a numit ,,Programul de la Concordia". Eta o primd incercare de
constituire a unui partid liberal.
Dintre prevederile programului remarcdm :
F Continuarea procesului de modernizare a statului;
F Impulsionarea dervoltdrii economice prin modificarea sistemului
de impozite, orgarrizarea creditului gi infiinlarea de bdnci,
demoltarea industriei qi a agriculturii, modernizarea ciilor de
comunicafie;
F Descenffalizare administrativS;
F ,,Ridicarea culturald a natiunii gi participarea poporului la viafa
politicd prin instrucfiunea publicS";
F organizarea armatei;
F intenlia cdqtigdrii independenfei, in imprejuriri favorabile (reluarea
luptei nalionale in Sud Estul Europei sau un rdzbor european) qi
chiar a reunificirii;
La inceputul lui martie 1867 coalifia liberalS a irrtrat la guvemare dar
intenlia punerii in practicd a unui program atdt de radical, sprijinul acordat
71

4. revolulionarilor bulgari qi montarea unei campanii de presd de condamnare a
regimului dualist a dus la reaclii externe virulente din partea Austro-Ungariei qi
Prusiei. La ll/23 noiembrie 1868 consulul Prusiei a cerut inlSturarea guvernului
condus de Ion C. Br[tianu ca o condi[ie a pdstririi bunelor relafii cu Prusia.
Acesta a demisionat qi s-a format un guvem al conservatorilor moderati
munteni gi al liberalilor moderali moldoveni.
Liberal radicalii duceau campanii de presi in favoarea Franfei, incerc6.nd
chiar inliturarea lui Carol, pe care il condamnau pentru amestecul tot mai
frecvent al consulului Prusiei in treburile fdrii. La 8 august 1870 la Ploiegti a
inceput o miqcare ce avea ca scop instaurarea republicii, migcare condusS de
cipitanul Candiano Popescu. Egecul acestei miqcdri a dus la arestarea a 47 de
lideri liberali-radicali care insd au fost achitali.
Frdmdntirile politice au fost accentuate de falimentul concernului
Stroussberg, ciruia, in timpul guverndrii dintre 1867 qi 1869 i-a fost
concesionat[ construirea principalei relele de cdi ferate, de neregulile comise de
Ambronn (apropiat al familiei de Hohenzollern) in administrarea valorilor
incredinfate de statul romdn, fapte care au dus la sporirea ostilitilii fafd de Carol
qi Prusia. Principele considera c5 singura cale posibili pentru restabilirea unui
climat politic normal era revizuirea Constitufiei gi intdrirea puteri personale, pe
care le-a solicitat puterilor garante. ln aceasti situalie Ion Ghica i-a declarat lui
Carol cd odacdfara era pus6 in necesitatea de a opta intre prin! gi constitulie,
constitulia va fi preferatd." Carol era decis si nu cedeze gi sd iqi impund punctul
de vedere, ameninlAnd cu abdicarea. El a redactat aga numita ,,Scrisoare cdtre
Auerbach" care a apdr$ in ziaruI,,Augsburger Allgemeine Zeitung" Ia 15127
ianuarie 1871 fiind reprodusi qi in presa romAneascd. in scrisoare Carol aprecia
cd dupd cinci ani de domnie n-a putut aduce ,,decdt pufine servicii acestei
frumoase !dri. Md intreb adesea a cui e vina? A mea care n-am cunoscut firea
72

5. acestui popor sau chiar a acestui popor care nu vrea sd se lase condus gi nu gtie
sd se c516uzeascd, el insuqi". Concluzia era cd, imputarea nu-l putea atinge pe el
ci pe cei ,,care s-au erijat ei inqiqi in diriguitorii acestei 1dn"; acegtia au
transplantat in Rom6nia ideile occidentale astfel incAt larutreceabrusc ,,de la un
regim despotic la o Constitulie atifi de liberald incdt nici un popor din Europa nu
are alta la fel". Carol igi exprima voinfa de a se intoarce ,,in scumpa mea patrie,
a1, cdrei puternic magnet n-a incetat o clipi sd, m-atragd din nou in orele grele ce
am trebuit sd le petrec. Regret doar din tot sufletul cd buna mea voin!6 a fost
atdt de mult nesocotitd gi rdsplititb cu nerecunoqtin!5".
La 10/22 martie 1871, cu ocazia unei receplii oryanizate de ministrul
Prusiei la Bucureqti, von Radowitz o de ziua de naqtere a Kaiserului, au loc
manifestalii violente, in condiliile in care opinia publici simpatiza cu Franla
invinsS. Este atacatd sala de ceremonie gi se cere proclamarea republicii.
Armata intervine iar Carol iqi exprimi intenfia de a abdica.
in cele din urmd Camera acceptd condifiile puse de Carol pentru a pdstra
domnia: instituirea unui guvern capabil sd restabileascd ordine4 reglementarea
litigiului financiar cu Gerrmania generat de afacerca,,Stroussberg", La 1l/23
martie 1871 se instituie guvernul c.onservator condus de Lascdr Catargiu care va
pune cap[t perioadei de instabilitate. Aceast[ situalie se rcaliza pe fondul
infrdngerii Franlei qi a domin6rii Europei de citre Germania, Austro-Ungaria qi
Rusia ceea ce nu putea dec6t si impuni RomAniei o imbunitdlke a relaliilor cu
cele trei imperii. Pe plan intern liberalii gi-au atenuat caracterul radical al
ludrilor de pozilie infelegdnd c5 o noud revolti a nafionalitafilor era imposibild
in acest context.
ln timpul guverndrii conservatoare (1871 -1876) s-a modificat legea
invoielilor agricole prin introducerea cLauzei,,manu militari" in virtutea cdreia
fFtranii care nu respectau contractele incheiate cu proprietari puteau fi executa]i
73

6. silit direct prin intermediul fo4ei armate. S-a organizat creditul funciar rural gi
creditul urban. S-a ajuns la o inlelegere cu ,,Societatea drumurilor de fier",
satisfbcAndu-se cerinlele bancherilor germani. A fost continuatd construirea
refelei de cdi ferate incheindu-se noi contracte pentru porliturile dintre Ploiegti gi
Predeal, Adjud gi T6rgu Ocna, necesare pentru legdturile cu Transilvania.
in 1875 guvernul a incheiat o convenlie comercialE cu Austro-Ungaria
(statele membre ale Alianlei celor Trei impdrali aurecunoscut Rom6niei dreptul
de a incheiatratate gi convenfii comerciale) gi ulterior cu Rusia. Cu alte state s-a
ajuns la stabilirea unor aranjamente pe 9 luni deoarece respectivele state nu au
recunoscut RomAniei dreptul de a incheia tratate gi convenfii. Odati cu
instalarea guvemului conservator s-a realizat o arrnonizare provizorie a
intereselor intre fracliunile conservatoare (,,Pressa"devine organ central) frrd, a
se reuqi o fuziune organizatoricd. Coalilia conservatoare ,,a rdmas o alianlE la
vdrf a unor formafiuni politice" gi s-a destrdmat la inceputul anului 1876. tn
jurul lui Lascir Catargiu s-a grupat dreapta conservatoare, cu oficiosul
o,Timpul" iar in j*ul lui Vasile Boerescu s-a conturat o formafiune de centru.
De asemenea junimigtii s-au detaqat daci nu prin ideologie mai ales prin
concepfia de guvemare.
ln aceeagi perioadd grupirile liberale au parcurs un drum ascendent spre
cristalizare organizatoricd gi programaticS. La 8/20 noiembrie 1871 s-a
desfbgurat la Iagi Congresul presei liberale in care s-a cdzut de acord asupra
unui larg evantai de probleme dintre care remarcdm: libertatea electorali, a
cuvdntului gi a presei, libertatea intrunirilor qi a invd{Smdntului integral.
Congresul a hotdrdt sd se acfioneze in vederea realizdrii ,,unui guverndmdnt
rom6nesc prin naliune qi pentru nafiune, intemeiat pe adevdrata libertate
national6".
74

7. in aprilie 1872 s-a constituit (Jniunea liberald iar in preajma alegerilor
din aprilie 1875 s-a ajuns la constituirea Coalilia de la Mazar PaSa cu
periodicul ,,Alegdtorul liber". AceastS grupare va fi baza viitorului Partid
Nafional Liberal (PNI-). Ca program coalifia iqi propunea:
conservatoare;
F domnia legilor qi respectarea principiului regimului constitulional
parlamentar;
F o politici externd de pace qi respectare atratatelor;
) impropriet5.rirea insurSfeilor;
F desfiinlarea legilor de excep{ie (.u referire la clauza ,,manu
militari");
) reorganizarea armatei;
F reducerea sarcinilor fiscale qi a cheltuielilor publice;
) descentralizarea administrativS;
) aplicarea legilor privind invS!5m6ntul gratuit gi obligatoriu;
) independenla individului in raport cu statul.
La sfhrqitul anului 1875 partidul poseda organizalii puternice la nivelul
intregii !6ri, fiind condus de un ,,comitet de acfiune" alcdtuit din25 de membrii.
i.t ,rma unei violente campanii impotriva guvernului conservator, in
condi{iile in care izbucnise Si ,,criza orientalS", la 24 aprilie/6 mai 1876 a fost
numit un guvem al Coaliliei de la Mazar PaSa condus de Ion C. Brdtianu,
moment care ya inaugura o guvernare liberald de 12 ari.
De acest guvern se leag6 in primul rdnd cucerirea independenlei qi
revenirea Dobrogei la statul rom6n in urma Congresului de la Berlin din iunie-
iulie 1878. Consecinld a condiflilor impuse pentru recunoagterea independenlei,
in octombrie 1879 Parlamentul a aprobat textul modificat al articolului 7 din
75

8. Constitufie. Conform noului articol, puteau dobdndi cetdlenia rom6n6,
individual, toli cei care dovedeau o qedere in Rom6nia de cel pu{in 10 ani cu
excepfia strdinilor care au infiinlat intreprinderi industriale, au pus in practici
invenfii sau au luat parte la fizboi. Ca urmare, in afara celor 888 de evrei care
au participatlardzboi, dreptul de cetSlenie a fost acordat limitat.
Afla{i in opozi{ie, conservatorii s-au rcorganizat iar in 1880 s-a constituit
Clubul Conservator qi apoi Partidul Conservator, (PC) condus de Manolache
Costache Epureanu gi apoi de Lascdr Catargiu. Un numdr de 88 de membrii au
semnat un statut gi un program. Organul de presi era ,,Timpul". Programul
enun{at condamna liberalismul deoarece ,,a sl5bit simlul conservdrii nafionale"
prin cosmopolitism qi imitalie str[in5, se pronunla impotriva modernizitrii
instituliilor politice, pentru un progres ,,mdsurat, dar continuu", pentru stabilirea
,,armoniei" intre proprietari gi muncitori. O altd, gntpare politicd erarprezerrtafi,
de junimiqti, care fEceau parte din conducerea Partidului Conservator dar, cel
pulin in ceea ce priveqte colaborarea Rom6niei cu Puterile Centrale, se apropiau
rnai mult de liberali. Practic, junimiqtii au fost cei care au formulat principiile
programatice ale PC. Aceste principii au fost expuse, pentru prima dat6, de P.P.
Carp intr-un discurs linut in Camer6, rostit la sfdrqitul lunii martie 1881.
Discursul didea expresie programului de reforme cunoscut sub denumirea ,,Era
Noud" gi a fost adoptat oficial de junimiqti in septembrie 1888. ConsiderAndu-se
cd ,,opera trecutului este terminatil' se sublinia ,.cea dintAi preocupare pentru
soarta sitenilor gi a meseriaqilor", echitatea in raporturile agrare, ,,stArpirea
proletariatului la sate qi la oraqe". Alte prevederi fdceau referire la:
) olegeameseriilor;
F reformi administrativd;
F inamovibilitatea magistrafilor;
} reagezar ea impozitelor;
76

9. F extinderea invdfdmAntului real;
F imbundt d,tirea situaliei clerului;
Programul adoptat in 1892 a extins qi explicat pe cel anterior:
F dezvoltarca organic[ a statului;
F respectarea qi sprijinirea libertSlilor publice;
F improprietdrirea din domeniile statului;
) reorganizarea creditului agricol;
F olegeameseriilor;
F intirirea armatei;
) olegeajandarmeriei;
) extinderea invdfdm6ntului obligatoriu;
F reforma invdldm6ntului special qi profesional;
) o politicd externd care sd garanteze independenfa gi integritatea
teritorialS.
Junimigtii admiteau caracterul obligatoriu al progresului istoric dar negau
calea revolufionard, pronunldndu-se in favoarea unui progres gradual, bazatpe
tradilia istorie nalionale. Cu o obstinalie care contrazicea orizontul larg
intelectual al purtdtorilor ideologiei junimiste, conservatorii au admis cd starea
liranilor poate fi amelioratd doar prin moralitate. in problema industriei vor
opta pentru protecfionism.
ln aceeaqi perioadi se produc unele clarificdri gi in cadrul PNL. in 1878
se desprinde de partid o nou6 grupare, Partidul Liberal Moderat condus de Gh.
B6rzescu, Gh. Cobdlcescu, Vasile Conta. Motivul inilial a fost, se pare, tendinla
autoritard a centrului, care nu linea seama de interesele provinciei gi de nevoile
acute ale Iaqului. Formaliunea nu a avut influenld gi sprijin de mas6. tn 1880
grryareanumitd liberalii sinceri, sub conducerea lui Gh. Vemescu, formatd mai
ales din mari proprietari se desprind iar in 1883 se vor regdsi in cadrul PC. in
77

10. schimb liberalii au atras in guvem pe unii liberali moderali moldoveni (Vasile
Conta, Gh. Mdrzescu) sau personalitdli conservatori (Vasile Boerescu, D.
Ghica), intirind totodat6 colaborarea cu junimiqtii. Dar colaborarea cu Mihai
Kogalniceanu nu mai era posibili, acesta nefiind de acord cu metodele qi cu
spiritul liberalilor guvernamentali.
La 14126 martie 1881 s-a proclamat Regatul, act care avea drept
consecinfb int5.rirea stabilitdfii interne qi a poziliei RomAnie in ansamblul
relaliilor intemalionale. Prin ,,Pactul de familie" patronat de insuqi impdratul
Germaniei, Wilhelm I (geful familiei de Hohenzollern) Ferdinand de
Ilohenzollern, nepotul lui Carol I a fost confirmat ca mogtenitor al tronului
RomAniei. i. 1884 a fost adoptat proiectul de lege privind infiin{area
Domeniilor Coroanei. Acestea erau alcdtuite din 12 moqii cu o supraffiltotalit
de 132lIO ha, regele delin6nd qi numeroase acliuni in diferite ramuri
industriale.
in iunie 1882 a intrat in guvern C.A. Roselti, ca ministru de interne, care,
pentru atenuarea nemullumirilor din lumea rurald a luat o serie de m5suri:
destituirea unor primari qi prefecfi; alcdtuirea unui nou proiect de lege a
tocmelilor agricole. Degi obligat si demisioneze ca urrnare a atacurilor
conservatorilor, proiectul sdu a fost adoptat in 1882 de Camer6, inldtur6ndu-se
clauza execuliei silite armate (manu militari).
Pentru a limita puterea politica a conservatorilor, liberalii au redus
numdrul colegiilor electorale la trei in vreme ce C.A. Roseffi, V.A. Ureche,
Petre Grddiqteanu gi allii solicitau chiar introducerea unui colegiu unic. in senln
de protest pentru neacceptarea acestei solufii C.A. Rosetti qi ceiialli au
demisionat din Camerd consfinfind ruptura definitiv[ dintre brdtieniqti
guvernamentali gi rosettigtii radicaii. De asemenea radicalii in frunte cu C.A.
Rosetti cereau electivitatea magistrafilor cu scopul de a se asigura separarea
78

11. justiliei de puterea executivd gi descentralizarea administrativd prin aplicarea
principiului alegerilor directe in toate ramurile organismelor comunale qi
j udefene, pentru acor darea libert5tii comunale de autoadministrare.
Conform unei noi legi electorale, vechile colegii I qi II pentru alegerea
Camerei formau unul singur, in care intrau alegdtorii care posedau un venit
funciar sau urban de cel pulin 1200 de lei. La colegiul II votau ordqenii care
plSteau un impozit de cel pulin 20 de lei iar liber profesionigtii, ofilerii in
retragere, pensionarii erau scutili de cens. tn colegiul III intrau tofi alegdtorii
care pldteau un impozit. Cei care aveau un venit de cel pulin 300 lei qi qtiau
carte puteau vota direct. Erau scutili de cens in acest colegiu invdldtorii, preolii
gi arendagii care pldteau o arendi de cel pulin 1000 lei. Toli ceilal{i !6rani votau
prin delegali. in conformitate cu prevederile legii din cei 183 de deputafi ai
Adundrii, 75 erau aleqi la colegiul I,70la colegiul II qi numai 38 la colegiul III.
Dupd retragerea lui C.A. Rosetti qi a adeplilor sdi precum qi a
conservatorilor s-a inaugurat o perioadd de guvernare aproape personald a lui
Ion C. Brdtianu, bucurdndu-se de sprijinul regelui qi al Camerei. Impotriva
guvemului s-a coalizat Opozilia Unitd, formatd din ,,liberalii conseryatori"
(conservatorii condugi de Lascdr Catargiu qi gruparea lui Vernescu) gi partizanii
lui Dimitrie Brdtianu. Opozi[ia desfEgoarb campanii de pres6
antiguvernamentale qi -dupd ce la inceputul anului 1888 PNL a cAgtigat din nou
alegerile-organizeazd mari manifestafii. in acelagi timp se declangeazd" gi
riscoale lSrineqti. t .o.rr""in[d, la 9/31 martie guvernul liberal Si-a prezentat
demisia.
intre 1888 qi 1895 are loc guvemarea conservatoare dar, intr-o primd
etapd,, regele a incredinlat guvemul nu Opoziliei Unite ci junimiqtilor, cu scopul
de a inl5tura posibilitatea ca Opozilia Unitd sd ia mdsuri de anulare a legislaliei
liberale, inclusiv a modificdrilor constitu{ionale. Guvemul junimist va fi
79

12. inlocuit ins5, dupd o serie de manevre politice, la 30 martielll aprilie 1889 cu
guvemul liberal conservator condus de Lascdr Catargiu.
in perioada urmdtoare se remarcilipsa de unitate din tabSra consrvatoare,
ilivizatdinjunimisti, conservatorii liberali qi conservatorii puri (A1. Lahovary).
De altfel cele trei formaliuni s-au aflat, in diferite combinafii, la guvernare in
aceasti perioadS, ducdnd la formarea a mai multe echipe ministeriale. in plan
legislativ s-au adoptat legi privind autorit6flle administrative, modificarea
invoielilor agricole, taxele gi contribuliile comunale. Cea mai importantdlege a
fost legea minelor, elaborati de P. P. Carp gi votati in Parlament in 1895.
Conform acestei legi se proclama dreptul de proprietate al statului asupra
bogdfiilor subsolului cu excepfia petrolului, care apar,tinea proprietarului solului
respectiv.
Legea a fost puternic contestat5 qi de liberali dar gi de conservatori,
duc6nd in cele din urm6 la cdderea guvemului. Marii proprietari nu acceptau
principiul principiul expropierii in situalia in care proprietarui terenurilor nu era
preocupat de exploatarea zdcdmintelor. De asemenea opozi[ia liberali s-a
folosit qi de problema situaliei din Transilvania in contextul migcdrii
memorandiste pentru a ataca guvernul ce nu putea sE dea expresie directl
opliunilor nafionale.
A urmat, intre octombrie 1895 gi aprilie 1899 o noud guvernare liberald.
Perioada de qapte ani scursd de la pierderea puterii a fost marcatd de cdteva
schimbdri in cadrul partidului.La 4 mai 1891 a murit Ion C. Britianu qi, pentru
un an conducerea a revenit lui Dimitrie Brdtianu. La moartea acestuia lider al
partidului a fost ales Dimitrie A. Sturdza iar Congresul de la Iagi din acelaqi an
a reinnoit programul qi a marcat inceputul acliunilor menite a risturna guvemul
conservator. Se acordi o mai mare importanfS problemei l6r6neqti ,,de
solulionarea cdreia depinde existen!4 siguranfa qi viitorul [dr11" pronunfAndu-se
80

13. pentru incetarea cu desdvdrqire a robiei materiale gi morale firanilor.
Conducerea lui Dimitrie A. Sfixdza a asigurat continuitatea liniei politice
trasate de Ion C. Brdtianu, in acord cu interesele economice ale burgheziei mari
gi ale marilor proprietari cu tendinle liberale. Din acest moment se declanqeazd
acfiunea ,,ocultei"- grupare din interiorul partidului condusd de Eugeniu
Carada- pentru a aduce la conducerea pafiidului pe Ion I.C. Brdtianu, fiul
fo stului I i der, r epre zentant al bur ghezi e i fi nanc i are.
Ca urmare a nemullumirilor provocate de legea minelor, regele a hot5r6t
inlocuirea guvernului conservator. Pentru prima datd astfel, la sfdrqitul unei
legislafuri normale, conservatoare, este adus un guvem liberal care va conduce
in timpul unei alte legislaturi, ceea ce insemna, de fapt, funcfionarea rotativei
guvernamentale.
in cadrul partidului se ciocneau mai multe grupdri: cea sturdzistd, carc
reprezentamareaburghezie gi marii proprietari liberali, cea condusd de Nicolae
Fleva care s-a desprins din partid in 1886 qi a creat Partidul Liberal Democrat
reprezentdnd interesele burgheziei mici gi mijlocii) qi gruparea drapelistd, a
liberalilor de centru, condusi de P.S. Aurelian, Organul de presd al acestei
grupdri era,,Drapelul". Partidul s-a ridicat impotriva liniei politice imprimate de
Dimitrie A. Sturdza. Din cuprinsul grupdrii fEceau parte personalitdli ca: Barbu
$teftnescu Delavrancea, A. D. Xenopol, E. Costinescu, P. Grddigteanu, V.
Lascdr, G. Mdrzescu.
Pe plan legislativ, guvemul liberal, pentru a justifica acfiunile din
perioada de opozilie a suspendat legea minelor dar viitorul guvem conservator o
va repune in vigoare.
Pentru o scurtd perioadd de timp (4 luni), la guvernare s-a aflat gruparea
drapelist6 pentru cainmartie 7897, din raliuni de politicd extern6, sE se instituie
un nou guvern condus de Dimitrie A. Sturdza. 1o timpul guvemdrii drapeliste s-
8l

14. L votat legea repausului duminical. Dupd instituirea guvernului Sturdza o parte
din drapelisti, in frunte cu Barbu $tefEnescu Delavrancea a trecut la
conservatori, caqi grupareaflevistd. tn schimb, in cadrul partidului gi-a gdsit loc
0 a$a numitd grupare a genero;ilor din cadrul Partidului Socialist. Dar opozilia
u atacat violent guvernul, prin mari manifesta{ii, datoritd decoririi, in
septembrie 1897, de cdtre rege (cu acordul primului ministru ce delinea gi
calitatea de ministru de externe), cu prilejul unei vizite la Budapesta, a
procurorului maghiar Jeszensky care ddduse verdictul in procesul
Memorandumului. Sub presiunea acestor miqciri, soldate cu ciocniri
sdngeroase, regele aacceptat demisia guvemului liberal la 31 martiell2 aprilie
1899 qi a incredinlat puterea unui guvern conservator condus de Gh. Gr.
Cantacuzino, supranumit ,,Nababul". Dupi moartea lui Lascdr Catargiu (aprilie
1899) acesta a fost ales pregedinte al PC, situalie care a determinat
intensificarea tensiunilor din interiorul partidului, avAnd in vedere cd P.P. Carp
qi Take Ionescu, aspirau la conducerea guvernului. tn cele din urmd, datorit6
dificultdlilor economice, a secetei din vara anului 1899, a noilor impozite
impuse de guvern, a scandalurilor (o tranzaclie cu fdn mucegdit fEcut6 de
Nicolae Fleva, ca ministru al Agriculturii, Industriei gi Domeniilor gi afacerea
Hallier, in legdturd cu amenajarea portului Constanla, s-a format un nou guvern,
condus de P.P. Curp, in timp ce Gh. Gr. Cantacuzino a r[mas in continuare
preqedintele partidului. Guvernul era acum format din junimigti dar nu s-a
menlinut la putere decAt pdnd in 1901 datoritd rdscoalelor lSrineqti din 1900
provocate de noile impozite. Alli factori care ar agravat situalia guvernului au
fost concesionarea in favoarea monopolurilor strdine a unor terenuri petrolifere,
a distileriilor, a monopolurilor h6rtiei pentru ligarete qi sporirea dependenfei
fald de Germania.
82

15. S-a format un nou cabinet liberal, la 14126 februarie 1901 sub conducerea
lui Dimitrie A. Sturdza. PNL era intirit cu cadre tinere prin atragerea
generoEilor. At fost numii, ca minigtrii, fogtii drapeliqti B.N. Missir gi P.S.
Aurelian; lui Spiru Haret i-au fost incredinlate Cultele gi Instrucfia Publicd iar
lui Ion I.C Brdtianu Lucrdrile Publice. Dintre legile adoptate remarcSm: legea
meseriilor (legea Missir din februarie 1902),legea bdncilor populare qi a casei
lor centrale (1903). Legea Missir reglementa regimul muncii qi prevedea
organizarea de corporafii, in care urnau sI intre qi muncitorii qi patronii.
in decembrie 1904 mai mulli membrii ai guvernului au demisionat $i, pe
fondul crizei provocate de afacerea falsificirii titlurilor de rentd ieqite
cdgtigitoare guvemul a fost inlocuit de un cabinet conservator condus de Gh.
Gr. Cantacuzino in timpul cdruia s-a sirbdtorit, in l906,jubileul regal.
Guvemul a demisionat pe fondul gravei crize politice provocate de
rdscoala din 1907. La 13/26 martie, in Parlament a awt loc o gedinfi
memorabilS in care reprezentanlii celor dou6 partide, in fala intereselor
superioare ale ,,patriei in primejdie", av cdztJt de acord sd adopte in comun
misurile necesare. S-a format un nou guvern condus de Dimitrie A. Sturdza
care a avut ca ministru de Inteme pe Ion I.C. Brdtianu iar ca ministru de rdzboi
pe generalul Alexandru Averescu. Au fost adoptate legi privind sporirea
numdrului jandarmilor, cregterea controlului administraliei asupra satelor, dar qi
unele legi care urmdreau sd inldture unele din cauzele care au dus laizbucnirea
rbscoalei. Legislafia agrard liberald a fost combdtutd de conseryatori care
considerau cI se aducea atingere regimului proprietdfii.
Evenimentele din 1907 au avut consecinle importante $i in planul
structurilor de partid. in PC s-a ajuns la unificarea grupdrilor partidului prin
proclamarea lui P.P. Carp ca pregedinte. La pufin timp insd se va desprinde o
grupare condusd de Take Ionescu aare va forma Partidul Conservator Democrat
83

16. (PCD). Intr-un manifest adresat PC, Take Ionescu iqi justifica gestul prin
,,nevoia de modernizare a Partidului Conservator, asimilarea lui la starea actuald"
a Romdniei". in noua forma{iune ipi g6seau loc elemente burgheze-avocati,
profesori, ziariqti dar qi mari proprietari. Caprogram remarcdm:
F reducereala2 a colegiilor electorale;
) inmullirea numdrului mandatelor colegiului lSrdnesc;
F garantarea libert5lii in alegeri;
F stabilitatea funclionarilor publici;
) crearea unei proprietd[i mijlocii puternice;
F cumpdrarca de cdtre stat a tuturor moqiilor apa{indnd instituliilor
publice gi de utilitate publicd, qivdnzarea cdtre !6rani in loturi mici.
Partidul s-a bucurat de un succes important dar regele, pentru a menfine
sistemul bipartid, nu a recunoscut noua grupare ca partid de guverndnent.
tn cadrul PNL, dupd ce la 27 decembrie Ig08/9 ianuarie 1909 s-a format
un nou guvern liberal, condus de Ion l. C. Brdtianu, la 1L/24 ianuarie 1909 a
fost ales ca lider al partidului Ion I.C. Brdtianu dupd demisia lui Dimitrie A.
Sturdza. La o 1un5 dupd acest moment, noul lider al partidului a depus pe biroul
Senatuiui proiectul de lege pentru introducerea colegiului unic de alegdtori in
alegerile pentru consiliile judefene, dovedind cd PNL a tras concluziile necesare
din evenimentele din 1907. De altfel, in manifestul-program din ianuarie l9ll,
din preajma alegerilor, se ardta cd ,,pentru completarea operei sdv6rgite, pentru
consolidarea ei traitticd, pentru dezvoltarea tuturor forlelor Romdniei t...]
trebuie sd se dea o mai mare intindere putinlei tuturor cetdlenilor de a participa,
prin exprimarea voinlei lor, la viala statului".
Alte legi adoptate de guvemul liberal: legea contra sindicateler,
asocialiunilor profesionale, a funclionarilor statului, jude{elor, comunelor qi
stabilimentelor publice (legea Orleanu). Conform dispoziliilor acestei legi
84

17. salariafilor statului le era interzis dreptul de asociere qi de grevd iar incdlcarea
dispoziliilor legii era pedepsitd cu inchisoarea. in 1909 s-a infiinlat Direclia
poliliei qi siguran{ei statului dupl o tentativi de asasinat la adresa primului
ministru. in 1910-1911 au mai fost adoptate unele legi referitoare la misurile de
siguranfl qi de igiend in intreprinderile industriale, la repaosul duminical.
La sfhrqitul anului 1910, opozilria fEcuti de partidul condus de Take
Ionescu la carc s-au addugat gi obiqnuitele scandaluri politice au determinat
demisia guvernului Br[tianu dar regele, pentru a menfine sistemul bipartid a
incredinlat conducerea guvemului nu lui Take Ionescu ci lui P.P. Curp,
determinAndu-lpe ultimul sI intre tntr-un cartel electoral cu liberalii.
in timpul noii guverndri conservatorii au trebuit si legifereze unele
m6suri in consecinla r6scoalei din 1907. Astfel, conform legii din 18i30 martie
l9l2 pentru trecerea in proprietatea statului a terenurilor agricole stdp6nite de
persoane juridice cu caracter de utilitate publica (aga numitele proprietdfi de
m6nd moartl), % din aceste suprafele trebuiau sd fie v6ndute ldranilor in loturi
de 5 ha iar Y+ in loturi de 15 pdnd,la 50 de ha. Cu scopul de intdri poziliile
categoriei instdrite a ldranilor, cump6rdtorilor de loturi mari li se acordau rnari
facilitSli de platd. in total unnau sd treac6 in proprietatea lSranilor 250000 ha
terenuri. Deqi votatd,legea nu a fost aplicatd.
O altd lege din l9l2 a extins substanfial efectele legii de incurajare a
industriei din 1887 la intreprinderile mici qi mijlocii 9i chiar atelierele
megtequgdregti. Tot in acelagi an a fost adoptatd qi o noud lege pentru
organizarca meseriilor (legea Neninlescz). Conform legii meseriile se orgarizau
in bresle (incluz6nd qi pe cei din comunele rurale) iar mai multe bresle, cu cel
pulin 1000 de membrii alcdtuiau o corporafie. Scopul legii era acela de a
impSca interesul nafional, pregStirea lucrdtorilor qi a meseriagilor la nivelul
85

18. celorlalte [dri dezvoltate qi interesul social, organizarea urgentd a asigurdrilor
sociale.
Mdsurile legislative din timpul guverndrii lui P.P. Carp au prelungit
existen{a conservatorismului pdn6 dupd, rdzboi; prin atenuarea consecinlelor
concurentei in industrie gi prin unele concesii fEcute lSrdnimii gi altor categorii
sociale, au aplanat pentru o vreme conflictele sociale qi politice majore. Votarea
acestor legi, frrd opozilie prea mare, demonstreazd cd mul1i conservatori, in
afara junimiqtilor, ajunseseri la concluzia necesit6lii acorddrii unor concesii.
Un mare scandal politic-afacerea tramvaielor-a determinat cdderea
guvernului conservator. Guvernul P.P. Carp a anulat statutele unei societdli
create de liberali cu scopul de a construi un tramvai electric. Mai mult, in
decembrie 19ll a fost alcdtuitd, o altd societate qi s-a votat o lege in acest sens
ceea ce a determinat acfionarea in justilie a guvernului de cdtre liberali, cu
sprijinul activ aI lui Take Ionescu. Procesul a fost c6qtiga de liberali qi, pe
fondul imposibilit5lii impacdrii dintre Take Ionescu gi P.P. Carp qi a marilor
rnanifestafii organizate in capitall de cltre opozilie, guvernul P.P. Carp a
demisionat la28 martie/IO aprilie 1912.
RefuzAnd sd recuroascd PCD $i pe geful acestuia, regele a incredinfat
conducerea guvernului lui Titu Maiorescu, ca singura personalitate cu ajutorul
cdreia s-ar fi putut menline alian[a cu Puterile Centrale.
Instalarea noului guvern a spulberat iluziile referitoare la reunificarea PC
qi a creat in acelaqi timp o ireparabil5 disensiune in rdndul junimiqtilor. P.P.
Carp gi Titu Maiorescu s-au despirfit pentru totdeauna. Sub imperiul
evenimentelor internalionale (rdzboiul balcanic izbucnit in 1912) guvernul
Maiorescu a demisionat la 14 octombrie l9I2 qi, in aceeaqi zi s-a constituit
,,guvernul de colaborare" (conservator) condus tot de Titu Maiorescu din care
86

19. mai fbceau parte Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu qi Take Ionescu,
ultimul ministru de interne qi de externe.
in dezacord cu politica lui Maiorescu qi a regelui fald de rdzboaiele
balcanice, P.P. Carp qi Nicolae Filipescu au convocat un Congres al PC in
aprilie 1912 pentru a determina cf,derea guvernului, nereugind decdt sd duc6 la
addncirea disensiunilor dintre Titu Maiorescu qi P.P. Carp. Pe acest fond, P.P.
Carp a demisionat de la pregedenlia partidului alegdndu-se un nou comitet de
conducere, alcdtuit din Titu Maiorescu, Jean Lahovary, Alexandru
Marghiloman cu sarcina de a realiza un nou program qi un nou statut precum qi
o injelegere cu Take Ionescu. Practic, din momentul in care P.P. Carp a pSrdsit
guvernul, junimismul a murit. Rdm6neau doud grupdri conservatoare: cea
condusd de Titu Maiorescu, care exista doar gralie colabordrii cu Take Ionescu
qi cea condusd de Nicolae Filipescu, in disputd pentru qefia partidului.
Odatd cu incheierea pdcii de la Bucuregti din 28 iulie/lO august 1913
guvernul conservator qi-a pierdut ra{iunea de a mai exista. Colaborarea dintre
conservatori s-a destrdmat iar reformele anuntate de liberali au subminat
conservatorismul ca doctrinS.
La 20 octombrie l9l3,la Congresul PNL, Ion I. C. Britianu a anunlat
inscrierea in program a doui reforme esenliale: electorald qi agrard. Acestea au
fost discutate qi acceptate incd din anul 1912 Si au fost comunicate public in
Scrisoarea progrom inseratd in ziarul ,,Viitorul" din 3 septembrie L913, la
sugestia lui C. Stere. ln moliunea adoptatd se sublinia necesitatea aplicdrii
programului de reforme qi a revizuirii Constitujiei. Cifrele demonstreazd
necesitatea primei reforme (la ce-a de-a doua referiri ample se vor face in
secliunea Aspecte privind evoluliavielii sociale in perioada modernd): la 1901,
din 6,5 milioane locuitori, participau direct la vot pentru Adunarea Deputafilor
87

20. 93.250 cetdfeni adicd 7,3o din totalul populafiei }erii iar pentru Senat 27.260
locuitori adicd 0,34 yo din totalul populaliei 1arii.
in acest context (la care se mai addugau gi migcdrile sociale de la sate) s-a
tncercat gdsirea unei solulii care sI asigure o retragere onorabild a guvemului
de coalilie. in noiembrie 1913 Titu Maiorescu a acceptat propunerea de a
deveni gef al PC. A fost elaborat un nou program in care PC se declara de acord
cu progresul ,,f6ri atingerea dreptului de proprietate", cu Casa Rurali, ftrd, a
accepta ca exproprierea sd devinb baza transformdrii proprietilii mari in
proprietate micd, transformarea urm6nd a se produce pe cale evolutivd. La
rdndul sdu, PCD s-a declarat de acord cu lirgirea corpului electoral qi
reprezentarea propo4ionalS, consider6nd cI exproprierea nu trebuie sd aibd
caracterul unei confiscdri ci a unei cumpdriri silite, cu plata imediatS.
Consider6nd cd guvernul de colaborare a fost solulia unei situafii
excepfionale, unitatea PC nerealizdndu-se, la 3I decembrie l9l3 Titu
Maiorescu a prezentat demisia guvernului. La 4 ianuarie l9l4 s-a format un
guvern liberal sub preqedinlia lui Ion I.C. Brdtianu. in campania electorali PC a
exprimat o pozilie ostil5 reformelor astfel cd",la 24 februarie l9l4 Parlamentul
rnajoritar liberal in urma alegerilor aluatin disculie necesitatea reformelor.
in expunerea de motive se ardta ci ,,nu este cu putin!6 ca dupd 40 de ani
de dezvoltare in toate ramurile, de simlitoare gi str[lucite progrese, Rom6nia si
tr[iascd cu reformele politice din primele timpuri ale organizdrii ei
constitulionale qi sd continue a ldsa in afard, de viala politic[ marea majoritate a
cet6fenilor." Se sublinia necesitatea intervenfiei statului.
Raportul delegalilor cu privire la propunerile referitoare la modificarea
Constituliei a fost prezentat in Parlament de C. Stere gi frcea un amplu
rechizitoriu practicilor vechiului regim: sublinia monstruozitatea repartiliei
proprietdfii funciare qi pleda in favoarea mailor reforme necesare pentru
88

21. regenerarea llrii. in replic6, P.P. Carp considera aceste reforme ,,mai
periculoase decdt revoluliile sau rdscoalele". Totuqi, conservatorii au fost
nevoili sd accepte principiul exproprierii cer6nd insd garanfii pentru respectarea
marii proprietSfi. Au avut loc noi alegeri, pentru ConstituantS, in urma cdrora
guvernul a ieqit victorios. infrdnt, impreund cu ideile pe care le apdra qi le
profesa, P.P. Carp s-a retras din viala politicd.
Dupd ce la 4 iunie 1914 vechii conservatori l-au ales ca lider pe
Alexandru Marghiloman, Take Ionescu a acceptat programul liberal care se
potrivea de altfel mai bine compoziliei partidului.
La 5 iunie l9l4 noul Parlament a inceput dezbaterile in sesiune
extraordinard, avdnd ca obiect pregdtirea lucrdrilor pentru sesiunea din toamnd
c6nd trebuia sd se realizeze legiferarea. ln timpul lucrdrilor a avut loc atentatul
de la Sarajevo care a provocat declanqarea primului rdzboi mondial. S-a ales
doar o comisie pentru pregitirea viitoarei sesiuni.
Se intenliona o expropriere in proporlie de 20-25% a mogiilor care
depdqeau 1000 ha. La cele 250000 ha oblinute se adiugau alte 500000 ha
realizate din vdnzarea domeniilor statului ceea ce ar fi trebuit sd ingSduie
improprietdrirea a 150000 capi de familie cu 5 ha. Pebazalegii electorale urna
si se constituie un colegiu unic, iar numdrul aleg5torilor direcli trebuia si
creascd de la 82000 la 410000.
Izbucnirea primului rdzboi mondial a impiedicat aplicarea reformelor. in
gedinla Camerei din 3 decembrie 1914 primul ministru declara cd necesitdtile
exteme impun amdnarea discutdrii reformelor.
in timpul r6zboiului PC a suferit noi sciziuni. in l9l5 partidul s-a rupt in
dou6 grupdri: cea proantantistd condusd de Nicolae Filipescu gi cea
filogermand condusd de Atrexandru Marghiloman. in 1916 prima grupare a
fuzionat cu PCD pundnd bazele Partidului Conservator Nalionalist. in vatu
89

22. anului 1917 ungrup condus de ConstantinArgetoianu, Ion Grddiqteanu qi al1ii a
incercat sd punS bazele unui partid constitulionalist care insd va dispdrea dupi
rdzboi ca qi gruparea lui Alexandru Marghiloman.
Pe scena politicd romAneascd au mai evoluat gi alte grupdri politice, in
afara celor doud curente care au constituit sistemul bipartid. S-a manifestat
tendinla credrii unui partid ldrdnesc. Iniliativa a apar{inut invSldtorului
Constantin Dobrescu Argeq in 1882. in acelagi an a fost organtzatun Congres al
t[ranilor din Argeq ocazie cu care s-a fondat Partida ldrdneascd (PT). Dintre
prevederile programatice remarcdm :
F asigurarea pentru f,recare [dran a unui lot de 5 ha, ca qi pentru
preofii, invSldtorii qi locuitorii de la marginea oraqelor;
D domnia legilor;
) descentr ahzarea administrativd;
F dezvoltarea oragelor;
F promovarea unei politici economice echilibrate;
F sprijinirea burgheziei siteqti;
Deqi avea un program moderat, liberalii qi conservatorii au fEcut tot
posibilul pentru a impiedic a activitatea acestui partid gi a discredita pe liderul
s[u. in 1899 PT a pdrdsit scena politicS.
in 1906 Vasile M. Kogdlniceanu qi A1. Valescu au pus bazele unui nou
partid ldrdnesc dar sub pretextul rdscoalei din 1907 guvernul i-a arestat pe cei
doi lideri qi ainterzis activitatea parlidului.
in toamna anului 1913 inv[![torul Ion Mihalache a propus infiinlarea
unei Ligi ldrdneSti in vederea luptei pentru inf5ptuirea reformei agrare qi
electorale.
90

23. Bazele Partidului ldrdnesc au fost puse la Bucureqti, pe 5/18 decembrie
1918 de un grup de invd!6tori, preoli qi {6rani in frunte cu Ion Mihalache.
Partidul igi propunea s6 ac[ioneze pentru:
F impirlirea tuturor moqiilor la[drani;
) inf,rinlarea de islazuri qi pdduri comunale;
F introducerea impozitului progresiv pe venit;
) legiferarea autonomiei comunale;
F inlocuirea jandarmeriei;
) autonomia bisericii fa[d de stat;
F rdspdndirea qtiinlei de carte la sate.
Cea mai mare parte a intelectua[t6fi rurale, precum gi multe
personalitafii au intrat in partid, dintre ultimii amintim doar pe Octav Bdncild,
C. I. Parhon, Virgil Madgearu, Eduard Mirto, Milan Ionescu Berbecaru q.a.
La 23 aprilie 1910 se formeazd Partidul Nalionalist Democrat sub
conducerea lui Nicolae Iorga, ca un rezultat al migcdrii sems.n6toriste. Dintre
prevederile programatice remarcdm :
) exproprierea societdlilor de asigurare;
F lichidarea mogiilor impovbrate;
F subvenlionarea Casei Rurale din excedentele bugetare;
F impozite pe veniq
F qcoli practice;
) vot universal cu reprezentarea minoritdlilor;
Ca organ de presd PND avea ziarul ,,Neamul rom6nesc". Intreaga
orientare a partidului ayea drept obiectiv infrptuirea unitalii nafionale.
infiinfarea Societdlii ,,Daco-RomAn6" de cdtre Nicolae Iorga qi sprijinirea luptei
nalionale a romdnilor din Bucovina qi din Transilvania ardtau limpede
orientarea na[ionald a noului partid.
91

24. in alegerile din 1911 gi 1914 PND s-aprezentat cu un program radical,
solicitdnd o noud qi mare improprietdrire a [dranilor, exproprierea tuturor
rnogiilor care depiqesc 1000 ha gi votul universal, egal, direct, secret qi
obligatoriu pentru toli romAnii cu reprezentarea minoritSlilor, reprezentarea
fdranilor in Parlament in raport cu num[rul qi insemndtatea lor economicS gi
socialS.
Nu in ultimul r6nd, pe scena politicd s-a manifestat qi migcarea socialistd,
bazatd pe numdrul crescAnd al lucrltorilor industriali, consecintd a intensific[rii
ritmului industrializdrii. S-a incercat elaborarea unui program politic Ai
constituirea unui partid socialist, in acest efort un rol important jucdndu-l
contribufiiie teoretice ale Dr. Russel gi ale lui C. Dobrogeanu Gherea. Ultimul a
publicat in 1886 articolul ,,Ce vor socialiqtii romdni" care prevedea:
F introducerea votului universal;
F autonomia comunald:
F,,inarmarea poporului";
} rSscumpdrareatreptatd a marilor proprietEli agricole;
D desfiin[area bugetului cultelor;
) ?nv5ldmdnt gratuit;
F alegerea magistralilor;
} justifie fardplatd;
) libertatea des[vArgitd pentru pres5, intruniri, asociafii;
F inviolab ilitatea domiciliului;
F inlocuirea penitenciarelor prin case de corec{ie;
F egalitatea femeii;
) preluarea de cStre comunele urbane gi rurale a aprovizionSrii cu
pdine, came, apd, iluminat cu scopul de a inldtura specula qi
scumpetea;
92

25. Ca forme de organizare remarcdm infiinlarea in 1872 a Asocialiei
generale a lucrdtorilor din Romdnia gi, tot in acel deceniu se constituie primele
cercuri socialiste la Bucuregti gi Iaqi qi apoi gi in alte centre importante: Gala[i,
Brdila, Ploieqti, Pitegti, Curtea de Argeg, Botoqani, Paqcani, FSlticeni, Turnu
M[gurele. in 1888 socialigtii au reuqit sE trimitd in Parlament doi deputafi: Ion
NSdejde, la colegiul III de Iagi qi Vasile Gh. Morlun la colegiul II de Roman.
intre 31 martie qi 3 aprilie 1893 a avut loc primul congres al migcdrii
socialiste in urma cdruia s-a infiinfat Partidul Social Democrat al Muncitorilor
din Romdnl.a (PSDMR), condus de un Consiliu General format din 5 membrii.
Organul siu de presd era,,Lumea Noui". La 1897 partidul avea 35 de
organizSli afiliate gi un numdr de aproximativ 6000 de membrii.
Dificultatea cea mai mare cu care s-a confruntat PSDMR era aceea a
bazei sociale. Nivelul scdzut de via!6, cultur6, educafie civicd al membrilor ii
fdceau pulin receptivi la ideologia marxistd. RezultS cd spaliul de acfiune al
unei migciri muncitoregti era destul de restrdns, comparativ cu ldrile dezvoltate
din Occident. Intelectualii ,,generoqi" percep aceastd realitate pi se simt
stdnjenili in veleitSlile lor politice de spaliul ingust al migcdrii socialiste.
Aceastd situa{ie ii va determina sd aibd ochii alintili spre PNL in care vedeau
forla politicd capabllI sd inftptuiasci reformele pentru care militau qi care, in
acelaqi timp le putea deschide qi calea unei cariere politice.
Spre sfbrgitul secolului XIX PSDMR s-a confrunta cu scdderea
numirului cluburilor gi al membrilor, cu desfiinlarea cluburilor sdteqti dar qi cu
dezinteresul intelectualilor la care s-a addugat o gravd crizd, financiard.
Av6nd in vedere contextul mai sus menlionat in 1899 s-a produs trecerea
aga numitor ,,generogi" (printre care V. Gh. Morfun, Constantin Stere, A1.
Radovici). Partidul s-a dezorganizatla Congresul al Vl-lea cdnd nu s-a putut
ajunge la o unitate de vederi pentru rcorganizarea sa.
93

26. Anul 1906 reprezintd, un moment important in efortul de refacere a
rnigclrii social democrate. in august s-a infiinfat Comisia Generald a
Sindicatelor din Rom6nia iar in 1908 s-a infiinfat (Jniunea Socialistd din
Romdnia ca partid de clasi al tuturor muncitorilor. Aceastd Uniune se va
transforma in 1910 in Partidul Social Democrat (PSD), ca urrnare a
Congresului care a avut loc in acel an. Din programul acestui partid remarcdm:
F vot universal, egal, direct qi secret pentru toli locuitorii ldrii de la
v6rsta de 20 de ani fbrd deosebire neam, religie, sex;
F desfrin(area legii expulzdrilor qi a tuturor legilor exceplionale;
) egalitatea drepturilor dobrogenilor cu locuitorii din restul fdrii;
) egalitatea evreilor pdmAnteni in drepturile civile gi politice cu
cetdlenii rom6ni;
F egalizarea condi{iilor juridice qi politice ale femeilor cu bdrbalii;
F ziua de muncd de 8 ore;
} repaus duminical;
F interzicerea muncii pentru copii mai mici de 14 ani;
F crearea unei case generale de ajutor pentru boa15, invaliditate,
gomaj, bdtr6nele;
) desfiin[area tuturor r6mdqilelor feudale din raporturile de
producfie;
F desfrin{area invoielilor in naturS;
F rdscumpdrarea siliti a unei p.i cdt mai intinse din marea
proprietate;
Congresul a ales un comitet executiv format din D. Marinescu, I.C.
Frimu, Al. Constantinescu, M. Gh. Bujor, Cristian Racovski, N.C. Georgescu,
Constantin Vasilescu.
94