Conspect pentru clasa a XII-a, pregătire pentru examenul de Bacalaureat.

1. STATUL ROMÂN MODERN:
DE LA PROIECT POLITIC LA REALIZAREA ROMÂNIEI MARI
(SEC. XVIII-XX)
Introducere Iluminismul
Concepție filozofică
apărută în sec. XVIII
care considera că
doar rațiunea umană
poate ,,lumina”
drumul spre
cunoaștere.
Monarhia
absolutistă
luminată =
tipul de
guvernare
caracteristic
epocii
Pe plan politic
 separarea puterilor în stat,
 constituții,
 respectarea drepturilor
naturale ale oamenilor
Pe plan social:
 desființarea
privilegiilor și a ierarhiei
feudale
 afirmarea burgheziei
Pe plan național
 apare ideea de națiune modernă 
de formare a statelor naționale
Era necesară
modificarea raporturilor
dintre stat, instituții și
cetățean

2. Spaţiul românesc în epoca luminilor
Regimul fanariot în Țările Române
(1711-1822)
 dominație otomană accentuată  încălcarea
gravă a autonomiei;
 cresc obligaţiile către Poartă + monopolul
comercial otoman;
 fiscalitate excesivă = cresc şi se diversifică
dările impuse populaţiei;
 orientalizarea vieții sub toate aspectele;
 domnii = controlați și numiți de sultan dintre
boierii greci din cartierul Fanar al Istanbulului, cu
statut de înalţi funcţionari otomani.
Regimul habsburgic în Transilvania
(1699-1918)
 Transilvania = Mare Principat, din 1765,
condus de guvernatori habsburgici;
 românii ortodocși, în majoritate iobagi, au
statutul de tolerați, fără drepturi politice;
 unirea cu Roma a unei părți a românilor 
apariția Bisericii greco-catolice și a unei elite
care va milita pentru drepturi naționale;
 Maria Tereza și Iosif II = politică de
reforme pentru îmbunătățirea situației
social-economice și confesionale a
românilor.
Modernizarea în spirit occidental:
 desfiinţarea privilegiilor boiereşti, a
dependenţei ţăranilor şi împroprietărirea lor;
 dezvoltare de tip capitalist;
 regim politic modern, bazat pe o constituție,
pe separarea puterilor și respectarea
drepturilor și libertăților cetățenești;
 realizarea statului modern și independent.

3. PROIECTE POLITICE ÎN SEC. XVIII
Reformismul domnesc în perioada fanariotă
1741 C-tin Mavrocordat introduce un
impozit unic pe cap de familie pentru a
elimina instabilitatea dărilor
1741 C-tin Mavrocordat introduce
salarizarea dregătoriilor, dregătorii
devenind slujbași ai statului; se urmărea
împiedicarea vânzării funcțiilor și încasarea
de plocoane
1742 C-tin Mavrocordat înfiinţează instanţe
de judecată în fiecare judeţ, pentru limitarea
abuzurilor;
1780 Alexandru Ipsilanti elaborează
Pravilniceasca condică = primul
cod de legi al perioadei fanariote.
1746 (Țara Românească) și 1749 (Moldova)
C-tin Mavrocordat desființează șerbia
1817 Codul Calimachi al lui Scarlat Callimachi;
conţinea şi norme de drept burghez și a funcționat
până în 1865 în Moldova.
1818 Legiuirea Caragea inspirată și din Codul Civil francez de la 1804; a funcționat până în 1865 în
Țara Românească .
1759 sub Maria Tereza de
Habsburg este restaurată religia
ortodoxă în Transilvania;
1777 Ratio Educationes = Maria Tereza pune bazele
învățământului secularizat pe tot cuprinsul monarhiei
habsburgice, înlăturând monopolul bisericesc în educație
1785 Patenta de desființare a iobăgiei
dată de Iosif II de Habsburg = este
recunoscut țăranilor dreptul de strămutare și
interzice alungarea lor de pe moșie fără un
motiv legal.
1781 Edict de toleranţă = Biserica
ortodoxă este recunoscută oficial,
ridicându-se astfel restricţiile privitoare la
accesul în funcţii, practicarea unor meserii
sau deţinerea de proprietăţi.

4. Proiectele politice boiereşti din sec. XVIII
În contextul istoric al chestiunii orientale, grupuri de boieri adresează memorii către
marile puteri întrunite în cadrul conferinţelor de pace în care se cerea în principal
revenirea la domniile pământene și schimbarea statutului politico-juridic al
Țărilor Române.
În Transilvania începe lupta intelectualilor ardeleni pentru acordarea drepturilor
politice românilor
Astfel se formează acum conştiinţa naţională românească
 1744 Supplex Libellus elaborat
de episcopul greco-catolic Ioan
Inochentie Micu-Klein
 1791, 1792 Supplex Libellus
Valachorum, elaborat de Şcoala
Ardeleană
cereau recunoașterea națiunii române ca a patra națiune receptă și
acordarea tuturor drepturilor națiunii
române
 1772 Memoriu adresat Marilor
Puteri la tratativele de pace de la
Focşani de o delegaţie de boieri
munteni şi moldoveni
 revenirea la domniile
pământene ;
 independenţa şi unirea Ţării
Româneşti cu Moldova într-un
stat tampon sub protecţia
Austriei, Rusiei şi Prusiei.
 1791 Memoriu adresat delegaţilor
ruşi şi austrieci de către Divanul
Ţării Româneşti cu prilejul
tratativelor de pace de la Şiştov
 revenirea la domniile pământene ;
 autonomia şi neutralitatea ţării sub
garanţia Austriei şi Rusiei;

5. PROIECTELE POLITICE ÎN PRIMA JUMĂTATE A SEC. XIX
Pe fondul ideilor revoluției franceze și al slăbirii regimului fanariot apar noi obiective pe lângă modificarea
statutului politico-juridic (neutralitatea, unirea şi independenţa):
 reorganizarea formei de guvernământ = domnie constituţională sau republică aristocratică;
 modernizarea societăţii ;
1822
Constituţia cărvunarilor de boierul Ionică Tăutu
- monarhie constituţională şi electivă (domn ales de Adunarea Obştească);
- separarea puterilor în stat = Domnul şi Sfatul Obştesc = legislativul; Domnul
= executivul; puterea judecătorească era o ramură separată a executivului;
- drepturi şi libertăţi civile.
1821
Revoluția lui Tudor Vladimirescu
Cererile norodului românesc
- suveranitatea poporului ;
- desfiinţarea privilegiilor boiereşti şi a categoriilor privilegiate (egalitate în
faţa legii);
- înfiinţarea unei armate naţionale; creşterea autonomiei
- numirea în funcţii după merit şi fără cumpărarea lor;
1802
Plan sau formă de oblăduire republicească aristodimocraticească
al boierului moldovean Dimitrie A. Sturza
- forma de guvernare: republica;
- separarea puterilor în stat: Divanul cel Mare (marii boieri), Divanul Pravilnicesc (boierii cunoscători
ai pravilelor – rol legislativ), Divanul de Jos (deputați aleși prin vot indirect – rol financiar);
- drepturi și libertăți civile.

6. 1838
Partida Națională condusă de Ion Câmpineanu elaborează
Act de unire și independență și
Osăbitul act de numire a suveranului românilor
- independența și unirea Principatelor;
- constituție liberală ce prevedea monarhia constituțională și drepturi și libertăți
civile.
1831, 1832
Regulamentele Organice:
- separarea puterilor în stat ;
- organizare administrativă îmbunătăţită, cu remunerarea
funcţiilor ;
- reforma justiţiei, organizată separat, într-o ierarhie riguros
stabilită ; este instituit corpul de avocaţi, judecători şi procurori ;
- reorganizare fiscală ;
- înfiinţarea armatei naţionale.

7. 1848
Proiectul politic pașoptist;
Anul revoluționar 1848 (primăvara popoarelor) a cuprins și
spațiul românesc unde au loc mişcări revoluţionare la Iaşi, Blaj,
Izlaz etc., când, în cadrul unor mari adunări, au fost lansate
programe din care se va structura proiectul politic românesc.
 desfiinţarea dependenţei ţăranilor şi împroprietărirea lor cu
pământ;
 constituţii care să prevadă drepturi şi libertăţi civile, egalitatea în faţa legii,
separarea puterilor în stat;
 constituirea instituţiilor moderne ale statului;
 obţinerea independenţei de sub suzeranitatea otomană;
 unirea tuturor românilor într-un singur stat.
Petiţiunea - proclamaţiune
27 martie, Iași, Moldova
Atitudine moderată: Sfânta păzire
a Regulamentului Organic
Petiţia naţională
3 mai, Blaj, Transilvania
Simion Bărnuţiu
- independenţa naţiunii
române şi egalitatea în
drepturi cu celelalte
naţiuni ;
- reprezentare
proporţională cu numărul
românilor în Dietă,
administraţie, justiţie ;
- folosirea limbii române în administraţie şi legislaţie ;
- şcoli româneşti şi egalitate confesională;
- respingerea anexării la Ungaria prin lozinca : Noi vrem
să ne unim cu ţara!
- desfiinţarea iobăgiei fără despăgubire.

8. Prinţipiile noastre
pentru reformarea
patriei
12 mai, Braşov,
C. Negri, V. Alecsandri
- unirea Moldovei şi a
Ţării Româneşti într-un
singur stat neatârnat
românesc
- întemeierea
instituţiilor ţării pe
principiile de libertate,
egalitate şi frăţietate ;
- împroprietărirea
ţăranilor fără nici o
despăgubire;
- desfiinţarea
privilegiilor ;
Proclamaţia de la Islaz
9 iunie, Ţara Românească
Ion Heliade Rădulescu
- independenţa administrativă şi
legislativă a ţării, prin înlăturarea
protectoratului străin
- domn responsabil, ales pe 5 ani din
toate categoriile sociale;
- adunare generală formată din
reprezentanţii tuturor stărilor sociale
- nouă constituţie ;
- drepturi politice pentru toţi cetăţenii;
- desfiinţarea clăcaşilor şi
împroprietărirea prin
despăgubire;
- desfiinţarea privilegiilor şi
a rangurilor boiereşti;
Dorinţele partidei naţionale din
Moldova
August, Cernăuţi,
Mihail Kogălniceanu
- Unirea Moldovei
cu Muntenia este
,,cheia de boltă
fără de care s-ar
prăbuşi întreg
edificiul
naţional”
- autonomie
deplină.
- Adunare reprezentativă;
- desfiinţarea clăcaşilor şi
împroprietărirea prin despăgubire.
- desfiinţarea privilegiilor şi a
rangurilor boiereşti;
- Domn ales din toate stările
societăţii;
- egalitate în faţa
legii ;
- libertatea
persoanei, a
cuvântului şi a
tiparului;

9. CONSTITUIREA STATULUI ROMÂN MODERN
Acţiuni care contribuie la formarea statului român modern
1856 după înfrângerea Rusiei în Războiul Crimeii de către o
coaliţie europeană, marile puteri se reunesc în Congresul de la
Paris; este discutată şi problema românească; se hotărăşte
consultarea populaţiei prin Adunările ad-hoc în privinţa viitoarei
organizări;
1857 Adunările ad-hoc din Principate se întrunesc şi adoptă rezoluţii cu
prevederi asemănătoare:
 unirea Principatelor într-un singur stat cu numele de România;
 aducerea unui prinţ străin cu moştenirea tronului,
ales dintr-o dinastie domnitoare a Europei, cu moştenitori
crescuţi în religia ţării;
 puterea legiuitoare încredinţată unei Adunări Obşteşti în care să fie
reprezentate toate interesele naţiei .
 neutralitatea pământului Principatelor şi respectarea autonomiei ;
După revoluţiile de la 1848, emigraţia politică românească din
Occident a desfăşurat o intensă activitate pentru a face din problema
românească una europeană; mulţi paşoptişti se vor întoarce din exil,
constituind Partida Naţională şi amplificând mişcarea unionistă.

10. 1858 Conferinţa de la Paris elaborează
Convenţia de la Paris ce va avea şi rol de
constituţie

11. 5 şi 24 ian. 1859 dubla alegere ca domn a lui Al. I. Cuza
Dubla alegere a lui Cuza ca domn sau Unirea Principatelor este un exemplu de politică a faptului împlinit la
care românii vor mai recurge în viitor pentru a-şi atinge obiectivele politice şi naţionale.

12. Consecinţe
 se deschide calea către unificarea administrativă şi modernizarea ţării;
 dă posibilitatea dezvoltării statului către independenţă.