Stimulente europene

Centrul Europe Direct
Maramureş
Maramureş

Stimulentele europene
pentru relansarea
economică

2010

Maramureş

Proiect implementat de Fundaţia CDIMM Maramureş

CENTRUL EUROPE DIRECT MARAMUREŞ
Stimulentele europene pentru relansarea economică

EUROPA 2020: O nouă strategie europeană
pentru ocuparea forţei de muncă şi
creştere economică

Pe parcursul ultimilor doi ani În joc se află locurile de muncă
ne-am confruntat cu cea mai gra- şi bunăstarea socială. Dacă nu
vă criză economică mondială din acţionăm, Europa va pierde teren.
1930 şi până în prezent. Din cauza
acestei crize, multe dintre progre- Consiliul European a adoptat
sele realizate în Uniunea Europeană o nouă Strategie pentru Uniu-
începând cu anul 2000, au fost nea Europeană: „Europa 2020:
anulate. O strategie europeană pentru
creştere inteligentă, ecologică
În acest moment, ne confruntăm şi favorabilă incluziunii”.
cu niveluri excesive ale datoriilor, cu
o creştere structurală lentă şi cu un Strategia va ajuta Europa să se
nivel ridicat al şomajului. redreseze după criză
Situaţia economică se îm- şi să devină mai pu-
bunătăţeşte, însă redresa- ternică, atât la nivel
rea este încă fragilă. intern, cât si la ni-
vel internaţional, prin
Reformele structurale creşterea competitivi-
sunt esenţiale pentru o tăţii, a productivităţii, a
redresare puternică şi du- potenţialului de creş-
rabilă, precum şi pentru tere, a coeziunii soci-
păstrarea viabilităţii mo- ale şi a convergenţei
delelor noastre sociale. economice.

www.europedirect.cdimm.org


Noua strategie răspunde pro- faţă de nivelurile din 1990;
vocării de reorientare a politicilor: creşterea până la 20% a ponderii
de la gestionarea crizei, la intro- surselor regenerabile în consumul
ducerea unor reforme pe termen final de energie şi urmărirea unei
mediu şi lung care să promoveze creşteri cu 20% a eficienţei ener-
creşterea economică şi ocuparea getice.
forţei de muncă şi să asigure sus- UE se angajează să decidă tre-
tenabilitatea finţanelor publice, in- cerea la o reducere cu 30% până
clusiv prin reformarea sistemelor în 2020 faţă de nivelurile din 1990,
de pensii. aceasta reprezentând oferta sa
condiţionată în vederea stabilirii
Obiectivele principale din ca- unui acord global şi cuprinzător
drul Strategiei 2020 reprezintă obiec- pentru perioada de după 2012, cu
tive comune care orientează acţiunile condiţia ca şi celelalte ţări dezvol-
statelor membre şi ale Uniunii: tate să se angajeze să efectueze
reduceri comparabile ale emisiilor
- obiectivul de a se ajunge la o şi ca ţările în curs de dezvoltare
rată de ocupare de 75% pen- să contribuie în mod adecvat, în
tru femeile şi bărbaţii cu vâr- conformitate cu responsabilităţile
ste cuprinse între 20 şi 64 de şi capacităţile lor proprii.
ani, prin măsuri care să determi-
ne un grad mai mare de ocupare - îmbunătăţirea nivelurilor
pentru tineri, lucrători în vârstă, de educaţie, în special prin fixa-
pentru persoanele mai puţin cali- rea obiectivului de reducere a ra-
ficate, dar şi o mai bună integrare tei de părăsire timpurie a şcolii la
a migranţilor legali. sub 10% şi prin creşterea de până
la 40%, cel puţin, a numărului ab-
- îmbunătăţirea condiţiilor solvenţilor de învăţământ terţiar
pentru cercetare şi dezvoltare, sau echivalent acestuia, cu vârste
în special pentru ca nivelurile combi- cuprinse între 30 şi 34 de ani.
nate ale investiţiilor publice şi priva- Consiliul European evidenţiază
te din acest sector să ajungă la 3% competenţa statelor membre de a
din PIB. Comisia va elabora un indi- defini şi a implementa obiectivele
cator menit să reflecte intensitatea cantitative din domeniul educaţiei.
cercetării, dezvoltării şi a inovării.
- promovarea incluziunii so-
- reducerea emisiilor de ciale, în special prin reducerea
gaze cu efect de seră cu 20% sărăciei, stabilind obiectivul de a

2


elimina pentru cel puţin 20 de mi- de sărăcie; starea de sărăcie; gos-
lioane de persoane, riscul de sără- podării fără persoane ocupate).
cie sau excluziune.
Statele membre au libertatea
Această categorie de populaţie de decizie în ceea ce priveşte sta-
se defineşte ca numărul de per- bilirea obiectivelor naţionale pe
soane expuse riscului de sărăcie baza celor mai adecvaţi indicatori,
sau de excluziune, în conformitate ţinând seama de circumstanţele şi
cu următorii trei indicatori (riscul priorităţile lor naţionale.

REfORmAREA
SiStEmUlUi finAnciAR

Uniunea Europeană funcţia sa de bază: fur-
a luat măsuri fără pre- nizarea de credite ipo-
cedent pentru stabilita- tecare, de pensii şi de
tea pieţelor financiare şi împrumuturi.
pentru relansarea credi-
tărilor. Comisia a luat deja
măsuri pentru a creşte
Produsele, activităţi- protecţia depozitelor fi-
le şi actorii din sectorul nanciare, pentru a îm-
financiar trebuie să facă bunătăţi managementul
obiectul unei reglemen- riscului în firmele finan-
tări şi supravegheri efi- ciare, precum şi pentru
ciente. Comportamentul consolidarea solidităţii şi
etic trebuie încurajat, supravegherii băncilor şi
şi, totodată trebuie sancţionate a companiilor de asigurări.
practicile incorecte din domeniul
financiar. Uniunea Europeană ia măsuri
de înăsprire a normelor privind
Pentru a realiza o relansare de fondurile speculative şi pentru a
durată, Europa trebuie să aibă o descuraja practicile salariale im-
piaţă financiară care îndeplineşte prudente din sectorul bancar.

3


Pentru deblocarea creditării, Co- Planul prevede crearea unei
misia a recomandat statelor mem- structuri europene de supraveghe-
bre să trateze problema activelor re a instituţiilor financiare active în
aşa zise „depreciate”, adică a active- statele membre UE şi a unui orga-
lor a căror valoare de vânzare este nism european care să vegheze la
inferioară valorii contabile indicate stabilitatea sistemului financiar în
în bilanţul întreprinderii. Multe bănci ansamblu.
ezită să acorde împrumuturi pe mo-
tivul potenţialelor pierderi cauzate De asemenea, Uniunea Euro-
de aceste tipuri de active. peană iniţiază reforme şi la nivel
internaţional. La recomandarea
Pe termen lung, UE a stabilit o UE, un nou acord mondial asigură
foaie de parcurs detaliată pentru instituţiilor financiare internaţio-
a îmbunătăţi reglementarea şi su- nale un rol mai important în mo-
pravegherea pieţelor şi instituţiilor nitorizarea riscurilor economice.
financiare. Acest acord prevede de aseme-
nea, sfârşitul paradisurilor fiscale
Planul include măsuri care vizea- care refuză să coopereze cu auto-
ză încurajarea integrităţii, calităţii şi rităţile fiscale din alte ţări.
a transparenţei, precum şi preveni-
rea riscurilor excesive, care pot de-
stabiliza întregul sistem financiar.

4


măsuri efective pentru
reformarea sistemului financiar în UE

• Principiul „poluatorul plă- Banii ar putea acoperi costurile
teşte”, aplicat băncilor presupuse de taxele juridice, ope-
raţiunile temporare, cumpărarea
Comisia propune instituirea unei şi gestionarea activelor toxice etc.
taxe în sectorul bancar care să aco- Reprezentând o sursă imediată de
pere costul lichidării băncilor fali- lichidităţi, aceste fonduri pentru so-
mentare. luţionarea crizelor bancare ar con-
tribui la controlarea crizelor şi ar
Propunerea reprezintă cel din- preveni vânzarea în regim de ur-
tâi efort concret al Comisiei în di- genţă a activelor.
recţia stabilirii unei abordări comu-
ne privind taxele plătite de bănci, Deocamdată, taxa în cauză ar
un instrument utilizat din ce în ce urma să fie impusă doar băncilor,
mai des de către guvernele statelor nu şi fondurilor de investiţii sau so-
membre, în urma declanşării crizei cietăţilor de asigurări. Contribuţiile
financiare. Lipsa unor reguli valabi- băncilor s-ar putea calcula în funcţie
le la nivel european ar putea con- de active, pasive sau profituri, me-
duce la crearea unor dezechilibre toda exactă urmând a fi decisă în
de ordin concurenţial între pieţele viitor. De asemenea, dimensiunea
bancare naţionale. În plus, ar putea fondurilor nu este încă stabilită. FMI
stânjeni cooperarea transfrontalieră sugerează o valoare situată între
în situaţia producerii altei crize. 2% şi 4% din PIB.

Planul propune ca guvernele să Propunerea vine în completa-
utilizeze veniturile obţinute în urma rea planului UE pentru gestionarea
colectării acestor taxe impuse băn- eventualelor crize financiare viitoa-
cilor pentru a crea fonduri care să re. Acesta solicită instaurarea unei
funcţioneze conform unor reguli co- supravegheri mai ferme, a unei gu-
mune. Aceste fonduri ar putea fi fo- vernanţe corporative mai bune şi a
losite pentru a soluţiona falimentele unor reglementări mai stricte.
bancare, în mod organizat.

5


• noi reglementări privind avea competenţa de a lansa anche-
supravegherea la nivel euro- te, de a desfăşura inspecţii şi de a
pean a agenţiilor de rating propune penalităţi şi amenzi. Insti-
tuţiile de credit, băncile şi firmele
Noul sistem european de su- de investiţii vor trebui să comunice
praveghere a sectorului financiar, informaţiile şi agenţiilor cu care nu
adoptat anul trecut de către lide- colaborează, ceea ce le-ar permite
rii UE, prevedea deja propuneri de acestora să realizeze ratinguri inde-
reglementare pendente.
vizând agenţiile
de rating. Aces- Se estimează
tea revin acum că supraveghe-
în prim-plan, în rea centralizată
contextul solici- a agenţiilor ar
tărilor repetate aduce multiple
de a suprave- avantaje: mai
ghea mai atent multă transpa-
aceste companii renţă a opera-
private. ţiunilor, o mai
bună protecţie
Agenţiile de pentru investi-
rating sunt cele care le furnizează tori şi o concurenţă mai strânsă în
investitorilor informaţii privind ris- rândul agenţiilor de rating.
curile activelor de pe piaţă. De ace-
ea, acestea joacă un rol important De asemenea, Comisia a lansat
în asigurarea stabilităţii pieţelor fi- o consultare publică privind guver-
nanciare şi au un impact major asu- nanţa corporativă în sectorul finan-
pra disponibilităţii şi costurilor cre- ciar (atât pentru bănci, cât şi pentru
ditelor. În ultima perioadă, agenţiile societăţile de asigurări).
au fost acuzate de faptul că, sub- Printre aspectele supuse discu-
estimând riscurile, au contribuit la ţiei se numără modalităţile de su-
criza financiară. praveghere a activităţii cadrelor de
conducere şi posibilitatea de a im-
Conform măsurilor prezentate plica mai mult supraveghetorii fi-
astăzi, autoritatea în domeniul va- nanciari în guvernanţa corporativă.
lorilor mobiliare, care ar urma să
intre în funcţiune până în 2011, ar

6


În plus, consultarea vizează po- Pachetul de propuneri se alătură
liticile de renumerare care ar putea setului din ce în ce mai consistent de
fi utilizate în sectorul bancar pentru norme europene elaborate ca reac-
a descuraja asumarea unor riscuri ţie la criza financiară, pentru a îm-
excesive. bunătăţi transparenţa şi gradul de
Comisia a publicat deja câteva responsabilitate în acest sector.
recomandări privind aceste politici,
însă în două rapoarte ale UE, publi- O primă măsură prevede obliga-
cate recent, se arată că multe ţări ţia fiecărui stat membru de a deţine
nu le-au pus încă în aplicare. sisteme de garantare a depozitelor
în caz de faliment bancar şi stabileş-
Detalii despre dreptul socie- te un anumit plafon minim de ga-
tăţilor comerciale şi guvernanţa rantare.
corporativă: http://ec.europa.eu/
internal_market/company/modern/ Anul trecut, UE a ridicat acest pla-
index_en.htm fon de la 20.000 la 50.000 de euro,
în cadrul unui proces desfăşurat în
Detalii despre politica UE pri- două etape. Până la sfârşitul acestui
vind serviciile financiare: http:// an, plafonul va ajunge la 100.000 de
ec.europa.eu/internal_market/fi- euro.
nances/index_en.htm
Măsura ar permite evitarea situ-
• Sistemele de garantare a aţiilor de panică, în care deţinătorii
depozitelor de depozite fac retrageri masive şi
îşi mută conturile în ţări în care pla-
Comisia propune măsuri care să-i fonul garantat este mai mare, aşa
protejeze pe deţinătorii de conturi cum s-a întâmplat în primele săptă-
bancare, pe micii investitori şi pe be- mâni ale crizei, în 2008.
neficiarii poliţelor de asigurare.
De asemenea, rambursările se
În încercarea de a restabili încre- vor efectua într-un termen mai
derea consumatorilor în serviciile fi- scurt. În prezent, băncile trebuie să
nanciare, Comisia a propus o serie restituie banii în trei luni. Comisia
de noi norme destinate să-i prote- propune un termen limită identic cu
jeze mai bine pe clienţii băncilor şi cel din SUA, şi anume o săptămână
ai societăţilor de investiţii şi asigurări de la data declarării falimentului.
care intră în faliment.

7


O altă măsură ar urma să înlă- Nivelul minim al despăgubirilor
ture teama că sistemele naţionale pentru investitori va creşte de la
de garantare a depozitelor nu de- 20.000 la 50.000 de euro.
ţin fonduri suficiente. Băncile vor
trebui să-şi achite cotizaţiile afe- Punerea în practică a acestor pro-
rente în mod regulat, iar cele care puneri necesită aprobarea Consiliu-
îşi asumă riscuri ridicate vor plăti lui şi a Parlamentului European.
cotizaţii mai mari. În caz de nece- Au fost anunţate planuri similare
sitate, sistemele vor putea apela şi pentru protecţia poliţelor de asigu-
la “împrumuturi reciproce”. rare. Unele state membre deţin deja
sisteme de garantare a asigurărilor,
Conform noilor propuneri, protec- însă nu există încă norme aplicabile
ţia depozitelor va viza nu doar per- la nivel european.
soanele fizice, ci şi pe cele juridice
- ceea ce nu se întâmplă, în prezent, Comisia a lansat o consultare
în toate sistemele naţionale. În plus, publică pe această temă:
rambursările vor putea fi efectuate h t t p : / / e c . e u r o p a . e u / i n t e r-
în monede diferite. nal_market/insurance/guarantee_
en.htm#whitepaper
Comisia doreşte să reformeze şi
sistemele de compensare pentru in- Detalii despre sistemele de
vestitori. În prezent, acestea oferă garantare a depozitelor în UE:
protecţie împotriva fraudei, a negli- http://ec.europa.eu/internal_
jenţei sau a problemelor legate de market/bank/guarantee/index_
sistemele de operare, însă nu şi îm- en.htm
potriva riscului investiţiilor.

8


SPRiJiniREA
EcOnOmiEi REAlE

Uniunea Europeană pune în Dar şi vechile provocări, cum
practică cel mai ambiţios plan din ar fi schimbările climatice, rămân
istoria sa pentru a relansa creşte- de actualitate şi necesită a atenţie
rea economică şi pentru a construi urgentă.
o economie
mai puternică Noul plan de redresare
şi mai stabi- economică prevede acce-
lă. Exploatând lerarea tranziţiei către o
atuurile pieţei economie cu emisii scă-
unice, acest zute de dioxid de carbon,
plan are ca diversificarea surselor de
bază necesita- energie şi promovarea
tea coordonării sectoarelor
acţiunilor în- industriale
treprinse la ni- de vârf -
vel naţional cu toate esen-
cele de la sca- ţiale pentru
ra europeană. prosperita-
tea durabilă
UE a alocat a UE.
în jur de 400
miliarde de euro (3,3% din În plus,
produsul său brut) pe o pe- UE ghidea-
rioadă de 2 ani, pentru a ză statele
stimula activitatea econo- membre cum
mică şi pentru a-i ajuta pe să-şi susţină
oameni să traverseze criza. economii-
le fără să se
Criza a determinat apa- prejudicieze
riţia unor noi priorităţi, în între ele sau
special de a reglementa şi monito- să genereze o datorie publică insu-
riza sectorul financiar. portabilă pentru contribuabili.

9


Măsuri speciale necesită aface- De 15 ani, piaţa unică a fost
rile mici şi mijlocii deoarece asigu- motorul creşterii economice a UE,
ră cele mai multe locuri de muncă generând milioane de locuri de
în UE. muncă. Acum, piaţa unică poate
relansa economia europeană, cu
Trebuie evitat protecţionismul, condiţia ca acţiunile să fie coordo-
care poate conduce doar la stag- nate la nivel european.
nare şi la o recesiune mai gravă şi
mai lungă.

PăStRAREA
lOcURilOR dE mUncă
Criza economică are ca efect Conform acestui plan, guver-
pierderea a 3,5 milioane de locuri nele naţionale au introdus măsuri
de muncă. Această situaţie nece- pentru a stopa pierderile de locuri
sită o mobilizare importantă de re- de muncă şi au abordat probleme
surse, atât pentru a crea noi locuri pe termen lung ale pieţei muncii,
de muncă, cât şi pentru menţine- cum ar fi creşterea vârstei medii a
rea celor existente. lucrătorilor.

Încă de la finalul anului 2008, În acelaşi timp, Comisia a faci-
Comisia a propus un ansamblu litat accesul la fondurile europene
de măsuri ambiţioase, care viza pentru reconversia profesională a
menţinerea consumului şi investi- lucrătorilor, pentru găsirea de noi
ţii masive în infrastructură. locuri de muncă.

10


În mod concret, UE a accelerat Ajustare la Globalizare (FEAG)
alocarea a 1,8 miliarde € pentru care are rolul de a oferi sprijin lu-
plăţile din Fondul Social European, crătorilor care şi-au pierdut locul
de muncă în urma schimbărilor
survenite în structura comerţului
mondial.

Uniunea Europeană se consultă
permanent cu guvernele şi parte-
nerii sociali (sindicate, reprezen-
tanţii oamenilor de afaceri) pentru
îmbunătăţirea situaţiei. Trebuie
menţinute cât mai multe locuri
de muncă, de exemplu, prin acor-
darea unor stimulente financiare
pentru firmele care reduc numărul
care sprijină milioane de lucrători orelor de muncă, în loc să reducă
în fiecare an. numărul posturilor.
Mai multe informaţii despre
Fondul Social European: Mobilitatea este esenţială: lucră-
http://ec.europa.eu/employ- torii trebuie să aibă în continuare,
ment_social/esf/index_ro.htm posibilitatea de a circula liber în UE,
mărind-şi astfel şansele de a-şi găsi
De asemenea, Comisia Euro- un loc de muncă.
peană a introdus noi norme prin Este un drept garantat pentru
care a redus contribuţia statelor cetăţenii europeni, ca membri ai
membre la Fondul European de Pieţei unice a UE.

11


inStRUmEntUl EUROPEAn dE
micROfinAnţARE PROgRESS

Comisia Europeană a iniţiat un Microcreditele nu pot depăşi
nou instrument de microfinanţare plafonul de 25.000 de euro. Ele
Progress, prin care să ofere micro- sunt destinate întreprinderilor cu
credite microîntrepinderilor şi per- maxim 9 angajaţi (categorie în
soanelor care şi-au pierdut locurile care sunt incluse 91% din între-
de muncă şi doresc să înceapă o prinderile europene), şomerilor şi
afacere pe cont propriu. Progra- persoanelor inactive care vor să
mul este gestionat de Fondul Eu- înceapă o afacere dar nu au acces
ropean de Investiţii (EIF - Euro- la serviciile bancare tradiţionale.
pean Investment Fund). Finanţarea va putea fi utiliza-
tă pentru stabilirea/dezvoltarea de
Instrumentul de microfinanţa- microîntreprinderi, incluzând inves-
re va fi deschis în perioada 2010- tiţii, leasing şi nevoile de capital de
2013. lucru, precum şi achiziţii de licenţe
sau alte costuri de start-up. Finan-
Cum puteţi solicita finanţare? ţarea nu poate fi folosită pentru
Instrumentul de microfinanţare acoperirea altor linii de credit.
Progress va deveni operaţional în
toamna a anului 2010. 99% dintre companiile europe-
ne noi sunt întreprinderi mici sau
Împrumuturile nu vor fi furni- microîntreprinderi şi o treime din
zate direct prin EIF. Finanţarea ele au fost înfiinţate de persoane
va fi disponibilă prin intermediarii aflate în şomaj.
financiari care se înscriu în pro-
gram. Persoanele interesate de a Instituţiile financiare interesa-
obţine finanţare trebuie să contac- te să devină intermediari pentru
teze furnizorii de microcredite din acordarea de microfinanţări prin
propria ţară. Aceştia pot fi bănci, Instrumentul Progress, se pot în-
mici societăţi de creditare fără scrie pe pagina de internet a Fon-
scop lucrativ, instituţii de garanta- dului European de Investiţii:
re şi alţi furnizori de produse de http://www.eif.org/what_we_do/
microfinanţare destinate microîn- microfinance/progress/index.htm
treprinderilor.

12

Surse de informare utilizate
pentru realizarea materialului:
http://ec.europa.eu/financial-crisis/
index_en.htm

Acest document a fost realizat cu Responsabilitatea privind conţinutul
sprijin financiar din partea acestui document este a
Uniunii Europene. Fundaţiei CDIMM Maramureş
şi nu reprezintă în nici un fel poziţia
oficială a Uniunii Europene.

Proiect finanţat de Uniunea Europeană

Centrul europe DireCt MaraMureş
Structura gazdă: Fundaţia CDIMM Maramureş
Broşură editată de: Centrul Europe Direct
Maramureş
Data publicării: Iulie 2010
Coordonator proiect: Margareta CĂPÎLNEAN
Adresa: Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare
Tel/Fax: +(40)-262-224.870, 221.380, 222.409
E-mail: europedirect@cdimm.org
Web: www.europedirect.cdimm.org

Maramureş

Stimulente europene

More Related Content

What's hot

Viewers also liked

Similar to Stimulente europene

More from Margareta Capilnean

Stimulente europene