1. Jurnal CDIMM
Buletin informativ editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
Anul XVI, Nr. 12/ Decembrie 2010
reDucereA bIrocrAţIeI
pentru îNtreprINDerI şi coNsumAtorI
în acţiunile în instanţă transfrontaliere
O întreprindere cu sediul în Franţa a încheiat un contract de construcţie cu un antreprenor cu sediul în Polonia în
vederea construirii unei fabrici lângă Paris. Cele două firme convin că orice litigiu privind contractele va fi soluţionat
de o instanţă din Varşovia. Firma poloneză dă în judecată întreprinderea franceză pentru că aceasta este în urmă cu
plăţile. Instanţa din Varşovia dispune ca întreprinderea franceză să plătească suma restantă. Ulterior, întreprinderea
poloneză doreşte ca hotărârea să se aplice activelor întreprinderii franceze deţinute de aceasta din urmă în Franţa.
Acest lucru necesită, în prezent, ca întreprinderea poloneză să parcurgă mai întâi o procedură îndelungată în faţa
unei instanţe franceze, denumită „exequatur”, ale cărei costuri se pot ridica până la 3.000 de EUR.
Procedura de exequatur, iniţiată de peste 10.000 de ori pe an în UE, este depăşită, având în vedere dezvoltarea
pieţei unice europene şi nivelul de încredere între sistemele juridice ale statelor membre în materie civilă şi comercială.
Acesta este motivul pentru care Comisia Europeană a propus eliminarea procedurii de exequatur, acţiune care ar
putea contribui la economisirea a până la 48 de milioane EUR pe an şi la facilitarea activităţilor economice transfron-
taliere, în special pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri).
Chiar dacă piaţa unică a UE oferă întreprinderilor În cazurile complexe, costurile procedurii pot
accesul la o piaţă de 500 de milioane de consuma- ajunge până la 12.700 de EUR pentru onorariile
tori, doar un sfert din cele 20 de milioane de IMM-uri avocaţilor, traduceri şi cheltuielile de judecată. De
din Europa sunt implicate în comerţul transfrontalier. asemenea, în unele ţări ar putea dura câteva luni
până când o hotărâre este recunoscută şi executată.
Un studiu recent a arătat că aproape 40% din În aproape 95% din cazuri, procedura este doar o
întreprinderi ar fi dispuse într-o mai mare măsură formalitate. Prin urmare, Comisia propune eliminarea
să desfăşoare activităţi comerciale în afara pieţei lor acesteia.
naţionale, în cazul în care procedurile pentru soluţi- În viitor, hotărârile în materie civilă şi comercială
onarea litigiilor în faţa instanţelor din străinătate ar pronunţate de către o instanţă într-un stat membru
fi simplificate. vor deveni, astfel, în mod automat, executorii pe în-
Prin urmare, înlăturarea obstacolelor birocratice treg teritoriul UE. Cu toate acestea, executarea unei
care impun întreprinderilor costuri suplimentare şi hotărâri judecătoreşti ar putea fi oprită de către o in-
creează incertitudine juridică pentru acestea, consti- stanţă, dar numai în circumstanţe excepţionale (cum
tuie o parte esenţială a acţiunilor Comisiei de a face ar fi încălcarea dreptului la un proces echitabil de către
viaţa mai uşoară pentru întreprinderi şi cetăţeni. instanţa care a pronunţat hotărârea în străinătate).
Reforma propusă de Comisie cuprinde pa- • consolidarea protecţiei consumatorilor
tru modificări-cheie: în ceea ce priveşte litigiile care implică ţări din
• eliminarea procedurii greoaie de exe- afara UE: în prezent, normele naţionale privind
quatur: conform normelor în vigoare, o hotărâre competenţa în cazul pârâţilor din ţări terţe diferă
pronunţată într-un stat membru nu produce efecte foarte mult între statele membre. Legislaţia naţională
în mod automat într-un alt stat membru. Aceasta a unei ţări poate permite unui cetăţean sau unei în-
trebuie mai întâi să fie recunoscută şi declarată exe- treprinderi să cheme în judecată un pârât din afara
cutorie în cadrul unei etape intermediare speciale de UE în faţa instanţei naţionale, în timp ce acest lucru
către o instanţă din statul membru de executare - nu este posibil în alte ţări. Reformele propuse vor
aşa-numita procedură de exequatur. schimba acest lucru.
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409, 221.380;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/

2. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2010
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
În special în relaţiile dintre un consumator domi- şi Paris instrumentează cazuri cu o valoare totală de
ciliat în UE şi o întreprindere cu sediul în afara UE, peste 50 de miliarde EUR.
instanţele din ţara de rezidenţă a consumatorului Aceasta este o afacere de 4 miliarde EUR pe an în
vor avea competenţă în viitor, indiferent de statul UE. Cu toate acestea, în prezent, o întreprindere care
membru. doreşte să renunţe la un acord de arbitraj poate re-
lativ uşor să invoce faptul că înţelegerea nu este va-
• asigurarea securităţii juridice în cazul labilă şi să intenteze un proces în faţa unei instanţe
acordurilor de alegere a forului încheiate între dintr-un stat membru în care este posibilă obţinerea
întreprinderi: în cadrul relaţiilor dintre întreprin- unei decizii favorabile care să conteste validitatea
deri, acestea convin de multe ori ca toate litigiile să acordului de arbitraj.
fie soluţionate de către o anumită instanţă. Cu toate Acesta este motivul pentru care Comisia a propus
acestea, tacticile privind litigiile au condus la o situ- conferirea unei siguranţe întreprinderilor cu privire la
aţie în care validitatea unei astfel de alegeri a forului faptul că alegerea instanţelor arbitrale este în afara
este contestată în instanţă într-un alt stat membru influenţei tacticilor abuzive în cadrul proceselor.
al UE, cu scopul de a întârzia soluţionarea litigiului -
o practică denumită uneori „torpila italiană”. Istoricul dosarului
Comisia a propus măsuri în vederea eliminării Regulamentul Bruxelles I facilitează cooperarea
unor astfel de tactici abuzive prin asigurarea faptu- judiciară în materie civilă în UE prin determinarea
lui că instanţa aleasă în cadrul acordului de alegere instanţei cele mai adecvate pentru soluţionarea unui
a forului este întotdeauna prima care poate stabili litigiu transfrontalier şi prin asigurarea unei recu-
dacă acordul este valabil sau nu. noaşteri şi executări rapide a hotărârilor judecăto-
reşti pronunţate într-un alt stat membru. Acestea
• consolidarea competitivităţii organis- contribuie la buna funcţionare a pieţei unice. La opt
melor europene de arbitraj: propunerile de refor- ani de la intrarea în vigoare a regulamentului iniţial,
mă ale Comisiei vor aduce clarificări privind procesul propunerile de reformă ale Comisiei încearcă în pre-
de arbitraj, care, până în prezent, nu este reglemen- zent să-i confere acestuia o mai mare eficienţă.
tat de Regulamentul Bruxelles I. Pentru soluţionarea
litigiilor comerciale, peste 60% din marile întreprin- Etapele următoare
deri europene preferă mai degrabă arbitrajul, decât Urmează ca Parlamentul European şi Consiliul
litigiile în instanţă. de Miniştri să ajungă la un acord privind propunerile
Organismele de arbitraj europene de la Londra Comisiei de reformă a Regulamentului Bruxelles I.
omul potrIVIt lA locul potrIVIt
Într-o economie în schimbare rapidă, formarea profesională trebuie să dezvolte competenţele
cerute de piaţă - Strategie pe următorii 10 ani
În prezent, aproape 76 de milioane de euro- Noua strategie privind formarea profesională
peni de vârstă activă sunt necalificaţi sau au cali- îşi propune să faciliteze dezvoltarea de competen-
ficări inferioare, în timp ce piaţa muncii solicită din ţe generale şi specifice adecvate economiei mo-
ce în ce mai des angajaţi calificaţi. Se estimează derne, îmbunătăţind calitatea sistemului de edu-
că această tendinţă se va amplifica în următorii caţie şi formare, încurajând creativitatea şi spiritul
10 ani, ceea ce va face ca tinerii şi adulţii fără antreprenorial şi facilitând învăţarea de-a lungul
competenţe adecvate să-şi găsească din ce în ce vieţii pentru persoane de orice profesie şi indife-
mai greu un loc de muncă. Chiar dacă vor intra pe rent de calificare.
piaţa muncii, aceştia vor câştiga mai puţin decât De asemenea, se urmăreşte ca şi persoanele
personalul calificat. cu venituri scăzute, cu nevoi speciale sau persoa-
nele în vârstă să aibă acces la cursuri de formare
profesională.
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

3. Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 12/2010
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Strategia prevede • evaluarea modalităţilor prin care europenii
un plan de acţiune ar putea fi încurajaţi să urmeze cursuri de
care permite concen- formare profesională.
trarea eforturilor sta-
telor membre şi ale Formarea profesională poate consolida economia
UE în următorii patru şi competitivitatea Europei. Firmele europene ar pu-
ani. Printre obiectivele tea ocupa o poziţie mai bună la nivel global, dacă ar
sale se numără: găsi cu uşurinţă personalul de care au nevoie.
• colaborarea cu societăţile comerciale, pen- Strategia reprezintă cea mai recentă revizuire a
tru a identifica deficienţele în materie de procesului - un cadru mai amplu lansat în 2002, care
competenţe; vizează dezvoltarea sistemelor de educaţie şi forma-
• înfiinţarea mai multor instituţii care să ofere re profesională în Europa. La acest proces participă
formare profesională; 33 de ţări (cele 27 de state membre ale UE, Croaţia,
• elaborarea unor strategii care să stimuleze Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Islanda, Li-
formarea în străinătate; echtenstein, Norvegia şi Turcia) şi reprezentanţi ai
• punerea în valoare a beneficiilor formării sindicatelor, ai angajaţilor şi ai Comisiei.
profesionale;
• stabilirea unor standarde comune pentru for- Informaţii suplimentare pe tema educaţiei
marea profesională, în aplicarea recomandării şi formării profesionale:
UE privind asigurarea calităţii (2009); http://ec.europa.eu/education/index_en.htm
ȘtIrI europeNe
pe scurt
• Fiscalitate: Dezbatere pe tema viitoru- Taxa pe valoa-
lui taxei pe valoarea adăugată (tVA) rea adăugată este
Comisia Europeană a lansat o amplă consultare o sursă majoră de
publică pe tema consolidării şi îmbunătăţirii siste- venit pentru state-
mului de TVA din Uniunea Europeană, în beneficiul le membre (repre-
cetăţenilor, al societăţilor comerciale şi al statelor zentând până la
membre. 20% din veniturile
Scopul consultării este de a le oferi părţilor inte- fiscale totale).
resate ocazia de a-şi exprima opiniile cu privire la Pe măsură ce
problemele care există în acest moment în dome- recesiunea şi îm-
niul TVA şi de a propune soluţii la acestea. bătrânirea populaţiei afectează alte surse de veni-
Comisia va folosi informaţiile primite în urma turi, TVA poate deveni încă şi mai importantă.
acestei consultări pentru a decide care este cea În plus, studiile economice arată că taxele de
mai adecvată abordare pentru a crea un sistem de consum se numără printre cele care favorizează cel
TVA stabil, solid şi eficient. mai mult creşterea, iar un sistem puternic de TVA
poate contribui la revitalizarea economiei europene.
De ce este necesară revizuirea sistemului
de TVA? Comisia invită toate părţile interesate să
TVA a fost introdusă în Uniunea Europeană acum contribuie la consultarea publică, deschisă
mai bine de 40 de ani, într-un moment în care piaţa până în data de 31 mai 2011.
era foarte diferită de cea din zilele noastre. Pe baza feedbackului primit, Comisia va pre-
Din cauza complexităţii sistemului de TVA actu- zenta priorităţile pentru viitorul sistem de TVA
al, costurile şi sarcinile care le revin contribuabili- în cadrul unei comunicări pe care o va publica la
lor şi administraţiilor sunt nejustificate, la fel şi ob- sfârşitul anului 2011.
stacolele create pe piaţa internă. În plus, sistemul
de TVA are unele puncte slabe care îl fac vulnerabil Mai multe informaţii: http://ec.europa.eu/ta-
la fraudă şi evaziune. xation_customs/index_en.htm
Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene

4. • Noi norme privind lemnul recoltat ilegal În prezent, obţinerea unui brevet în Europa
În întreaga UE au intrat în vigoare noi norme este de zece ori mai costisitoare decât în SUA,
care au ca scop prevenirea vânzării de lemn recol- din cauza validării la nivel naţional şi a costurilor
tat ilegal pe piaţa europeană. Această legislaţie va aferente traducerii. Această situaţie descurajează
consolida eforturile de stopare a exploatării ilegale cercetarea, dezvoltarea şi inovarea şi subminează
a pădurilor, care dăunează serios mediului, pro- competitivitatea Europei.
voacă declinul biodiversităţii şi subminează efor- Propunerile Comisiei privind un brevet unic eu-
turile celor care încearcă să gestioneze pădurile ropean fac obiectul discuţiilor de mai bine de un
în mod responsabil. Regulamentul de care este deceniu. Există însă blocaje la nivelul Consiliului
vorba, propus iniţial de Comisie în 2008, a fost în ce priveşte aspectele lingvistice. Comisia a în-
adoptat de UE luna trecută şi se va aplica în toate cercat să deblocheze situaţia prin propunerea sa
statele membre începând din martie 2013. din iunie 2010 privind cerinţele de ordin lingvistic
Operatorii din UE care vând pentru prima dată referitoare la brevetul european.
lemn şi produse din lemn pe piaţa UE – indiferent Însă deoarece Consiliul de miniştri al UE nu a
dacă acestea sunt din UE sau importate – vor tre- reuşit să ajungă la un acord unanim cu privire la
bui să ştie de unde provine lemnul pe care îl folo- cerinţele lingvistice referitoare la brevetul euro-
sesc. Aceştia vor trebui să ia măsuri pentru a se pean, Comisia înaintează în prezent o propunere
asigura că lemnul a fost recoltat în conformitate cu prin care solicită posibilitatea de a se recurge la
legislaţia relevantă din ţara de recoltare. „cooperarea consolidată” în acest domeniu, în con-
Comercianţii din lanţul de aprovizionare din ca- formitate cu tratatele UE.
drul UE vor trebui să ţină evidenţe pentru a şti
Situaţia actuală în materie de brevete în
de la cine a fost cumpărat lemnul sau produsul
Europa
din lemn pe care îl comercializează şi cui i-a fost
Oficiul European pentru Brevete (OEB) – un
vândut.
organism al Organizaţiei Europene de Brevete,
Pentru detalii suplimentare, accesaţi:
organizaţie interguvernamentală compusă din 38
http://ec.europa.eu/environment/forests/ille-
de ţări (EU 27 + alte 11 ţări europene) - exami-
gal_logging.htm
nează cererile de brevete şi este responsabil de
acordarea brevetelor europene dacă sunt îndepli-
• propuneri de instituire a unui brevet uni-
nite condiţiile necesare. Însă, pentru ca brevetul
tar în ue
acordat să fie valabil într-un stat membru, inven-
Comisia Europeană a prezentat o propunere
tatorul trebuie să solicite validarea acestuia la ni-
prin care deschide calea către o „cooperare conso-
vel naţional în fiecare ţară în care este necesară
lidată” în vederea instituirii unei protecţii a breve-
protecţia brevetului.
tului unitar în UE.
Această protecţie a brevetului unitar ar permi- Propunerea prezentă este rezultatul unei soli-
te statelor membre care doresc acest lucru să in- citări din partea a 12 state membre (Danemarca,
stituie de comun acord un brevet valabil în toate Estonia, Finlanda, Franţa, Germania, Lituania,
ţările participante, care să poată fi obţinut printr-o Luxemburg, Țările de Jos, Polonia, Slovenia, Sue-
singură cerere. dia şi Regatul Unit).
Colectivul
Fundatiei CDIMM Maramures
va ureaza ”Sarbatori Fericite”!
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş Incubatorul de afaceri
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 221.380, Str. Melodiei 2, Baia Mare;
222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org tel: 0262-277.727; fax: 0262-278.845;
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; e-mail: bic@bic.cdimm.org
Maramureş
organizarea de seminarii pe teme europene; transmiterea reacţiilor primite de Spaţii pentru închiriere; consultanţă;
la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană. instruire; servicii comune: xerox, fax, internet,
Program cu publicul: 9.00-16.00 pază, parcare păzită.
Colectivul de redacţie
Fundaţia CDIMM Maramureş Margareta CĂPÎLNEAN
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
Radu BIG
221.380, 222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţă în afaceri, organizarea de cursuri/seminarii; planuri de afaceri Mirel MIHALI
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
ISSN - 1454 -7007