Jurnal CDIMM nr. 9 / 2018

1. Anul XXIV, Nr. 9/ Septembrie 2018
Jurnal CDIMMBuletin informativ lunar, gratuit, destinat mediului de afaceri. Editat de Fundaţia CDIMM Maramureş
FUNDAŢIA Centrul pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii MARAMUREŞ
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: 0262-224.870, 222.409;
e-mail: cdimm@cdimm.org; http://www.cdimm.org/
STAREA UNIUNII EUROPENE
Președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker
Înfiecare an, în luna septembrie, președintele Comisi-
ei Europene prezintă în fața Parlamentului European
discursul său privind starea Uniunii, în care face un bilanț al
realizărilor din cursul ultimului an și anunță prioritățile pentru
anul următor. Președintele prezintă, de asemenea, modul în
care Comisia Europeană va aborda cele mai presante provo-
cări cu care se confruntă Uniunea Europeană. Discursul este
urmat de o dezbatere în plen, care lansează dialogul cu Parla-
mentul European și Consiliul în vederea elaborării programu-
lui de lucru al Comisiei pentru anul următor.
Jean-Claude Juncker, președintele Comisiei Europene, a
prezentat cel de al patrulea discurs al său privind starea
Uniunii la data de 12 septembrie 2018. Discursul din acest
an se înscrie în perspectiva alegerilor europene din 2019 și
a dezbaterii actuale cu privire la viitorul Uniunii Europene
cu 27 de state membre. Înaltul oficial european a prezentat
prioritățile sale pentru anul viitor, subliniind viziunea sa despre modul în care Uniunea Europeană poate
continua să construiască o „Uniune mai unită, mai puternică și mai democratică”. În esență, discursul a
fost structurat pe 3 mari capitole, primul rezumând starea curentă, al doilea reprezentând prioritățile Uniunii
pentru anul viitor, iar al treilea subliniind direcția de viitor a Uniunii. România a fost și ea menționată în toa-
te instanțele discursului, având astfel oportunitatea de a-și revizui amprenta pe care și-a pus-o de-a lungul
acestui an asupra Uniunii, dar și de a cugeta la responsabilitatea pe care trebuie să și-o asume în calitate de
membru UE.
Președintele a trecut în revistă principalele realizări ale Uniunii, începând cu revigorarea economiei Uniunii
Europene, la 10 ani după criza economică. Uniunea a realizat o creștere ce a depășit-o pe cea a Statelor
Unite din ultimii 2 ani, iar rata șomajului este în scădere pentru al 9-lea an consecutiv datorită celor 8 milioane
de locuri de muncă create, UE având momentan o forță de muncă de 235 milioane oameni. Planul European
de investiții a avut un succes major, iar deficitul public a scăzut de la 6.6% la 1.6% datorită aplicării inteligente
a Pactului de stabilitate și de creștere.
Juncker a reiterat nevoia de a continua imple-
mentările și eforturile depuse în ultimul an,
menționând că 80% dintre propunerile promise la
începutul mandatului au fost deja înaintate de Comi-
sie și trebuie transformate în legi și puse în practi-
că. Prioritățile principale au fost Uniunea Energetică,
Uniunea de Securitate, Uniunea piețelor de capital, o
Uniune bancară și o piață unică digitală, urmând ca
restul de 20% de inițiative să fie supuse discuțiilor
până în mai 2018.
Progresele punctuale privind îndeplinirea ce-
lor 10 priorități ale Comisiei Europene pot fi
consultate la următorul link: https://ec.europa.eu/
romania/sites/romania/files/docs/soteu2018-broc-
hure_ro.pdf
„În contextul geopolitic actual, a venit
vremea Europei: a sosit momentul
suveranității europene. E timpul ca Europa să își ia
destinul în propriile mâini. Această convingere că
„unitatea înseamnă putere” este chiar chintesența
apartenenței la Uniunea Europeană. Prin partaja-
rea suveranității, atunci și acolo unde este necesar,
fiecare dintre statele noastre națiune devine mai
puternic”, a declarat președintele Comisiei Europe-
ne, Jean-Claude Juncker. „Pentru că numai o Euro-
pă puternică și unită își poate proteja cetățenii de
amenințările interne și externe, de la terorism la
schimbările climatice. Numai o Europă puternică și
unită poate menține locurile de muncă într-o lume
deschisă și interconectată. Numai o Europă puterni-
că și unită poate ține pasul cu provocările digitalizării
globale.”, a continuat președintele Comisiei.
„În contextul geopolitic actual, a venit
vremea Europei: a sosit momentul
suveranității europene. E timpul ca Europa să își ia
destinul în propriile mâini. Această convingere că
„unitatea înseamnă putere” este chiar chintesența
Continuare în pag. 2

2. Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Fundația CDIMM Maramureș - Jurnal CDIMM nr. 9/2018
apartenenței la Uniunea Europeană. Prin partaja-
rea suveranității, atunci și acolo unde este necesar,
fiecare dintre statele noastre națiune devine mai
puternic”, a declarat președintele Comisiei Europe-
ne, Jean-Claude Juncker. „Pentru că numai o Euro-
pă puternică și unită își poate proteja cetățenii de
amenințările interne și externe, de la terorism la
schimbările climatice. Numai o Europă puternică și
unită poate menține locurile de muncă într-o lume
deschisă și interconectată. Numai o Europă puterni-
că și unită poate ține pasul cu provocările digitalizării
globale.”, a continuat președintele Comisiei.
Referitor la respectarea statului de drept, deși nu
le numește, Juncker arată indirect cu degetul către
Ungaria și Polonia pentru derapajele repetate de la
statul de drept din ultima perioadă, dar și înspre
Slovacia pentru respingerea sentinței Curții Euro-
pene de Justiție în cazul relocării refugiaților. „Uni-
unea Europeană este gardianul păcii. Ar trebui să
fim recunoscători că trăim pe un continent pașnic
care cunoaște pacea datorită Uniunii Europene. Ar
trebui să arătăm mai mult respect Uniunii Europene,
să nu-i pătăm imaginea și să ne apărăm modul nos-
tru de viață și ceea ce ne definește. Să îmbrățișăm
patriotismul care nu se îndreaptă împotriva altora.
Să respingem naționalismul găunos care proiectează
ură față de ceilalți, care înseamnă distrugere, care
arată cu degetul înspre ceilalți în loc să caute soluții
care să ne permită să trăim mai bine împreună”, a
declarat președintele Juncker.
Pentru a contribui la garantarea faptului că ale-
gerile de anul viitor pentru Parlamentul European
vor fi organizate în mod liber, corect și în siguranță,
președintele Jean-Claude Juncker a anunțat, o se-
rie de măsuri concrete în acest sens. Președintele
Jean-Claude Juncker a declarat: „Trebuie să luăm
măsuri de protecție pentru ca alegerile noastre să
continue să fie libere și corecte. Este motivul pentru
care Comisia propune astăzi noi norme menite să
protejeze mai bine procesele noastre democratice în
fața riscului de a fi manipulate de țări terțe sau de
interese private.” Printre aceste măsuri se numără o
mai mare transparență cu privire la materialele pu-
blicitare cu caracter politic postate online și posibi-
litatea aplicării de sancțiuni în cazul utilizării ilegale
a datelor cu caracter personal în vederea influențării
deliberate a rezultatului alegerilor europene. Istoria
recentă a evidențiat riscul ca cetățenii să facă obiec-
tul unor companii masive de dezinformare online,
menite să discrediteze și să delegitimeze procesul
electoral. Se crede și că au existat cazuri de utilizare
ilegală a datelor cu caracter personal ale persoane-
lor. În plus, atacurile împotriva infrastructurilor elec-
torale și a sistemele informatice utilizate în contextul
campaniilor electorale constituie amenințări hibride
care trebuie contracarate.
Setul de măsuri concrete pentru asigurarea unor
alegeri europene libere și corecte poate fi consultat
la următorul link:
https://ec.europa.eu/romania/news/20180912_
starea_uniunii_2018_masuri_asigurare_alegeri_eu-
ropene_libere_si_corecte_ro
La șase săptămâni după retragerea Regatului
Unit din Uniunea Europeană și cu două săptămâni
înaintea alegerilor europene (23-26 mai 2019), li-
derii UE se vor întâlni în România la Sibiu, pe 9 mai
2019, pentru a reflecta cu privire la noua agendă
strategică ce va orienta activitatea Uniunii Europene
pentru următorii cinci ani.
Care sunt rezultatele ce pot fi obținute până
la Summitul de la Sibiu?
1. Acordul de parteneriat economic UE-Japonia
UE ar trebui să ratifice Acordul de parteneriat din-
tre UE și Japonia. Acesta este un acord bun din punct
de vedere economic, precum și un semnal puternic
că Uniunea Europeană promovează deschiderea și
respectarea normelor și a standardelor la nivel mon-
dial. UE și Japonia reprezintă deja aproape o treime
din produsul intern brut mondial. Acest acord ar pu-
tea duce la o creștere a exporturilor anuale ale UE
către Japonia cu 13,2 % (sau 13,5 miliarde EUR).
2. Cadrul financiar multianual
De asemenea, până la Summitul de la Sibiu, sta-
tele membre, Parlamentul European și Comisia ar
trebui să fi ajuns la un acord de principiu privind
bugetul UE de după 2020. Acest lucru ne va permite
să ne îndeplinim la timp promisiunile în materie de
politici făcute cetățenilor, în special ca 12 milioane de
tineri să poată participa la schimburile Erasmus, să
sprijinim direct 5 000 de locuri de muncă în cerceta-
re și alte 7 000 în întreaga economie în fiecare lună,
să majorăm cheltuielile pentru apărare și gestiona-
rea migrației, precum și să demonstrăm că luăm în
serios noul parteneriat cu Africa, pentru care este
prevăzută o creștere de cel puțin 23 % în viitorul
buget al UE
3. Uniunea economică și monetară
Înainte de Summitul de la Sibiu ar trebui abordat
și rolul internațional al monedei euro. Aceasta este a
doua cea mai utilizată monedă mult pentru ca mo-
neda noastră unică să își poată îndeplini în totalitate
rolul pe scena internațională. Acest lucru ne va per-
mite să plătim mai multe importuri în euro în loc de
dolari și ne va oferi o mai mare independență eco-
nomică. Nu are sens ca Europa să își plătească 80
% din importurile de energie – în valoare de 300 de
miliarde EUR pe an – în dolari americani, în condițiile
în care numai aproximativ 2 % din importurile re-
spective provin din Statele Unite.
4. O politică externă mai puternică
Uniunea Europeană ar trebui să își consolideze
vizibil politica externă și să devină un veritabil actor
la nivel mondial. Ar trebui să poată, în mai mare
măsură, să modeleze evenimentele mondiale și să
își asume responsabilitățile internaționale
Discursul președintelui Juncker în Parlamentul
European a fost însoțit de prezentarea a 18 inițiative
concrete ale Comisiei Europene privind migrația și
frontierele, securitatea, alegerile libere și sigure,
parteneriatul Uniunii Europene cu Africa și nu în ul-
timul rând UE ca actor global. Aceste propuneri au
scopul de a contribui la obținerea de rezultate po-
zitive pentru cetățeni până la summitul de la Sibiu,
din mai 2019, și înaintea alegerilor europene de anul
viitor.
Pentru disursul complet privind starea națiunii, în
limba română se poate accesa linkul:
https://ec.europa.eu/romania/sites/romania/
files/docs/soteu2018_discurs_ro.pdf
Continuare din pag. 1

3. Proiect co-finanţat de Uniunea Europeană
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene
Buletin de informare lunar
Proiect co-finanţat de Comisia Europeană prin Reprezentanţa Comisiei Europene în România
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2018
Proiect implementat de CDIMM MARAMUREŞ
• Summitul Celor Trei Mări 17-18
SEP 2018
Președintele Jean-Claude Juncker:
Trebuie să folosim o limbă comună între
Vest şi Est; investiţiile nu au sens fără
respectarea statului de drept
Europa trebuie să respire cu doi plămâni,
unul în est şi altul în vest, şi trebuie
pus tot mai mult accentul pe cooperare, pe
folosirea unei limbi comune, a declarat marţi,
preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude
Juncker, în cea de-a doua zi a Summit-ului
„Iniţiativa celor Trei Mări”.
„Ceea ce faceţi aici este complet pe li-
nia a ceea ce încearcă să facă Uniu-
nea Europeană.(...) Europa trebuie să respire
cu doi plămâni, unul de est şi altul de vest.
Dacă acest lucru nu se întâmplă, va rămâne
fără suflare şi am senzaţia că Uniunea noastră
începe să rămână fără suflare. Aşadar trebu-
ie să punem mai mult decât oricând accent
pe virtuţile cooperării, în sensul de a folosi o
limba comună pentru est şi pentru vest. Spri-
jinim această iniţiativă şi vă încurajăm să des-
chideţi noi căi de comunicare între cei doi plă-
mâni ai continentului şi, de asemenea, între
nord şi sud, pentru că numai astfel vom putea
îndeplini şi pune în aplicare un proiect drag
tuturor europenilor, indiferent unde trăiesc, în
est, vest, nord sau sud. Conectivitatea euro-
peană este de o importanţă capitală. Spriji-
nim toate lucrurile, toate iniţiativele adoptate
aici şi toate ideile”, a spus Junker.
Oficialul european a subliniat că UE alo-
că bani pentru dezvoltarea infrastruc-
turii, pentru a putea călători „mai iute şi mai
uşor”, pentru alimentarea cu energie şi gaze
naturale, dar şi pentru alte proiecte de inves-
tiţii.
„Încurajăm proiectele. De exemplu,
între Polonia şi Lituania, avem un
proiect finanţat printr-un mecanism special.
Acest proiect considerăm că ulterior poate fi
folosit ca model de legături între ţări ale UE.
Avem 150 miliarde euro investiţii între cele
două mări, între Marea Adriatică şi Marea
Neagră. Trebuie să profităm. Doamna comisar
Corina Creţu răspunde de această chestiune.
Avem o gamă largă de proiecte. De exemplu,
2,5 miliarde euro alocaţi numai pentru infra-
structură, mai ales în zona dumneavoastră.
La fel pentru alimentarea cu energie şi gaze
naturale. Aceste proiecte trebuie încurajate.
Şi conducta de gaze între Austria, Bulgaria,
Ungaria şi România (BRUA). Şi Planul Junker.
Din nefericire se vorbeşte foarte puţin despre
el. E un plan e investiţii european. Am dori să
punem la dispoziţie toate mijloacele financi-
are de care aveţi nevoie, toate posibilităţile
financiare pe care le are UE vor va fi puse la
dispoziţie”, a explicat Junker.
El a subliniat însă că este absolut ne-
cesară respectarea statului de drept,
deoarece „investiţiile nu au niciun sens în ab-
senţa respectării statului de drept”.
Preşedintele Klaus Iohannis a găzduit,
luni şi marţi (17-18.09.2018), la Pala-
tul Cotroceni, cel de-al treilea Summit al Ini-
ţiativei celor Trei Mări, la care participă nouă
şefi de stat, doi preşedinţi de Parlamente naţi-
onale, un prim-ministru şi un ministru al Afa-
cerilor Externe.
Iniţiativa celor Trei Mări este o platfor-
mă politică flexibilă şi informală, la nivel
prezidenţial, care reuneşte cele 12 state mem-
bre ale Uniunii Europene aflate între Marea
Baltică, Adriatică şi Marea Neagră - Austria,
Bulgaria, Croaţia, Cehia, Estonia, Ungaria, Li-
tuania, Letonia, Polonia, România, Slovacia şi
Slovenia. Primele două summituri ale Iniţiati-
vei au avut loc la Dubrovnik, în 2016, şi Var-
şovia, în 2017.
În marja summitului de la Bucureşti are
loc prima ediţie a Forumului de Afaceri
al Iniţiativei celor Trei Mări, co-organizat de
Administraţia Prezidenţială a României şi Ca-
mera de Comerţ şi Industrie a României, în
cooperare cu Consiliul Atlantic al Statelor Uni-
te şi Şcoala Naţională de Studii Politice şi Ad-
ministrative.
ȘTIRI EUROPENE

4. Centrul Europe Direct Maramureş
Bd.Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax:+40-262-224.870, 222.409; e-mail: europedirect@cdimm.org; www.europedirect.cdimm.org.
Informaţii despre Uniunea Europeană; informaţii despre surse de finanţare; organizare de seminarii pe teme europene;
transmiterea reacţiilor primite de la cetăţeni cu privire la Uniunea Europeană.
Program cu publicul: 9.00-16.00
Fundaţia CDIMM Maramureş
Bd. Traian 9/16, 430211 Baia Mare; tel/fax: +40-262-224.870,
222.409; e-mail: cdimm@cdimm.org; www.cdimm.org
Consultanţăînafaceri,organizareadecursuri/seminarii;planurideafaceri
şi studii de fezabilitate; administrare programe/proiecte; editură.
Maramureş
Colectivul de redacţie
Radu BIG
Răzvan MANȚA
Vlad PASCU
ISSN - 1454 -7007
Colecţia publicaţiei lunare „Jurnal CDIMM” o găsiţi în format electronic pe site-ul
Centrului Europe Direct Maramureş: http://europedirect.cdimm.org/jurnalul-cdimm
Centrul Europe Direct Maramureş - Buletin de informare nr. 9/2018
ȘTIRI DESPRE FINANȚĂRI
• Sprijinirea parcurilor științifice și
tehnologice (PROGRAMUL OPERAȚIONAL
REGIONAL, AP 1, PI 1.1, Operaţiunea B)
Obiectivul programului: Creşterea ino-
vării în firme prin susţinerea entităților de
inovare şi transfer tehnologic în domenii de
specializare inteligentă
Solicitanți eligibili:
Componenta investiţională aferentă ajuto-
rului de stat regional se acordă parteneriatu-
lui dintre membrii asocierii în participaţiune
constituite în vederea creării parcului ştiinţific
şi tehnologic (instituţie de învăţământ supe-
rior acreditată şi/ sau o unitate de cercetare
dezvoltare, pe de o parte şi regii autonome,
companii naţionale, societăţi comerciale, ad-
ministraţia publică locală, asociaţii patronale
sau profesionale, persoane fizice, investitori
români sau străini)
Componenta de servicii aferentă ajutorului
de minimis se acordă exclusiv membrului aso-
cierii desemnat să implementeze activităţile
de transfer tehnologic
Activități eligibile:
a) Crearea şi dezvoltarea parcurilor ştiinţi-
fice şi tehnologice, respectiv construcţia, ex-
tinderea şi dotarea cu echipamente şi softwa-
re necesare;
b) Achiziţionarea de servicii de transfer
tehnologic specific (altele decât cele oferite de
angajaţii parcurilor ştiinţifice şi tehnologice)
Valoarea grantului:
Minim 100.000 euro și maximum valoarea
alocării regionale pentru prezentul apel
Pentru componenta de minimis: maximum
de 200.000 euro
Contribuția beneficiarului: 50%
Termen limita: 13 februarie 2019, ora
12:00
• Infrastructura de inovare și transfer
tehnologic (PROGRAMUL OPERAȚIONAL
REGIONAL, AP 1, PI 1.1, Operațiunea A)
Obiectivul programului: Dezvoltrea
entităților de inovare și transfer tehnologic
(ITT) din mediul urban şi rural, în domeniile
de specializare inteligentă naţionale şi/ sau
regionale
Solicitanți eligibili:
Unităţi şi instituţii de drept public
Unităţi şi insituţii de drept privat
Forme asociative între acestea
Solicitantul/ liderul de parteneriat/ mem-
brul parteneriatului trebuie să fi depus scri-
soarea de intenţie în cadrul apelului regional
cu privire la exprimarea interesului pentru
prezentul apel.
Activități eligibile:
• crearea şi dezvoltarea infrastructurilor de
inovare şi transfer tehnologic (ITT), respectiv
construcţia, extinderea şi dotarea cu echipa-
mente și software necesare
• achiziționarea de servicii de transfer teh-
nologic specifice (altele decât cele oferite de
angajații centrelor de inovare și transfer teh-
nologic)
Valoarea grantului:
Minim 100.000 euro
Maxim 3.000.000 euro
În cazul în care proiectul cuprinde doar
componenta de minimis:
Minim 100.000 euro
Maxim 200.000 euro
Contribuția beneficiarului: 10 - 50%
Termen limita: 20 februarie 2019, ora
12:00
Informațiile de pe această pagină sunt preluate și adaptate de pe http://www.finantare.ro