Lecţia a IX-a Chestionarul în investigaţia sociologică Planul lecţiei ■  Introducere ■  Ce este un chestionar de cercetare ştiinţifică?  ■  Clasificarea chestionarelor  ■  Clasificarea   întrebărilor după funcţiile  lor ■  S tructurarea chestionarelor ■  Formularea întrebărilor
Bibliografie Chelcea, Septimiu (1975)  Chestionarul în investigaţia sociologică  (pp. 137-226). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Chelcea, Septimiu (coord.) (2008)  Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor  (pp. 337-345). Bucureşti: Humanitas.  Lorenzi-Cioldi, Fabio  [2003]( 2007) Chestionarul. În S. Moscovici şi F. Buschini (coord.).   Metodologia ştiinţelor socioumane  (pp. 228-299) Iaşi: Editura Polirom.
■  Introducere ◙   Chestionarul – cel mai frecvent instrument utilizat în cercetarea sociologică ◙   Factorii proliferării chestionarelor: ◘  Exigenţele administrative ◘  Cercetările în ştiinţele socioumaniste ◘  Practica medicală şi psihologică ◙   Locul chestionării în procesul de cercetare sociolgică
Algoritmul cercetărilor pe bază de chestionar Problema generală  ↓ Obiectivul specific  ↓ Stabilirea ipotezelor  ↓ Analiza conceptelor  ↓ Formularea întrebărilor  ↓ Pretestarea chestionarului  ↓ Aplicarea chestionarului  ↓ Codificarea răspunsurilor  ↓ Analiza şi interpretarea datelor  ↓ Problema generală  ↓
■   Ce este un chestionar de cercetare ştiinţifică? ◙  Este un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.  ◙  O succesiune de întrebări fixate în scris sau imagini grafice (desene, fotografii), cu funcţie de stimuli. ◙  Întrebările, desenele traduc indicatorii. Combinarea şi succesiunea stimulilor trebuie să fie logică, dar şi psihologică .
Ordonarea logică   ◙  Criteriul “succesiunea temporală a evenimentelor”: trecut  prezent  viitor ◙  Criteriul  “ gradul de abstractizare a întrebărilor”: ◘  Tehnica pâlniei abstract  concret  ◘   Tehnica pâlniei inversate concret  abstract
◙  Ordonarea psihologică Efectul de “halo”: contaminarea răspunsurilor prin: ◘  Iradierea sentimentelor ●  Cuvintele afectogene - Credeţi că înainte de 1989 în România... ? - Credeţi că în  comunism  în România... ? ▲  Evitaţi “ismele”  ! ◘   Constrângere logică  ●  Disonanţa cognitivă (Paul Lazarsfeld, 1957)
Bias-ul succesiunii întrebărilor Anchetă SUA privind neutralitatea (1939): A) 1. Credeţi că SUA ar trebui să permită cetăţenilor săi să înroleze în armata franceză şi engleză? 2. Credeţi că SUA ar trebui să permită cetăţenilor săi să înroleze în armata germană? B) Succesiunea inversată a întrebărilor Întrebarea 1.  Forma A:  Da (45%)  Nu (46%)  Nu ştiu (9%)  Forma B:  Da (40%)  Nu (54%)  Nu ştiu (6%) Întrebarea 2. Forma A:  Da (31%)  Nu (61%)  Nu ştiu (8%)  Forma B:  Da (22%)  Nu (74%)  Nu ştiu (4%)
■  Clasificarea chestionarelor   Criterii 1)  Tipul de informaţii: a)  Chestionare de date factuale -  întrebări de cunoştinţe -  întrebări de clasificare “ Când se analizează rezultatele anchetei,  niciodată nu menţionăm numele persoanelor  chestionate, dar am vrea să le putem clasifica  după unele criterii: vârstă, sex, ocupaţie etc.“ (C.A. Moser, 1958/1967, 314).
b)  Chestionare de opinie ◙  “ Opinia publică” =  df.  „Complexul preferinţelor exprimate de un număr semnificativ de persoane, referitoare la o problemă de importanţă generală“ (Bernard Hennessy, 1965/1981, 4). ▲  Între opiniile declarate şi comportamentul efectiv nu există totdeauna o relaţie consistentă.   ▼  De ce nu spun oamenii ceea ce cred cu adevărat? 1) Improvizează când nu ştiu răspunsul 2) Nu au capacitatea de a să răspundă imediat 3) Le este frică să declare ce gândesc 4) Resimt presiunea socială (“minciuni inocente”)
Distribuţia opiniilor privind influenţa poziţiei stelelor asupra vieţii oamenilor  ( după  Peter R.   Hofst ä tter, 1949) „ Poziţia stelelor în momentul naşterii influenţează viaţa oamenilor “
2) Volumul de informaţii: c)  Chestionare speciale (cu o temă) d)  Chestionare omnibus (cu mai multe teme) 3) Forma întrebărilor: e)  Chestionare cu întrebări închise ( dihotomice, trihotomice, în evantai, cu răspunsuri multiple)   f)  Chestionare cu întrebări deschise   g)  Chestionare cu întrebări închise şi deschise h)   Chestionare cu întrebări directe / indirecte
Chestionare cu întrebări închise (precodificate) ◘  Tipuri de chestionare cu întrebări închise: ●  dihotomice ●   trihotomice ●   în evantai  ●   cu răspunsuri multiple
◙  Întrebările dihotomice   ◘  Răspunsuri:  DA  sau  NU ▲   Sunt preferabile întrebările dihotomice ( George H. Gallup , 1948) ◙  Întrebările trihotomice   ◘   Răspunsuri:  DA ,  NU ,  NU ŞTIU  (“Nu am nicio părere”, “Nu am avut ocazia să-mi pun această întrebare”) ▼   H. Schuman şi S. Preser (1981):   - Sunteţi de acord sau împotriva  Agricultural Trade Act ?  De acord: 30%   - Ce părere aveţi despre  Agricultural Trade Act ?  De acord: 10%   Împotrivă: Nu şriu: (după Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 240)
Eurobarometrului special Nr. 296 : „Vă rog să-mi spuneţi, pentru fiecare dintre următoarele tipuri de discriminare, dacă, în opinia dumneavoastră, este întâlnit foarte frecvent, frecvent, rar sau foarte rar în (ÎN ŢARA DVS.)?  Dicriminarea pe baza...  ETNICĂ”   (martie 2008, N = 26746 de persoane)
Chestionare cu întrebări deschise (răspunsuri libere) Eurobarometrul special 296 : „În (ŢARA DVS.), când o companie vrea să angajeze pe cineva şi are de ales între doi candidaţi cu aceleaşi abilităţi şi calificare, după opinia dumneavoastră, care dintre următoarele criterii îl dezavantajează pe un candidat?”  1)  Aspectul, bunul gust în vestimentaţie, modul de prezentare : UE = 50%  B = 13%  H = 54%  R = 43% 2)  Vârsta candidatului :  UE = 45% B = 61%  H = 67%  R = 43% 3)  Originea etnică :  UE = 42% B = 32% H = 6% R = 25%
Bias -uri datorate întrebărilor deschise / închise   (Donald Rugg şi Hadley Cantril, 1942) - Cât de curând credeţi că vom intra în război? 2 luni ............... 12 % 3 luni ...............  8 % 4-6 luni ............ 22  % peste 6 luni ...... 31 % NR ................... 27 %   - Credeţi că noi, în două luni, vom intra în război? Da .................... 25 % Nu .................... 46 % Nu ştiu ............. 29 %
Bias -uri datorate neincluderii ambelor variante  ( pro / contra) de răspunsuri   (Sondaj SUA, 1941) –  Credeţi că SUA ar trebui să suspende toate ajutoarele date Angliei? Da . . . . .  . . 10% Nu . . . . .  .  87% Nedecişi . . . .  3% –  Credeţi că SUA ar trebui să suspende toate ajutoarele date Angliei sau să sprijine în continuare Anglia? Suspendarea ajutorului . . . . .  7% Continuarea ajutorului . . . . .  89% Nedecişi . . . . . . . . . . . . . . . . . .  4%
Bias -uri datorate întrebărilor care fac apel la reproducere (A) / recunoaştere (B)  ( Elisabeth   Noelle-Neumann, 1963 ) A)  La televiziune şi în ziare se folosesc în zilele noastre multe cuvinte străine. Adesea nici nu se cunoaşte semnificaţia lor. Ştiţi dv., de exemplu, ce înseamnă Esperanto? 1) Da, şi anume  ____________________  35 % 2) Altceva ________________________  15 % 3) Nu ştiu  .................................................  50 %   B)  La televiziune şi în ziare se folosesc în zilele noastre multe cuvinte străine. Adesea nici nu se cunoaşte semnificaţia lor. Ştiţi dv., de exemplu, ce înseamnă Esperanto? “ 1) Limba unitară mondială .......................  52 % 2) Altceva ________________________  3 % 3) Nu ştiu .................................................. 45%
Întrebare deschisă Cine este autorul acestui desen?
Întrebare dihotomică: Cine este autorul acestui desen: Salvador Dali sau  Pablo Picasso?   Salvador Dali   Pablo Picasso Întrebare trihotomică:     Salvador Dali   Pablo Picasso   Nu ştiu
Care dintre cele două desene este de Salvador Dali?     A    B
Bias -uri datorate  ordin ii  de prezentare a răspunsurilor   (după   Fritz-Reinhard Stroschein ,  1965) - Credeţi că preţurile în următoarele douăsprezece luni vor creşte, vor rămâne aceleaşi sau vor scădea? Vor creşte ......................  60  % Vor rămâne aceleaşi .....  29 % Vor scădea ....................  2 % Nedecişi   ........................  9 % - Credeţi că preţurile în următoarele douăsprezece luni vor scădea, vor rămâne aceleaşi sau vor creşte? Vor creşte ......................  57  % Vor rămâne aceleaşi .....  35 % Vor scădea ....................  1 % Nedecişi   ........................  7 %
4) Modul de aplicare a chestionarelor: h)  Chestionare autoadministrate ( poştale ,  publicate în ziare   şi reviste,   anexate )  i)  Chestionare administrate de către operatori (individual, prin procedeul extemporalului)
Factorii care influenţează răspunsurile   ● Timpul ●  Structura ●  Personalitatea op. ●  Tema anchetei ●  Locul R
Bias -uri datorate l ocului de culegere a informaţiilor
Efectul de operator
Bias -uri datorate apartenenţei la gen operator de inerviu / persoană intervievată   (Herbert Hyman, 1954) “ Niciun bărbat decent nu trebuie să respecte o femeie care a avut relaţii sexuale înainte de căsătorie” .   De acord Bărbaţi intervievaţi de bărbaţi ........ 37 %  Bărbaţi intervievaţi de femei .......... 36% Femei intervievate de femei ........... 30% Femei intervievate de bărbaţi ......... 58%
Bias -uri datorate apartenenţei etnice a operatorilor de inerviu  (Herbert Hyman, 1954) –  Credeţi că evreii din SUA au prea mare influenţă în lumea afacerilor ?  Da  Nu Neevrei intervievaţi de neevrei  50%  50% Neevrei intervievaţi de evrei  20%  50%
Nu încercaţi să chestionaţi persoanele grăbite, ocupate sau obosite
■   Structura chestionarelor   ◙  Preambul ◙  Întrebări introductive ◙  Întrebări  de testare a ipotezelor ◙  Întrebări de clasificare (de identificare)
◙   Preambul:   Test de autoevaluare comportamentală (adaptat de după J.P. Tagney şi R.L. Dearing, 2002 ) Bună ziua, Suntem de la Facultatea de Sociologie şi dorim să cunoaştem cum îşi autoevaluează elevii şi studenţii comportamentul în diferite situaţii de viaţă concrete. Testul de autoevaluare comportamentală  (TAC) va fi aplicat unui număr mare de studenţi din toată ţara, pe un eşantion probabilist, construit pe baza hazardului. Dumneavoastră faceţi parte din acest eşantion. Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările şi cât mai repede posibil. La încheierea investigaţiei, vom publica o lucrare ştiinţifică utilizând datele prelucrate statistic. Răspunsurile dvs. sunt  confidenţiale.   Vă mulţumim pentru colaborare.
În paginile următoare veţi găsi descrise câteva situaţii pe care le-aţi întâlnit sau care vi se pot întâmpla. Sub fiecare dintre ele este trecut un set de afirmaţii (4-5) ce fac referire la ceea ce oamenii ar putea gândi sau simţi în situaţiile descrise. Citiţi mai întâi fiecare situaţie şi apoi reacţiile corespunzătoare ei. Dvs. trebuie să vă imaginaţi că situaţiile descrise vi se întâmplă în realitate şi, de asemenea, să vă  imaginaţi ce aţi gândi sau simţi în fiecare situaţie. Pe măsură ce citiţi fiecare din cele 4 – 5 afirmaţii corespunzătoare situaţiilor, vă rog  să indicaţi – bifând una din cifrele de la 1 la 5  -  cât de probabil  este ca acea afirmaţie să fie adevărată pentru dvs. în situaţia imaginată. Cercul mare (cifra 5) arată că din punctul dvs. de vedere este foarte probabil să gândiţi sau să simţiţi în acel fel în situaţia  X . Cercul mic în schimb (cifra 1) arată că nu e deloc probabil să gândiţi/simţiţi astfel în situaţia  X. Nu există răspunsuri bune sau greşite  la aceste întrebări. Ce ne interesează este doar să aflăm cum v-aţi simţi şi ce aţi gândi în situaţiile descrise.
◙   Întrebări de testare:  Imaginaţi-vă că…  1.  Sunteţi într-o cafenea, vă  împiedicaţi şi îl faceţi pe prietenul / prietena dvs. să-şi verse cana cu cafea. Cât de probabil este să simţiţi/gândiţi următoarele lucruri  ? Deloc probabil  Puţin probabil  Poate (50 %)  Destul de probabil  Foarte probabil              a) M-aş gândi că toată lumea din cafenea mă fixează şi râde de mine.                 b) Mi-ar părea rău. Ar fi trebuit să fiu mai atent/ă pe unde calc.                 c) Nu m-aş simţi prost. La urma urmei, este doar o cafea.                 d) M-aş gândi: „Nu puteam evita asta. Podeaua era alunecoasă.”              
◙  Întrebările de clasificare (de identificare) ◘   Să fie plasate la sfârşitul chestionarului ◘   Să fie precedate de explicarea raţiunii lor ◘   Să fie strict legate de ipotezele cercetării ◘   Să respecte dreptul la intimitate a persoanelor
“ Schema Gallup” de structurare a chestionarelor 1) Întrebări filtru (închise, cu răspunsuri multiple precodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoaştere de către cel anchetat a problemei puse în discuţie. 2) Una sau mai multe întrebări (deschise) privind atitudinea populaţiei faţă de respectiva problemă. 3) Un sistem de întrebări (închise, cu răspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeaşi problemă. 4) Întrebări deschise vizând motivaţia opiniilor exprimate. 5) Întrebări (închise, cu răspunsuri multiple precodificate) pentru   măsurarea intensităţii opiniilor.
George H. Gallup  (1901 – 1984) The Pulse of  Democracy  (1940)  Guide to Public Opinion Polls  (1948)
Hadley Cantril  (1916-1969) Profesor de psihologie la  Princeton University   The Invasion from Mars: A Study in the Psychology of Panic  (1940)
Herbert H. Hyman  ( 1918-1985 )   Interviewing in Social Research  (1954)  Survey design and analysis: principles, cases, and procedures  (1955) Political Socialization: a Study in the Psychology of Political Behavior  (1969) Secondary Analysis of Sample Surveys   (1972)
■   Clasificarea  întrebărilor ◙   După funcţiile  lor: ◘  introductive (de contact, de „spart gheaţa“) ◘   de trecere (tampon)  ◘   filtru  ◘   bifurcate  ◘   de motivaţie (dejustificare, „de ce?“)  ◘   de control  ◘   de identificare (de clasificare)
Întrebări introductive (de contact) ◙  Anchetă privind prestigiul rofesiilor) realizată de National Opinion Research Center (SUA, 1967) Întrebarea introductivă  (de contact):  - Presupuneţi că un tânăr înzestrat vă cere sfatul asupra celei mai valoroase profesii. Ce profesie i-aţi indica ?  ◘  William J. Goode şi Paul K. Hatt (1962) comentează această întrebare: ea pune subiectul în situaţia de a da sfaturi şi îl lămureşte în acelaşi timp cu privire la scopul investigaţiei. Legată de ea, cea de-a doua întrebare: - Ce este cel mai important, după părerea dv., să stea în atenţia unui tânăr când îşi alege profesia ?
Întrebări de trecere Anchetă “Lumea în anul 2015” 45.  Va fi mai frecvent ca femeile să ocupe posturi de conducere?   mai  frecvent    ca şi azi   mai puţin frecvent   nu ştiu 46.  Va fi mai frecvent ca tinerii să ocupe posturi de conducere?   mai  frecvent  ca şi azi   mai puţin frecvent  nu ştiu Întrebările de până acum s-au referit la ce credeţi că se va întâmpla în anul 2015. V-am ruga acum să ne spuneţi ce aţi dori să se întâmple în anul 2030. 47. Oamenii vor fi mai preocupaţi de viaţa lor interioară?   mai preocupaţi    ca şi azi  mai puţin preocupaţi  nu ştiu 48. Oamenii vor fi mai interesaţi de succesul lor pe plan social?   mai preocupaţi    ca şi azi  mai puţin preocupaţi  nu ştiu
Întrebări filtru şi de control 10.  Aţi vizitat Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”? (întrebare filtru) □   Da  (Treceţi la întrebarea nr. 11) □  Nu  (Treceţi la întrebarea nr. 15) □  Nu îmi amintesc  (Treceţi la întrebarea nr. 18) 11.  Aţi vizitat gospodăria din satul Nerej? □   Da  (Treceţi la întrebarea nr. 12) □  Nu   □  Nu îmi amintesc   12.  Dar gospodăria din satul Năruja?  (întrebare de control) □   Da  (Treceţi la întrebarea nr. 13) □  Nu  □  Nu îmi amintesc
Întrebări bifurcate
Întrebări de justificare (de “motivaţie”, „de ce?“)   ◘  “ Justificare” =  df . “Ac ţ iunea de explicare a acţiunilor personale”; “dezvinovăţire” .  ◘  “ Motiva ţ ie” =  df . “Ansamblul dinamic al factorilor con ş tientiza ţ i  ş i neconştientiza ţ i care determină comportamentul persoanelor”.  ▲ Recomandare:  Solicitaţi justificarea atât a ac ţ iunilor indezirabile, cât  ş i a celor dezirabile. - Dacă  DA , de ce? __________________________ -  Dac ă   NU , de ce?__________________________
■   Formularea întrebărilor ◙  Alegerea cuvintelor ▼  Donald Rugg (1941): Credeţi că SUA ar trebui  să interezică  discursurile publice împotriva democraţiei ?  DA = 54% -  Credeţi că SUA ar trebui  să permită  discursurile publice împotriva democraţiei ?  NU = 75% ◘  Efectul “a interzice  vs . a nu autoriza”. ▲  Acest efect ia naştere când temele sunt formulate într-o manieră foarte generală, când sunt teme absracte şi nefamiliare  (după Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 255).
Bias-ul formulării întrebărilor  ( Casey A. Klofstad, 2005)   ◙  În 1993 în SUA s-au făcut două sondaje de opinie: ◘  Institutul Roper   -  Vi se pare posibil sau vi se pare imposibil ca exterminarea evreilor de către nazişti să nu se fi întâmplat niciodată ?  Indecişi = 33%  ◘   Institutul Gallup   -  Vi se pare posibil ca exterminarea evreilor de către nazişti să nu se fi întâmplat niciodată sau sunteţi sigur că s-a întâmplat ?  Indecişi = 10%
Expertiza şi implicarea respondenţilor în tema investigaţiei ▼  Persoanele experte în domeniul şi cele implicate în tema investigaţiei rezistă la variaţiile de formulare a întrebărilor  (Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 254). ◙  H.-J. Hippler şi N. Schwaez (1986):  ◘  Respondenţii proecologişti Grupul A:  “ Credeţi că, în general, ar trebui să se interzică folosirea sării pe şosele ?”  DA  = 86,4% Grupul B:  “ Credeţi că, în general, ar trebui să se permită folosirea sării pe şosele ?”  NU  = 90,7% ◘   Respondenţii indifererenţi faţă de ecologie Grupul A:   DA  = 18,8% Grupul B:   NU  = 73,3%
Lista de control a întrebărilor  (Elisabeth Noelle, 1963) ●  Sunt greutăţi de înţelegere a limbajului?    Da / Nu  ●   Întrebarea este prea abstractă?    Da / Nu ●   Depăşeşte elocvenţa celui anchetat?    Da / Nu ●   Necesită capacitate de observaţie prea mare?  Da / Nu ●   Suprasolicită gândirea?    Da / Nu ●   Este obositoare?    Da / Nu ●   Este plicticoasă?   Da / Nu ●   Generează teamă?   Da / Nu ●   Generează reacţie de prestigiu?    Da / Nu ●   Tema este prea intimă?    Da / Nu ●   Generează conflicte cu idealul propriu?    Da / Nu
Nu puneţi întrebări sugestive
Evitaţi ambiguităţile W.A. Belson (1986) a analizat întrebarea  ▼ - După părerea dvs., copiii suportă consecinţe negative ca urmare a faptului că privesc la televizor scene de violenţă ? ▲  Cuvântul “copii” poate să însemne: ●  preşcolarii ●  elevii din clasele I – IV ●  a dolescenţii ●  alte categorii (după Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 256)
Este rândul dvs. Întrebarea “ Ce venituri lunare aveţi ” este ambiguă? □   Da , pentru că  __________________________ □   Nu , pentru c ă  __________________________ □  Nu ştiu
Evitaţi întrebările directe (pe cât posibil) Roger Mucchielli  (1968/1979, 81): ●  Întrebarea directă “pune în lumină fără ocolişuri ipoteza sau dintre ipotezele anchetei”. ▲  Practic întotdeauna “ întrebarea directă obţine un răspns de faţadă”. De comentat!
Roger Mucchielli   ( 1919  –  1981 )   Le questionnaire dans l ’ enquet ê te psychosociale  ( 1968 /1979) La méthode des cas  ( 1969 ) L'observation psychologique et psychosociologique   ( 1999 ) La dynamique des groupes   ( 2006 , ed. A XV-a) L’analyse de contenu , ESF, Paris, 2006
Este rândul dvs . Răspundeţi la întrebara: “ Ce concluzie trageţi? ”   Obama, Putin şi Băsescu fac o vizită în iad. Vor să fie la curent cu ce se întâmplă în ţările lor. Obama vorbeşte la telefon 10 minute şi trebuie să plătească 10000  $.   Putin  vorbeşte la telefon 20 de minute şi trebuie să plătească 20000  $.  Băsescu   vorbeşte la telefon 30 de minute şi trebuie să plătească 30  $.  Obama şi Putin se revoltă. “ Convorbirile locale se taxează diferit ”, se dezvinovăţeşte Scaraoţchi”. - Ce concluzie trageţi?  ______________________
Marca ţ I cu   X  răspunsul corspunzător concluziei dvs. (alegeţi un singur răspuns)   □  În iad funcţionează telefoamele □   În iad dolarii SUA sunt valută convertibilă  □   În România situaţia este iadul pe Pământ □   Obama, Putin şi Băsescu se interesează continuu de ce se întâmplă în ţările lor □   Scaraoţchi este corect □   Alte concluzii  ___________________ □   Nu ştiu
Evitaţi întrebările generale Gre ş it ☻  „ Câte filme vizionaţi la tv. într-o lună?“ Corect ☺ “ Vă rugam să ne spuneţi titlurile filmelor pe care le-aţi vizionat la tv. în ultima lună”.
Evitaţi întrebările care induc teamă
Fixaţi perioada de referinţă Gre ş it ☻  „ În afară de  nunţi, înmormântări şi botezuri , cât de des aţi mers  în ultimul timp  la biserică ?“  (N = 626) De mai multe ori pe săptămână  12  1,9% O dată pe săptămână  43  6,9% De mai multe ori pe lună  121  19,3% De Crăciun, de Paşte şi în alte zile sf.  267  42,7% O dată pe an sau mai rar  132  21,1% De fapt, niciodată  24  3,8% TOTAL  599  95,7% (Anchetă studenţească, 2008, 110)
Corect ☺  „ În afară de  nunţi, botezuri şi înmormântări , cât de des aţi mers  anul trecut  la biserică ?“ □  De mai multe ori pe săptămână  □   O dată pe săptămână  □   De mai multe ori pe lună  □   De Crăciun, de Paşte şi în alte zile sf.  □   O dată pe an sau mai rar  □   Niciodată  □   Nu-mi amintesc
Ce faceţi acum? Răspund la un chestionar prost
Evitaţi întrebările care suprasolicită memoria Gre ş it ☻ ” În primul semestru al acestui an, la câte prelegeri a ţ i absentat?” Corect   ☺” În ultima lună, la câte prelegeri aţi absentat?”
Evitaţi introducerea întrebărilor printr-o negaţie   ☻  Greşit Nu credeţi că  Ordonanţa de Guvern  prin care se interzice cumulul pensiei cu salariu este neconstituţională? ☺   Corect - Consideraţi că  Ordonanţa de Guvern  prin care se interzice cumulul pensiei cu salariu este neconstituţională?
Evitaţi dubla negaţie ☻  Greşit Consideraţi că nu toţi elevii se comportă nerespectuos cu profesorii lor? □  Da □  Nu □  Nu pot aprecia ☺   Corect Consideraţi că unii elevi se comportă respectuos cu profesorii lor? □  Da □  Nu □  Nu pot aprecia
Rolul desenelor în cadrul chestionarelor
Interviu de angajare Ce crede ţi  c ă i-a răspuns   angajatorul? Doresc un job a ş a ...  ca al dvs.   ______________________________________________________________________________
 
Barometrul de opinie publică - mai 2003 Urm ă toarele figuri reprezintă diferite tipuri de societate. Citiţi vă rog descrierea fiecărui tip, uitaţi-vă la figuri şi decideţi care figură descrie cel mai bine situaţia din...
Bibliografie selectivă Dobrescu, Paul (coord.) (2008)  Cultural cretives. Cercetări privind evoluţia valorilor în societatea românească . Bucureşti: Editura Comunicare.ro. Hyman, Herbert H. [1954](1975)  Interviewing in Social Research.  Chicago: The University of Chicago Press. Klofstad, Cassey A. (2005). Interviews. În K. Kempf-Leonard (ed.-şef).  Encyclopedia of Social Measurement  (pp. 359-363). Amsterdam: Elesvier Academic Press. Moser, C.A. [1958](1967)  Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale.  Bucureşti: Editura Ştiinţifică. Mucchielli, Roger  [1968] (1979)  Le questionnaire dans l ’ enquet ê te psychosociale . Paris: Libraires Techniaues.
Noelle, Elisabeth (1963)  Umfragen in der Massengesellschaft . Hamburg: Rowohlt.   Rugg, Donald şi Cantril Hadley (1962) Die Formulierung von Fragen. În R. König (ed.).  Das Interview.  Köln: Kiepenheur & Witach.  Schuman H. şi Preser S. (1981)  Questions and Answers in Attitude Surveys . NY: Academic Press.

Mtcs 8 Chestionarul

  • 1.
  • 2.
    Lecţia a IX-aChestionarul în investigaţia sociologică Planul lecţiei ■ Introducere ■ Ce este un chestionar de cercetare ştiinţifică? ■ Clasificarea chestionarelor ■ Clasificarea întrebărilor după funcţiile lor ■ S tructurarea chestionarelor ■ Formularea întrebărilor
  • 3.
    Bibliografie Chelcea, Septimiu(1975) Chestionarul în investigaţia sociologică (pp. 137-226). Bucureşti: Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică. Chelcea, Septimiu (coord.) (2008) Ruşinea şi vinovăţia în spaţiul public. Pentru o sociologie a emoţiilor (pp. 337-345). Bucureşti: Humanitas. Lorenzi-Cioldi, Fabio [2003]( 2007) Chestionarul. În S. Moscovici şi F. Buschini (coord.). Metodologia ştiinţelor socioumane (pp. 228-299) Iaşi: Editura Polirom.
  • 4.
    ■ Introducere◙ Chestionarul – cel mai frecvent instrument utilizat în cercetarea sociologică ◙ Factorii proliferării chestionarelor: ◘ Exigenţele administrative ◘ Cercetările în ştiinţele socioumaniste ◘ Practica medicală şi psihologică ◙ Locul chestionării în procesul de cercetare sociolgică
  • 5.
    Algoritmul cercetărilor pebază de chestionar Problema generală ↓ Obiectivul specific ↓ Stabilirea ipotezelor ↓ Analiza conceptelor ↓ Formularea întrebărilor ↓ Pretestarea chestionarului ↓ Aplicarea chestionarului ↓ Codificarea răspunsurilor ↓ Analiza şi interpretarea datelor ↓ Problema generală ↓
  • 6.
    Ce este un chestionar de cercetare ştiinţifică? ◙ Este un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise şi, eventual, imagini grafice, ordonate logic şi psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris. ◙ O succesiune de întrebări fixate în scris sau imagini grafice (desene, fotografii), cu funcţie de stimuli. ◙ Întrebările, desenele traduc indicatorii. Combinarea şi succesiunea stimulilor trebuie să fie logică, dar şi psihologică .
  • 7.
    Ordonarea logică ◙ Criteriul “succesiunea temporală a evenimentelor”: trecut prezent viitor ◙ Criteriul “ gradul de abstractizare a întrebărilor”: ◘ Tehnica pâlniei abstract concret ◘ Tehnica pâlniei inversate concret abstract
  • 8.
    ◙ Ordonareapsihologică Efectul de “halo”: contaminarea răspunsurilor prin: ◘ Iradierea sentimentelor ● Cuvintele afectogene - Credeţi că înainte de 1989 în România... ? - Credeţi că în comunism în România... ? ▲ Evitaţi “ismele” ! ◘ Constrângere logică ● Disonanţa cognitivă (Paul Lazarsfeld, 1957)
  • 9.
    Bias-ul succesiunii întrebărilorAnchetă SUA privind neutralitatea (1939): A) 1. Credeţi că SUA ar trebui să permită cetăţenilor săi să înroleze în armata franceză şi engleză? 2. Credeţi că SUA ar trebui să permită cetăţenilor săi să înroleze în armata germană? B) Succesiunea inversată a întrebărilor Întrebarea 1. Forma A: Da (45%) Nu (46%) Nu ştiu (9%) Forma B: Da (40%) Nu (54%) Nu ştiu (6%) Întrebarea 2. Forma A: Da (31%) Nu (61%) Nu ştiu (8%) Forma B: Da (22%) Nu (74%) Nu ştiu (4%)
  • 10.
    ■ Clasificareachestionarelor Criterii 1) Tipul de informaţii: a) Chestionare de date factuale - întrebări de cunoştinţe - întrebări de clasificare “ Când se analizează rezultatele anchetei, niciodată nu menţionăm numele persoanelor chestionate, dar am vrea să le putem clasifica după unele criterii: vârstă, sex, ocupaţie etc.“ (C.A. Moser, 1958/1967, 314).
  • 11.
    b) Chestionarede opinie ◙ “ Opinia publică” = df. „Complexul preferinţelor exprimate de un număr semnificativ de persoane, referitoare la o problemă de importanţă generală“ (Bernard Hennessy, 1965/1981, 4). ▲ Între opiniile declarate şi comportamentul efectiv nu există totdeauna o relaţie consistentă. ▼ De ce nu spun oamenii ceea ce cred cu adevărat? 1) Improvizează când nu ştiu răspunsul 2) Nu au capacitatea de a să răspundă imediat 3) Le este frică să declare ce gândesc 4) Resimt presiunea socială (“minciuni inocente”)
  • 12.
    Distribuţia opiniilor privindinfluenţa poziţiei stelelor asupra vieţii oamenilor ( după Peter R. Hofst ä tter, 1949) „ Poziţia stelelor în momentul naşterii influenţează viaţa oamenilor “
  • 13.
    2) Volumul deinformaţii: c) Chestionare speciale (cu o temă) d) Chestionare omnibus (cu mai multe teme) 3) Forma întrebărilor: e) Chestionare cu întrebări închise ( dihotomice, trihotomice, în evantai, cu răspunsuri multiple) f) Chestionare cu întrebări deschise g) Chestionare cu întrebări închise şi deschise h) Chestionare cu întrebări directe / indirecte
  • 14.
    Chestionare cu întrebăriînchise (precodificate) ◘ Tipuri de chestionare cu întrebări închise: ● dihotomice ● trihotomice ● în evantai ● cu răspunsuri multiple
  • 15.
    ◙ Întrebăriledihotomice ◘ Răspunsuri: DA sau NU ▲ Sunt preferabile întrebările dihotomice ( George H. Gallup , 1948) ◙ Întrebările trihotomice ◘ Răspunsuri: DA , NU , NU ŞTIU (“Nu am nicio părere”, “Nu am avut ocazia să-mi pun această întrebare”) ▼ H. Schuman şi S. Preser (1981): - Sunteţi de acord sau împotriva Agricultural Trade Act ? De acord: 30% - Ce părere aveţi despre Agricultural Trade Act ? De acord: 10% Împotrivă: Nu şriu: (după Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 240)
  • 16.
    Eurobarometrului special Nr.296 : „Vă rog să-mi spuneţi, pentru fiecare dintre următoarele tipuri de discriminare, dacă, în opinia dumneavoastră, este întâlnit foarte frecvent, frecvent, rar sau foarte rar în (ÎN ŢARA DVS.)? Dicriminarea pe baza... ETNICĂ” (martie 2008, N = 26746 de persoane)
  • 17.
    Chestionare cu întrebărideschise (răspunsuri libere) Eurobarometrul special 296 : „În (ŢARA DVS.), când o companie vrea să angajeze pe cineva şi are de ales între doi candidaţi cu aceleaşi abilităţi şi calificare, după opinia dumneavoastră, care dintre următoarele criterii îl dezavantajează pe un candidat?” 1) Aspectul, bunul gust în vestimentaţie, modul de prezentare : UE = 50% B = 13% H = 54% R = 43% 2) Vârsta candidatului : UE = 45% B = 61% H = 67% R = 43% 3) Originea etnică : UE = 42% B = 32% H = 6% R = 25%
  • 18.
    Bias -uri datorateîntrebărilor deschise / închise (Donald Rugg şi Hadley Cantril, 1942) - Cât de curând credeţi că vom intra în război? 2 luni ............... 12 % 3 luni ............... 8 % 4-6 luni ............ 22 % peste 6 luni ...... 31 % NR ................... 27 % - Credeţi că noi, în două luni, vom intra în război? Da .................... 25 % Nu .................... 46 % Nu ştiu ............. 29 %
  • 19.
    Bias -uri datorateneincluderii ambelor variante ( pro / contra) de răspunsuri (Sondaj SUA, 1941) – Credeţi că SUA ar trebui să suspende toate ajutoarele date Angliei? Da . . . . . . . 10% Nu . . . . . . 87% Nedecişi . . . . 3% – Credeţi că SUA ar trebui să suspende toate ajutoarele date Angliei sau să sprijine în continuare Anglia? Suspendarea ajutorului . . . . . 7% Continuarea ajutorului . . . . . 89% Nedecişi . . . . . . . . . . . . . . . . . . 4%
  • 20.
    Bias -uri datorateîntrebărilor care fac apel la reproducere (A) / recunoaştere (B) ( Elisabeth Noelle-Neumann, 1963 ) A) La televiziune şi în ziare se folosesc în zilele noastre multe cuvinte străine. Adesea nici nu se cunoaşte semnificaţia lor. Ştiţi dv., de exemplu, ce înseamnă Esperanto? 1) Da, şi anume ____________________ 35 % 2) Altceva ________________________ 15 % 3) Nu ştiu ................................................. 50 % B) La televiziune şi în ziare se folosesc în zilele noastre multe cuvinte străine. Adesea nici nu se cunoaşte semnificaţia lor. Ştiţi dv., de exemplu, ce înseamnă Esperanto? “ 1) Limba unitară mondială ....................... 52 % 2) Altceva ________________________ 3 % 3) Nu ştiu .................................................. 45%
  • 21.
    Întrebare deschisă Cineeste autorul acestui desen?
  • 22.
    Întrebare dihotomică: Cineeste autorul acestui desen: Salvador Dali sau Pablo Picasso?  Salvador Dali  Pablo Picasso Întrebare trihotomică:  Salvador Dali  Pablo Picasso  Nu ştiu
  • 23.
    Care dintre celedouă desene este de Salvador Dali?  A  B
  • 24.
    Bias -uri datorate ordin ii de prezentare a răspunsurilor (după Fritz-Reinhard Stroschein , 1965) - Credeţi că preţurile în următoarele douăsprezece luni vor creşte, vor rămâne aceleaşi sau vor scădea? Vor creşte ...................... 60 % Vor rămâne aceleaşi ..... 29 % Vor scădea .................... 2 % Nedecişi ........................ 9 % - Credeţi că preţurile în următoarele douăsprezece luni vor scădea, vor rămâne aceleaşi sau vor creşte? Vor creşte ...................... 57 % Vor rămâne aceleaşi ..... 35 % Vor scădea .................... 1 % Nedecişi ........................ 7 %
  • 25.
    4) Modul deaplicare a chestionarelor: h) Chestionare autoadministrate ( poştale , publicate în ziare şi reviste, anexate ) i) Chestionare administrate de către operatori (individual, prin procedeul extemporalului)
  • 26.
    Factorii care influenţeazărăspunsurile ● Timpul ● Structura ● Personalitatea op. ● Tema anchetei ● Locul R
  • 27.
    Bias -uri datoratel ocului de culegere a informaţiilor
  • 28.
  • 29.
    Bias -uri datorateapartenenţei la gen operator de inerviu / persoană intervievată (Herbert Hyman, 1954) “ Niciun bărbat decent nu trebuie să respecte o femeie care a avut relaţii sexuale înainte de căsătorie” . De acord Bărbaţi intervievaţi de bărbaţi ........ 37 % Bărbaţi intervievaţi de femei .......... 36% Femei intervievate de femei ........... 30% Femei intervievate de bărbaţi ......... 58%
  • 30.
    Bias -uri datorateapartenenţei etnice a operatorilor de inerviu (Herbert Hyman, 1954) – Credeţi că evreii din SUA au prea mare influenţă în lumea afacerilor ? Da Nu Neevrei intervievaţi de neevrei 50% 50% Neevrei intervievaţi de evrei 20% 50%
  • 31.
    Nu încercaţi săchestionaţi persoanele grăbite, ocupate sau obosite
  • 32.
    Structura chestionarelor ◙ Preambul ◙ Întrebări introductive ◙ Întrebări de testare a ipotezelor ◙ Întrebări de clasificare (de identificare)
  • 33.
    Preambul: Test de autoevaluare comportamentală (adaptat de după J.P. Tagney şi R.L. Dearing, 2002 ) Bună ziua, Suntem de la Facultatea de Sociologie şi dorim să cunoaştem cum îşi autoevaluează elevii şi studenţii comportamentul în diferite situaţii de viaţă concrete. Testul de autoevaluare comportamentală (TAC) va fi aplicat unui număr mare de studenţi din toată ţara, pe un eşantion probabilist, construit pe baza hazardului. Dumneavoastră faceţi parte din acest eşantion. Vă rugăm să răspundeţi la toate întrebările şi cât mai repede posibil. La încheierea investigaţiei, vom publica o lucrare ştiinţifică utilizând datele prelucrate statistic. Răspunsurile dvs. sunt confidenţiale. Vă mulţumim pentru colaborare.
  • 34.
    În paginile următoareveţi găsi descrise câteva situaţii pe care le-aţi întâlnit sau care vi se pot întâmpla. Sub fiecare dintre ele este trecut un set de afirmaţii (4-5) ce fac referire la ceea ce oamenii ar putea gândi sau simţi în situaţiile descrise. Citiţi mai întâi fiecare situaţie şi apoi reacţiile corespunzătoare ei. Dvs. trebuie să vă imaginaţi că situaţiile descrise vi se întâmplă în realitate şi, de asemenea, să vă imaginaţi ce aţi gândi sau simţi în fiecare situaţie. Pe măsură ce citiţi fiecare din cele 4 – 5 afirmaţii corespunzătoare situaţiilor, vă rog să indicaţi – bifând una din cifrele de la 1 la 5 - cât de probabil este ca acea afirmaţie să fie adevărată pentru dvs. în situaţia imaginată. Cercul mare (cifra 5) arată că din punctul dvs. de vedere este foarte probabil să gândiţi sau să simţiţi în acel fel în situaţia X . Cercul mic în schimb (cifra 1) arată că nu e deloc probabil să gândiţi/simţiţi astfel în situaţia X. Nu există răspunsuri bune sau greşite la aceste întrebări. Ce ne interesează este doar să aflăm cum v-aţi simţi şi ce aţi gândi în situaţiile descrise.
  • 35.
    Întrebări de testare: Imaginaţi-vă că… 1. Sunteţi într-o cafenea, vă împiedicaţi şi îl faceţi pe prietenul / prietena dvs. să-şi verse cana cu cafea. Cât de probabil este să simţiţi/gândiţi următoarele lucruri ? Deloc probabil Puţin probabil Poate (50 %) Destul de probabil Foarte probabil      a) M-aş gândi că toată lumea din cafenea mă fixează şi râde de mine.      b) Mi-ar părea rău. Ar fi trebuit să fiu mai atent/ă pe unde calc.      c) Nu m-aş simţi prost. La urma urmei, este doar o cafea.      d) M-aş gândi: „Nu puteam evita asta. Podeaua era alunecoasă.”     
  • 36.
    ◙ Întrebărilede clasificare (de identificare) ◘ Să fie plasate la sfârşitul chestionarului ◘ Să fie precedate de explicarea raţiunii lor ◘ Să fie strict legate de ipotezele cercetării ◘ Să respecte dreptul la intimitate a persoanelor
  • 37.
    “ Schema Gallup”de structurare a chestionarelor 1) Întrebări filtru (închise, cu răspunsuri multiple precodificate sau deschise) pentru stabilirea gradului de cunoaştere de către cel anchetat a problemei puse în discuţie. 2) Una sau mai multe întrebări (deschise) privind atitudinea populaţiei faţă de respectiva problemă. 3) Un sistem de întrebări (închise, cu răspunsuri multiple precodificate) referitoare la aceeaşi problemă. 4) Întrebări deschise vizând motivaţia opiniilor exprimate. 5) Întrebări (închise, cu răspunsuri multiple precodificate) pentru măsurarea intensităţii opiniilor.
  • 38.
    George H. Gallup (1901 – 1984) The Pulse of Democracy (1940) Guide to Public Opinion Polls (1948)
  • 39.
    Hadley Cantril (1916-1969) Profesor de psihologie la Princeton University The Invasion from Mars: A Study in the Psychology of Panic (1940)
  • 40.
    Herbert H. Hyman ( 1918-1985 ) Interviewing in Social Research (1954) Survey design and analysis: principles, cases, and procedures (1955) Political Socialization: a Study in the Psychology of Political Behavior (1969) Secondary Analysis of Sample Surveys (1972)
  • 41.
    Clasificarea întrebărilor ◙ După funcţiile lor: ◘ introductive (de contact, de „spart gheaţa“) ◘ de trecere (tampon) ◘ filtru ◘ bifurcate ◘ de motivaţie (dejustificare, „de ce?“) ◘ de control ◘ de identificare (de clasificare)
  • 42.
    Întrebări introductive (decontact) ◙ Anchetă privind prestigiul rofesiilor) realizată de National Opinion Research Center (SUA, 1967) Întrebarea introductivă (de contact): - Presupuneţi că un tânăr înzestrat vă cere sfatul asupra celei mai valoroase profesii. Ce profesie i-aţi indica ? ◘ William J. Goode şi Paul K. Hatt (1962) comentează această întrebare: ea pune subiectul în situaţia de a da sfaturi şi îl lămureşte în acelaşi timp cu privire la scopul investigaţiei. Legată de ea, cea de-a doua întrebare: - Ce este cel mai important, după părerea dv., să stea în atenţia unui tânăr când îşi alege profesia ?
  • 43.
    Întrebări de trecereAnchetă “Lumea în anul 2015” 45. Va fi mai frecvent ca femeile să ocupe posturi de conducere? mai frecvent ca şi azi mai puţin frecvent nu ştiu 46. Va fi mai frecvent ca tinerii să ocupe posturi de conducere? mai frecvent ca şi azi mai puţin frecvent nu ştiu Întrebările de până acum s-au referit la ce credeţi că se va întâmpla în anul 2015. V-am ruga acum să ne spuneţi ce aţi dori să se întâmple în anul 2030. 47. Oamenii vor fi mai preocupaţi de viaţa lor interioară? mai preocupaţi ca şi azi mai puţin preocupaţi nu ştiu 48. Oamenii vor fi mai interesaţi de succesul lor pe plan social? mai preocupaţi ca şi azi mai puţin preocupaţi nu ştiu
  • 44.
    Întrebări filtru şide control 10. Aţi vizitat Muzeul Naţional al Satului “Dimitrie Gusti”? (întrebare filtru) □ Da (Treceţi la întrebarea nr. 11) □ Nu (Treceţi la întrebarea nr. 15) □ Nu îmi amintesc (Treceţi la întrebarea nr. 18) 11. Aţi vizitat gospodăria din satul Nerej? □ Da (Treceţi la întrebarea nr. 12) □ Nu □ Nu îmi amintesc 12. Dar gospodăria din satul Năruja? (întrebare de control) □ Da (Treceţi la întrebarea nr. 13) □ Nu □ Nu îmi amintesc
  • 45.
  • 46.
    Întrebări de justificare(de “motivaţie”, „de ce?“) ◘ “ Justificare” = df . “Ac ţ iunea de explicare a acţiunilor personale”; “dezvinovăţire” . ◘ “ Motiva ţ ie” = df . “Ansamblul dinamic al factorilor con ş tientiza ţ i ş i neconştientiza ţ i care determină comportamentul persoanelor”. ▲ Recomandare: Solicitaţi justificarea atât a ac ţ iunilor indezirabile, cât ş i a celor dezirabile. - Dacă DA , de ce? __________________________ - Dac ă NU , de ce?__________________________
  • 47.
    Formularea întrebărilor ◙ Alegerea cuvintelor ▼ Donald Rugg (1941): Credeţi că SUA ar trebui să interezică discursurile publice împotriva democraţiei ? DA = 54% - Credeţi că SUA ar trebui să permită discursurile publice împotriva democraţiei ? NU = 75% ◘ Efectul “a interzice vs . a nu autoriza”. ▲ Acest efect ia naştere când temele sunt formulate într-o manieră foarte generală, când sunt teme absracte şi nefamiliare (după Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 255).
  • 48.
    Bias-ul formulării întrebărilor ( Casey A. Klofstad, 2005) ◙ În 1993 în SUA s-au făcut două sondaje de opinie: ◘ Institutul Roper - Vi se pare posibil sau vi se pare imposibil ca exterminarea evreilor de către nazişti să nu se fi întâmplat niciodată ? Indecişi = 33% ◘ Institutul Gallup - Vi se pare posibil ca exterminarea evreilor de către nazişti să nu se fi întâmplat niciodată sau sunteţi sigur că s-a întâmplat ? Indecişi = 10%
  • 49.
    Expertiza şi implicarearespondenţilor în tema investigaţiei ▼ Persoanele experte în domeniul şi cele implicate în tema investigaţiei rezistă la variaţiile de formulare a întrebărilor (Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 254). ◙ H.-J. Hippler şi N. Schwaez (1986): ◘ Respondenţii proecologişti Grupul A: “ Credeţi că, în general, ar trebui să se interzică folosirea sării pe şosele ?” DA = 86,4% Grupul B: “ Credeţi că, în general, ar trebui să se permită folosirea sării pe şosele ?” NU = 90,7% ◘ Respondenţii indifererenţi faţă de ecologie Grupul A: DA = 18,8% Grupul B: NU = 73,3%
  • 50.
    Lista de controla întrebărilor (Elisabeth Noelle, 1963) ● Sunt greutăţi de înţelegere a limbajului? Da / Nu ● Întrebarea este prea abstractă? Da / Nu ● Depăşeşte elocvenţa celui anchetat? Da / Nu ● Necesită capacitate de observaţie prea mare? Da / Nu ● Suprasolicită gândirea? Da / Nu ● Este obositoare? Da / Nu ● Este plicticoasă? Da / Nu ● Generează teamă? Da / Nu ● Generează reacţie de prestigiu? Da / Nu ● Tema este prea intimă? Da / Nu ● Generează conflicte cu idealul propriu? Da / Nu
  • 51.
  • 52.
    Evitaţi ambiguităţile W.A.Belson (1986) a analizat întrebarea ▼ - După părerea dvs., copiii suportă consecinţe negative ca urmare a faptului că privesc la televizor scene de violenţă ? ▲ Cuvântul “copii” poate să însemne: ● preşcolarii ● elevii din clasele I – IV ● a dolescenţii ● alte categorii (după Fabio Lorenzi-Cioldi, 2003/2007, 256)
  • 53.
    Este rândul dvs.Întrebarea “ Ce venituri lunare aveţi ” este ambiguă? □ Da , pentru că __________________________ □ Nu , pentru c ă __________________________ □ Nu ştiu
  • 54.
    Evitaţi întrebările directe(pe cât posibil) Roger Mucchielli (1968/1979, 81): ● Întrebarea directă “pune în lumină fără ocolişuri ipoteza sau dintre ipotezele anchetei”. ▲ Practic întotdeauna “ întrebarea directă obţine un răspns de faţadă”. De comentat!
  • 55.
    Roger Mucchielli ( 1919 – 1981 ) Le questionnaire dans l ’ enquet ê te psychosociale ( 1968 /1979) La méthode des cas ( 1969 ) L'observation psychologique et psychosociologique ( 1999 ) La dynamique des groupes ( 2006 , ed. A XV-a) L’analyse de contenu , ESF, Paris, 2006
  • 56.
    Este rândul dvs. Răspundeţi la întrebara: “ Ce concluzie trageţi? ” Obama, Putin şi Băsescu fac o vizită în iad. Vor să fie la curent cu ce se întâmplă în ţările lor. Obama vorbeşte la telefon 10 minute şi trebuie să plătească 10000 $. Putin vorbeşte la telefon 20 de minute şi trebuie să plătească 20000 $. Băsescu vorbeşte la telefon 30 de minute şi trebuie să plătească 30 $. Obama şi Putin se revoltă. “ Convorbirile locale se taxează diferit ”, se dezvinovăţeşte Scaraoţchi”. - Ce concluzie trageţi? ______________________
  • 57.
    Marca ţ Icu X răspunsul corspunzător concluziei dvs. (alegeţi un singur răspuns) □ În iad funcţionează telefoamele □ În iad dolarii SUA sunt valută convertibilă □ În România situaţia este iadul pe Pământ □ Obama, Putin şi Băsescu se interesează continuu de ce se întâmplă în ţările lor □ Scaraoţchi este corect □ Alte concluzii ___________________ □ Nu ştiu
  • 58.
    Evitaţi întrebările generaleGre ş it ☻ „ Câte filme vizionaţi la tv. într-o lună?“ Corect ☺ “ Vă rugam să ne spuneţi titlurile filmelor pe care le-aţi vizionat la tv. în ultima lună”.
  • 59.
  • 60.
    Fixaţi perioada dereferinţă Gre ş it ☻ „ În afară de nunţi, înmormântări şi botezuri , cât de des aţi mers în ultimul timp la biserică ?“ (N = 626) De mai multe ori pe săptămână 12 1,9% O dată pe săptămână 43 6,9% De mai multe ori pe lună 121 19,3% De Crăciun, de Paşte şi în alte zile sf. 267 42,7% O dată pe an sau mai rar 132 21,1% De fapt, niciodată 24 3,8% TOTAL 599 95,7% (Anchetă studenţească, 2008, 110)
  • 61.
    Corect ☺ „ În afară de nunţi, botezuri şi înmormântări , cât de des aţi mers anul trecut la biserică ?“ □ De mai multe ori pe săptămână □ O dată pe săptămână □ De mai multe ori pe lună □ De Crăciun, de Paşte şi în alte zile sf. □ O dată pe an sau mai rar □ Niciodată □ Nu-mi amintesc
  • 62.
    Ce faceţi acum?Răspund la un chestionar prost
  • 63.
    Evitaţi întrebările caresuprasolicită memoria Gre ş it ☻ ” În primul semestru al acestui an, la câte prelegeri a ţ i absentat?” Corect ☺” În ultima lună, la câte prelegeri aţi absentat?”
  • 64.
    Evitaţi introducerea întrebărilorprintr-o negaţie ☻ Greşit Nu credeţi că Ordonanţa de Guvern prin care se interzice cumulul pensiei cu salariu este neconstituţională? ☺ Corect - Consideraţi că Ordonanţa de Guvern prin care se interzice cumulul pensiei cu salariu este neconstituţională?
  • 65.
    Evitaţi dubla negaţie☻ Greşit Consideraţi că nu toţi elevii se comportă nerespectuos cu profesorii lor? □ Da □ Nu □ Nu pot aprecia ☺ Corect Consideraţi că unii elevi se comportă respectuos cu profesorii lor? □ Da □ Nu □ Nu pot aprecia
  • 66.
    Rolul desenelor încadrul chestionarelor
  • 67.
    Interviu de angajareCe crede ţi c ă i-a răspuns angajatorul? Doresc un job a ş a ... ca al dvs. ______________________________________________________________________________
  • 68.
  • 69.
    Barometrul de opiniepublică - mai 2003 Urm ă toarele figuri reprezintă diferite tipuri de societate. Citiţi vă rog descrierea fiecărui tip, uitaţi-vă la figuri şi decideţi care figură descrie cel mai bine situaţia din...
  • 70.
    Bibliografie selectivă Dobrescu,Paul (coord.) (2008) Cultural cretives. Cercetări privind evoluţia valorilor în societatea românească . Bucureşti: Editura Comunicare.ro. Hyman, Herbert H. [1954](1975) Interviewing in Social Research. Chicago: The University of Chicago Press. Klofstad, Cassey A. (2005). Interviews. În K. Kempf-Leonard (ed.-şef). Encyclopedia of Social Measurement (pp. 359-363). Amsterdam: Elesvier Academic Press. Moser, C.A. [1958](1967) Metodele de anchetă în investigarea fenomenelor sociale. Bucureşti: Editura Ştiinţifică. Mucchielli, Roger [1968] (1979) Le questionnaire dans l ’ enquet ê te psychosociale . Paris: Libraires Techniaues.
  • 71.
    Noelle, Elisabeth (1963) Umfragen in der Massengesellschaft . Hamburg: Rowohlt. Rugg, Donald şi Cantril Hadley (1962) Die Formulierung von Fragen. În R. König (ed.). Das Interview. Köln: Kiepenheur & Witach. Schuman H. şi Preser S. (1981) Questions and Answers in Attitude Surveys . NY: Academic Press.