INFLAMAȚIA
Inflamația - generalități
• Definiție: Inflamația reprezintă răspunsul complex al
țesuturilor la diverși factori de agresiune și implică
modificări celulare, umorale și vasculare.
• răspuns protector, conceput pentru a scapa organismul de
cauza leziunii celulare (ex. microbi, toxine, necroze), dar și
de consecintele unor leziuni (tesuturi necrozate).
• În funcție de persistența factorilor cauzatori și de tipul
reacției tisulare, inflamația poate fi:
– acută
– cronică
INFLAMAȚIA ACUTĂ
Inflamația acută
• Evenimente celulare și vasculare ce apar în câteva
minute și au durată de ordinul orelor sau zilelor
• Stimulii inflamației acute:
– infectiosi (bacterii, virusuri, fungi sau paraziti) si toxine
microbiene;
– necroza tisulara de orice cauza;
– corpii straini (aschii sau suturi);
– reactii imune (anumite reactii de hipersensibilitate)-
reactiile in care sistemul imun protector normal lezeaza
tesuturile proprii ale individului.
Inflamația acută
• Modificările vasculare
– Vasodilatație → hiperemie activă, ↑
permeabilitatea venulară și capilară → inițial
transsudație, apoi exsudație
• Modificările celulare
– Marginația leucocitelor
– Aderarea leucocitelor la endoteliu
– Diapedeza leucocitelor prin peretele vascular
– Migrarea spre focarul inflamator, sub acțiunea
factorilor chemotactici
Modificările vasculare – hiperemia activă
Hiperemie (la nivelul capilarelor
alveolare) în cadrul pneumoniei
lobare (in faza de alveolita
seroasa)
Modificări celulare – marginația, aderarea,
diapedeza și migrarea leucocitelor
Inflamația acută
• Elementele celulare caracteristice: PMN neutrofile
– Nucleu polilobat
– În citoplasmă – granule neutre
– Primele elemente celulare ce apar în focarul inflamator
– Durată de viață 1-3 zile → se distrug prin eliberarea enzimelor
lizozomale (apoptoză)
• Natura infiltratului inflamator variaza cu durata raspunsului
inflamator si cu tipul stimulului
– neutrofilele sunt predominante in infiltratul inflamator in primele 6-12h
– inlocuite de monocite in 24-48 de ore (se transformă în macrofage)
• supravietuiesc mai mult
• pot chiar prolifera in tesuturi → tind sa devina
populatia dominanta in inflamatia cronica
Infiltrat inflamator acut (preponderent
cu PMN-uri)
Infiltrat inflamator cronic (mononuclear
– in special limfo-plasmocitar)
Inflamația acută
pattern-uri morfologice
1. Inflamația seroasă – caracterizată prin
prezența unui exsudat cu o componentă
lichidiană crescută, cu conținut crescut de
proteine
• Exemple:
– Arsuri
– Vezicule din infecții virale
– Primul stadiu al pneumoniei (faza de congestie –
alveolită seroasă)
Inflamația seroasă
Veziculă cutanată –
separarea
epidermului de derm
de către o colecție
focală de exsudat
seros
Inflamația acută
pattern-uri morfologice
2. Inflamația fibrinoasă – caracterizată prin prezența
unui exsudat bogat în fibrină, rezultat din
extravazarea fibrinogenului, cu precipitarea sub
formă de rețea în focarul inflamator. Exsudatul mai
conține PMNn și eritrocite.
• Exemple:
– Pericardita fibrinoasă, pleurezia fibrinoasă
– Al doilea stadiu al pneumoniei lobare (hepatizație roșie
– alveolita fibrinoasă)
– Colita pseudomembranoasă
Inflamația fibrinoasă
Pericardită fibrinoasă – aspect macroscopic – pericard opac, ingroșat,
acoperit de exsudat gălbui-cenușiu → aspect neregulat, vilos (”limbă de
pisică”, ”tartine cu unt dezlipite”)
Inflamația fibrinoasă
Pericardită fibrinoasă
Inflamația acută
pattern-uri morfologice
3. Inflamația purulentă (supurativă) –
caracterizată prin prezența unui exsudat
purulent, format din PMNn integre și alterate,
macrofage, eritrocite, detritus necrotic, fibrină
și floră microbiană.
• Produsă de bacterii piogene (ex.
Staphylococcus aureus)
• 2 forme: difuză și localizată
Inflamația acută
pattern-uri morfologice
3. Inflamația purulentă
• Exemple:
• Difuză
• Pleurezia purulentă (empiem pleural)
• Flegmon
• Apendicita flegmonoasă, colecistita flegmonoasă
• Localizată
• Abcese
• Cutanate
• Viscerale – cerebral, pulmonar, hepatic, renal
Inflamația purulentă difuză
Salpingită acută
Micro – infiltrat inflamator purulent,
difuz in perete, exsudat purulent in
lumenul salpingian, hiperemie
Inflamația purulentă localizată
Abces hepatic
Pneumonie lobară
Aspect macroscopic –
consolidarea unui lob pulmonar
– stadiul de hepatizație cenușie
Micro – stadiul de alveolită leucocitară
- Exsudat purulent in lumenele alveolare,
septuri interalveolare ingrosate prin
congestie capilara
Bronhopneumonie
1. Macroscopic – multiple abcese pulmonare mici, centrate de
bronșiole
2. Micro – Abcesele conțin detritus necrotic, infiltrat inflamator cu
PMNneutrofile și sunt înconjurate de vase congestive.
Bronhopneumonie
Inflamația acută
• Rezultate
– Rezoluția completă
– Vindecarea prin înlocuirea cu țesut conjunctiv
(fibroză)
– Progresia către inflamația cronică
INFLAMAȚIA CRONICĂ
Inflamația cronică
• Inflamatia cronica este este o inflamatie cu
durata prelungita (saptamani, luni, ani), in care
coexista inflamatia, leziunile tisulare si incercarile
de reparare, in diferite combinatii.
• Poate succeda inflamatia acuta sau poate debuta
insidios, fara manifestari de inflamatie acuta.
• 2 tipuri:
– nespecifică
– specifică granulomatoasă
Inflamația cronică
• Caracteristici generale:
– Infiltrat inflamator cu celule mononucleare
• Macrofage
• Limfocite și plasmocite
– Distrucții tisulare importante
– Reparare prin organizare conjunctivă
• Angiogeneză și fibroză
Inflamația cronică
• Elemente celulare caracteristice
– Macrofagele (Mf)
• Derivate din monocitele sangvine
• Celule mari, nucleu reniform/vezicular, citoplasmă abundentă
• Durată de viață câteva luni
• Precursorii celulelor epitelioide și celulelor gigante multinucleate din
inflamația granulomatoasă
– Limfocitele (Ly)
• Celule mici, nucleu rotund, citoplasma puțină
– Plasmocitele (Pl)
» Provin din LyB circulante, se găsesc doar în țesuturi
» Nucleu rotund, situat excentric, cu cromatina dispusă ”în spițe de roată”
1. Inflamația cronică nespecifică
• Se caracterizează prin infiltrat inflamator difuz
sau focal, alcătuit din celule mononucleare.
• Exemple
– Ulcerul peptic cronic
– Gastrite cronice
– Hepatite cronice virale (HVB, HVC)
Ulcer peptic cronic, gastric
1. Mucoasă gastrică normală
2. Absența epiteliului, cu
formarea unui crater
Detaliu microscopic – zona de
infiltrat inflamator cronic, din
baza ulcerului
Hepatita cronică
Micro – infiltrat
inflamator limfo-
plasmocitar in spatiile
porto-biliare, cu
extindere spre
hepatocitele vecine
(hepatita de interfata)

Rolul dinților în masticație: corelaţii dintre morfologia dinţilor şi masticaţie. Morfologia funcţională secundară a dinţilor şi a arcadelor dentare

  • 1.
  • 2.
    Inflamația - generalități •Definiție: Inflamația reprezintă răspunsul complex al țesuturilor la diverși factori de agresiune și implică modificări celulare, umorale și vasculare. • răspuns protector, conceput pentru a scapa organismul de cauza leziunii celulare (ex. microbi, toxine, necroze), dar și de consecintele unor leziuni (tesuturi necrozate). • În funcție de persistența factorilor cauzatori și de tipul reacției tisulare, inflamația poate fi: – acută – cronică
  • 3.
  • 4.
    Inflamația acută • Evenimentecelulare și vasculare ce apar în câteva minute și au durată de ordinul orelor sau zilelor • Stimulii inflamației acute: – infectiosi (bacterii, virusuri, fungi sau paraziti) si toxine microbiene; – necroza tisulara de orice cauza; – corpii straini (aschii sau suturi); – reactii imune (anumite reactii de hipersensibilitate)- reactiile in care sistemul imun protector normal lezeaza tesuturile proprii ale individului.
  • 5.
    Inflamația acută • Modificărilevasculare – Vasodilatație → hiperemie activă, ↑ permeabilitatea venulară și capilară → inițial transsudație, apoi exsudație • Modificările celulare – Marginația leucocitelor – Aderarea leucocitelor la endoteliu – Diapedeza leucocitelor prin peretele vascular – Migrarea spre focarul inflamator, sub acțiunea factorilor chemotactici
  • 6.
    Modificările vasculare –hiperemia activă Hiperemie (la nivelul capilarelor alveolare) în cadrul pneumoniei lobare (in faza de alveolita seroasa)
  • 7.
    Modificări celulare –marginația, aderarea, diapedeza și migrarea leucocitelor
  • 8.
    Inflamația acută • Elementelecelulare caracteristice: PMN neutrofile – Nucleu polilobat – În citoplasmă – granule neutre – Primele elemente celulare ce apar în focarul inflamator – Durată de viață 1-3 zile → se distrug prin eliberarea enzimelor lizozomale (apoptoză) • Natura infiltratului inflamator variaza cu durata raspunsului inflamator si cu tipul stimulului – neutrofilele sunt predominante in infiltratul inflamator in primele 6-12h – inlocuite de monocite in 24-48 de ore (se transformă în macrofage) • supravietuiesc mai mult • pot chiar prolifera in tesuturi → tind sa devina populatia dominanta in inflamatia cronica
  • 9.
    Infiltrat inflamator acut(preponderent cu PMN-uri) Infiltrat inflamator cronic (mononuclear – in special limfo-plasmocitar)
  • 10.
    Inflamația acută pattern-uri morfologice 1.Inflamația seroasă – caracterizată prin prezența unui exsudat cu o componentă lichidiană crescută, cu conținut crescut de proteine • Exemple: – Arsuri – Vezicule din infecții virale – Primul stadiu al pneumoniei (faza de congestie – alveolită seroasă)
  • 11.
    Inflamația seroasă Veziculă cutanată– separarea epidermului de derm de către o colecție focală de exsudat seros
  • 12.
    Inflamația acută pattern-uri morfologice 2.Inflamația fibrinoasă – caracterizată prin prezența unui exsudat bogat în fibrină, rezultat din extravazarea fibrinogenului, cu precipitarea sub formă de rețea în focarul inflamator. Exsudatul mai conține PMNn și eritrocite. • Exemple: – Pericardita fibrinoasă, pleurezia fibrinoasă – Al doilea stadiu al pneumoniei lobare (hepatizație roșie – alveolita fibrinoasă) – Colita pseudomembranoasă
  • 13.
    Inflamația fibrinoasă Pericardită fibrinoasă– aspect macroscopic – pericard opac, ingroșat, acoperit de exsudat gălbui-cenușiu → aspect neregulat, vilos (”limbă de pisică”, ”tartine cu unt dezlipite”)
  • 14.
  • 15.
    Inflamația acută pattern-uri morfologice 3.Inflamația purulentă (supurativă) – caracterizată prin prezența unui exsudat purulent, format din PMNn integre și alterate, macrofage, eritrocite, detritus necrotic, fibrină și floră microbiană. • Produsă de bacterii piogene (ex. Staphylococcus aureus) • 2 forme: difuză și localizată
  • 16.
    Inflamația acută pattern-uri morfologice 3.Inflamația purulentă • Exemple: • Difuză • Pleurezia purulentă (empiem pleural) • Flegmon • Apendicita flegmonoasă, colecistita flegmonoasă • Localizată • Abcese • Cutanate • Viscerale – cerebral, pulmonar, hepatic, renal
  • 17.
    Inflamația purulentă difuză Salpingităacută Micro – infiltrat inflamator purulent, difuz in perete, exsudat purulent in lumenul salpingian, hiperemie
  • 18.
  • 19.
    Pneumonie lobară Aspect macroscopic– consolidarea unui lob pulmonar – stadiul de hepatizație cenușie Micro – stadiul de alveolită leucocitară - Exsudat purulent in lumenele alveolare, septuri interalveolare ingrosate prin congestie capilara
  • 20.
    Bronhopneumonie 1. Macroscopic –multiple abcese pulmonare mici, centrate de bronșiole 2. Micro – Abcesele conțin detritus necrotic, infiltrat inflamator cu PMNneutrofile și sunt înconjurate de vase congestive.
  • 21.
  • 22.
    Inflamația acută • Rezultate –Rezoluția completă – Vindecarea prin înlocuirea cu țesut conjunctiv (fibroză) – Progresia către inflamația cronică
  • 23.
  • 24.
    Inflamația cronică • Inflamatiacronica este este o inflamatie cu durata prelungita (saptamani, luni, ani), in care coexista inflamatia, leziunile tisulare si incercarile de reparare, in diferite combinatii. • Poate succeda inflamatia acuta sau poate debuta insidios, fara manifestari de inflamatie acuta. • 2 tipuri: – nespecifică – specifică granulomatoasă
  • 25.
    Inflamația cronică • Caracteristicigenerale: – Infiltrat inflamator cu celule mononucleare • Macrofage • Limfocite și plasmocite – Distrucții tisulare importante – Reparare prin organizare conjunctivă • Angiogeneză și fibroză
  • 26.
    Inflamația cronică • Elementecelulare caracteristice – Macrofagele (Mf) • Derivate din monocitele sangvine • Celule mari, nucleu reniform/vezicular, citoplasmă abundentă • Durată de viață câteva luni • Precursorii celulelor epitelioide și celulelor gigante multinucleate din inflamația granulomatoasă – Limfocitele (Ly) • Celule mici, nucleu rotund, citoplasma puțină – Plasmocitele (Pl) » Provin din LyB circulante, se găsesc doar în țesuturi » Nucleu rotund, situat excentric, cu cromatina dispusă ”în spițe de roată”
  • 27.
    1. Inflamația cronicănespecifică • Se caracterizează prin infiltrat inflamator difuz sau focal, alcătuit din celule mononucleare. • Exemple – Ulcerul peptic cronic – Gastrite cronice – Hepatite cronice virale (HVB, HVC)
  • 28.
    Ulcer peptic cronic,gastric 1. Mucoasă gastrică normală 2. Absența epiteliului, cu formarea unui crater Detaliu microscopic – zona de infiltrat inflamator cronic, din baza ulcerului
  • 29.
    Hepatita cronică Micro –infiltrat inflamator limfo- plasmocitar in spatiile porto-biliare, cu extindere spre hepatocitele vecine (hepatita de interfata)