Revista Regio nr. 13

nr. 13, august 2012
re v i s t a
Aparatură medicală
performantă
PENTRU JUDEŢUL Harghita
Peştera Regilor
va fi
reamenajată
MĂNĂSTIREA DRAGOMIRNA
ŞI-A RECĂPĂTAT STRĂLUCIREA
Creşterea absorbţiei fondurilor
structurale şi de coeziune
Start pentru reabilitarea Teatrului
„Maria Filotti”
Copiii din Filipeştii de Târg
cresc cu Regio
Centrul Dumbrava – Şuncuiuş,
o alinare pentru vârstnici
Noul Palace Spa, impuls pentru
relansarea Băilor Govora
INVESTIM ÎN ROMÂNIA!
Interviu cu
Eduard Hellvig,
ministrul dezvoltării
regionale şi turismului

www.inforegio.ro2
introducere în lumea regio
Absorbţia fondurilor europene este
subiect de discuţii în aproape
orice dezbatere, fie ea electorală,
economică sau socială. Pentru că
banii europeni care intră în
România sau în oricare ţară a
Uniunii Europene înseamnă pro
gres, dezvoltare, crearea de noi
locuri de muncă, modernizare.
Nu lipseşte din numărul de faţă
al Revistei Regio un interesant
interviu cu domnul Eduard Hellvig,
ministrul dezvoltării regionale şi
turismului. Vom înţelege, din dis
cuţia cu domnia sa, evoluţia Pro
gramului Operaţional Regional,
una mulţumitoare, având în ve
dere dificultăţile întâmpinate în
derularea programului la nivel
naţional. Vom afla şi care sunt
carenţele semnalate de Comisia
Europeană, referitoare la sistemul
de management şi control al
programului, şi care sunt evoluţiile,
atât la capitolul contractare, cât
şi în ceea ce priveşte gradul de
absorbţie al fondurilor.
Subiectul este cât se poate de
serios şi, după cum puteţi citi şi
în acest număr al Revistei Regio,
este tratat la cel mai înalt nivel.
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban, a precizat că fon
durile totale alocate României
pentru politica de coeziune în pe
rioada 2007 – 2013 sunt de 19,2
miliarde de euro, iar din aceşti
bani, 14 miliarde de euro - sunt
deja contractaţi. Rata reală a
absorbţiei este acum de 10%, în
condiţiile în care, în septembrie
2011, aceasta era de 3,7%.
Ca să înţelem mai bine ce înseamnă
banii europeni, avem nevoie de
exemple, iar acestea nu lipsesc din
numărul de faţă al Revistei Regio.
Iată, numai în judeţul Harghita,
oamenii se pot trata într-o clinică
dotată cu cea mai nouă şi modernă
aparatură medicală, iar în Centrul
de plasament din Filipeştii de Târg,
judeţul Prahova, 48 de băieţi cresc
cu Regio.
Prin absorbţia fondurilor europene,
patrimoniul cultural al României
va străluci din nou. În numărul
acesta al Revistei Regio vom pre
zenta numai câteva exemple:
prestigiosul teatru Maria Filotti
din Brăila, Mănăstirea Dragomirna,
din judeţul Suceava, Peştera Dâm
bovicioara sau noul Palace Spa,
impuls pentru relansarea Băilor
Govora, şi-au recăpătat strălucirea
de altădată cu ajutorul fondurilor
Regio.
Pentru acurateţe, ne-am propus să
dăm exemple de proiecte imple
mentate şi în alte ţări. Numărul
curent al Revistei Regio include
un studiu de caz din Estonia -
Extinderea şi renovarea Centrului
Medical al Estoniei de Nord - cu o
participare financiară a Comisiei
Europene de aproximativ 67 mili
oane de euro, şi un exemplu din
Cehia, cu un proiect industrial de
o valoare modestă la prima vedere
– puţin peste 1,6 milioane de euro
– dar care a dat rezultate peste
aşteptări.
Vă invităm să ne urmăriţi lună de
lună, pentru a cântări împreună
beneficiile rezultate prin proiec
tele finanţate din fondurile Regio.
Editorial
Redactor-şef: Mihai CRAIU
Redactori: Cătălin ANTOHE, Vlad IONESCU
FOTOGRAF: Dinu TARNOVAN
GRAFICIAN: Cristian SCUTELNICU
SPECIALIST DTP Lioara MAREŞ
REVISTA REGIO
www.inforegio.ro; e-mail: info@mdrt.ro; tel.: 0372 11 14 09
ISSN 2069 – 8305
2069 – 8305
TipĂrit la sc tipomar prod com impex srl
Str. General Berthelot nr. 24, Sector 1, Bucureşti,
Tel./Fax: 031/805.53.03, www.tipomar.ro
Coordonator proiect AM POR: Daniela SURDEANU
Vlad IONESCU
www.inforegio.ro

AUGUST 2012 3
Sumar
Regio în românia
04 „Regio trebuie susţinut indiferent de
situaţia politică”
Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului
07 hotărârile liderilor zonei euro
08 Creşterea absorbţiei fondurilor
10 Start pentru reabilitarea Teatrului
„Maria Filotti”
12 Aparatură medicală performantă
13 Copiii din Filipeştii de Târg
cresc cu Regio
14 Mănăstirea Dragomirna
şi-a recăpătat strălucirea
16 Centrul Dumbrava – Şuncuiuş,
18 Peştera regilor va fi reamenajată
20
22 Ştiri REGIONALE
24 Efectele crizei economice asupra
implementării proiectelor
BANI EUROPENI ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ
26 Un lifting medical pentru Tallinn
28
Cum să ambalezi perfecţiunea: clusterul Omnipack
din cehia
30 AGENDĂ
31 SĂ MAI ŞI ZÂMBIM!
Noul Palace Spa, impuls pentru
relansarea Băilor Govora

www.inforegio.ro4
Interviu cu Eduard Hellvig, ministrul dezvoltării regionale şi turismului
Momentele critice au
fost depăşite de fiecare
dată
Ce părere aveţi despre
modul în care s-a derulat
Regio?
Evoluţia Regio – Programul Opera
ţional Regional este mulţumitoa
re, având în vedere dificultăţile
întâmpinate în derularea sa la
nivel naţional. Cu toate acestea,
sunt unele carenţe semnalate de
Comisia Europeană (CE), referitoare
la sistemul de management şi
control al programului. Acesta a
înregistrat evoluţii atât la capitolul
contractare, cât şi în ceea ce
priveşte gradul de absorbţie al
fondurilor, fiind unul dintre puţinele
programe operaţionale evidenţiate
pozitiv de către Autoritatea pentru
Coordonarea Instrumentelor Struc
turale (ACIS) din cadrul Ministerului
Afacerilor Europene, dar şi la nivel
european.
Pentru o evaluare corectă, trebuie
luat în consideraţie numărul mare
de probleme întâmpinate, în special
cele privind achiziţiile publice
derulate de către beneficiari în
cadrul proiectelor finanţate prin
Regio.
Care e rata de absorbţie a
Regio?
Totalul plăţilor către beneficiari
în cadrul Regio (Fondul European
pentru Dezvoltare Regională + prefi
nanţare + buget de stat) reprezintă
echivalentul a 1.241 milioane de
euro, din care fondurile europene
şi prefinanţarea acordate sunt în
valoare de 1.119 milioane de euro
şi reprezintă 30,02% din sumele
alocate pentru perioada 2007-2013.
Suma FEDR rambursată de către CE
este în valoare de 786 milioane de
euro, respectiv 21,10% din alocarea
FEDR pe întreaga perioadă de
programare 2007-2013. Valoarea
FEDR a contractelor semnate de la
lansarea programului: 14.420,05
milioane lei, aproximativ 3.433,35
milioane euro, reprezentând 92,15%
din sumele FEDR alocate pentru
perioada 2007-2013.
Ce măsuri trebuie luate
pentru creşterea acesteia?
În primul rând, trebuie să urmărim
ca beneficiarii să respecte graficele
de rambursare, deoarece absorbţia
fondurilor structurale depinde în
proporţie de 90% de modul în care
aceştia îşi derulează activităţile
în cadrul proiectelor, începând cu
lansarea procedurii de achiziţie
publică, până la asigurarea fluxului
de numerar necesar efectuării
plăţilor către contractori şi depune
rea cererilor de rambursare. Apoi,
trebuie să luăm măsuri în ceea ce
priveşte simplificarea procesului de
verificare şi autorizare a plăţilor,
precum şi reducerea perioadei de
procesare a cererilor de rambursare
la un termen mediu de 45 zile
lucrătoare, la nivelul Organismelor
Intermediare şi al Autorităţii de
Management.
Regio în România
Interviu
regio trebuie susţinut
indiferent de situaţia politică
Ministrul dezvoltării regionale
şi turismului este încrezător
că Regio – Programul Operaţional
Regional va funcţiona din ce în ce
mai bine şi că obiectivele strategice
ale acestuia vor fi îndeplinite în
termen.

AUGUST 2012 5
O altă măsură necesară este promo
varea posibilităţilor de garantare
a împrumuturilor contractate pen
tru asigurarea contribuţiei proprii
la finanţarea proiectelor de către
beneficiarii publici (conform OUG
nr. 9/2010) şi beneficiarii privaţi
(produse ale Fondului Naţional de
Garantare a Creditelor pentru Între
prinderile Mici şi Mijlocii).
Trebuie să avem
siguranţa că banii au
fost cheltuiţi corect
Care sunt dificultăţile cu
impact semnificativ asupra
derulării Regio?
Am identificat mai multe cauze:
dificultăţi în finalizarea proce
durilor de atribuire de către bene
ficiari (contestaţii, anulări ale pro
cedurilor, etc.), modificări legis
lative, nerespectarea graficului
lucrărilor de către constructori din
motive diverse – condiţii meteo
nefavorabile, descoperiri arheolo
gice, modificări ale soluţiilor
tehnice în implementare, etc.
Modul în care beneficiarii derulează
procedurile de achiziţie publică
are impact semnificativ asupra
implementării proiectelor. Dacă
acestea se derulează fără erori,
se evită aplicarea corecţiilor
financiare, se evită perioadele de
suspendare a procesării cererilor
de rambursare până la finalizarea
controalelor, utilizându-se în totali
tate fondurile alocate proiectului şi,
implicit, creşte gradul de absorbţie
a fondurilor europene.
Aici avem şi carenţe. De exemplu,
recentele avertizări asupra siste
mului de management şi control
al Regio sunt serioase semnale de
alarmă. Trebuie să avem absorbţie,
dar trebuie să avem şi siguranţa că
banii au fost cheltuiţi corect.
Pentru aceasta am decis
două categorii de măsuri:
1Înfiinţarea Unităţilor de
verificare a achiziţiilor
publice în cadrul AMPOR
şi OI, începând cu data de
1 august 2012.
2Înfiinţarea Corpului de
Monitorizare Tehnică
şi Financiară a Proiectelor
pentru a asigura imple
mentarea unor proiecte
sustenabile, cu impact
asupra dezvoltării regio
nale.
Care sunt principalele
dificultăţi care împiedică
implementarea proiectelor?
Beneficiarii întâmpină dificultăţi
în accesarea de credite bancare
pentru a-şi susţine fluxul financiar
necesar contractului de finanţare.
În plus, calitatea slabă a proiectelor
tehnice atrage o serie de probleme
în execuţia contractelor. O altă
dificultate constatată este lipsa
personalului calificat în cadrul
autorităţilor publice locale. De ase
menea, unele soluţii tehnice gândite
de proiectanţi nu sunt întotdeauna
cele mai bune, fiind necesară
schimbarea lor chiar pe parcursul
implementării proiectelor.
Regio în România
Interviu
„Trebuie
să avem absorbţie,
dar trebuie să avem
şi siguranţa că banii
au fost cheltuiţi
corect”

Diferenţele de
dezvoltare s-au redus
semnificativ
În ce măsură îşi atinge Regio
obiectivul de reducere
a disparităţilor la nivel
regional?
Regio – Programul Operaţional Re
gional are ca obiectiv strategic
crearea a 15.000 de locuri de
muncă până la sfârşitul anului 2015,
concomitent cu prevenirea creşterii
disparităţilor interregionale în ter
meni de PIB/locuitor, în perioada
2007-2015. Până în luna mai 2012,
ţinta de 15.000 de locuri de muncă
a fost depăşită cu 8%, pentru
proiectele contractate. Dacă luăm
în consideraţie doar proiectele
finalizate, indicatorul este atins
în proporţie de 15,2%. În ceea ce
priveşte disparităţile regionale,
datele furnizate de Eurostat pentru
perioada 1998-2009 evidenţiază o
reducere semnificativă a diferen
ţelor de dezvoltare între cea mai
bogată şi cea mai săracă regiune
din România, respectiv Regiunea
Bucureşti-Ilfov şi Regiunea Nord-
Est, în termeni de PIB regional pe
locuitor, calculat la paritatea puterii
de cumpărare standard (raportat la
media UE – 27).
Vom acorda, în continuare, atenţie
deosebită proiectelor declarate
strategice la nivel de regiuni. În
acest sens, în septembrie se vor
aproba normele metodologice de
fundamentare a acestor proiecte.
Este un element de noutate care
trebuie valorificat de fiecare re
giune.
Care sunt prognozele
pentru 2012 – 2013?
Pentru anul 2012, ne propunem
să atingem ţinta de contractare
a 100% FEDR, iar pentru anul
2013, să finalizăm activitatea de
contractare a proiectelor pentru
care au fost aprobate finanţările în
conformitate cu normele de aplicare
a OUG 64/2009 privind gestionarea
financiară a instrumentelor struc
turale şi utilizarea acestora pentru
obiectivul convergenţă, modificată,
respectiv în cuantumul a 20% peste
alocările fiecărei axe.
Tot pentru anul 2012, ne-am pro
pus să redeschidem apelurile de
proiecte pentru domeniul major
de intervenţie 5.2 în regiunile de
dezvoltare Sud-Vest Oltenia şi
Centru, şi să publicăm, spre con
sultare publică, Ghidul de finanţare
pentru schema de eficienţă ener
getică.
Din punctul de vedere al dezan
gajării fondurilor în cadrul Progra
mului Operaţional Regional, nu
există acest risc în anul 2012, suma
minimă ce trebuia realizată fiind în
valoare de 620 milioane de euro, iar
rambursările de către Comisie fiind,
la această dată, în valoare de 786
milioane de euro.
Ţinta de absorbţie asumată de către
AM POR în anul 2012 (reprezentând
sume transferate de Comisia Euro
peană) este de 788,34 milioane
de euro, astfel încât suma totală
rambursată de Comisia Europeană la
sfârşitul anului 2012 va fi de 1.225,58
milioane euro, reprezentând 32,90%
din alocarea FEDR pentru Programul
Operaţional Regional.
AM POR şi-a propus
creşterea gradului de
absorbţie
În 2013 se va înregistra
un maxim al cererilor de
rambursare. Cum comentaţi
acest lucru?
AM POR şi-a propus, în anul 2012,
atingerea unui grad de absorbţie
mai mare decât suma minimă de
realizat, pentru diminuarea efortu
lui de realizare a ţintei minime
pentru anul 2013. Dacă ţinta de
absorbţie la 31 decembrie 2012,
în valoare de 1.225,58 milioane de
euro, va fi atinsă, pentru anul 2013,
suma minimă de realizat, pentru
evitarea dezangajării fondurilor
UE, va fi de 584,92 milioane de
euro, astfel încât, la sfârşitul anului
2013, sumele rambursate de către
Comisie să fie în valoare de 1.810,5
milioane de euro.
Cum influenţează situaţia
politică actuală
desfăşurarea programului?
Regio este un instrument de politică
pentru dezvoltare regională foarte
important pentru ţara noastră.
Situaţia politică din România nu
influenţează gradul de absorbţie a
fondurilor europene şi nici procesul
de contractare a proiectelor, care
trebuie să se deruleze după toate
regulile Comisiei Europene. Orice
guvernare, indiferent de contextul
politic sau de eventuale crize
generate în plan politic, trebuie să
acorde o atenţie sporită Programului
Operaţional Regional, dar şi altor
programe sectoriale din domenii
vitale pentru creşterea economică a
României, aşa cum sunt transportul
şi competitivitatea economică.
A consemnat
www.inforegio.ro
Regio în România
Cătălin ANTOHE
Interviu
6

AUGUST 2012 7
Ştiri Consiliul European
Hotărârile liderilor zonei Euro
Viitoarea Uniune economică şi monetară
Creştere
economică
Şefii de stat sau de guvern au decis
şi cu privire la un Pact pentru
creştere economică şi locuri de
muncă, în cadrul căruia s-au luat
decizii care se vor aplica tuturor
celor 27 de state membre. Între
altele, se vor mobiliza 120 miliarde
de euro pentru:
l majorarea cu 10 miliarde de euro
a capitalului subscris şi vărsat al
Băncii Europene de Investiţii (BEI);
l lansarea etapei-pilot a obligaţiu
nilor pentru finanţarea proiectelor
referitoare la infrastructurile din
domeniul transporturilor, al energiei
şi al reţelelor de bandă largă;
l realocarea fondurilor structurale
în vederea sprijinirii IMM-urilor şi a
ocupării forţei de muncă în rândul
tinerilor;
l alocarea suplimentară a 55 mili
arde de euro, pentru măsurile de
consolidare a creşterii economice.
Asistenţă
pentru Spania
Liderii Consiliului European au
decis ca recapitalizarea băn
cilor din Spania să beneficieze de
asistenţă din partea Fondului Euro
pean de Stabilitate (FES) până în
momentul în care MES devine
disponibil, apoi fondurile vor fi
transferate către acesta. S-a mai
convenit ca fondurile FES/MES să
poată fi folosite în mod flexibil
pentru a achiziţiona obligaţiuni de
către acele state membre care
respectă normele comune, recoman
dările şi calendarele.
Afaceri externe
Consiliul European a aprobat
decizia de a deschide negocierile
de aderare cu Muntenegru.
În altă ordine de idei, şefii de stat
sau de guvern reuniţi în şedinţa
Consiliului European au condamnat
violenţele brutale din Siria şi au
subliniat „preocupările (…) profunde
în privinţa naturii programului
nuclear al Iranului”, îndemnând
Teheranul să coopereze constructiv.
Liderii au salutat intrarea în vigoare
a embargoului UE asupra petrolului
la 1 iulie 2012.
La sfârşitul lunii iunie a acestui
an, liderii zonei euro au căzut
de acord asupra unui program
de măsuri importante, pe termen
scurt, care să asigure stabilitatea
zonei euro.
Ca urmare a unei discuţii pe marginea
raportului Către o veritabilă Uniune
economică şi monetară, şefii de stat
sau de guvern ai Uniunii Europene
l-au invitat pe preşedintele Consi
liului European, Herman Van
Rompuy, să elaboreze, în colaborare
cu preşedintele Comisiei, cu pre
şedintele Eurogrupului şi cu preşe
dintele Băncii Centrale Europene
„o foaie de parcurs specifică,
încadrată în timp, pentru realizarea
unei uniuni economice şi monetare
veritabile”. Totodată, s-a mai decis
instituirea unui mecanism unic
de supraveghere bancară, condus
de Banca Centrală Europeană
(BCE), care să ofere mecanismului
european de stabilitate (MES)
posibilitatea injectării de fonduri
direct în bănci.
O strategie pe termen mai lung
în legătură cu modalităţile de
consolidare a uniunii economice şi
monetare va fi detaliată înainte de
sfârşitul anului 2012.
AUGUST 2012 7

www.inforegio.ro8
Regio în România
Eveniment
Creşterea absorbţiei fondurilor
Potrivit datelor prezentate în
conferinţa de la Mamaia cu
tema „Creşterea absorbţiei fondu
rilor structurale şi de coeziune”,
Regio are cea mai mare rată de
absorbţie.
Ministrul afacerilor europene,
Leonard Orban (foto), a prezentat,
în cadrul conferinţei desfăşurate în
luna iulie 2012, la Mamaia, cu tema
„Creşterea absorbţiei fondurilor
structurale şi de coeziune”, mă
surile ministerului pe care îl conduce
pentru îmbunătăţirea absorbţiei
fondurilor, dar şi stadiul actual al
acesteia. Conferinţa este cea de-a
doua de acest gen de la începutul
anului.
Cele mai mari absorbţii
Ministrul Leonard Orban a precizat
că fondurile totale alocate României
pentru politica de coeziune în pe
rioada 2007 – 2013 sunt de 19,2 mi
liarde de euro, iar din aceşti bani
73% (14 miliarde de euro) sunt deja
contractaţi. Plăţile către beneficiari
reprezintă 3,8 miliarde de euro.
Rata reală a absorbţiei este de 10%
în condiţiile în care, în septembrie
2011, aceasta era de 3,7%. „Cele
mai mari absorbţii de fonduri sunt
pe Programul Operaţional Regional
şi cele mai puţine pe Programul
Operaţional de Mediu”, a menţionat
ministrul. Riscul de pierdere a fon
durilor europene până la finele lui
2012, dacă acestea nu se folosesc în
proiecte, este de 952 milioane de
euro. Din aceşti bani, 308 milioane
de euro ar trebui absorbiţi numai
pe Programul Operaţional de Mediu.
„Suntem la un moment de cotitură
în care trebuie să luăm măsuri su
plimentare pentru consolidarea me
canismelor de control. Dacă nu le
luăm, va fi greu şi ne putem aştepta
ca un program sau altul să fie în
trerupt de la plăţi sau suspendat.
Pentru Programul Operaţional Re
gional nu există riscul de a fi retraşi
bani”, a declarat ministrul.
Problemele primarilor
La eveniment au participat primari
din diferite localităţi – Brăila, Bistri
ţa, Piteşti – dar şi beneficiari ai pro
iectelor europene sau potenţiali be
neficiari.
Edilii i-au adus la cunoştinţă minis
trului mai multe probleme cu care se
confruntă. Primarul din Piteşti, Tudor
Pendiuc, a abordat problema legată
de sancţiunile pe care ar trebui să
le primească cei care blochează
achiziţiile publice prin contestaţii.
De asemenea, acesta a adăugat că
în viitorul apropiat va fi foarte greu
să acceseze proiecte europene,
pentru că nu vor avea bani pentru
cofinanţare. Aurel Simionescu, pri
marul Brăilei, a adus în discuţie
problema unicităţii controlului la
proiectele europene. „Sunt mai
mulţi cei care ne controlează decât
cei care muncesc efectiv pentru
proiecte”, a sesizat Simionescu.
Un alt primar prezent, cel din
Bistriţa, i-a adus la cunoştinţă
ministrului că prin anumite axe de
finanţare este obligatoriu ca auto
rităţile locale să acorde 50% cofi
nanţare din bugetul total al pro
iectelor, lucru care, deseori, face
imposibilă depunerea unui proiect.
„Trebuie o salarizare
mai bună”
La rândul său, ministrul a precizat că
s-a făcut o verificare a proiectelor
care pot fi finalizate până în 2015.
„Să vedem ce bani rămân, aceştia
se vor disponibiliza pentru alte
proiecte. Sunt unele proiecte care
nu se pot finaliza până în 2015”.
Ministrulavorbitdespreintroducerea
unei categorii speciale de salarizare
pentru cei care lucrează cu fonduri
europene. Sunt unele programe
unde angajaţii primesc salarii foar
te mari şi unele unde aceştia sunt
plătiţi foarte prost. „Trebuie să asi
gurăm o salarizare mai bună pen
tru cei care au rezultate, dar să
avem şi sancţiuni pentru cei care nu
performează. Am vrut să aducem
oameni din afară pentru a lucra aici,
dar avem limite salariale care nu
ne-au permis”, a afirmat Leonard
Orban.
Paşii spre o abordare
mai bună
Întrebat despre concluziile trase în
urma conferinţei, Leonard Orban
ne-a declarat: „Am avut o dezba
tere foarte interesantă, au partici
pat foarte mulţi primari din diferi
te părţi ale ţării care au venit cu
observaţii şi întrebări concrete
despre cum putem să îmbunătăţim
diferite aspecte. Primarii au insis
tat foarte mult pe modul cum se
efectuează controalele sau audită
rile pe anumite proiecte. S-a insistat

AUGUST 2012 9
Document prezentat la Mamaia de către Adina Ştefănescu, Director în cadrul Autorităţii de Management pentru
Programul Operaţional Regional
Regio în România
Eveniment
foarte mult pe nevoia să existe o
coordonare, o abordare unitară a
problemelor identificate de dife
ritele structuri care auditează
sau controlează. Este o observaţie
importantă şi va trebui ca lucrul
acesta să fie realizat. S-a vorbit
despre implicarea autorităţilor
locale în ceea ce priveşte negocierea
viitoarei perioade de programare
şi, mai ales, modul cum vor arăta
structurile şi procedurile şi cum
va funcţiona întregul mecanism
în perioada 2014 - 2020. Eu sunt
persoana care generează aceste
decizii şi care propune anumite
lucruri. Îl voi informa şi pe primul
ministru, care urmăreşte foarte
atent ce se întâmplă.”
PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL
CONTRACTE FINALIZATE (axele prioritare 1-5)
– 15 mai 2012 –
LEGENDĂ
Număr contracte finalizate-
Valoare FEDR (milioane
euro)
Axa prioritară 1 -
Planuri integrate de
dezvoltare urbană
Axa prioritară 2 -
Infrastructura de transport
Axa prioritară 3 -
Infrastructura socială
Axa prioritară 4 -
Mediu de afaceri
Axa prioritară 5 -
Turism
TOTAL PROGRAM OPERAŢIONAL REGIONAL
număr contracte finalizate: 604
valoare FEDR: 270,12 milioane euro

www.inforegio.ro10
Regio în România
Dezvoltare urbană
Cătălin ANTOHE
Proiectul de restaurare şi consoli
dare a clădirii Teatrului „Maria
Filotti” este cel de-al optulea în
cadrul Planului Integrat de Dez
voltare Urbană a Municipiului Brăila.
El este cu atât mai important, cu
cât teatrul brăilean este un reper
pentru comunitate. Scopul principal
al restaurării şi consolidării este
includerea acestui monument isto
ric în circuitul turistic naţional şi
internaţional şi deschiderea lui per
manentă spre vizitare, atât pentru
grupuri organizate, cât şi pentru vi
zitatori ocazionali.
Din costul total al proiectului, 15,9
milioane de lei vor fi acoperite din
fonduri nerambursabile.
Restaurarea nu va opri
reprezentaţiile
Contractul cu Ministerul Dezvoltării
Regionale şi Turismului a fost semnat
în luna martie 2012. „Proiectul are
o perioadă de implementare de
maxim 23 de luni, dar noi sperăm să
nu dureze atât, şi o valoare de circa
20 milioane de lei. Aceasta este
valoarea de proiect, vom vedea,
însă, care va fi suma rezultată în
urma licitaţiei. De regulă, cei care
Start pentru reabilitarea Teatrului
„Maria Filotti”
Clădirea de patrimoniu a
prestigiosului teatru
„Maria Filotti”, din
Brăila, urmează să fie
supusă unui amplu proces
de restaurare şi de mo
dernizare cu ajutorul
fondurilor europene ne
rambursabile. Proiectul
va costa aproximativ 20
milioane de lei şi îşi propune
recondiţionarea clădirii
teatrului şi ridicarea sa la
standarde europene.
Clădirea teatrului face parte din patrimoniul cultural naţional

AUGUST 2012 11
licitează vin cu 80-85% din suma
respectivă”, a declarat edilul-şef al
Brăilei, Aurel Simionescu, cu ocazia
semnării contractului de finanţare.
El a mai explicat că intervenţiile
constructorilor vor fi destul de difi
cile, deoarece se urmăreşte ca
programul artistic al teatrului să
nu fie întrerupt. „Va fi, poate, cea
mai pretenţioasă lucrare pentru
că vizează o serie întreagă de ele
mente, atât artistice, cât şi de
rezistenţă. Sunt probleme, de ase
menea, legate de modul în care
asigurăm desfăşurarea activităţii în
teatru. Va trebui să le combinăm.
Noi vrem să se joace în continuare
în teatru şi să avem o continuitate a
activităţilor pe care le desfăşurăm
în această instituţie”, a mai spus
primarul.
Proiect pentru
comunitate
Clădirea a fost construită în
jurul anului 1850, fiind astăzi un
monument de arhitectură, aflat
pe lista clădirilor care fac parte
din patrimoniul cultural naţional.
Important pentru comunitate, tea
trul s-a implicat şi în activitatea
de educaţie a tinerilor. Anual, aici
se desfăşoară Festivalul-concurs de
teatru naţional, care îşi propune să
pună în valoare pasiunea elevilor
pentru arta spectacolului de teatru.
Tot aici este organizată Olimpiada de
Improvizaţie, manifestare care vrea
să-i ajute pe tineri să-şi dezvolte
creativitatea şi inventivitatea.
Lucrări complexe
Lucrările de rezistenţă, arhitectură,
refacere a instalaţiilor electrice,
a celor sanitare şi a sistemului de
termoventilaţii, sunt doar câteva
dintre principalele intervenţii ce vor
fi executate în cadrul proiectului
de reabilitare a Teatrului „Maria
Filotti”.
Restaurarea clădirii teatrului pre
supune lucrări de introducere a
unor bariere chimice şi realizarea
unui sistem corespunzător de ven
tilare a subsolului împotriva igrasi
ei, care a afectat clădirea de pa
trimoniu de-a lungul timpului. Tra
tamentul anti-igrasie prin bariere
chimice constă în difuzia lentă
a unei soluţii alcaline sau acide,
injectată în zidăria afectată de
umiditate. Prin absorbţia treptată,
până la saturaţie, se obţine, în final,
un mediu impermeabil.
Alte lucrări importante vor viza
realizarea unei izolaţii corespun
zătoare a planşeului de deasupra
etajului doi, refacerea şarpantei,
reabilitarea zonelor ce susţin podul,
consolidarea planşeului de la nivelul
holului monumental, realizarea
unui sistem de centuri din beton
în pod, consolidarea pereţilor din
zidărie prin tencuire armată, repa
rarea corpului scării, refacerea
structurilor termo şi hidroizolatoare
la terase, curăţarea structurilor me
talice.
Simbol al oraşului
Instituţie de prestigiu a teatrului
românesc, cu o tradiţie ce depăşeşte
150 de ani, teatrul poartă numele
uneia dintre cele mai apreciate
artiste ale secolului trecut, născută
la Brăila.
Maria Filotti a fost o actriţă uluitoare
prin talent, dăruire, inteligenţă,
prestanţă şi devotament, susţin
istoricii şi cronicile vremii. A jucat
în 167 de piese. Creaţiile sale din
„Pescăruşul” de A.P. Cehov, „Dama
cu camelii” după A. Dumas, „Ana
Karenina” după Lev Tolstoi sau „O
noapte furtunoasă” de I.L. Caragiale
au rămas în galeria rolurilor memo
rabile ale teatrului românesc.
Regio în România
Dezvoltare urbană
peste
150de ani
de tradiţie

www.inforegio.ro12
Regio în România
Progres pe mai multe planuri
Aparatură medicală performantă
Datorită unui proiect finanţat prin
Regio, locuitorii judeţului Harghita
beneficiază de investigaţii medicale cu
aparatură medicală de înaltă tehnologie.
Beneficiarul proiectului este o
microîntreprindere, clinica medicală
„Uropraxis” din Miercurea Ciuc,
care poate oferi, acum, pacienţilor
servicii medicale performante.
Medicina, în prim-plan
Clinica medicală „Uropraxis” din
Miercurea Ciuc derulează un pro
iect în valoare de aproape 1,5
milioane de lei, din care 858.000
de lei nerambursabili, pentru achi
ziţie de aparatură medicală de
înaltă tehnologie. Orban Imre,
reprezentantul clinicii, ne-a oferit
câteva detalii despre achiziţia
celui mai performant sistem, com
plet neinvaziv, de distrugere a
pietrelor la nivelul rinichiului, unic
în judeţul Harghita. Sistemul este
format dintr-o unitate de terapie,
două sisteme de ţintire a pietrelor,
unul cu raze X, celălalt cu ghidaj
ecografic şi o masă de terapie.
Proiectul a permis creşterea numă
rului de servicii prestate de clinică,
majorarea cu 30% a cifrei de afaceri
şi crearea a două noi locuri de
muncă, cu normă întreagă, pe toată
durata implementării acestuia.
Cheltuire transparentă
În ultimii patru ani au fost atrase,
în judeţul Harghita, fonduri neram
bursabile de peste 61 milioane de
euro, pentru 57 de proiecte con
tractate prin Agenţia de Dezvoltare
Regională (ADR) Centru. Oficialii
Agenţiei consideră ca fiind o prio
ritate cheltuirea transparentă a
fondurilor, organizând, regulat, în
acest scop, întâlniri cu mass-media.
„Informarea corectă a cetăţenilor
privind stadiul proiectelor este
o prioritate”, susţin oficialii ADR
Centru.
„Trebuie ca oamenii să afle atât
valoarea sprijinului financiar ne
rambursabil, cât şi destinaţia
acestor resurse. Vorbim de chel
tuirea transparentă a fondurilor,
de dreptul cetăţenilor de a cu
noaşte beneficiile pe care le va
obţine comunitatea după imple
mentarea proiectelor finanţate
din fonduri europene. Aici avem
echipamente pentru salvare monta
nă şi microîntreprinderi mai per
formante în urma absorbţiei fon
durilor publice. Se lucrează la centre
sociale, cabinete medicale şi firme
productive, se va dezvolta infra
structura turistică şi cetăţenii vor
vedea tot mai des efectul favorabil
al acestor fonduri nerambursabile
asupra dezvoltării judeţului şi
regiunii”, a declarat Simion Creţu,
directorul general al Agenţiei de
Dezvoltare Regională Centru.
Cătălin ANTOHE
57proiecte
contractate
în judeţul
Harghita

AUGUST 2012 13
Reportaj
Regio în România
Dan GUŞĂ
Am intrat cu inima strânsă în
Centrul de plasament din Filipeştii
de Târg. Mi-era puţin teamă de
întâlnirea cu cei 48 de băieţi, la
fel de fericiţi că primesc vizita unor
străini, pe cât e fiica mea când
desface cadourile de sub bradul de
Crăciun. Poate chiar mai mult.
Mă copleşea amintirea poveştirilor
de groază din alte centre, între
zidurile cărora copiii şi-au construit
o lume a lor, în care regulile le fac
cei mari, iar cei mici cresc învăţând
să supravieţuiască. Cu gândul la
această lume am trecut absent, prin
holul strâmt, cu pereţii brăzdaţi
de crăpături. „Bună ziua, copii!”.
„Bună ziuuuaaaa!”, mi-au răspuns
în cor. M-au întâmpinat cu bucuria
la care mă aşteptam, dar nu m-am
putut abţine să caut în ochii lor, în
timp ce le împărţeam iepuraşi de
ciocolată, jucării şi cărţi de colorat,
semnele fricii sau ale abuzurilor pe
care încercau să le ascundă sau să le
uite. Nu le-am văzut.
Lumea lui Mihai
Mihai are nouă ani şi privirea
curată, nu văd nicio umbră în ochii
lui! Vorbeşte puţin greoi, dar se
exprimă corect. O dată ce ne-am
împrietenit, a tras de mine să-mi
prezinte universul lui. Mi-a arătat
sala de clasă, dotată modest, locul
de joacă curat, dar îngust, cantina
cu mese scorojite şi dormitorul
mare, cu paturi suprapuse. Aici
este viaţa lui, aşa şi-o aminteşte
dintotdeauna, aceeaşi sală de
clasă, acelaşi dormitor, locul de
joacă, cantina, mesele scorojite şi
zidurile tot mai crăpate de la an la
an. Lumea de afară o cunoaşte prea
puţin.
Soluţia Regio
Centrul de plasament de la Filipeştii
de Târg este universul a 48 de
băieţi cu probleme speciale de
învăţare. 11 dintre ei au şi un grad
de handicap. Copiii sunt trataţi
corect, de educatorii specializaţi
pentru problemele lor de învăţare
şi cele de sănătate. Nu ştiu dacă şi
cu dragoste. În drumul de întoarcere
spre Bucureşti, am oprit la Direcţia
Generală de Asistenţă Socială şi
Protecţia Copilului Prahova, să
întreb ce se poate face pentru
îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă
pentru cei 48 de copii. Vasilica
Florea, directoarea executivă, mi-a
spus că cel mai târziu în martie
2012, în mai puţin de o lună, se
semnează contractul de finanţare
pentru reabilitarea, extinderea şi
modernizarea Centrului de Plasa
ment. Într-adevar, pe 23 martie, în
prezenţa lui Liviu Muşat, directorul
AgenţieipentruDezvoltareRegională
Sud Muntenia, s-a semnat contractul
de finanţare prin Regio a proiectului
„Lucrări de modernizare, reţele
utilităţi, facilităţi acces şi dotări la
Centrul de Plasament Filipeştii de
Târg, judeţul Prahova”.
Modernizare şi
reabilitare
Obiectivul general al proiectului îl
constituie îmbunătăţirea calităţii
infrastructurii şi a gradului de
confort, dezvoltarea şi diversificarea
serviciilor oferite în cadrul Centrului
de Plasament Filipeştii de Târg.
Pentru aceasta vor fi realizate
lucrări de consolidare, reabilitare,
modernizare şi echipare. Valoarea
totală a contractului este de 3,9
milioane de lei, din care: valoarea
eligibilă nerambursabilă din FEDR
este de 2,4 milioane de lei, valoa
rea eligibilă nerambursabilă din
bugetul naţional este de 364 mii
de lei, iar cofinanţarea eligibilă a
beneficiarului este de 56 mii de lei.
Copiii din Filipeştii de
cresc cu Regio

www.inforegio.ro14 www.inforegio.ro14
Regio în România
Mănăstirea Dragomirna
şi-a recăpătat strălucirea
Aşezată pe colinele Bucovinei,
la 12 km de Suceava, mănăstirea
Dragomirna a rezistat în timp, în
ciuda vicisitudinilor istoriei. Com
plexul de artă medievală Mănăstirea
Dragomirna este compus din biserica
mică sau a schitului, biserica mare,
zidurile de apărare, vechea clădire
a egumeniei, cele cinci turnuri,
chiliile şi paraclisul.
Măreţie şi evlavie
Prin vechimea sa, prin eleganţa şi
soliditatea formei, prin originali
tatea stilului, prin pitoresc,
acest lăcaş de închinare trezeşte
admiraţia vizitatorilor. La vederea
ei, evlaviosul închinător este tot
atât de impresionat ca şi istoricul şi
omul de artă. Dincolo de frumuseţea
peisajului, de neobişnuitul locului,
maiestatea monumentului produce
o impresie de neuitat, prin rigorile
geometrice de mare rafinament,
şi silueta unică prin proporţiile
şi unitatea volumului, între cele
lalte monumente moldoveneşti
medievale. De aceea, mănăstirea
a atras atenţia oamenilor de
cultură. Nicolae Iorga vorbea
despre frumuseţea fără pereche
a Dragomirnei, despre măreţia ei
şi despre impresia pe care o face
asupra privitorilor:
„Vederea bisericii este o uimire
de bucurie. E înaltă şi îngustă ca
o cutie de sfinte moaşte şi e unul
din cele mai strălucite monumente
ale vechii noastre arhitecturi, iar
pentru Crimca un titlu veşnic de
glorie”, nota acesta în lucrarea
„Neamul românesc din Bucovina”.
Proiectul a demarat
în 2009
Complexul monastic a fost ctito
rit, între 1608-1609, de către
Mitropolitul Anastasie Crimca,
Cătălin ANTOHE
Mănăstirea Dragomirna, din
judeţul Suceava, a fost
restaurată printr-un proiect cu
finanţare europeană, în valoare de
26,7 milioane de lei, care a durat
doi ani. Cu ajutorul fondurilor
Regio, complexul de artă medievală
de la Dragomirna şi-a recăpătat
strălucirea de altădată.
Filă din istorie

AUGUST 2012 15
Filă din istorie
Regio în România
susţinut material de familia de
dregători Stroici şi cu ajutorul
domnitorului Miron Barnovschi.
De-a lungul timpului, mănăstirea a
beneficiat de mai multe restaurări,
cea mai importantă având loc între
anii 1960-1970. Niciodată pictura
nu a fost prevăzută, însă, în vreuna
dintreacestea,astfelcămonumentul
istoric avea nevoie de o restaurare
de profunzime a acesteia. În anul
2009, conducătorii mănăstirii au
solicitat finanţare din Regio pentru
proiectul „Restaurarea şi conserva
rea patrimoniului cultural şi moder
nizarea infrastructurii conexe la
Mănăstirea Dragomirna”.
Proiectul a vizat atât restaurarea
componentelor artistice, cât şi con
strucţii noi pentru modernizarea
infrastructurii conexe. Primele
obiective supuse restaurării au
fost căile de acces din interiorul
complexului şi gardul împrejmuitor.
Pavimentul de pe aleea de acces
este refăcut, cu păstrarea motivului
tradiţional, din cuburi de granit în
două culori, iar aleea principală
este flancată de un gard din plasă
ornamentală din fier de bare
independente. Atât gardul, cât şi
pavimentul au fost realizate pentru
a oferi vizitatorilor sentimentul de
intimitate duhovnicească, dar şi cel
de securitate, inspirate de sistemul
medieval defensiv.
Restaurare după
ultimele standarde
De departe, cel mai important obiec
tiv al proiectului a fost restaurarea şi
conservarea componentelor artistice
ale bisericii „Pogorârea Sfântului
Duh” din Mănăstirea Dragomirna.
Prin tehnicile de conservare şi
restaurare s-a urmărit redarea
strălucirii picturilor murale ce
decorează altarul şi naosul bisericii.
Stratul pictural de la începutul
secolului al XVII-lea şi cel de frescă
au fost curăţate, consolidate şi
stabilizate, eliminându-se interven
ţiile neglijente anterioare. Procesul
de restaurare a picturilor murale
le-a readus la forma originară, de
excepţie.
Catapeteasma a fost şi ea restaurată,
iar turnurilor şi drumurilor de strajă
li s-au înlocuit învelitorile cu tablă
de cupru. În incinta mănăstirii a
fost construit un punct de informare
turistică, mărturie a restaurării unui
monument care ilustrează iscusinţa
şi dragostea de frumos a oamenilor
de pe aceste meleaguri.

www.inforegio.ro16
Regio în România
Social
Centrul Dumbrava – Şuncuiuş,
Mulţi dintre noi privim vârsta
înaintată ca fiind doar o
colecţie de boli şi suferinţe.
Pentru alţii, bătrâneţea înseamnă
linişte, meditaţie, o preocupare
mai intensă pentru „a fi” decât
pentru „a face”. Cine se apropie
de aceştia din urmă simte o senzaţie
de căldură, mângâiere şi o putere
binefăcătoare. Aceşti oameni
au adunat atât de mult bine în
ei, încât orice gest al lor este
expresia bunului simţ, a rânduirii şi
a frumosului.
În judeţul Bihor, la o altitudine
de 650 de metri, înconjurat de o
pădure de foioase şi conifere, a fost
construit un centru modern destinat
vârstnicilor care îşi doresc o viaţă
liniştită.
Incluziune socială
Ideea construirii acestui centru
aparţine Fundaţiei Hexagon Energia
din Şuncuiuş care, în urmă cu cinci
ani, a pus bazele Mănăstirii Sf. Ioan
Iacob Hozevitul. Proiectul depus
de fundaţie pentru reabilitarea,
extinderea şi modernizarea infra
structurii centrului rezidenţial pen
tru persoane vârstnice „Dumbrava
– Şuncuiuş” a fost selectat în cadrul
Regio. Contractul de finanţare a
fost semnat în noiembrie 2009, iar
implementarea a durat 24 luni.
Valoarea totală se ridică la 3,5
milioane lei, din care 2,5 milioane
lei prin Regio. Prin rezultatele sale
directe, proiectul se încadrează în
Strategia naţională de dezvoltare a
serviciilor sociale, fiind capabil să
asigure incluziunea socială pentru
o categorie vulnerabilă - persoanele
vârstnice.
Condiţii deosebite
Proiectul a urmărit îmbunătăţirea
calităţii şi ridicarea standardelor
serviciilor sociale prin reabilitarea,
extinderea şi modernizarea infra
structurii centrului rezidenţial pen
tru persoane vârstnice „Dumbrava”
din localitatea Şuncuiuş. Clădirea
principală a fost reabilitată, astfel
încât să asigure servicii de cazare de
lungă durată, care să ofere un cadru
adecvat de găzduire şi îngrijire a
persoanelor vârstnice.
În urma finalizării acestui proiect,
centrul a fost reabilitat şi dotat
conform standardelor europene. Bă
trânii locuiesc în camere spaţioase şi
au la dispoziţie multiple posibilităţi:
săli, terase şi un parc de 3 hectare
în care se pot plimba în voie.
Asigurarea sănătăţii locatarilor este
una dintre principalele preocupări
ale personalului centrului. Ei pot
fi trataţi în cabinetul medical din
incinta complexului, care mai dis
pune de o sală de tratament şi o alta
de gimnastică medicală.
Servicii complexe
Centrul oferă servicii sociale pen
tru îngrijirea persoanei, prevenirea
marginalizării sociale şi sprijinirea
reintegrării sociale, consiliere ju
ridică şi administrativă, sprijin pen
tru plata unor servicii şi obligaţii
curente, ajutor pentru menaj şi
prepararea hranei. Serviciile de
Andreea NECULA

AUGUST 2012 17
Regio în România
Social
consiliere pentru prevenirea mar
ginalizării sociale se asigură fără
plata unei contribuţii, ca un
drept fundamental al persoanelor
vârstnice, de către asistenţi sociali.
În această categorie intră servicii
socio-medicale ca ajutorul pentru
realizarea igienei personale, rea
daptarea capacităţilor fizice şi
psihice, antrenarea în activităţi
economice, sociale şi culturale, con
sultaţii şi îngrijiri medicale, inclusiv
stomatologice, administrarea de
medicamente, oferirea de materiale
sanitare şi de dispozitive medicale.
În plus, s-au iniţiat programe şi
activităţi care să permită grupului
ţintă menţinerea unui ritm de viaţă
activ, cu efect benefic atât asupra
stării de sănătate fizice a acestora,
cât şi a celei mentale.
Condiţii de admitere în
Centru
Beneficiarii serviciilor de asistenţă
socială ai Fundaţiei Hexagon Ener
gia sunt persoanele vârstnice care
nu au familie sau nu se află în
întreţinerea unor persoane obli
gate la aceasta, care nu au locu
inţă şi nici posibilitatea de a-şi
asigura condiţiile de locuit pe baza
resurselor proprii, care nu rea
lizează venituri proprii sau acestea
nu sunt suficiente pentru asigurarea
îngrijirii necesare, cei care nu se
pot gospodări singuri sau necesită
îngrijire specializată, ori se află
în imposibilitatea de a-şi asigura
nevoile socio-medicale, din cauza
bolii sau a stării fizice sau psihice.
Sunt considerate persoane vârstnice
persoanele care au împlinit vârsta
de pensionare stabilită de Legea nr.
263/2010, respectiv 63 de ani pentru
femei şi 65 de ani pentru bărbaţi.
Contribuţia pe care rezidentul o
achită centrului, ca o contravaloare
a serviciilor ce i se oferă, este ne
gociabilă, în funcţie de gradul de
dependenţă al beneficiarului şi
porneşte de la 1.500 lei/lună. În
acest preţ sunt incluse cazarea în
centru, trei mese principale plus
două gustări zilnic, servicii me
dicale (consultaţii, prescrierea şi
administrarea medicamentelor),
servicii de natură religioasă, consi
liere duhovnicească.

www.inforegio.ro18
Monumente ale naturii
Regio în România
Peştera Regilor va fi reamenajată
Obiectivul general al proiectului
este dezvoltarea zonei montane din
judeţul Dâmboviţa, prin creşterea
activităţii turistice în zona Peşterii
Ialomiţei. Investiţiile realizate cu
sprijin Regio vor avea ca rezultat
crearea condiţiilor optime pentru
vizitarea peşterii, cu acces îmbună
tăţit pentru turişti, inclusiv pentru
persoanele cu dizabilităţi.
Monument natural
Supranumită Peştera Regilor, grota
Ialomiţei sau Ialomicioara, cum
mai este cunoscută, este situată
la 1.660 de metri altitudine. Se
desfăşoară pe un singur nivel, pe
o lungime de aproximativ 480 de
metri, din care 400 de metri sunt
accesibili turiştilor. Zona este
încadrată de versanţi abrupţi şi de
păduri de brazi, astfel că răcoarea
este prezentă chiar şi vara, când
în zonele de câmpie temperaturile
devin insuportabile.
În sezonul de vară, Peştera Ialomi
cioarei este una dintre atracţiile
turistice din inima Bucegilor. Zilnic,
drumul din munţi este străbătut
de zeci de turişti din ţară şi din
străinătate, care vin să admire
această frumuseţe creată de natură.
Din păcate, infrastructura precară
a fost o piedică importantă pentru
dezvoltarea turistică a acestei zone.
Înainte de 1924, prin această grotă
curgea Râul Peşterii. Astăzi, pârâul
intră în subteran înainte de a ajunge
la grotă şi se varsă mult mai jos,
în Ialomiţa. Prima sală a peşterii
poartă numele lui Mihnea-Vodă.
Urmează apoi galeriile numite Pasaj,
Decebal (în formă de dom, din care
se deschid mai multe galerii) şi Sf.
Maria. Cea mai mare cavitate din
această peşteră o reprezintă Sala
Urşilor. Aici au fost descoperite
schelete vechi de 10.000 de ani,
provenite de la ursul cavernelor,
Ursus Spelacus Blum.
Investiţii de milioane
Vor fi refăcute în totalitate insta
laţiile interioare şi pasajele de
Peştera Ialomiţei, cea mai importantă formaţiune carstică a Bucegilor,
va intra, în curând, într-un proces de modernizare, cu ajutorul
fondurilor europene. Perioada de implementare a proiectului, finanţat
prin Regio, este de 24 de luni, interval de timp în care se vor desfăşura
lucrări de reabilitare şi modernizare a infrastructurii turistice.
Cătălin ANTOHE

AUGUST 2012 19
Regio în România
Monumente ale naturii
acces, urmând să fie mai bine
pusă în valoare această bijuterie
a Bucegilor. Valoarea totală a
contractului de finanţare este de
6,4 milioane de lei. Din această
sumă, 4,6 milioane de lei reprezintă
fonduri de dezvoltare regională
nerambursabile, 363,26 mii din
bugetul naţional, diferenţa fiind
asigurată de beneficiar, judeţul
Dâmboviţa.
O istorie zbuciumată
Un alt obiectiv turistic al zonei
este Mănăstirea Ialomiţei, cu
hramul Sfinţii Apostoli Petru şi
Pavel, situată chiar la intrarea în
peşteră. A fost ridicată în secolul al
XVI-lea, fiind ctitoria voievodului
Ţării Româneşti Mihnea cel Rău.
Lăcaşul de închinăciune are o istorie
zbuciumată. Domnitorul a ridicat
aşezământul de cult în semn de
mulţumire pentru Dumnezeu, după
ce a scăpat de turci, ascunzân-
du-se în grotă. De-a lungul timpului,
mănăstirea a ars de mai multe
ori, însă tot de atâtea ori a fost
refăcută. Cei care au dat o mână
de ajutor refacerii bisericii au fost
preoţii şi ciobanii din zonă. În anul
1994 s-a ridicat un schit nou chiar
la intrarea în peşteră, precum şi un
corp de chilii.
Proiect de impact
Proiectul „Reabilitarea şi moder
nizarea infrastructurii tehnice pen
tru creşterea potenţialului turistic
al Peşterii Ialomiţei din masivul
Bucegi, judeţul Dâmboviţa” este
finanţat prin axa prioritară 5 a
Regio „Dezvoltarea durabilă şi
promovarea turismului”, Domeniul
major de intervenţie 5.2. „Crearea,
dezvoltarea, modernizarea infra
structurii de turism pentru valo
rificarea resurselor naturale şi creş
terea calităţii serviciilor turistice”.

www.inforegio.ro20
Regio în România
Noul Palace Spa,
impuls pentru relansarea Băilor Govora
Hotelul Palace, în jurul căruia s-a
dezvoltat întreaga staţiune Băile
Govora, a fost proiectat astfel încât
fiecare cameră să primească de-a
lungul zilei lumina solară. Hotelul are
365 de goluri în zidărie, iar lumina
pătrunde în clădire pe tot parcursul
zilei, clădirea fiind orientată spre
est-vest. Fief al protipendadei din
prima jumătate a secolului trecut,
hotelul este azi monument istoric şi
mândria localităţii.
Servicii diversificate
Mihai Handolescu, unul dintre
cei mai importanti acţionari ai
beneficiarului S.C. Băile Govora S.A.,
ne-a declarat că valoarea totală a
proiectului este de 17,3 milioane
de lei, costurile eligibile depăşind
uşor 12 milioane de lei, din care
asistenţa financiară nerambursabilă
este de aproximativ 7,1 milioane de
lei. Hotelul va avea 93 de camere de
patru stele şi 39 de trei stele, iar
capacitatea de cazare va creşte cu
57 de locuri. Stabilimentul va deţine
şi spaţii de cazare şi un grup sanitar
pentru persoane cu dizabilităţi,
situate la parterul hotelului. Faţada
va fi refăcută conform aspectului
iniţial, iar serviciile turistice vor
fi diversificate prin crearea unui
Business Club, în care se vor organiza
întâlniri de afaceri. Pentru acest
obiectiv au fost amenajate două săli
de conferinţe la parterul hotelului
şi au fost asigurate conexiuni de
internet în toate camerele hotelului.
Agrement şi tratament
Baza de tratament a hotelului va fi
reabilitată, recompartimentată şi
dotată conform standardelor mo
derne din centrele balneare in
ternaţionale. Dotările constau în
echipamente specifice: aparate de
terapie cu laser, magnetoterapie,
unde scurte, electroterapie, ultra
sunete, etc. „Costul aparaturii me
dicale este de 286.882,5 lei”, ne-a
precizat Handolescu. La rândul său,
va fi dezvoltată baza de agrement
care va încorpora sala de fitness,
În urmă cu 100 de ani, arhitectul
francez Ernest Doneaud începea
construirea complexului Palace
din govora, care urma să devină
unul dintre cele mai frumoase şi
atractive locuri de vacanţă din
România. În ultimele decenii,
clădirea s-a deteriorat, iar, în
cele din urmă, hotelul a fost
închis. Acum, datorită unui proiect
finanţat prin Regio, a sosit timpul
ca hotelul Palace să revină la
viaţă. Proiectul va fi finalizat la
jumătatea lunii noiembrie a acestui
an, stadiul lucrărilor fiind în
prezent de circa 94%.
www.inforegio.ro20
Relansare turistică
Corina CIUMAŞU

AUGUST 2012 21
Relansare turistică
Regio în România
saune cu o capacitate de şase per
soane, cabine de masaj şi solar.
Palace Govora Spa va mai deţine
două bazine - unul cu apă minerală
şi altul cu apă sulfuroasă, izvorul
de apă termală urmând să fie şi el
reabilitat.
Resuscitare turistică
Pentru anii următori, începând cu
2013, se preconizează sosirea a
25.000 de turişti în staţiunea balneo
climaterică Băile Govora. 3.000
dintre aceştia se vor putea caza, an
de an, la Hotelul Palace Govora Spa.
Mihai Handolescu spune că noul
complex va permite crearea a
aproape 180 de noi locuri de muncă.
„Sunt angajate, temporar, 150 de
persoane, pe durata realizării inves
tiţiei, alte 27 urmând a fi angajate
permanent pentru operarea com
plexului, după inaugurare. Prin
dezvoltarea staţiunii, se naşte şi
posibilitatea stimulării comunităţii
locale de afaceri (peste 200 de
agenţi economici) şi antrenării celor
peste 2.990 de locuitori ai oraşului
Băile Olăneşti în activităţi noi”.
Handolescu speră că modernizarea
continuă a staţiunii şi potenţialul
turistic al acesteia vor duce la creş
terea interesului investitorilor stră
ini pentru staţiunea Băile Govora.
Parc balnear de excepţie
Aşezământul Băile Govora a fost
înfiinţat pentru tratarea afecţiu
nilor reumatismale şi ale căilor
respiratorii, prin stăruinţa a două
mari personalităţi - I.C. Brătianu,
fost prim-ministru al României şi
generalul dr. Popescu Zorileanu.
Atestată ca staţiune balneoclima
terică de interes naţional, Băile
Govora fac parte, alături de Băile
Olăneşti şi Călimăneşti–Căciulata,
din trioul perlelor balneare ale
Vâlcei. Staţiunea excelează în ser
vicii medicale şi balneare, dar şi
turistice şi de agrement: locuri de
promenadă, terenuri sportive şi
de joacă pentru copii, muzeu de
arheologie şi centru de informare
turistică.
Mândria staţiunii o constituie, însă,
parcul balnear cu o suprafaţă de 15
hectare, proiectat, la începutul
secolului al XX–lea, de arhitectul
peisagist francez Emil Pinard. Unic
prin arhitectura sa, ecosistemul
parcului reuneşte specii indigene
de foioase, altele caracteristice
arealului montan (conifere), dar
şi specii exotice, o atracţie pentru
zecile de mii de turişti care vin la
Govora pentru tratament sau pentru
relaxare.
AUGUST 2012 21
Parcul balnear se întinde pe o suprafaţă de 15 hectare

www.inforegio.ro22
Ştiri regionale
Regio în România
NORD-VEST
NORD-EST
VEST
CENTRU
Proiecte
de povestit
Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Vest promovează
proiectele finanţate cu sprijinul Regio – Programul
Operaţional Regional prin reţelele de socializare.
Începând cu luna aprilie 2012, ADR Nord-Vest prezintă
pe www.nord-vest.ro şi pe pagina de Facebook proprie
(foto), povestea câte unui proiect.
Prin intermediul fotografiilor au fost prezentate
proiecte în maniera Înainte şi După, cu imagini
alăturate reprezentând diverse stadii ale proiectelor.
De la lansarea campaniei, atât pe site-ul instituţiei,
cât şi pe pagina acesteia de Facebook, mii de cetăţeni
au văzut care este impactul Regio în comunităţile lor.
Şcoala de Afaceri
Nord – Est
Conştientă de noile provocări ale culturii antrepre
noriale în contextul global, dar şi de realităţile şi
specificul sistemului de management românesc,Agenţia
pentru Dezvoltare Regională Nord-Est şi-a concentrat
atenţia în ultima perioadă şi pe conturarea unei oferte
educaţionale pragmatice de formare a antreprenorilor
din regiune. În acest context, sub cupola proiectului
ASVILOC+s-adesfăşurat,înperioadaaprilie-iunie2012,
o acţiune pilot în colaborare cu Extremadura Business
School (EBS), menită să contribuie la îmbunătăţirea
abilităţilor de management cu efecte benefice pentru
întreg mediul socio-economic regional.
Proiectele,
„în carne şi oase”
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Vest a făcut, în
luna iulie, o vizită de studiu la câteva dintre cele mai
importante proiecte finanţate prin Regio în cadrul
diferitelor domenii majore de intervenţie.
Obiectivul vizitei a fost acela ca ADR Vest să motiveze
angajaţii şi să-i informeze corect asupra întregului
proces de implementare a Regio în regiunea Vest.
Prin participarea în cadrul vizitei de studiu, angajaţii
agenţiei au avut posibilitatea de a vedea, aplicate,
proiectele la care au lucrat şi la implementarea cărora
au contribuit sau contribuie în continuare.
Practică
pentru studenţi
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Centru imple
mentează, în calitate de partener, proiectul „Practica
– primul pas pentru cariera ta!”, derulat în perioada
01.02.2011-31.01.2013.
Proiectul vizează facilitarea inserţiei pe piaţa muncii
a 600 de studenţi aflaţi în tranziţie de la şcoală la
viaţa activă, din regiunile Bucureşti-Ilfov, Nord-Vest
şi Centru, prin participarea la stagii de practică, con
siliere şi orientare profesională. Obiectivul, asumat
de partenerii proiectului care acţionează la nivelul
Regiunii Centru, constă în sprijinirea a 200 de studenţi
aparţinând centrelor universitare regionale, în desfă
şurarea stagiilor de practică în interiorul firmelor din
regiune.

AUGUST 2012 23
Ştiri regionale
Regio în România
SUD-VEST
OLTENIA
SUD-EST
SUD
MUNTENIA
BUCUREŞTI
-ILFOV
Schimb de
experienţă
O delegaţie formată din 13 reprezentanţi ai Consiliului
Concurenţei (CC) din România şi ai Agenţiei Naţionale
pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) din Republica
Moldova a făcut o vizită, pe 25 iulie 2012, la sediul
Agenţiei pentru Dezvoltare Regională SV Oltenia, pentru
o documentare privind aplicarea legilor în domeniu.
Agenda întâlnirii de lucru a cuprins o prezentare a
cadrului instituţional pentru implementarea Progra
mului Operaţional Regional, atribuţiile ADR SV, în
calitate de organism intermediar, precum şi situaţia
implementării programului în regiunea Oltenia. Un
alt subiect dezbătut a fost experienţa acumulată de
agenţie în procesul de creştere a gradului de absorbţie
a fondurilor disponibile.
Promovarea Regio
în presa locală
În a doua jumătate a lunii iulie 2012, ADR Sud-Est a
desfăşurat o activitate de promovare a Regio – Programul
Operaţional Regional, prin publicarea de comunicate şi
casete de presă în ziare locale din Brăila (foto), Buzău,
Constanţa, Galaţi, Tulcea şi Vrancea. Acţiunea a urmărit
informarea cititorilor despre stadiul contractării sumelor
alocate la nivelul regiunii şi evidenţierea proiectelor
finalizate la nivelul fiecărui judeţ în parte.
În cele şase judeţe, sunt finanţate prin Regio 342 de
proiecte, în valoare de circa 393 milioane de euro. La
data de 30 iunie 2012, valoarea sumelor rambursate
către beneficiari era de 154 milioane de euro.
Sesiune
de informare
Pe 26 iunie a.c., Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Sud Muntenia a organizat cea de-a patra sesiune
de informare destinată organismelor intermediare
din regiunea Sud Muntenia. Întâlnirea de lucru a
avut ca scop diseminarea rezultatelor Programului
Operaţional Regional, precum şi facilitarea unui
schimb de experienţă între organismele intermediare
responsabile de implementarea programelor opera
ţionale în regiunea Sud Muntenia. În acest sens,
fiecare organism intermediar a prezentat, pe scurt,
situaţia derulării programului operaţional de care este
responsabil, situaţia proiectelor depuse şi contractate,
precum şi tipurile de probleme întâmpinate de
aplicanţi în implementarea acestora.
CARAVANA
DE INFORMARE
Agenţia pentru Dezvoltare Regională Bucureşti-Ilfov
(ADRBI) a organizat o serie de evenimente la sfârşitul
lunii iulie a.c.
Pe 26 iulie 2012, în cadrul Caravanei de informare
„Oportunităţi de dezvoltare existente în regiunea
Bucureşti Ilfov” s-a prezentat situaţia implementării
proiectelor finanţate din Regio şi din alte programe
operaţionale în regiunea Bucureşti-Ilfov.
Beneficiarii de finanţare Regio au prezentat experienţa
lor privitoare la demararea şi derularea proiectelor.
Pe 31 iulie, a avut loc o serie de evenimente, în
colaborare cu Centrul InfoEuropa, cu tema „prezentul
şi viitorul implementării proiectelor de dezvoltare
regională”.

www.inforegio.ro24
Analiză
Regio în România
Criza economică şi-a pus
amprenta asupra întregului
proces de implementare a
proiectelor adresate mediului
de afaceri finanţate prin Regio -
Programul Operaţional Regional.
Dacă în 2009 criza şi-a făcut
simţite efectele, în special asupra
depunerii şi contractării proiectelor
propuse spre finanţare din cadrul
priorităţilor destinate mediului de
afaceri, în 2010, efectele negative
s-au resimţit asupra procesului
de implementare a proiectelor.
Beneficiarii s-au confruntat, în
principal, cu trei probleme majore
determinate de criza economică:
l obţinerea dificilă a resurselor
financiare necesare implementării
proiectelor;
l deprecierea masivă a monedei
naţionale în raport cu cea unică
europeană, fapt ce a determinat
scumpirea bunurilor şi serviciilor
pentru contractele în care s-a
specificat echivalentul valorii în
euro;
l imposibilitatea realizării rezul
tatelor prevăzute în contractul de
finanţare.
Politica de creditare
prudentă
Beneficiarii au fost puternic afectaţi
de politica de creditare foarte
prudentă a băncilor şi de lipsa de
garanţii suficiente pentru obţinerea
creditelor. Autorităţile române
au luat o serie de măsuri pentru
a remedia problema: s-a majorat
cota de prefinanţare a valorii
cheltuielilor eligibile de la 15%
la 30%, s-a introdus posibilitatea
gajării activelor finanţate pentru
facilitarea contractării de credite şi
prefinanţarea pentru beneficiarii ale
căror proiecte intră sub incidenţa
ajutorului de stat până la 35% din
valoarea totală a cheltuielilor
eligibile. Chiar şi cu aceste măsuri
adoptate, s-a înregistrat un număr
important de contracte reziliate, ca
urmare a lipsei de finanţare.
Fragilitatea
activităţilor industriale
Pe parcursul adâncirii crizei, pe
multe dintre pieţele de desfacere
s-a înregistrat fenomenul de dimi
nuare a cererii. Aceasta, alături
de prognozele tot mai pesimiste
ale mediului macroeconomic, i-a
determinat pe mulţi dintre bene
ficiarii proiectelor finanţate prin
Regio să rezilieze contractele deja
semnate. Efectul de domino al
crizei a continuat cu restructurări
masive în industrie şi în zona de
retail şi cu prăbuşirea sectorului
construcţiilor. De altfel, criza a scos
la lumină fragilitatea unor activităţi
industriale care înregistraseră o
dezvoltare exponenţială în peri
oada de creştere economică. Cele
mai afectate au fost industria mate
rialelor de construcţii, industria
textilă şi cea de confecţii, care au
fost nevoite să apeleze la o profundă
restructurare. În unele zone din ţară,
economiile judeţene au fost serios
afectate de declinul întreprinderilor
mici şi mijlocii (IMM) care activau în
industria uşoară şi cea alimentară.
Riscul valutar, un
factor determinant
Greşita evaluare a riscului valutar
a fost unul dintre aspectele impor
Efectele crizei economice asupra
implementării proiectelor
Mihai CRAIU

AUGUST 2012 25
Analiză
Regio în România
tante generate de criza economică.
Efectele le-au simţit mai ales bene
ficiarii primelor licitaţii, din iunie
2008, care au avut în vedere o apre
ciere a monedei naţionale în raport
cu euro, dar s-au confruntat cu o
devalorizare de aproape 20%. Ei au
fost nevoiţi să-şi modifice propria
contribuţie, iar măsura de creştere
a TVA de la 19% la 24% a condus şi
aceasta la creşterea efortului finan
ciar total.
Impactul crizei s-a manifestat şi
prin reducerea încasărilor şi prin
întârzieri la plată din partea clien
ţilor, tocmai când firmele erau
angajate în efectuarea achiziţiilor de
echipamente, potrivit calendarului
de implementare a proiectelor. Din
cauza acestor „morţi subite” a
fluxului de numerar, au existat multe
momente în care beneficiarii nu au
mai avut bani pentru desfăşurarea
activităţilor curente, fiind nevoiţi
să-şi dirijeze toate resursele disponi
bile către prefinanţarea achiziţiilor
prevăzute în proiect.
Autorităţile locale,
blocate de austeritate
Autorităţile publice locale s-au
confruntat cu aceleaşi probleme
precum cele de mai sus, cele mai
multe conturând în 2008 proiectele
destinate susţinerii mediului de
afaceri, în perioada de creştere
economică. Din 2009, declinul
economic la nivel regional a de
terminat scăderea profundă a în
casărilor bugetelor locale. Impli
caţiile asupra asigurării resurselor
financiare necesare implementării
proiectelor sunt evidente, mai ales
în contextul în care criza financiară
a condus şi la imposibilitatea de a
obţine credite de la bănci. Şi pentru
a îngreuna lucrurile şi mai mult,
au avut loc reduceri de personal
şi blocarea posturilor vacante, în
condiţiile în care volumul de muncă
al autorităţilor publice locale care
implementează proiecte finanţate
din fonduri europene a crescut
semnificativ.
Învăţăminte
Cele de mai sus sunt câteva dintre
efectele semnificative ale crizei
economice asupra implementării
proiectelor. O bună cunoaştere şi
catalogare a problemelor apărute şi
a ansamblului factorilor generaţi de
criză, care au împiedicat succesul
acestora sunt esenţiale pentru iden
tificarea, pe viitor, a soluţiilor de
contracarare a efectelor negative.

www.inforegio.ro26
Bani europeni în Uniunea Europeană
Oţară mai mică decât Bucureştii,
cu o populaţie de numai 1,3
milioane de locuitori, a reuşit
să atragă finanţare europeană
nerambursabilă în cadrul unui
proiect medical gigant, în valoare
totală de peste 100 milioane de
euro. Vorbim despre Estonia, care
a înţeles necesitatea îmbunătăţirii
semnificative a serviciilor medicale
oferite populaţiei.
Extinderea şi renovarea Centrului
Medical al Estoniei de Nord (PERH
- Põhja-Eesti Regionaalhaigla) este
un proiect esenţial, care vizează
ameliorarea accesului la tratamente
cardiace, la oncologie şi la alte
forme de tratament avansat.
Centrul Medical al Estoniei de
Nord, situat în capitala Tallinn, cu
o populaţie de puţin peste 400.000
de locuitori, este un stabiliment
medical modern, fiind principalul
spital din această ţară baltică. El
furnizează servicii de sănătate la
cele mai înalte standarde, fără ca
pacienţii să simtă vreun disconfort,
totul făcându-se pentru a dezvolta
medicina de calitate în Estonia.
Construiesc pentru
viitor
Obiectivele acestui proiect sunt
împărţite între lucrări de construcţii
(noi aripi ale spitalului şi renovarea
celor existente) şi îmbunătăţiri
aduse ofertei medicale tehnice
furnizate de Centrul Medical al
Estoniei de Nord, la care apelează
o populaţie de 581.900 de locuitori.
Construcţia unei noi aripi în zona
Mustamäe, clădire cunoscută sub
numele de Blocul X, se face în paralel
cu renovarea secţiilor de diagnostic
şi tratament existente în Blocul C.
De asemenea, va fi renovată clădirea
secţiei de patologie. Campusul prin
cipal a fost extins şi optimizat în
ceea ce priveşte atât spaţiul, cât şi
logistica, ceea ce, exprimat în cifre,
se traduce prin creşterea normei de
suprafaţă alocată de la 78 la 103
metri pătraţi pentru fiecare pat de
spital.
În afară de construcţia de noi clădiri
şi modernizarea din temelii a celor
existente, proiectul a mai luat în
calcul şi necesitatea investiţiilor
în echipamente şi îngrijire medi
cală. Centrul medico-social este
extrem de important pentru comu
nitatea locală, în calitate de
angajator, în condiţiile în care
aici lucrează 3.626 de persoane,
dintre care 590 de medici şi 1.352
de infirmiere. Corpului medical i
se adaugă personalul administrativ
şi de întreţinere, care numără 714
persoane.
Un lifting medical pentru Tallinn
www.inforegio.ro26
Exemplu european
Cătălin ANTOHE

AUGUST 2012 27
Exemplu european
4 hectare de ... spital
Proiectul a început în 2007 şi centrul
medical şi-a primit primii pacienţi la
finele lunii ianuarie 2012. În total,
suprafaţa desfăşurată, pe care
s-a construit, se ridică la 38.584
mp. Acesteia i se adaugă o altă
suprafaţă, de 20.277 mp, pe care se
află clădirile renovate.
Noul Bloc X (cu o suprafaţă totală de
29.807 mp), este dotat cu aparate
de tratament şi diagnostic de înaltă
tehnologie şi găzduieşte medicina
de urgenţă, medicina internă de
urgenţă, secţiile de diagnostic ra
diologic şi de radioterapie, 40 de
paturi în secţia de terapie intensivă,
nu mai puţin de 18 săli de operaţie
şi un serviciu de medicină nucleară.
De asemenea, alte săli au fost
construite pentru serviciul de far
macie şi cel de sterilizare ale spi
talului. Următoarea etapă a re
novării centrului medical va viza
reconstrucţia Blocului C şi a secţiei
de patologie.
Rezultate vizibile
Odată dus la bun sfârşit, proiectul
Centrului Medical al Estoniei de
Nord va permite tratarea mai mul
tor pacienţi, în condiţii de ran
dament medical sporit, ceea ce
va duce la scurtarea perioadei de
spitalizare. În egală măsură, pro
iectul îşi propune să reducă numărul
cazurilor de malpraxis, ceea ce va
duce la scăderea sumelor cheltuite
cu spitalizări ulterioare. Toate aces
tea se vor realiza printr-o creş
tere a motivării personalului şi o
îmbunătăţire a condiţiilor tehnice
şi funcţionale ale clădirilor şi echi
pamentelor.
De asemenea, proiectul va con
tribui la extinderea capacităţii şi
competenţelor Centrului Medical al
EstonieideNordînmateriedeformare
profesională în domeniul medical şi în
cel al cercetării medicale. „Lucrările
de construcţie a noilor clădiri şi
renovarea clădirilor existente reu
nesc resursele şi optimizează ser
viciile oferite. În acelaşi timp, aces
tea sporesc atractivitatea centrului
PERH ca instituţie educaţională şi de
cercetare ştiinţifică”, spune Tõniss
Allik, preşedintele Consiliului de
Administraţie al Centrului Medical
al Estoniei de Nord. „Principalii be
neficiari ai infrastructurilor noi şi
reconstruite sunt, în primul rând,
pacienţii cu patologie oncologică şi
cardiovasculară, precum şi cei care
reprezintă urgenţe. Capacitatea
îmbunătăţită a infrastructurii şi a
echipamentelor conexe va permite
îmbunătăţirea accesului la tehnologii
de salvare a vieţilor omeneşti, cum
ar fi radioterapia şi cardiologia inter
venţională”, a precizat Allik.
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
Finanţare: Fondul European
pentru Dezvoltare Regională
2007-2013
Cost total: 107.353.303 de euro
Participarea Comisiei Europene:
66.814.486 de euro
AUGUST 2012 27

www.inforegio.ro28
Ajungând la concluzia că punân-
du-şi beţe-n roate reciproc nu ajung
nicăieri, mai mulţi producători din
acelaşi domeniu s-au asociat, ceea
ce i-a făcut să devină o redutabilă
forţă de negociere, atât pe plan
naţional, cât şi pe pieţele externe.
Totul, accesând fonduri europene.
Mega-asociere
Situată în nord-estul Boemiei,
regiunea Hradec Králové poate să se
laude cu un bogat trecut industrial.
De mai bine de zece ani, activităţile
manufacturiere au cunoscut o mu
taţie structurală. În acest context,
21 de întreprinderi din domeniul
ambalajelor s-au asociat – atât între
ele, cât şi cu furnizorii lor şi cu două
universităţi – şi au creat, în 2005,
Clusterul Omnipack.
Înfiinţarea acestui cluster, cu sediul
central la Jaroměř (Hradec Králové),
derivă din cooperarea informală
care se dezvoltase deja între com
paniile de ambalaje din regiune.
Această cooperare devenise absolut
necesară pentru a putea face faţă
unor comenzi al căror volum depăşea
cu mult capacităţile individuale de
producţie ale fiecărei întreprinderi.
Ceea ce a stimulat, deopotrivă, în
fiinţarea clusterului, care numără
în momentul de faţă 25 de membri,
a fost subvenţia acordată prin Pro
gramul Operaţional Industrie şi În
treprinderi, susţinut din fonduri
structurale şi implementat de
Ministerul Industriei şi Comerţului
din Republica Cehă. Compania
PolyPLASTY, care a primit această
subvenţie prin intermediul Consi
liului Regional din Hradec Kralové, a
inventariat toate întreprinderile din
domeniu şi le-a identificat pe cele
care erau interesate să formeze un
cluster.
Acest proces de inventariere a
permis, de asemenea, obţinerea de
date referitoare la ce informaţii şi
ce know-how era dispusă să „pună
la bătaie” fiecare întreprindere. În
afară de producătorii de ambalaje,
au acceptat să participe la proiect
Universitatea din Pardubice şi
Universitatea Boemiei Occidentale
din Pilsen.
Competitivitate crescută
Chiar dacă membrii clusterului
sunt concurenţi pe plan comercial,
programele lor de producţie sunt
adesea complementare. Lucrul în
reţea a indus o competitivitate
crescută pentru întreprinderile
care fac parte din cluster, în spe
cial pentru IMM-uri. Partenerii
pot acum să răspundă mai rapid şi
mai eficace la tendinţele pieţei şi,
graţie colaborării cu universităţile
şi centrele de cercetare, pot să
integreze mai facil inovaţiile şi să
utilizeze noi tehnologii.
Universitatea Boemiei Occidentale a
conceput structura organizaţională
şi juridică a proiectului, în vreme
ce Universitatea din Pardubice s-a
ocupat de formarea viitorilor membri
ai clusterului. Cele două centre
universitare cooperează pentru or
ganizarea de seminarii pe teme
pertinente în domeniu, lucrând la
Cum să ambalezi perfecţiunea:
clusterul Omnipack din cehia
Un proiect
industrial de o
valoare modestă
la prima vedere – puţin
peste 1,6 milioane de
euro – a dat rezultate
peste aşteptări
în Cehia.
Exemplu european
Cătălin ANTOHE
cluster ştiinţifico-
tehnologic
„O grupare de persoane
juridice şi persoane fizice
constituită în baza unui
contract de asociere
încheiat între organizaţiile
din sfera ştiinţei şi
inovării acreditate şi/sau
instituţiile de învăţământ
superior acreditate, alte
organizaţii necomerciale,
pe de o parte, şi agenţi
economici, autorităţi ale
administraţiei publice
locale, asociaţii patronale
sau asociaţii profesionale,
persoane fizice, instituţii
financiare, organizaţii
internaţionale, investitori
autohtoni sau străini, pe
de altă parte, în scopul
desfăşurării activităţii de
cercetare ştiinţifică, de
învăţământ şi de transfer
tehnologic al rezultatelor
ştiinţifice şi inovaţiilor,
valorificării lor prin
activităţi economice.”

AUGUST 2012 29
Exemplu european
proiecte de cercetare-dezvoltare
specifice şi ajutându-i pe membrii
clusterului să pună la punct tipuri de
ambalaje din ce în ce mai inovative.
Economii la costuri
Reunite în cluster, întreprinderile
dispun de o mai mare putere de ne
gociere pentru achiziţiile şi vânzările
lor, în faţa furnizorilor şi a clienţilor.
Numărul mare al întreprinderilor
implicate îi permite clusterului
Omnipack să realizeze economii,
reducând costurile de promovare
şi lansare pe piaţă a produselor.
Schimburile de know-how şi de
informaţii permit fiecărei companii
partenere să se muleze mai bine pe
tendinţele pieţei şi să identifice noi
oportunităţi.
Primele elemente vizibile ale pro
iectului sunt un site de internet,
prestareadeserviciideconsultanţăşi
participarea clusterului la mai multe
expoziţii specializate (Fachpack
în Germania, Taropak în Polonia,
Emballage în Franţa). De departe,
cel mai important rezultat a constat
în cumpărarea de echipament des
tinat centrului de experimentări
şi de dezvoltare al Omnipack, uti
lizat de membrii clusterului, dar
şi de societăţi din afara lui. O altă
realizare demnă de a fi menţionată
este crearea unui portal Marketing
Business, utilizat pentru contactarea
partenerilor şi a potenţialilor clienţi.
Următoarele etape vor consta
în promovarea regiunilor Hradec
Kralové, Pardubice şi Vysocina ca poli
importanţi în domeniul ambalajelor,
cu Omnipack ca vârf de lance. O
altă prioritate este continuarea
favorizării procesului de inovare,
întărind filiera şi legăturile sale cu
organisme de cercetare ştiinţifică.
Totodată, proiectul le permite
membrilor săi să se ajute reciproc
pentru export şi pentru o mai bună
penetrare pe pieţele internaţionale,
asigurându-se de accesarea viitoare
a surselor de finanţare europeană.
FIŞA TEHNICĂ
A PROIECTULUI
Programul Operaţional
Industrie şi Întreprinderi,
susţinut din fonduri europene
Sursa: Open Days 2006
Valoarea totală: 1.603.607
euro
Contribuţia Comisiei
Europene: 1.202.705 euro

www.inforegio.ro30
Nicosia, Cipru, 29-30 august 2012
Reuniunea informală a miniştrilor şi secretarilor de stat pentru afaceri europene
Reuniunea va fi dedicată exclusiv negocierilor din cadrul Programului financiar multianual 2014-2020. La reuniune, vor
participa membri ai Comisiei Europene, ai Secretariatului Consiliului şi ai Parlamentului European.
versailles, franţa, 29-31 august 2012
Reuniunea „Viitorul tineretului în Europa”
Grupul Angajatorilor din Comitetul Economic şi Social European, organizează, sub patronajul preşedintelui Henri
Malosse, reuniunea „Tineretul European: Speranţă sau disperare pentru noua generaţie?”. Participanţii la întâlnire,
care va avea loc la Palatul Congresului, îşi propun să identifice răspunsuri la mai multe întrebări, între care:
• Ce este de făcut pentru a pune la dispoziţia tineretului european instrumentele şi bunurile necesare pentru a
reuşi în viaţă?
• Ar trebui pusă în mişcare solidaritatea între generaţii pentru a reda sensul unei acţiuni colective?
• Cum poate Consiliul Economic şi Social, instituţia care reprezintă aspiraţiile societăţii civile, să contribuie la acest
impuls?
Detalii la adresa http://www.eesc.europa.eu/?i=portal.en.events-and-activities-future-youth-europe
Bruxelles, Belgia, 6-7 septembrie 2012
Conferinţa „Locuri de muncă pentru Europa”
Conferinţa, a cărei temă este „politica de ocupare a forţei de muncă”, va fi găzduită de László Andor, comisar
european pentru ocuparea forţei de muncă, afaceri sociale şi incluziune. Conferinţa va fi transmisă online live.
Detalii la adresa http://ec.europa.eu/social/main.jsp?langId=encatId=88eventsId=641
Agendă
Autoritatea de Management
pentru POR (AM POR)
Ministerul Dezvoltării Regionale
şi Turismului
Str. Apolodor nr. 17, Bucureşti, Sector 5
Telefon: (+40 37) 211 14 09
E-mail: info@mdrt.ro,
Website: www.mdrt.ro, www.inforegio.ro
Organisme intermediare POR
Agenţia pentru Dezvoltare Regională
Nord-Est (ADR Nord-Est)
Str. Lt. Draghescu nr. 9, Piatra Neamţ,
judeţ Neamţ, cod poştal 610125
Telefon: 0233 218071, Fax: 0233 218072
E-mail: adrnordest@adrnordest.ro
Website: www.adrnordest.ro
Sud-Est (ADR Sud-Est)
Str. Anghel Saligny nr. 24, Brăila,
judeţ Brăila, cod poştal 810118
Telefon: 0339 401018, Fax: 0339 401017
E-mail: adrse@adrse.ro
Website: www.adrse.ro
Sud Muntenia (ADR Sud Muntenia)
Str. General Constantin Pantazi, nr. 7A,
cod poştal 910164 Călăraşi, România
Telefon: 0242 331769, Fax: 0242 313167
E-mail: office@adrmuntenia.ro
Website: www.adrmuntenia.ro
Sud-Vest Oltenia (ADR SV Oltenia)
Str. Aleea Teatrului, nr. 2A, Craiova,
judeţ Dolj, cod poştal 200402
Telefon: 0251 418240, Fax: 0251 412780
E-mail: office@adroltenia.ro
Website: www.adroltenia.ro
Vest (ADR Vest)
Str. Proclamaţia de la Timişoara nr. 5,
Timişoara, judeţ Timiş, cod poştal 300054
Tel/Fax: 0256 491923
E-mail: office@adrvest.ro
Website: www.adrvest.ro
Nord-Vest (ADR Nord-Vest)
Sat Rădaia nr. 50, comuna Baciu,
judeţ Cluj, cod poştal 400111
Telefon: 0264 431550, Fax: 0264 439222
E-mail: adrnv@mail.dntcj.ro
Website: www.nord-vest.ro
Centru (ADR Centru)
Str. Decebal nr. 12, Alba Iulia,
judeţ Alba, cod poştal 510093
Tel: 0258 818616/int. 110,
Fax: 0258 818613
E-mail: office@adrcentru.ro
Website: www.adrcentru.ro
Bucureşti Ilfov (ADR Bucureşti Ilfov)
Str. Mihai Eminescu, nr. 163, et. 2,
Sector 2, cod poştal 020555, Bucureşti
Telefon: 021 313 8099, Fax: 021 315 9665
E-mail: contact@adrbi.ro
Website: www.adrbi.ro,
www.regioadrbi.ro
Organism Intermediar pentru
Turism (Direcţia Gestionare Fonduri
Comunitare pentru Turism)
Blvd. Dinicu Golescu, nr. 38, Poarta C,
sector 1, cod poştal 010873, Bucureşti
Telefon: 0372/ 144 018,
Fax: 0372/ 144 001
Email: adita.stanca@mturism.ro
Centrul de Informare pentru
Instrumente Structurale
(Autoritatea pentru Coordonarea
Instrumentelor Structurale)
Bd. Iancu de Hunedoara nr. 54B,
Sector 1, Bucureşti
HELP DESK: Număr scurt 021 9340
(număr cu tarif normal)
Program de lucru:
L-V 10:00–18:00, S 10:00–16:00
E-mail: contact@fonduri-ue.ro
Organismele de implementare Şi monitorizare
a Programului OperaŢional Regional

AUGUST 2012 31
Să mai şi zâmbim!
Vremea este mohorâtă într-un orăşel din Irlanda. Plouă
şi toate străzile sunt goale.
Vremurile nu sunt nici ele mai bune şi lumea cam
trăieşte de pe o zi pe alta.
În aşa o zi se face că apare un turist german în orăşel,
opreşte la un hotel, îi spune proprietarului că ar dori
să înnopteze aici dar vrea să vadă mai întâi camerele.
Iar drept gaj depune o bancnotă de 100 de euro. Pro
prietarul îi predă câteva dintre cheile camerelor.
1Deîndată ce musafirul a urcat scările, hotelierul ia
bancnota, fuge la măcelar şi-şi plăteşte datoria.
2Măcelarul ia cei 100 de euro fuge de-a lungul străzii
şi-l plăteşte pe ţăran.
3Ţăranul ia cei 100 de euro şi-şi achită datoria la
depozitul asociaţiei ţărăneşti din orăşel.
4Angajatul de la depozit ia banii, aleargă la cârciumă
unde achită consumaţiile luate pe credit.
5Cârciumarul ia cei 100 de euro şi-i dă cântăreţei de
la bar, pentru că şi ea a avut zile grele, după ce a
cântat pe credit.
6Femeia fuge la hotel şi plăteşte camera în care se
cazase, cu 100 de euro.
7Hotelierul aşează bancnota pe tejgheaua de la
recepţie, moment în care apare turistul, cere gajul
înapoi şi pleacă, pentru că nu i-a plăcut nicio cameră
din cele la care a avut chei şi părăseşte orăşelul.
DECI:
ü Nimeni nu a produs nimic.
ü Nimeni nu a câştigat nimic.
ü Toţi participanţii au scăpat de datorii şi privesc din
nou cu optimism spre viitor.
Aşa să funcţioneze, până la urmă, şi pachetul salvator
al U.E.?
Pachetulsalvator

Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Str. Apolodor nr.17, Sector 5, Bucureşti
Website: www.inforegio.ro, www.mdrt.ro
Investim în viitorul tău!
Proiect selectat în cadrul Programului Operaţional Regional şi co-finanţat de Uniunea Europeană prin Fondul European pentru Dezvoltare Regională.
www.inforegio.ro
e-mail: info@mdrt.ro
0372 11 14 09
Doriţi mai multe informaţii?
Numele proiectului: „Promovarea rezultatelor Regio 2012-2013”
Editor: Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Regional – Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului
Data publicării: august 2012

Revista Regio nr. 13

Recommended

Recommended

More Related Content

Viewers also liked

Viewers also liked (7)

Similar to Revista Regio nr. 13

Similar to Revista Regio nr. 13 (20)

More from Programul Operational Regional

More from Programul Operational Regional (20)

Revista Regio nr. 13