2. În data de 23 iunie 1990 deputaţii Sovietului Suprem al Republicii Sovietice Socialiste
Moldoveneşti au adoptat Declaraţia de Suveranitate a Republicii Moldova. Declara ia a fostț
adoptată într-un context istoric complex, marcat de o paradă a suveranităţilor, proces care a
cuprins întreg spa iul sovietic. Declaraţia de suveranitate a Republicii Sovietice Socialisteț
Moldoveneşti fusese precedată de asemenea de cea a Georgiei din 26 mai 1990 şi a Rusiei din
12 iunie 1990.
Adoptarea Declaraţiei de Suveranitate a fost prima victorie importantă a forţelor democratice în
lupta de renaştere şi eliberare naţională. Astfel, Declaraţia de Suveranitate stipulează în mod clar,
că suveranitatea R.S.S. Moldova este unica şi necesara condiţie a existenţei statalităţii Moldovei.
Se afirmă supremaţia legilor R.S.S. Moldova asupra celor unionale, se instituie cetăţenia republicii
şi se prevede dreptul suveran de a menţine relaţii diplomatice cu toate ţările lumii. De asemenea,
documentul stipulează caracterul unitar şi indivizibil al statului. Se stabile te că R.S.S. Moldovaș
respectă statutul ONU şi îşi exprimă adeziunea faţă de principiile acestei organizaţii, se declară o
zonă demilitarizată, activ promovează consolidarea păcii şi securităţii, este implicată direct în
procesul de cooperare şi securitate precum şi în structurile europene. De remarcat de asemenea
că „pământul, subsolul, apele, pădurile şi alte resurse naturale aflate pe teritoriul R.S.S. Moldova,
precum şi întregul potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific, valorile patrimoniului naţional”,
sînt declarate „proprietatea exclusivă necondiţionată a R.S.S. Moldova”.
În sfârşit se stipula că „prezenta Declaraţie serveşte drept bază pentru elaborarea noii Constituţii
a R.S.S. Moldova, perfecţionarea legislaţiei republicane şi ca poziţie a RSS Moldova pentru
pregătirea şi încheierea Tratatului unional în cadrul comunităţii statelor suverane”. La 23 iunie
1991, în ziua primei aniversări de la proclamarea suveranităţii Republicii Moldova, la Chişinău a
fost pusă în circulaţie prima serie de mărci poştale, ce poartă atributele statalităţii – Stema şi
Drapelul.

3. • Această revistă
bibliografică este o
încercare de a vă
cunoaşte şi familiariza cu
căr ile pe care le areț
Biblioteca „Transilvania” la
acest subiect. Lectură
plăcută! Vă propunem
doar câteva din ele, pentru
a vă lărgi spectrul Dvs. de
cunoaştere, dragi
utilizatori.

4. • Rae, Heather. Identitatea Statelor i ș
Omogenizarea Popoarelor / Heather Rae. – Ch.:
Epigraf S.R.L., 2005. – 205 p.
• De ce oare migrarea forţată, epurarea etnică şi genocidul
sînt practici constante ale sistemului statal modern? în
această carte, Heather Rae poziţionează aceste practici de
„omogenizare patologică” în procesul creării statului. Elitele
politice au utilizat în repetate rânduri resursele culturale
disponibile pentru a redefini comunităţile politice limitate în
calitate de comunităţi exclusiv morale din care trebuie
excluşi toţi străinii.
• Demonstrând că aceste practici preced epoca
naţionalismului, autoarea examinează cazuri atât din
perioada prenaţionalistă, cât şi din perioada naţionalistă:
expulzarea evreilor din Spania secolului al XV-lea,
persecutarea hughenoţilor în timpul domniei lui Ludovic al
XlV-lea şi, în secolul al XX-lea, genocidul armenilor şi
epurarea etnică în fosta Iugoslavie. Autoarea susţine că
acele atrocităţi au servit drept imbold pentru elaborarea
normelor internaţionale de comportament legitim al unui stat,
norme care tot mai des definesc suveranitatea ca fiind
condiţionată.
• Heather Rae îşi finalizează studiul prin examinarea a doua
cazuri elocvente - Republica Cehia şi Macedonia - pentru a
identifica factorii care pot opri omogenizarea patologică
drept metodă de constituire a statului.... Găsi i aceastăț
interesantă carte la Biblioteca „Transilvania”.

5. • Hinsley H.F. Suveranitate / F.H.
Hinsley. – Ch.: Stiin a, 1998 – 200ț
p.
Această carte, publicată pentru prima oară
în 1966, ne oferă o expunere generală a
istoriei suveranită ii, căutând să luminezeț
caracterul i func ia acesteia, accentuândș ț
cadrele sociale, politice i economiceș
schimbătoare din i dintre societă ileș ț
politice în care s-a dezvoltat. Ea acoperă,
de asemenea, i conectează diferiteș
aspecte intelectuale ale conceptului de
suveranitate: filozofic, legal istoric i politic.ș

6. • Suveranitate na ională i integrareț ș
europeană. – Ia i: Polș irom, 2002. –
464 p.
Ce este suveranitatea na ionala – mit sauț
sursa de legitimitate? Care va fi viitorul integrării
regionale, al Europei unite? A sosit oare
momentul ca identitatea na ionala sț ă fie chemată
pentru a contrabalansa efectele mondializării?
Iată doar câteva dintre problemele abordate de
autorii studiilor reunite în acest volum consacrat
temelor sensibile, privind procesul de integrare
europeană. Iar concluzia de ansamblu este că, în
contextul fenomenului globalizării, trebuie avut în
vedere o reconsiderare a rolului statului, în sensul
transferului unor prerogative către Uniunea
Europeană i către regiuni/subregiuni, fapt ce nuș
tirbe te totu i suveranitatea acestuia – căciș ș ș
astfel, a a cum spunea analista Barbara Spinelli,ș
„statul clasic nu cedează suveranitate, ci ia act ca
în realitate a pierdut-o deja iremediabil. Numai
prin intermediul Europei poate spera, eventual, s-
o recupereze si s-o reconstituie”.

7. Neam u, Mihail. Povara libertatii: Antiteze,ț
paradigme si biografii moderne / Mihail Neam u.ț
– Ia i: Polirom, 2009. – 329 p.ș
Îmbinând istoria ideilor cu filosofia politică, Povara
liberta iiț prezintă câteva dintre tensiunile modernită iiț
euroatlantice. Sânt citite în oglindă optimismul
protoliberalismului democratic i pesimismulș
reac ionarismului autoritar, reductivismul ideologic alț
marxismului i replica istoriei religiilor, precum i diferiteș ș
ipostaze ale utopiei occidentale. Autorul reliefează
importan a dezbaterilor teologice pentru cultura noastrăț
civică, profunzimea gândirii conservatoare nord-americane,
dar i necesitatea unei etici a intervalului în spa iul est-ș ț
european. Pendulând între pruden a erudită iț ș
angajamentul personal, Povara liberta iiț prilejuie teș
câteva reflec ii decisive pe marginea condi iei omuluiț ț
recent i a lumii contemporane.ș

8. • Batalle, Georges. Suveranitatea / Georges
Bataille. – Pite ti: Paralela 45ș , 2004. – 298
p.
• In 1953, Bataille încheia manuscrisul unei căr i peț
care va renun a însă ulterior s-o publice într-o formăț
autonomă. In cei opt ani pe care-i mai are de trăit de
la acea dată, Bataille va publica doar capitole ale
car ii sub forma de studii i eseuri in diverseț ș
publica ii. Gândită ca ultim volum al trilogiei Parteaț
blestemată (alături de Consumarea i deș
Erotismul), Suveranitatea va rămâne un text pu inț
cunoscut, dar decisiv pentru în elegerea gândiriiț
celui la care n-au încetat, decenii în ir, să seș
raporteze genera ii de filosofi i scriitori francezi.ț ș
Este o carte în acela i timp lucidă i pasională,ș ș
analitică i poetică, strângând în jurul conceptului deș
suveranitate marile teme bataillene: mo tenirea luiș
Nietzsche, non-cunoa terea, miracolul, cheltuirea,ș
transgresiunea, excesul, erotismul. Volumul oferă în
acela i timp o interpretare originală a istoriei politiceș
moderne (a comunismului, cu deosebire) din
aceea i perspectivă a suveranită ii.ș ț