The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms.
Fce use of english 1 (student and teacher books)Lorela Lorela
The document discusses the history and importance of chocolate in human civilization. It notes that chocolate originated in Mesoamerica over 3000 years ago and was prized by the Aztecs and Mayans for its taste. Cocoa beans were used as currency and their cultivation was controlled by the Aztec empire. Chocolate became popular in Europe after its introduction in the 16th century and is now the most popular flavor in the world.
The document discusses the results of a study on the effects of a new drug on memory and cognitive function in older adults. The double-blind study involved giving either the new drug or a placebo to 100 volunteers aged 65-80 over a 6 month period. Testing showed those receiving the drug experienced statistically significant improvements in short-term memory retention and processing speed compared to the placebo group.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms.
Fce use of english 1 (student and teacher books)Lorela Lorela
The document discusses the history and importance of chocolate in human civilization. It notes that chocolate originated in Mesoamerica over 3000 years ago and was prized by the Aztecs and Mayans for its taste. Cocoa beans were used as currency and their cultivation was controlled by the Aztec empire. Chocolate became popular in Europe after its introduction in the 16th century and is now the most popular flavor in the world.
The document discusses the results of a study on the effects of a new drug on memory and cognitive function in older adults. The double-blind study involved giving either the new drug or a placebo to 100 volunteers aged 65-80 over a 6 month period. Testing showed those receiving the drug experienced statistically significant improvements in short-term memory retention and processing speed compared to the placebo group.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive functioning. Exercise causes chemical changes in the brain that may help boost feelings of calmness, happiness and focus.
A empresa está enfrentando desafios financeiros devido à pandemia e precisa cortar custos. O diretor financeiro recomenda demitir funcionários, cortar benefícios e adiar investimentos para economizar 1 milhão de dólares até o final do ano.
Dok holidej 137 adam bredi - gonic krdazoran radovic
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive functioning. Exercise has also been shown to increase gray matter volume in the brain and reduce risks for conditions like Alzheimer's and dementia.
Majmua aurad wa wazaif ber surat e qurania wa ahadeesMuhammad Tariq
Majmua aurad wa wazaif ber surat e qurania wa ahadees,,Majmua Aurad Wa Wazaif Ber Surat e Qurania Wa Ahadees, wazifa, wazaif, wazeefa, dua ,darood e akbar, darood wa salam, sallat wa salam, darud, darood e ibrahim, darood e taj, sura yaseen, sura yasin
La pandemia de COVID-19 ha tenido un impacto significativo en la economía mundial. Muchos países experimentaron fuertes caídas en el PIB y aumentos en el desempleo debido a los cierres. Ahora, a medida que se levantan las restricciones, la recuperación económica será gradual a medida que los consumidores y las empresas se readaptan a la nueva normalidad.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive functioning. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms.
A empresa de tecnologia anunciou um novo sistema operacional para computadores pessoais. O novo sistema é mais rápido e seguro que o anterior, com melhorias na interface do usuário e privacidade reforçada. A nova versão estará disponível para download no outono e trará mudanças significativas na experiência do usuário.
Strategy For Target Market Assessment And Global Expansion Strategy CdSlideTeam
You can download this product from -
https://www.slideteam.net/strategy-for-target-market-assessment-and-global-expansion-strategy-cd.html
slideteam.net has the world's largest collection of Powerpoint Templates. Browse and Download now!
Description of this above product -
A global strategy helps an organization enter foreign markets and reduce business risk. Check out our efficiently designed presentation on Strategy for Target Market Assessment and Global Expansion. The following template helps analyze the target market and evaluate different global expansion methods. This PPT is valuable for a company intending to diversify the market segments and increase its revenue potential. It initially provides an overview of global strategy and process to formulate a plan for international expansion. An assessment of the target market by evaluating the market size and forecasted growth rate is also described in this deck. It showcases competitor analysis that can help to evaluate other critical players in the target market. Furthermore, It shows multiple strategies for global expansion, such as standardization, transnational, multinational, international, etc. After selecting the global market entry strategy, the following presentation highlights multiple overseas market entry modes such as merger and acquisition, joint venture, strategic alliance, international licensing, global export, etc. After identifying all global market entry modes, it covers marketing and hiring plans for the international market. At last, it showcases the impact of entering the global market on the organization. Get access to this 100 percent editable template now.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms for those who already suffer from conditions like anxiety and depression.
Sant Attar Singh Ji, the most widely known and respected Sant in modern times, was born at Cheema, a village in the erstwhile Jind State (now in Sangrur district of Punjab, India) on 28 March 1866.
His advocacy of education for the girl-child, and blending education with spirituality show his sense of foresightedness. Even a century back, he knew that mere scientific education would only lead to destruction, and education of the girl-child would result in the whole family getting educated.
Towards that end, he first set up a school for girls in 1906. He did that even before establishing a school for boys and Akal Degree College at Mastuana, Punjab. Eventually he established a chain of schools and colleges. He also took part in several educational conferences motivating others to establish many more schools and colleges.
Such was his goodwill and popularity as a messenger of Universal Brotherhood and Oneness, he was personally invited by Pandit Madan Mohan Malviya to lay the foundation stone of the Banaras Hindu University on 24 December 1914.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive functioning. Exercise causes chemical changes in the brain that may help boost feelings of calmness, happiness and focus.
A empresa está enfrentando desafios financeiros devido à pandemia e precisa cortar custos. O diretor financeiro recomenda demitir funcionários, cortar benefícios e adiar investimentos para economizar 1 milhão de dólares até o final do ano.
Dok holidej 137 adam bredi - gonic krdazoran radovic
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive functioning. Exercise has also been shown to increase gray matter volume in the brain and reduce risks for conditions like Alzheimer's and dementia.
Majmua aurad wa wazaif ber surat e qurania wa ahadeesMuhammad Tariq
Majmua aurad wa wazaif ber surat e qurania wa ahadees,,Majmua Aurad Wa Wazaif Ber Surat e Qurania Wa Ahadees, wazifa, wazaif, wazeefa, dua ,darood e akbar, darood wa salam, sallat wa salam, darud, darood e ibrahim, darood e taj, sura yaseen, sura yasin
La pandemia de COVID-19 ha tenido un impacto significativo en la economía mundial. Muchos países experimentaron fuertes caídas en el PIB y aumentos en el desempleo debido a los cierres. Ahora, a medida que se levantan las restricciones, la recuperación económica será gradual a medida que los consumidores y las empresas se readaptan a la nueva normalidad.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive functioning. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms.
A empresa de tecnologia anunciou um novo sistema operacional para computadores pessoais. O novo sistema é mais rápido e seguro que o anterior, com melhorias na interface do usuário e privacidade reforçada. A nova versão estará disponível para download no outono e trará mudanças significativas na experiência do usuário.
Strategy For Target Market Assessment And Global Expansion Strategy CdSlideTeam
You can download this product from -
https://www.slideteam.net/strategy-for-target-market-assessment-and-global-expansion-strategy-cd.html
slideteam.net has the world's largest collection of Powerpoint Templates. Browse and Download now!
Description of this above product -
A global strategy helps an organization enter foreign markets and reduce business risk. Check out our efficiently designed presentation on Strategy for Target Market Assessment and Global Expansion. The following template helps analyze the target market and evaluate different global expansion methods. This PPT is valuable for a company intending to diversify the market segments and increase its revenue potential. It initially provides an overview of global strategy and process to formulate a plan for international expansion. An assessment of the target market by evaluating the market size and forecasted growth rate is also described in this deck. It showcases competitor analysis that can help to evaluate other critical players in the target market. Furthermore, It shows multiple strategies for global expansion, such as standardization, transnational, multinational, international, etc. After selecting the global market entry strategy, the following presentation highlights multiple overseas market entry modes such as merger and acquisition, joint venture, strategic alliance, international licensing, global export, etc. After identifying all global market entry modes, it covers marketing and hiring plans for the international market. At last, it showcases the impact of entering the global market on the organization. Get access to this 100 percent editable template now.
The document discusses the benefits of exercise for mental health. Regular physical activity can help reduce anxiety and depression and improve mood and cognitive function. Exercise causes chemical changes in the brain that may help protect against mental illness and improve symptoms for those who already suffer from conditions like anxiety and depression.
Sant Attar Singh Ji, the most widely known and respected Sant in modern times, was born at Cheema, a village in the erstwhile Jind State (now in Sangrur district of Punjab, India) on 28 March 1866.
His advocacy of education for the girl-child, and blending education with spirituality show his sense of foresightedness. Even a century back, he knew that mere scientific education would only lead to destruction, and education of the girl-child would result in the whole family getting educated.
Towards that end, he first set up a school for girls in 1906. He did that even before establishing a school for boys and Akal Degree College at Mastuana, Punjab. Eventually he established a chain of schools and colleges. He also took part in several educational conferences motivating others to establish many more schools and colleges.
Such was his goodwill and popularity as a messenger of Universal Brotherhood and Oneness, he was personally invited by Pandit Madan Mohan Malviya to lay the foundation stone of the Banaras Hindu University on 24 December 1914.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
Lucrarea a cuprins o parte teoretică dar şi o parte practică. Mai exact, a fost efectuat un sondaj de opinie la care au participat 103 studenţi de la Facultatea de Litere şi Ştiinţe, Specializările Administraţie Publică şi Asistenţă Managerială şi Secretariat. Această lucrare doreşte să evidenţieze relaţia dintre părinţi-studenţi. În urma sondajului efectuat, concluziile sunt următoarele: Studenţii au o relaţie strânsă cu părinţii, aceştia îi incurajează să participe la activităţi extracurriculare, voluntare dar şi să obţină performanţe. Părinţii sunt intresaţi de rezultatele şcolare dar şi de comportamentul acestora la Universitate.
Patrascu Frincu Mihaela Hanelore
20 noiembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Copilului.pdfBiblioteca Drept
Ziua de 20 noiembrie este sărbătorită ca o ocazie de a promova drepturile copiilor și de a vorbi în favoarea celor, care încă nu pot să se pronunțe pentru ei înșiși. Această comemorare internațională unește diferite țări în evenimente de sensibilizare și cauze caritabile.
ASPECTE ALE DIVERSITĂȚII CULTURALE ÎN ACTIVITATEA CU COPIII DIN GRĂDINIȚĂ Ghe...Biblioteci Bihorene
Proiect educational pentru pastrarea limbii si identitatii nationale a copiilor românilor din satul Micherechi- Ungaria colaborare intre MAE-Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și MEN-Primăria Municipiului Oradea
Românismul de la Mihai Eminescu la Grigore Vieruinachirilov
Proiect “Educație online fără hotare” 2023 - 2024,
implementat de Direcția Generală Educație, Tineret și Sport a municipiului Chișinău în cadrul Proiectului “Educație online”
Poveștile pentru copii au un rol complex și benefic în dezvoltarea lor, le vor oferi nu doar divertisment, ci și oportunități de învățare și creștere personală.
Proiect transfrontalier„Povestea are fir bogat”..AngelaButnaru1
Copiii învață din povești cât de mult contează bunătatea, empatia și prietenia, dându-le ocazia să facă diferența între comportamentele pozitive și cele negative.
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”DusikaLevinta1
Colaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
OBIECTIVE Contribuirea la dezvoltarea unei educații de calitate;
Încurajarea formării continue a cadrelor didactice și manageriale;
Facilitarea accesului transfrontalier la resurse educative;
Promovarea dimensiunii interculturale a educației;
Încurajarea inovărilor în elaborarea materialelor didactice;
Utilizarea noilor tehnologii în educație.
1. ! din !1 25
HOMESCHOOLINGUL ÎN ROMÂNIA
STUDIU REALIZAT DE
2. Cuprins
Context 3
Metodologie 3
Istoria homeschooling 4
Reglementări legale în SUA 4
Istoric 4
Homeschooling ca mișcare religioasă 5
Homeschoolingul astăzi 6
Este legal homeschooling în România? 8
Școlile-umbrelă: “portița” pentru homeschooling în România 9
Ce cred părinții români despre homeschooling 11
Părerea părinților despre homeschooling 12
Este homeschooling viabil în România? 16
Ar trebui reglementat legal homeschoolingul în România? 17
Câți copii au respondenții? 18
Ce tip de învățământ urmează copiii respondenților? 19
Motivele pentru alegerea învățământului de stat / privat 21
Concluzii 22
Anexa 1 - Școli-umbrelă 24
! din !2 25
3. Context
Homeschoolingul poate fi considerat ca fiind cel mai nou și
cel mai vechi stil de învățare, în același timp. În timp ce copiii
din familiile înstărite au fost școliți acasă cu profesori
meditatori încă din vechime, această formă de învățământ a
fost susținută în țara noastră chiar de Tudor Arghezi , care1
nu și-a dat copiii - Mitzura și Baruțu - la școală.
Educația acasă este un concept inițiat în Statele Unite, unde
astăzi se estimează că peste 2.3 milioane de copii sunt2
educați în acest stil.
Ultimele știri din mass-media au adus homeschoolingul în
atenția părinților din România, cu toate că această formă de
învățământ alternativ se estimează a fi practicată de către
unele familii din țara noastră încă din 2001. În prezent, nu
există statistici relevante care să ilustreze numărul copiilor
educați în sistem homeschooling.
În acest context, am decis să sondăm opinia părinților
români privind conceptul homeschooling. Fără a fi un studiu
exhaustiv, am încercat totuși să acoperim toate tipurile de
învățământ disponibile în prezent ca alternativă în România.
Am explorat motivația pentru care părinții optează sau au
optat pentru un anumit tip de învățământ, precum și nivelul
lor de mulțumire legat de forma de învățământ aleasă.
Metodologie
Studiul Homeschoolingul în România 2016 a fost
desfășurat de către MKOR Consulting între 19 - 22
septembrie 2016, sub forma unui interviu structurat online la
care au răspuns 1,700 de persoane. Profilul respondenților:
Genul: 91% femei, 8% bărbați, 1% nu au răspuns;
Vârsta: 93% între 25 și 44 ani (40% între 35 și 44 ani), 2.4%
între 18 și 24 ani, 4.5% peste 45 și 54 de ani.
Mediul: 95% dintre respondenți locuiesc în mediul urban,
dintre care 48% în București, iar 5% locuiesc în mediul rural.
Studii: 92% dintre respondenți au finalizat studii superioare
(universitare și post-universitare), 7% studii liceale, iar 1%
școala generală.
Obiectivele studiului au constat în identificarea principalelor
percepții ale părinților români asupra homeschoolingului în
paralel cu formele instituționalizate de învățământ, precum și
asupra educației copiilor lor, în general.
Conform articolului lui Ion Cristoiu, http://www.evz.ro/un-fan-al-homeschooling-tudor-arghezi-romania-lui-cristoiu.html, 23.09.20161
Această cifră este estimată de Institutul Național de Educare la Domiciliu, din Statele Unite. Populația educată la domiciliu în SUA este estimată cu o2
creștere de 2% până la 8% pe an.
! din !3 25
4. Istoria homeschooling
Reglementări legale în SUA
Legalitatea homeschooling în Statele Unite a fost
dezbătută de către educatori, oameni ai legii și părinţi încă
din 1852, de la începuturile preocupării privind educaţia
obligatorie (compulsory education) în Massachusetts.
Legalizarea educaţiei în SUA este împărţită între state: unele
state văd schimbarea politicii educaţiei fără nevoia unor
acţiuni legislative, altele adaugă doar unele fraze în statutele
formei de educaţie homeschooling, iar alte state tratează în
detaliu statutul homeschooling.
Supravegherea homeschoolingului diferă, aşadar, foarte
mult în SUA, de la stat la stat: unele state nu au aproape nici
o supraveghere, în timp ce altele impun diferite cerinţe, cum
ar fi testarea sau aprobarea curriculumului.
Totuși, homeschoolingul este subiect al dezbaterilor în SUA
și astăzi: problema dreptului legal al homeschoolingului este
depăşită de mult în SUA, dezbaterile fiind concentrate
asupra a cât de mult sau puţin trebuie să fie acesta
reglementat şi suportul pe care statul poate sau este de
aşteptat să-l ofere.
Istoric
Curentul “şcoala acasă” a fost la început un curent
“underground” sau în zonele rurale, fiind fundamentat în anii
1970, de către John Holt, teoretician al educaţiei şi
susţinător al reformării şcolii moderne. Acesta susţinea că
şcolile formale se centrează pe învăţarea prin memorare,
creând la clasă un mediu opresiv, destinat să facă din copii
nişte “angajaţi complianţi”.
Educația unei persoane este o chestiune privată a fiecăruia,
așa cum este religia sau politica și nimeni nu ar trebui să fie
nevoit să răspundă unor întrebări despre aceasta. Cele mai
multe lucruri pe care le știu nu le-am învățat în școală și nici
măcar nu mi-au fost “predate” în vreun fel. — John Holt
Problema cu învăţământul obligatoriu — pentru Holt —
este însăşi premisa de la care porneşte: că există un anumit
set de cunoştinţe de bază, pe care toţi copiii trebuie să le
înveţe în acelaşi mod şi ritm, de la nişte profesionişti, în
condiţii clar stabilite de la început de o autoritate
îndepărtată. ”One size fits all” este în esenţă definiţia
problemei învăţământului obligatoriu instituţionalizat.
! din !4 25
5. Holt a dezvoltat metoda “unschooling”, iar împreună cu
Early Holt a înfiinţat în 1977 revista Growing Without
Schooling .1
Inspirat de argumentele lui Holt, teoreticianul educaţional
Raymond Moore întăreşte vocea acestui curent,
argumentând faptul că încă de mici, până la vârsta de 8-9
ani copiii trebuie educaţi acasă, pentru a le putea asigura un
fundament solid moral, psihologic şi educaţional. În 1981
cartea lui R. Moore, Home Grown Kids , devine de2
notorietate, adesea prima carte pe care cei interesaţi de
homeschooling o citesc.
Prin susţinerea teoretică masivă a educaţiei de acasă de
către Holt şi Moore, dar şi de către foarte mulţi părinţi,
practica a fost legalizată în fiecare stat, dar nelipsită de
multiple reglementări, unele chiar extrem de riguroase,
mergându-se până la a cere părinţilor licenţă pedagogică.
Primele forme de educaţie acasă s-au realizat prin întâlniri
frecvente ale părinţilor cu consiliile şcolare locale pentru
realizarea planurilor de învăţare.
Homeschooling ca mișcare religioasă
În anii ’90, comunităţile homeschool au devenit explicit
religioase, iar cele laice din anii ’70 au început să fie
marginalizate. Noul nume al mişcării homeschool al anilor
’90 este Michael Farris, avocat care a fondat în 1983 Home
School Legal Defense Association (HSLDA). Asociaţia
HLSDA a devenit cea mai puternică în SUA în anii ‘90,
nucleul infrastructurii naţionale homeschool, formând
legături cu alţi lideri influenţi ai homeschoolului vremii, Greg
Harris şi Sue Welch. Grupurile şi organizaţiile homeschool
laice supravieţuiesc, însă sunt umbrite de puterea politică şi
organizatorică a HLSDA.
În timp ce liderii homeschoolului timpuriu se concentrau
asupra eliberării copiilor de constrângerile şcolii formale, în
scopul urmăririi intereselor copiilor, noii lideri au venit cu o
viziune socială şi religioasă radicală prin care Statele Unite
trebuie să se întărească că naţiune bazată pe credinţă
creştină.
http://www.johnholtgws.com/growing-without-schooling-issue-archive/1
http://www.homegrownkids.co.nz2
! din !5 25
6. Homeschoolingul astăzi
Între timp, homeschoolingul a continuat să crească în SUA.
Internetul a slăbit din influența pe care o aveau grupurile de
homeschooling creştine, iar educația la domiciliu ajunge să
fie văzută că o alternativă educaţională acceptabilă: de la
850,000 de copii în sistemul homeschool în 1999, s-a ajuns
la 1,770,000 de copii în 2011 sau 3.4% dintre copiii de1
vârstă şcolară din SUA.
În unele state, există comunităţi foarte solide de părinţi care
îşi educă copiii în sistemul homeschooling şi chiar fac
cursuri în comun. Dacă un părinte este mai bine pregătit
într-un domeniu (istorie, matematică, gramatică, inginerie
etc.), copiii din comunitatea respectivă merg să înveţe
materia în casa acelui părinte.
Cele mai importante motive declarate de către părinţii2
americani pentru a-și susține opţiunea pro homeschool:
35% pentru a oferi educație religioasă sau morală;
21% îngrijorare asupra mediului din şcoală;
17% insatisfacţie cu privire la învăţământul disponibil în
alte şcoli;
6% probleme de sănătate sau alte nevoi
speciale;
7% interesul pentru a oferi copilului o educaţiei
non-tradiţională (filosofie educaţională sau din
convingeri liberale).
Conform Centrul Naţional pentru Statisticile Educaţiei SUA, http://www.responsiblehomeschooling.org/homeschooling-101/homeschooling-numbers/,1
23.09.2016
Conform Raportului 1.5 Milioane de elevi educați acasă în SUA în 2007, Institutul de Științe ale Educației, Departamentul de Educație al SUA, 20082
! din !6 25
38%dintre părinții americani care au ales homeschoolingul fac acest lucru
deoarece sunt îngrijorați sau nemulțumiți de condițiile din școli
7. ! din !7 25
Homeschoolingul în lume
Țările anglofone sau foste colonii englezești sunt cele
mai deschise la educația în sistem homeschooling. Ca
popularitate, cei mai mulți copii educați acasă sunt din
Statele Unite, Marea Britanie, Australia, Canada, India,
Noua Zeelandă, Africa de Sud.
Homeschooling este reglementat și în Europa, fiind
adoptat în mod deschis de către țări precum Finlanda,
Franța, Irlanda1, Italia2, Luxemburg, Norvegia, Rusia,
Olanda, Danemarca, Ucraina.
Educația acasă este legală, dar limitată la anumite
cazuri în Austria, Belgia, Cehia, Ungaria, Polonia,
România3 și Elveția.
Există și unele țări în care educația acasă este cu totul
interzisă. Astfel, țări din Europa precum Suedia,
Germania, Grecia, Lituania, Liechtenstein sunt cele mai
cunoscute pentru acest fapt. Alte țări unde
homeschoolingul este ilegal sunt Coreea de Sud, Turcia,
Armenia, Georgia, Brazilia, Cuba.
_______________________________
1, 2 Homeschooling este reglementat de Constituția țării.
3 Făcând referire la copiii cu probleme de sănătate sau nevoi
speciale, conform Legii Învățământului
4 Aceste cifre sunt susținute și de informațiile oferite de școlile-
umbrelă în cadrul studiului.
Pentru că multe state nu țin o evidență a copiilor din
afara sistemului de școlarizare, este greu de știut câți
copii sunt educați în familie. Se vehiculează însă
estimări: în jur de 2.5 milioane în SUA, 20.000 - 100.000
familii în Marea Britanie, 60.000 în Canada, 15.000 de
familii în Australia, 5.000 în Franța, 7.400 în Ungaria.
Pentru România, în ciuda cifrelor vehiculate în mass-
media, nu există statistici - oficiale sau neoficiale. Totuși,
în urma studiului desfășurat de MKOR Consulting, 105
familii au declarat că își educă acasă cei 2104 copii.
Şcoala de acasă este un program controversat în
România, fiind pus la îndoială atât de către oficiali ai
învăţământului, cât şi de mulţi români. Educaţia acasă
poate fi posibilă doar în cazurile medicale foarte serioase
în care copilul nu se poate deplasa. Pentru cei care
doresc să renunţe la sistemul tradiţional însă, există așa-
zisele „şcoli-umbrelă”.
8. Este legal homeschooling
în România?
Până la vârsta de 6 ani, învăţământul în România nu este
obligatoriu, educaţia copiilor fiind lăsată la alegerea părinţilor.
Învăţământul primar, gimnazial și primii 2 ani ai
învăţământului secundar superior sunt obligatorii cu
frecvență la zi (11 clase), iar cel liceal va deveni obligatoriu
până în 2020. Obligația survine numai pentru copiii minori,
aceasta nu se mai aplică după vârsta de 18 ani.
Legea învăţământului nu menţionează explicit posibilitatea
de a face educaţie acasă. Aceasta este specificată ca atare
doar ca opţiune pentru copiii cu dizabilităţi.
Totuși, Art. 21 din Legea Învățământului reglementează
libera circulație a elevilor de la o școală la alta, atâta timp cât
există acordul școlii primitoare:
(1) Sistemul de învăţământ preuniversitar are caracter
deschis. În învăţământul preuniversitar, trecerea elevilor
de la o unitate şcolară la alta, de la o clasa la alta, de la
un profil la altul şi de la o filiera la alta este posibilă în
condiţiile stabilite prin metodologia elaborată de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului.
(2) Elevii din învăţământul preuniversitar de stat şi
particular se pot transfera la alte unităţi de învăţământ de
stat sau particular, cu acordul unităţii primitoare.
(3) Statul garantează dreptul la educaţie diferenţiată, pe
baza pluralismului educaţional, în acord cu
particularităţile de vârstă şi individuale.
În Codul Penal sunt stipulate pedepse pentru părinţii care
nu îşi duc copiii la şcoală: în Art. 380 din Codul Penal —
Împiedicarea accesului la învățământul general
obligatoriu, se menţionează sancţiunile asupra părinţilor
care împiedică frecventarea de către copii a cursurilor
învăţământului general obligatoriu din România:
(1) Părintele sau persoana căreia i-a fost încredinţat,
potrivit legii, un minor şi care, în mod nejustificat, îl
retrage sau îl împiedică prin orice mijloace să urmeze
cursurile învăţământului general obligatoriu se
pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu
amendă.
(2) Fapta nu se pedepseşte dacă înainte de terminarea
urmăririi penale inculpatul asigură reluarea frecventării
cursurilor de către minor.
(3) Dacă până la rămânerea definitivă a hotărârii de
condamnare inculpatul asigură reluarea frecventării
cursurilor de către minor, instanţa dispune, după caz,
amânarea aplicării pedepsei sau suspendarea executării
pedepsei sub supraveghere, chiar dacă nu sunt
îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru aceasta.
! din !8 25
9. Totuși, Constituția României asigură libertatea educației
oferite de către părinți copiilor lor minori:
Art. 29 (6) – Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura,
potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a
căror răspundere le revine.
Declarația Universală a Drepturilor Omului (1947), la care
România a aderat în 1955, stipulează:
Art. 26 Dreptul la învățătură Alin. (3): “Părinţii au dreptul
de prioritate în alegerea felului de învăţămînt pentru copiii
lor minori.”
Convenția Europeană a Drepturilor Omului (1953), pe
care România a ratificat-o în 1994, stipulează:
Protocol 1 art. 2: ”Nimănui să nu-i fie lezat dreptul la
educație. În exercitarea oricăror funcții și măsuri legate
de educație și învățământ statul trebuie să
respecte dreptul părinților de a se asigura că această
educație este conformă convingerilor lor religioase și
filosofice”.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene
(2000), stipulează:
Art. 14, alin (3): Libertatea de a înfiinţa instituţii de
învăţământ cu respectarea principiilor democratice, precum
şi dreptul părinţilor de a asigura educarea şi instruirea
copiilor lor, potrivit propriilor convingeri religioase, filozofice şi
pedagogice, sunt respectate în conformitate cu legile
interne care reglementează exercitarea acestora.
Școlile-
umbrelă: “portița”
pentru homeschooling în
România
Legea Învăţământului menţionează garantarea educaţiei
diferenţiate (prin individualizarea, diferenţierea şi
discriminarea instruirii) şi recunoaşte nevoia pluralismului
educaţional, în funcţie de vârstă şi nevoi individuale.
Având în vedere faptul că în România nu pot fi organizate
cursuri la distanţă, educaţia diferenţiată se poate realiza
doar prin şcoli private şi prin posibilitatea de a înscrie copilul
la o şcoală în străintate, acreditată în ţara de origine, care
are licenţă internaţională pentru învăţământ la distanţă,
online sau prin corespondenţă.
Aşa numitele „şcoli-umbrelă” acceptă şi copii din alte ţări,
contra unei taxe anuale, oferind foaie matricolă şi diplome la
final de ciclu de învăţământ. Părinții sunt astfel acoperiţi din
punct de vedere legal şi academic, iar copilul poate fi
oricând reintegrat în învăţământul public sau privat, după o
testare a cunoştinţelor.
! din !9 25
10. SUA și Anglia sunt ţările cu cele mai multe şcoli de acest
tip. O şcoală acreditată şi recunoscută în ţara de origine dă
dreptul copilului să se înscrie la evaluările de final de ciclu
(SATs), respectiv la o facultate din SUA sau Europa. Pentru
facultăţile din România, trebuie echivalată diploma de liceu
de la şcoală-umbrelă, iar studentul trebuie să dea
bacalaureatul românesc sau unul internaţional.
Precauţia părinţilor trebuie să apară la modul în care este
obţinută acreditarea şcolii-umbrelă: fie procedura cere de
obicei ca şcoala să impună o programă copiilor înscrişi,
(renunţând astfel la libertatea oferită părinţilor de a-şi
concepe singuri curriculum-ul sau de a nu folosi niciunul), fie
se pune accent pe libertatea părinţilor şi a copiilor şi nu se
urmăreşte obţinerea unei acreditări solide de la stat, şcoala
funcţionând cu acreditare de la diverse organizaţii
educaţionale private, unele cu caracter religios.
Școlile-umbrelă cele mai des menționate de către părinții1
români care practică homeschooling (și care ne-au
confirmat, în cadrul studiului, că au sau au avut studenți din
România) sunt:
HomeLifeAcademy , SUA
2
Wolsey Hall Oxford , Marea Britanie
3
Brite School , Marea Britanie
4
Oak Meadow , SUA
5
Seton Home Study School , SUA
6
Instutitute în Basic Life Principles , SUA
7
Lista completă a școlilor-umbrelă care acceptă studenți
internaționali poate fi găsită în Anexa 1.
O altă sursă pentru completarea acestei liste este http://homeschooling.urbankid.ro/2014/08/20/cum-alegi-scoala-umbrela/1
Are în mod curent 150 de elevi români pentru anul școlar 2016-2017, alții fiind în curs de înscriere. Primii elevi români au fost înscriși în 2011. http://2
www.homelifeacademy.com
Lucrează după Programa IGCSE (Certificatul Internațional General pentru educație Secundară) un program de doi ani, în urma căruia sunt oferite3
certificări și examinări din partea Universității din Cambridge, recunoscute internațional. Examenele pentru obținerea certificărilor se pot susține, în
România, în centrele din București, Cluj-Napoca și Constanța. http://wolseyhalloxford.org.uk
Au avut mai mulți studenți români de-a lungul timpul, primii fiind înscriși în 2011-2012. Din motive de confidențialitate, nu pot divulga numărul elevilor4
înscriși în prezent, dar au studenți români pentru anul școlar 2016-2017. http://www.briteschool.co.uk
Nu au studenți români în prezent, dar au avut în anii trecuți. http://oakmeadow.com5
Nu au studenți români în prezent, dar au avut în anii trecuți. Au studenți internaționali din 36 de țări, în prezent. http://www.setonhome.org6
Program homeschool neacreditat, oferind curriculum pentru familiile înscrise în programul lor. Au 9 studenți români înscriși, primii din 1999. http://7
iblp.org
! din !10 25
11. Ce cred părinții români
despre homeschooling
Studiul MKOR Consulting, efectuat sub forma unui sondaj
de opinie online între 19 și 22 septembrie 2016, a relevat
părerile celor mai activi participanți din mediul online
(majoritatea fiind femei tinere, cu 2 copii, din mediul urban și
având studii superioare).
Având în vedere acoperirea mediatică asupra subiectului
homeschooling din perioada recentă , un procent copleșitor1
dintre respondenții care sunt părinți — 98.4% — au auzit
despre conceptul homeschooling, iar 73% știu despre
existența școlilor-umbrelă.
Mai mult, dintre cei care au auzit despre homeschooling și
sunt părinți, 8% au optat deja pentru această formă de
educare a copiilor (105 familii, pentru 210 copii), în timp ce
52% ar fi deschiși să încerce această formă de educare
a copiilor.
Septembrie 20161
! din !11 25
52%
dintre părinții respondenți ar fi dispuși
să încerce homeschoolingul pentru copiii lor
98.4%
dintre respondenții care au copii au auzit despre
homeschooling, iar 73% știu despre școlile-umbrelă
14. ! din !14 25
Homeschooling în dezbatere
Argumente pro homeschooling
Părinții care au răspuns studiului nostru și ar alege sau
au ales homeschooling1 pentru copiii lor, au
menționat principalele motive pentru care educarea
copiilor la domiciliu li se pare o idee bună:
Copilul este liber să înveţe ceea ce îi place, îl
interesează, îl face fericit și independent (64%);
Copilul învaţă în ritm propriu, program flexibil (35%);
Stresul temelor, concurenţă nesănătoasă, sistemul
de notare în sistemul tradiţional (22%);
Sistem tradiţional demotivant, încărcat,
depersonalizant, inadecvat copiilor (20%);
Sistemul homeschooling este superior, eficient,
adaptat, după metode moderne, oferind educaţie
de calitate, acces la resurse şi şcoli în străinătate
(20%);
_________________________
1 N = 797 de respondenți
Sistem tradiţional ineficient, rigid, perimat, de slabă
calitate (19%);
Copilul este în siguranţă (16%);
Copilul învaţă prin experienţă, îşi dezvoltă abilităţi,
se pregăteşte pentru viaţă (16%);
Consolidarea familiei (apropiere, coeziune, suport
reciproc etc.), plăcerea de a educa (15%);
Profesori slab pregătiţi, incompetenţi (14.5%);
Responsabilitate totală a părinţilor, control (8.5%);
Copilul socializează real (5%);
Costuri mari în celelalte sisteme (3%);
Altele (7.5%).
15. ! din !15 25
Argumente contra homeschooling
Părinții care au răspuns studiului nostru și nu ar alege
homeschooling1 pentru copiii lor, ne-au împărtășit
principalele motive pentru care educarea copiilor în
sistemul public — privat sau de stat — li se pare o idee
mai bună decât educarea acasă a copiilor, în regim
homeschooling:
Socializarea deficitară a copiilor (97%);
Incapacitatea părinților de a înlocui profesorii /
școala (47%);
Sistemul homeschooling este încă nereglementat
(29%);
Costuri ridicate percepute, prin limitarea accesului la
muncă a unuia dintre părinți, precum și pentru
activitățile diverse, materiale-suport, etc. (28%);
Metodă limitativă, care nu inspiră încredere (21%);
Lipsa competiției între copii (16%);
Lipsa de timp a părinților (14%);
Alte motive (11%).
__________________
1 236 de respondenți
16. Este homeschooling viabil în
România?
Părinții români consideră că homeschooling este viabil în
România, 67% dintre respondenți fiind de acord cu
această idee, în timp ce 12.5% nu consideră viabilă
opțiunea educației acasă la noi în țară, iar un important
procent de 20% au răspuns că nu știu.
Dintre cei care consideră că homeschoolingul este viabil,
cele mai des motive invocate sunt:
Deja se practică, reprezintă normalitatea așteptată
(24%);
Este o alternativă, oferă libertate de alegere (21%);
Oferă posibilitatea de schimbare a sistemului tradiţional
depăşit (16%);
Sunt familii cărora li se potriveşte (12.5%);
Ar trebui reglementat prin lege, susţinut (9%);
Pentru persoane cu nevoi speciale (3%);
Viabil, prin mai multă informare și susţinere din partea
autorităților (2.5%);
Alte motive (3.5%).
Dintre motivele menționate de respondenții care nu
consideră homeschooling viabil în România, cel mai
adesea se regăsesc:
Reticența la nou, la sistemul homeschooling
nereglementat (27%);
Prea puține familii au capacitatea de a înlocui profesorii
sau își permit, financiar, această alternativă (26%);
Homeschooling nu este reglementat legal (16%);
Sistemul homeschooling este incoerent, nu oferă o
viziune pe termen lung (14.5%);
Efecte “adverse”
neprevăzute asupra
copilului (2.5%).
! din !16 25
67%
dintre părinții participanți la studiu
consideră homeschoolingul viabil în România.
18. Câți copii au respondenții?
Respondenții — femei tinere, din mediul urban, cu studii
superioare — au în medie 2 copii, majoritatea având un
copil (61%) sau 2 copii (33%). Procente mult mai mici, de
4%, respectiv 1.5%, au 3, 4 sau mai mulți copii.
Majoritatea respondenților au copii de vârste preșcolare,
45% între 0 și 2 ani, iar 44% între 3 și 5 ani.
Aproape jumătate dintre respondenți — 49% — au copii de
vârstă școlară, între 6 și 10 ani (37%), între 11
și 15 ani (12%) și, respectiv la nivel liceal (7%).
! din !18 25
45% 44%
37%
12%
7%
0%
5%
10%
15%
20%
25%
30%
35%
40%
45%
50%
0 - 2 ani 3 - 5 ani 6 - 10 ani 11 - 15 ani Peste 16 ani
%TOTALRĂSPUNSURI
CE VÂRSTĂ AU COPIII DVS.?
Respondenții au, în medie, mai mult de un copil,
ceea ce conduce la o însumare
>100% a procentelor.
61%
33%
4%
1.50%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
1 copil
2 copii
3 copii
Peste 4 copii
% TOTAL RĂSPUNSURI
NUMĂRCOPII
CÂȚI COPII AVEȚI?
N = 1,365 persoane
Baza de raportare pentru respondenții cu minim un copil, N = 1,365 persoane
21. Motivele pentru alegerea
învățământului de stat / privat1
Motivele pentru care părinții (349 respondenți) au ales o
formă de învățământ de stat pentru copiii lor sunt:
Lipsa alternativelor (27%);
Lipsa de resurse financiare și timp (23%);
Calitate sistemului de învățământ de stat (22%);
Continuitate în învățământ (10%);
Socializare (5%);
Obligație (3.5%);
Proximitate față de locuință (3%);
Alte motive (3%).
Motivele pentru care părinții (239 respondenți) care au ales
să își direcționeze copiii către o formă de învățământ privat
sunt:
Calitatea educației / Nivel crescut de încredere (57%);
Nemulțumirea față de sistemul de stat (20%);
Lipsa alternativelor (7%);
Socializare (5.5%);
Resurse limitate de timp (2.5%);
Obligație (1.5%);
Proximitate față de locuință (1.5%);
Continuitate (1.5%);
Alte motive (4%).
În medie, părinții tind să fie Destul de mulțumiți de alegerea pe care au făcut-o vis-a-vis de modalitatea de
învățământ pentru copilul lor, cu o medie de 6.4 din 10. În plus, dacă ar trebui să aleagă din nou, 64% dintre părinți
ar alege aceeași formă de învățământ ca și cea actuală, pentru copiii lor.
N = 578 respondenți1
! din !21 25
22. Concluzii
Studiul Homescholling-ul în România 2016 desfășurat de
MKOR Consulting și pornit de la o curiozitate proprie, a
condus la o serie de concluzii cel puțin interesante, vis-a-vis
de acest tip de educație, atât de controversat. Studiul,
efectuat în regim propriu de către agenția noastră, a fost1
derulat între 19 și 22 septembrie 2016, sub forma unui
sondaj de opinie online, având un număr de 1,710
respondenți.
Se observă un interes ridicat asupra subiectului
homeschooling în România, un număr foarte mare de
persoane răspunzând invitației noastre, promovate în rândul
grupurilor de părinți, cu ajutorul a două bloguri pentru
părinți . Inițiativa noastră a primit un număr impresionant de2
răspunsuri din partea părinților interesați să-și exprime
părerea într-un cadru organizat, asupra acestui subiect.
Fără a fi reprezentativ la nivelul întregii populații a României,
studiul reprezintă poziţia unui segment particular, acela al
persoanelor interesate să comunice, să îşi exprime deschis
online opinia asupra temelor de care sunt interesate. În
cazul acesta şi-au manifestat interesul şi au răspuns
studiului: aproape în exclusivitate femeile (91%) cu studii
superioare (facultate şi peste - 93%) din mediul urban
(95%, dintre care 48% din Bucureşti), din segmentul de
vârstă 25-44 ani (93%). Majoritatea lor au copii (85%), iar
pentru 87% dintre cazuri copiii au vârstele între 0 – 10 ani
(< 2 ani 28%, 3-5 ani 32%, 6-10 ani 27%).
În 63% dintre cazuri, copiii sunt înscrişi în învăţământul
instituţionalizat, şcoală sau grădiniţă de stat sau privată, iar
aproape în 8% dintre cazuri familia a ales deja
“homeschooling” (105 de respondenți, cu 210 copii, dintre
cei 1,365 de respondenți care au declarat forma de
educaţie a copiilor). Se observă o similarite de motivații
între părinții care au ales homeschooling și cei care au
ales sistemul de învățământ privat, constând în evitarea
sistemului de stat, în care nu au încredere.
Dintre părinții care au ales sistemul public — privat sau de
stat — 52% ar fi dispuși să aleagă homeschooling, iar
cei care nu ar alege educația acasă pentru copiii lor au ca
motivație socializarea deficitară (95%) și incapacitatea
părinților de a înlocui școala sau profesorii (47%).
Deoarece mai multe persoane ne-au întrebat, dorim să clarificăm caracterul 100% neutru, neafiliat unor interese, persoane sau organizații al studiului1
nostru. Acesta a fost derulat din resurse proprii, la inițiativa și de către agenția MKOR Consulting.
Le mulțumim pentru sprijin Ioanei Macoveiciuc (http://www.printesaurbana.ro) și Andreei Constantin (http://urbankid.ro)!2
! din !22 25
23. Homeschoolingul este o formă de educare pentru copii,
care deja începe să se manifeste vizibil și în țara noastră,
prin numărul tot mai crescut de elevi români înscriși la
școlile-umbrelă din străinătate, începând din 2011-2012,1
în special. În plus, 67% dintre respondenți consideră
această formă de învățământ viabilă în România, iar un
copleșitor procent de 92% consideră că homeschooling ar
trebui reglementat în țara noastră.
De asemenea, se observă un interes crescut al părinților de
a cunoaște mai multe informații despre homeschooling.
Astfel, în plus faţă de cei 8% care au ales deja
homeschooling, 52% dintre respondenţii care au auzit
despre homeschooling sunt deschişi, ar lua în considerare
această formă de educare pentru copiii lor.
Marea majoritate a respondenţilor — 95% — au auzit
despre homeschooling, iar 73% știu despre existența
școlilor-umbrelă. Din întregul studiu reiese un interes ridicat
pentru luarea în considerare a homeschoolingului ca
alternativă pentru educarea copiilor.
MKOR Consulting dorește să
mulțumească tuturor respondenților
implicați în realizarea acestui studiu,
precum și celor implicați în
difuzarea și promovarea studiului
începând din stadiul de
colectare a datelor, până
la difuzarea și
publicarea
rezultatelor.
Conform declarațiilor unui număr de 5 școli-umbrelă intervievate1
de MKOR Consulting în cadrul studiului, care au declarat că au
în prezent elevi români înscriși în anul școlar 2016-2017.
! din !23 25