Extinderea managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna

1. Extinderea managementului integrat al
deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului
Ciorna
RAPORT STUDIU DE REFERINŢĂ
Chişinău, 2011
1

2. Prezentul raport descrie rezultatele studiului de referinţă „Extinderea managementului integrat al
deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna”, realizat de Asociaţia Obştească Agenţia pentru
Dezvoltare Regională „Habitat”, cu suportul financiar al GIZ (Deutsche Gesellshaft fur Internationale
Zussamenarbeit GmbH). Grupul de implementare a studiului exprimă recunoştinţe tuturor persoanelor
implicate, inclusiv intervievatorilor şi respondenţilor pentru participare şi sinceritate.
Grupul de implementare:
Vasile Cantarji – Expert coordonator, sociolog; elaborarea conceptului metodologic, a instrumentelor de
cercetare, instruirea echipei de intervievatori, elaborarea raportului.
Valeriu Rusu – Director AO ADR „Habitat”, coordonator zonal; elaborarea chestionarelor, realizarea
interviuri lor cu liderii locali, participare la elaborarea raportului.
Svetlana Rusu - expert relaţii cu publicul AO ADR „Habitat”, coordonarea lucrărilor de teren, procesarea
datelor, participare la elaborarea raportului.
Echipa de intervievatori:
Ciapa Ghenadie, Cojocaru Zinaida, Clapon Ecaterina, Ioncu Cristina, Ioncu Mihail, Morari Vasile, Nasu Vasile,
Negară Daniela, Panico Liuba, Polişciuc Aliona, Racu Victor, Rusu Elena, Sandic Anton, Sandic Claudia, Strah
Maria, Ţurcanu Aliona, Ungur Diana, Vidraşcu Aliona, Volontir Boris, Volontir Tatiana.
GIZ
Strada Bulgară 31A,
Chişinău, MD-2001
Republica Moldova
Relaţii la tel.: +373 22 860588
Fax: +373 22 860839
www.giz.md
AO ADR ”Habitat”
Strada Păcii 61,
Oraşul Rezina, MD-5400
Republica Moldova
Relaţii la tel.: +373 254 21360
Fax: +373 254 21360
www.habitat.md
2

3. CUPRINS
Introducere........................................................................................................................................................4
Despre GIZ.....................................................................................................................................................4
Despre proiect...............................................................................................................................................4
Metodologia efectuării studiului...................................................................................................................6
Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei....................................................................................9
Descrierea zonei............................................................................................................................................9
Situaţia prezentă cu privire la gestionarea deşeurilor.................................................................................11
Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi probleme comunitare..............................14
Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi.......................................................................................................19
Gestionarea deşeurilor....................................................................................................................................29
Practicile de depozitare a deşeurilor...........................................................................................................30
Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilor...................................................................35
Colectarea selectivă a deşeurilor.................................................................................................................36
Costul serviciilor..........................................................................................................................................38
Matricea indicatorilor de referinţă..................................................................................................................47
Concluzii..........................................................................................................................................................51
Anexa 1: Chestionar pentru gospodării ......................................................................................................57
Anexa 2: Chestionar pentru lideri locali ......................................................................................................64
Anexa 3: Ghid de interviu individual ...........................................................................................................72
3

4. Introducere
Omenirea este chemată zi de zi să contribuie la reducerea impactului cauzat naturii de activităţile
umane. Una din căi este gestionarea deşeurilor, volumul cărora a crescut îngrijorător, sporind, de
asemenea, nocivitatea şi timpul lor de degradare şi integrare in mediu. Devine deşeu orice obiect,
element, componentă care a fost introdusă in pubela consumătorului şi care, prin amestec, devine
„murdar”, greu de separat ulterior şi de introdus in procesul de reutilizare.
La nivelul Uniunii Europene, gestionarea deşeurilor este considerată o componentă specifică a
serviciilor publice, căreia i se acordă aceeaşi importanţă ca şi altor servicii de utilităţi. Planificarea
gestionării deşeurilor este un proces continuu, care se reia şi se adaptează în timp, realizările
evaluându-se periodic, în scopul soluţionării cât mai eficiente şi durabile a problemelor ecologice la
toate nivelele: local, naţional şi regional.
Gestionarea deşeurilor este una din problemele dificile, complexe şi departe de a fi rezolvata în
Republica Moldova, conform restricţiilor şi standardelor internaţionale. Acutizarea problematicii
deşeurilor, în special, a deşeurilor menajere solide, este generată de modul defectuos în care sunt
soluţionate în prezent diferitele etape de management integrat al deşeurilor.
Despre GIZ
Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ), cunoscută anterior ca Agenţia pentru
Cooperare Tehnică a Germaniei (GTZ) este fondată în 1975. După fondare funcţionează pentru
organizaţiile din sectorul public şi are sediul în Eschborn, Germania. La unu ianuarie 2011 au
fuzionat trei organizaţii din Germania: Serviciul German de Dezvoltare (DED), Agentia pentru
Cooperare Tehnică (GTZ) şi International Trening and Capacity-Building (InWEnt), astfel GTZ apare
sub o alta denumire si anume Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ).
Serviciile furnizate de către Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei (GIZ) se bazează pe o
multitudine de expertize regionale, tehnice şi un management inovativ. Ca o întreprindere
federală, GIZ sprijină realizarea obiectivelor Guvernului Federal German în domeniul cooperării
internaţionale pentru dezvoltare durabilă.
Despre proiect
La începutul anului 2010 GIZ a iniţiat proiectul „Modernizarea serviciilor publice locale în
Republica Moldova”. Proiectul este implementat în colaborare cu structurile Guvernului RM de la
nivel local, regional şi central, iar partenerul principal al GIZ în realizarea acestui proiect este
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiei. În cadrul proiectului a fost înfiinţat Fondul Naţional
pentru Dezvoltare Regională, iar autorităţile publice locale sunt încurajate să înainteze, prin
Agenţiile de Dezvoltare Regională, propuneri de proiecte care să vizeze îmbunătăţirea sectoarelor-
cheie ale serviciilor publice locale.
4

5. Despre studiu
Unul din proiectele deja selectate la momentul demarării studiului este proiectul „Extinderea
managementului integrat al deşeurilor solide în localităţile din bazinul râului Ciorna”. Acest proiect
îşi propune să ofere servicii de gestionare a deşeurilor în şapte sate şi oraşul Şoldăneşti, o zonă cu
aproximativ 15.000 de locuitori. Managementul integrat al deşeurilor solide cuprinde colectarea
periodică, reciclarea şi eliminarea deşeurilor prin depozitare într-un depozit DMS şi compostarea
gunoiului de grajd.
Acest studiu este realizat în cadrul proiectului, având ca obiectiv principal: Investigarea şi
descrierea amplă a situaţiei de referinţă în oraşul Şoldăneşti şi 7 sate (Parcani, Hlingeni, Mihuleni,
Şestaci, Şipca şi Olişcani din raionul Şoldăneşti şi satul Lipceni din raionul Rezina), privind calitatea
serviciilor de salubrizare.
Studiul include următoarele obiective specifice:
1. Determinarea gradului de satisfacţie a consumatorilor:
a) Determinarea gradului de satisfacţie al locuitorilor cu calitatea serviciilor de gestionare a deşeurilor
în şapte sate (Parcani, Hligeni, Mihuleni, Şestaci, Şipca, Olişcani, Lipceni) şi oraşul Şoldăneşti.
b) Colectarea feedback-ului pentru evaluarea gradului de satisfacţie a rezidenţilor pe fiecare segment
al sistemului existent de gestionare a deşeurilor, inclusiv: modalităţile de colectare a deşeurilor /
transport, frecvenţa (cât de des), procesele de separare şi de reciclare (dacă este cazul), precum şi
taxele percepute pentru colectarea deşeurilor pe gospodărie si agent economic, etc.
c) Identificarea nivelului de conştientizare a populaţiei cu privire la separarea, reciclarea şi eliminarea
corespunzătoare a deşeurilor menajere şi comerciale.
d) Determinarea gradului de satisfacţie al companiei de gestionare a deşeurilor cu echipamentul din
dotare (vehicule, tomberoanele, urnele de gunoi, etc.).
e) Interviu cu locuitorii pentru a evalua satisfacţia lor cu nivelul general actual de gestionare a
deşeurilor, (curăţenia şi întreţinerea centrului / zonele periferice / străzile şi drumurile din sate şi
din oraşul în care trăiesc).
f) Evaluarea gradului de satisfacţie al populaţiei, cu amplasarea de containere şi pubele de gunoi de pe
trotuare sau pe străzi.
g) Evaluarea gradului de satisfacţie a populaţiei cu privire la locaţia depozitului de deşeuri menajere
solide şi platforme de pre-colectare a deşeurilor.
h) Evaluarea opiniei publice cu privire la perceperea aspectelor de mediu şi de sănătate legate de
deşeuri.
i) Evaluarea nivelului de cunoaştere a drepturilor si obligaţiilor consumatorilor şi dorinţa lor de a
contribui la îmbunătăţirea situaţiei.
j) Identificarea rolurilor din sectoarele privat şi public.
k) Identificarea opiniile cetăţenilor cu privire la taxele pentru colectarea deşeurilor, transportarea,
tratare şi eliminare (disponibilitatea de a plăti, accesibilitate).
5

6. l) Evaluarea capacităţii manageriale a furnizorului de servicii.
m) Evaluarea sistemului existent de sancţiuni şi stimulente aplicate în domeniu, subliniind lacunele şi
cauzele de ineficienţa acestuia.
n) Colectarea feedback-lui de la public cu privire la accesul liber al rezidenţilor la depozitul de deşeuri.
o) Identificarea nivelului de sensibilizare a consumatorilor la cerinţele economice, tehnice şi de mediu
ale serviciilor furnizate.
2. Identificarea gradului de participare a mai multor actori:
a) Identificarea nivelului de participare a tuturor actorilor societăţii civile în procesul de planificare,
implementare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice în serviciile publice locale.
b) Evaluarea gradului de acces al femeilor la serviciile publice locale.
c) Evaluarea nivelului de cooperare între cetăţeni şi autorităţile publice în domeniul serviciilor publice
locale.
3. Colaborare intercomunitară şi inter-sectorială:
a) Identificarea nivelului de colaborare sectoriale a actorilor implicaţi în furnizarea de servicii publice la
diferite niveluri.
b) Identificarea gradului de cooperare intercomunitare în ceea ce priveşte serviciile publice în sectorul
managementului deşeurilor solide.
c) Identificarea nivelului de colaborare inter-sectoriale în procesul de elaborare a strategiilor de
dezvoltare locală.
4. Capacităţile Autorităţilor Publice Locale:
a) Identificarea capacităţilor administraţiei publice locale în planificarea şi gestionarea investiţiilor în
serviciile publice.
b) Identificarea capacităţilor autorităţilor locale de management pentru servicii publice.
c) Identificarea capacităţilor autorităţilor locale de gestionare a patrimoniului public.
d) Evaluarea utilităţii training-urilor care au fost oferite în timpul ultimilor trei ani în domeniul
serviciilor publice locale.
Identificarea nevoilor de dezvoltare a capacităţilor autorităţilor locale în domeniul serviciilor publice locale.
5. Accesul femeilor la servicii publice
Metodologia efectuării studiului
Pentru realizarea obiectivelor a fost întreprinsă o investigaţie sociologică cu aplicarea metodelor
cantitative şi calitative de colectare a datelor:
1. Cercetare şi consultare a documentelor relevante din sursele locale şi naţionale;
2. Sondaj de opinie în rândul gospodăriilor casnice;
6

7. 3. Interviuri semi-structurate cu persoane juridice (instituţii publice, APL, agenţi economici,
ONG)
4. Interviuri individuale (in-depth) cu factorii de decizie (managerii instituţiilor sus-
menţionate)
Componenta cantitativă
Au fost colectate date pe un eşantion reprezentativ pentru zona bazinului râului Ciorna, care
cuprinde oraşul Şoldăneşti şi satele Parcani, Hlingeni, Mihuleni, Şestaci, Şipca şi Olişcani din raionul
Şoldăneşti şi satul Lipceni din raionul Rezina.
Volumul total al eşantionului: 1194 gospodării şi 56 actori locali, cu mărime prestabilită în mod
convenţional a eşantionului pentru fiecare localitate.
Stratificare
Pentru obţinerea unui număr de interviuri suficient pentru a realiza analiza la nivel de localităţi
aparte, s-a decis realizarea a 400 interviuri în oraşul Şoldăneşti şi câte 100 interviuri în cadrul
gospodăriilor din fiecare localitate rurală.
Populaţie Numărul de interviuri
(Recensământ 2004) Gospodării Actori
Şoldăneşti 6304 421 18
Şestaci 1184 108 10
Hlingeni 1007 120 5
Mihuleni 618 102 5
Parcani 769 114 4
Lipceni 641 50 2
Şipca 756 100 9
Olişcani 3025 179 3
Total 14304 1194 56
Ponderare
Ulterior, pentru obţinerea indicatorilor pentru întregul univers de cercetare s-a produs ponderarea
datelor, fiind calculaţi ponderi probabilistice în funcţie de numărul gospodăriilor în fiecare
comunitate.
7

8. Stadii de randomizare:
a. Localitatea: localităţi prestabilite din componenţa proiectului.
b. Gospodăria: selectate prin metoda rutei aleatoare, cu un pas statistic prestabilit ca
numărul total de gospodării pe rută împărţit la numărul de interviuri care urmează a fi
realizate.
c. Persoana: capul gospodăriei, sau persoana care îl înlocuieşte în cazul absenţei acestuia pe
o perioadă mai lungă decât perioada de colectare a datelor.
Reprezentativitate: eşantionul este reprezentativ pentru zona proiectului, cu o eroare
maximală de ±2.8% pentru întregul eşantion, ±4.8% pentru oraşul Şoldăneşti şi o eroare
apropiată de ±9% pentru sate (cu excepţia satului Lipceni).
Perioada de culegere a datelor: 1 – 23 august 2011. Interviurile au fost realizate la domiciliul
respondenţilor.
Componenta calitativă
Diferite aspecte ale practicilor prezente, problemelor şi abordărilor pe viitor în domeniul
managementului deşeurilor au fost abordate în cadrul interviurilor individuale cu reprezentanţii
comunităţilor. Au fost realizate 4 interviuri cu primari, 2 cu managerii IMM, 4 cu manageri ai
instituţiilor de învăţământ şi 2 interviuri cu alte categorii (preot şi manager ai întreprinderii de
stat).
Primar Manager Manager instituţie Altă
IMM de învăţământ categorie
Şoldăneşti 1
Şestaci 1
Hlingeni
Mihuleni
Parcani 1 2
Lipceni
Şipca 1 1 1 1
Olişcani 1 1 1
Total 4 2 4 2
Instrumente de colectare a datelor
Datele au fost colectate pe baza instrumentelor elaborate în cadrul studiului:
1. Chestionar pentru gospodării (anexa 1)
2. Chestionar pentru lideri locali (anexa 2)
8

9. 3. Ghid de interviu individual (anexa 3)
Situaţia comunităţii – gradul de satisfacţie a populaţiei
Descrierea zonei
Aria de studiu a constituit-o grupul de localităţi amplasate în bazinul acvatic al râului Ciorna, incluzând
oraşul Şoldăneşti, traversat de râu, şi şapte localităţi rurale, aflate în apropiere de oraş. Amplasarea zonei
este una foarte compactă, la cea mai mare distanţă până la oraşul Şoldăneşti aflându-se satul Lipceni (unica
localitate ce nu face parte din raionul cu aceiaşi denumire) – 15 km. Acest lucru face foarte atractive
proiecte de infrastructură ample, care să cuprindă mai multe localităţi.
Raionul Şoldăneşti, din care fac parte 7 din cele 8 localităţi incluse în studiu, este una dintre cele mai
deprivate unităţi administrativ teritoriale ale Republicii Moldova, ocupând locul 21 (din 35) după indicele de
deprivare multiplă a ariilor mici (anul 2009). Dar în special, raionul se află pe ultimele locuri după deprivarea
condiţiilor de trai, cu un indice de 221 puncte (locul 32 din 35).
9

10. În zonă inclusă în studiu locuiesc 13,5 mii persoane, numărul gospodăriilor casnice fiind de 5010 în anul
2009. Gradul sporit de deprivare al condiţiilor de trai este determinat de absenţa în zonă a serviciilor
comunale.
Conform datelor Ministerului Economiei, în anul 2009 doar 958 locuinţe din zona dată au fost conectate la
apeduct, ceea ce constituie 19,1% din gospodării. De fapt putem vorbi de prezenţa serviciilor centralizate de
asigurare cu apă doar în oraşul Şoldăneşti, pe când în localităţile rurale acesta lipseşte.
O situaţie asemănătoare şi la capitolul acoperire cu servicii centralizate de canalizare. Asemenea servicii
sunt disponibile doar în oraşul Şoldăneşti, în care 47,6% din gospodării sunt conectate la reţeaua de
canalizare. În localităţile rurale aceste servicii lipsesc, astfel încât pe întreaga zonă nivelul de acoperire
constituie 17,4% din gospodării.
Gazificarea localităţilor este realizată, metaforic vorbind, doar pe jumătate. Doar 48,6% din locuinţe din
zonă sunt conectate la reţeaua de gaze, fiind gazificate în proporţii mari oraşul Şoldăneşti şi satele Mihuleni
şi Şipca.
Încălzire centralizată există doar în Şestaci, Mihuleni şi Parcani, unde acoperă un număr nesemnificativ de
gospodării. La nivelul întregii zone, numărul de locuinţe încălzite centralizat raportat la numărul total de
gospodării indică un nivel de 2,9%.
În anul 2009 de computere personale în zonă dispuneau 12,9% gospodării, asigurate cu acces la internet
doar 1%.
Tabelul 1. Zona de studiu: date privind prezenţa serviciilor comunale
OR.SOLDANESTI
S.MIHULENI
S.OLISCANI
S.PARCANI
S.HLIGENI
S.SESTACI
S.LIPCENI
S.SIPCA
Total
Populaţia prezenta - total, persoane 6088 590 954 582 2690 784 1128 695 13511
Populaţia absenta mai mult de un an
754 2 25 23 64 24 21 22 935
- persoane
Numărul gospodăriilor casnice 1817 226 416 234 1170 306 531 310 5010
Numărul caselor, apartamentelor ce
948 0 0 0 0 10 0 0 958
beneficiază de apeduct
52,2
0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,3% 0,0% 0,0% 19,1%
Procent gospodării %
Numărul caselor, apartamentelor ce
864 0 0 0 0 10 0 0 874
beneficiază de canalizare
47,6
0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 3,3% 0,0% 0,0% 17,4%
Procent gospodării %
Numărul caselor, apartamentelor
1949 0 10 198 101 13 0 165 2436
gazificate centralizat
Procent gospodării 0,0% 2,4% 84,6 8,6% 4,2% 0,0% 53,2 48,6%
10

11. OR.SOLDANESTI
S.MIHULENI
S.OLISCANI
S.PARCANI
S.HLIGENI
S.SESTACI
S.LIPCENI
S.SIPCA
Total
% %
Numărul caselor, apartamentelor
0 0 0 57 0 9 77 0 143
asigurate cu încălzire
24,4 14,5
0,0% 0,0% 0,0% 0,0% 2,9% 0,0% 2,9%
Procent gospodării % %
Numărul caselor, apartamentelor
557 12 5 16 15 11 17 11 644
asigurate cu computere personale
Procent gospodării 30,7% 5,3% 1,2% 6,8% 1,3% 3,6% 3,2% 3,5% 12,9%
Numărul caselor, apartamentelor
0 0 0 16 15 11 5 4 51
asigurate cu acces la Internet
Procent gospodării 0,0% 0,0% 0,0% 6,8% 1,3% 3,6% 0,9% 1,3% 1,0%
Distanta până la oraşul Şoldăneşti,
0 15 7 4 6 3 10 4
km
Sursa: Ministerul Economiei, Indicele de deprivare, anul 2009
Situaţia prezentă cu privire la gestionarea deşeurilor
La momentul actual serviciile de gestionare a deşeurilor în zonă este unul subdezvoltat. La nivel centralizat
şi sistematic acest serviciu există doar în oraşul Şoldăneşti şi satul Parcani, fiind prestat de întreprinderea
comunală Regia Apă Şoldăneşti.
Regia Apă Şoldăneşti
Întreprinderea a fost creată în anul 2007, pentru prestarea serviciilor comunale în
oraşul Şoldăneşti şi în împrejurimi.
Statutul întreprinderii prevede prestarea următoarelor servicii:
- Captarea, epurarea şi distribuţia apei;
- Eliminarea deşeurilor şi a apelor uzate;
- Asanare, salubritate şi activităţi similare.
Serviciile de salubritate ai RAŞ includ:
- Măturatul manual al străzilor, carosabilului şi a trotuarelor;
- Golirea şi întreţinerea coşurilor pentru hârtii;
- Colectarea deşeurilor stradale;
- Depozitarea şi presarea nisipului pe străzi pe timp de iarnă.
La 1 iunie 2011 întreprinderea prestează servicii colectare deşeuri la 1182 clienţi, din
care 22 agenţi economici şi 1830 persoane fizice. Gradul de acoperire cu acest serviciu
fiind estimat la 66,3% din populaţie din aria de activitate a întreprinderii.
În urma implementării proiectului „Modernizarea serviciilor de salubrizare din oraşul
Şoldăneşti” în anul 2009 au fost amplasate pe zona ce cuprinde 2/3 din suprafaţa
oraşului Şoldăneşti şi 1/3 din satul Parcani a 27 platforme dotate cu câte 4-5
tomberoane şi o ladă pentru plastic şi 3 ECO căsuţe pentru colectarea deşeurilor solide
prin selectare.
11

12. La moment la o fază incipientă se află procesul de implementare colectării selective a
deşeurilor.
Sursa: „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting
În celelalte comunităţi din zonă servicii centralizate de management al deşeurilor lipsesc, iar APL întreprinde
unele măsuri de management, însă în mod sistematic şi insuficient. Astfel, conform studiului „Analiza
Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”:
- primăria satului Parcani alocă aproximativ 20 000 lei anual, cu toate acestea în sat există 10 gunoişti
neautorizate, o parte dintre acestea fiind situate în preajma bazinului râului Ciorna;
- primăria satului Şipca alocă aproximativ 3 000 lei anual, şi acesta dispune de 2 gunoişti autorizate şi
2 gunoişti neautorizate, iar costul necesar recultivării unei gunoişti neautorizate fiind de 5 000 lei;
- primăria satului Olişcani alocă 8 000 lei anual pentru amenajarea teritoriului, din contul acestei
sume fiind re-cultivate gunoiştile neautorizate, iar în localitate există 3 gunoişti neautorizate şi una
autorizată;
- primăria localităţii Lipceni alocă aproximativ 5 000 lei anual pentru amenajarea teritoriului, iar în
localitate există o gunoişte autorizată şi 7 neautorizate;
- primăria satului Şestaci alocă aproximativ 4 000 lei anual pentru colectarea deşeurilor, iar în
localitate există 6 gunoişti neautorizate şi nici una autorizată;
- primăria satului Mihuleni alocă aproximativ 6 500 lei anual pentru colectarea deşeurilor, iar în
localitate există doar o singură gunoişte autorizată.
În total, în zona cuprinsă de studiu există circa 30 gunoişti neautorizate masive, fiind răspândite şi locuri
unde sunt depozitate în mod neautorizat deşeuri în cantităţi mai mici.
Situaţia de referinţă în zona dată în domeniul managementului deşeurilor este oferită şi de persoanele din
comunităţile date care au fost intervievate. În continuare, spusele respondenţilor în cadrul interviurilor
individuale sunt redate cu indicarea funcţiei însă fără a indica localitatea respondentului, din considerentele
păstrării confidenţialităţii.
Aşadar, situaţia în domeniu este considerată de respondenţi ca una mai degrabă deplorabilă. Practic toţi
respondenţii enunţă problema gunoiştilor neautorizate, chiar dacă acestea există în preajma localităţii:
- „Majoritatea au căruţe dar nu duc gunoiul la gunoiştea autorizată, dar îl aruncă prin râpi, la
margine de drum şi în alte locuri neautorizate” (manager unitate de business)
- „De când ţin eu minte satul abia acum are o gunoişte cât de cât amenajată, dar din păcate nu toţi
oamenii duc gunoiul spre ea, mulţi din ei îl aruncă unde nimeresc” (manager instituţie de
învăţământ)
Studiul confirmă faptul că dincolo de perimetrul de activitate a RAŞ acţiuni ample şi sistematice de colectare
a deşeurilor nu se întreprind, ceea ce duce la practici inadecvate în managementul deşeurilor:
12

13. - „Un serviciu care ar funcţiona regulat nu există. Fiecare se descurcă cum poate, cine poate le duc la
gunoiştea autorizată, alţii le dau foc, iar unii le aruncă în locuri neautorizate, în râpi, pădure etc.”
(manager instituţie de învăţământ)
- „Nu avem o evacuare centralizată a deşeurilor, fiecare le evacuează cum poate. În preajma
sărbătorilor la evacuarea deşeurilor contribuie şi agenţii economici cu transport, de regulă asta o fac
liderii din agricultură” (primar)
- „Deşeurile nu sunt colectate în mod regulat, ca tradiţie curăţenie se face înainte de sărbători. Nu se
face acest lucru de colectare şi evacuare a deşeurilor din insuficienţă de bani în bugetul local, şi din
cauza că lumea este săracă, sărăcia este probabil cea mai gravă problemă ecologică, când oamenii
sunt săraci nu se mai gândesc la natură” (manager instituţie de învăţământ)
Unul din respondenţi a oferit o abordare mai critică, dar amplă privind managementul deşeurilor în oraşul
Şoldăneşti, accentuând că şi RAŞ nu are un program sistematic şi uniform pe parcursul timpului, că eforturile
depuse pentru a spori calitatea colectării şi a dezvolta colectarea selectivă, depuse până acum încă nu
asigură rezultatul, fiind necesare chiar şi unele acţiuni mai dure:
- Au fost amenajate locuri pentru colectarea deşeurilor dar ele nu sunt păstrate de cetăţeni, deşeurile
nu sunt stocate selectiv, cred că se cer mecanisme administrative, din partea APL, cu implicarea
poliţiei, Centrului de Medicină Preventivă şi Inspecţiei Ecologice. Serviciile responsabile pentru
menţinerea curăţeniei în oraş trebuiesc şcolite privind însemnătatea managementului integrat al
deşeurilor. De regulă se observă o activizare în oraş, cu privire la salubrizarea lui numai înainte de
sărbători, dar acest lucru ar trebui să devină o tradiţie necesară pentru fiecare de a menţine oraşul
într-o stare ecologico-sanitară bună. Lumea nu este conştientă despre acest lucru, şi probabil nu
percep că o stare ecologică-sanitară deplorabilă le afectează sănătatea. În acest sens se cer
campanii masive de conştientizare şi lucru cu populaţia şi acest lucru trebuie făcut periodic, pentru
că ea aşa a fost educată în perioada sovietică.
La fel este menţionat faptul că în trecut (perioada sovietică) salubritatea se afla în responsabilitatea
unităţilor agricole colective (colhoz), şi managementul deşeurilor era asigurat la un nivel mai înalt decât în
prezent:
- „Avem o gunoişte autorizată, dar din păcate este cam departe de sat şi cetăţenilor le este greu de
transportat spre ea deşeurile. În trecut această gunoişte era amenajată de colhoz la anumite cerinţe
ecologice periodic, acum din lipsă de finanţe acest lucru nu prea se face, decât cu tractorul se mai
grămădesc deşeurile” (manager instituţie de învăţământ)
- „Ce ţine de trecut în privinţa deşeurilor solide satul nu a avut o gunoişte amenajată, şi erau stocate
chiar pe malul râuleţului Ciorna. Salubrizarea satului în trecut, după cum vorbesc oamenii era pusă
în sarcina colhozului, împreună cu sovietul sătesc” (primar)
- „Loc autorizat pentru gunoişte este dar e departe de sat şi lumea neavând cu ce duce gunoiul îl
aruncă pe marginea râpilor sau la marginea drumurilor. În trecut salubrizarea satului era în sarcina
gospodăriei agricole, care era bine dezvoltată” (primar)
13

14. Situaţia social-economică a comunităţilor: gradul de satisfacţie şi
probleme comunitare
Aprecierea situaţiei social-economice din localitate este indicatorul primar direct asupra gradului de
îmbunătăţire a serviciilor prestate în comunităţi. În primul rând prin prisma condiţiilor de trai populaţia
apreciază situaţia social-economică a localităţii.
Chiar dacă infrastructura în zona cercetată este una slab dezvoltată, situaţia social-economică a
comunităţilor incluse în studiu este privită de către populaţia acestora mai degrabă pozitiv decât negativ.
Aprecierile pozitive predomină numeric asupra celor negative, deşi grupul cel mai mare îl constituie cei cu
aprecieri mediocre (aşa şi aşa). Astfel, unu din zece cetăţeni (9,8%) este foarte satisfăcut de situaţia social
economică, unu din trei (33,3%) satisfăcut. Grupul major – 38,8% îl constituie cetăţenii care au aplicat
calificativul aşa şi aşa.
În schimb liderii locali sunt ceva mai critici în aprecierea situaţiei social-economice ai comunităţilor decât
populaţia. Niciunul din ei nu s-a declarat ca foarte satisfăcut, 23,3% s-au declarat ca fiind satisfăcuţi, iar unul
din doi a ales calificativul aşa şi aşa. Un grup semnificativ în constituie cei cu aprecieri negative – 19.6% se
declară nesatisfăcuţi iar 7,1% chiar foarte nesatisfăcuţi.
Pentru a vedea cum a evoluat situaţia social-economică a comunităţilor în ultimii ani, a fost măsurat gradul
de satisfacţie a cetăţenilor (întrebare în retrospectivă) în anul 2008. În acelaşi mod se va proceda şi în
studiul de după finalizarea proiectului de extinderea managementului integrat al deşeurilor. În percepţia
populaţiei dezvoltarea social-economică a comunităţilor îşi ia un ritm mai accelerat. Dacă per total se arată
satisfăcuţi de dezvoltarea comunităţii în prezent circa 43 la sută din cetăţenii şi 23,2% din liderii comunitari,
de felul în care comunitatea se dezvolta cu trei ani în urmă se considerau satisfăcuţi 23% cetăţeni şi circa
18% lideri.
14

15. Figura 1. Gradul de satisfacţie de situaţia social-economică a comunităţii în prezent
B1. În ce măsură sunteţi satisfăcut de faptul cum se dezvoltă din punct de vedere social-economic comunitatea Dvs. în prezent
(2011)?
B2. În ce măsură eraţi satisfăcut de faptul cum se dezvolta din punctul de vedere social-economic comunitatea Dvs. cu 3 ani în urmă
(2008)?
O satisfacţie mai înaltă de situaţia social-economică a comunităţii manifestă persoanele de 41-50 ani (48.8%
se declară satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi), cei cu studii superioare (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi 58,7%)
sau medii liceale (satisfăcuţi sau foarte satisfăcuţi 47,8%), persoanele singuratice (46,3%), cei angajaţi în
câmpul muncii (50,3%) şi studenţii şi cei aflaţi în concediu de maternitate (47,6%). Remarcăm o satisfacţie
mai sporită în cazul persoanelor din gospodăriile cu starea economică mai favorabilă – 12,8% foarte şi 41,7%
satisfăcuţi.
Pe comunităţi remarcăm grad mai sporit de satisfacţie a locuitorilor comunei Lipceni (satisfăcuţi şi foarte
satisfăcuţi 70% din respondenţi) şi din oraşul Şoldăneşti (57,9% respectiv). În aceleaşi localităţi se
înregistrează cel mai înalt grad de apreciere a situaţiei social-economice cu trei ani în urmă. Aceste două
localităţi sunt specifice prin faptul că satul Lipceni este unica localitate dintre cele studiate care face parte
din raionul Rezina, iar Şoldăneşti este unica localitate urbană, având şi serviciile comunale pe măsură.
Din perspectiva de gen remarcăm că bărbaţii manifestă un grad de satisfacţie un pic mai sporit decât
femeile. Astfel, sunt foarte satisfăcuţi de situaţia social-economică a localităţii 10,2% bărbaţi faţă de 9,5%,
satisfăcuţi se declară 36 faţă de 30,6% în cazul femeilor. Această observaţie este una foarte valoroasă, fiind
că tocmai femeile, care îngrijesc căminul familial, sunt cel mai mult afectate de lipsa unor condiţii de trai
adecvate.
15

16. Salubritatea şi serviciile de evacuare a gunoiului (mai degrabă lipsă în zonă) este un aspect care stârneşte
cele mai mari nemulţumiri din partea populaţiei. Şase din zece respondenţi nu sunt mulţumiţi de acest
element al infrastructurii comunitare, şi doar 17% se declară mulţumiţi. Salubritatea este devastată după
ponderea celor nemulţumiţi doar de infrastructura drumurilor (71% nemulţumiţi), şi serviciile de canalizare
(68%).
Figura 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare
În cadrul studiului calitativ respondenţii evocă aceleaşi probleme – drumurile, alimentarea cu apă,
reparaţiile necesare ale edificiilor, şi aproape toţi respondenţii menţionează printre principalele probleme
ale comunităţii problema managementului deşeurilor.
Analiza comparativă oferă câteva aspecte foarte de valoare şi scoate în evidenţă specificul de gen. În
general, femeile sunt mai puţin satisfăcute, deci sunt mai afectate, de lipsa sau calitatea proastă a serviciilor
comunale. În rândul lor procentul celor care se declară satisfăcuţi este mai mic decât în cazul bărbaţilor
practic la toate din aspectele apreciate în studiu. Dar în special, comparativ cu bărbaţii femeile sunt mai
puţin satisfăcute de calitatea sau lipsa serviciilor de canalizare (doar 6% satisfăcute, comparativ cu 11%
bărbaţi), de serviciile şi/sau practicile de evacuare a deşeurilor (18% satisfăcute, comparativ cu 23%
bărbaţi), situaţia cu accesul la apă (satisfăcute 39% femei şi 45% bărbaţi) şi relaţiile dintre consăteni (52%
femei şi 61% bărbaţi satisfăcuţi). De remarcat că cel mai redus grad de satisfacţie se înregistrează în
aprecierea calităţii drumurilor de acces în localităţi atât în cazul femeilor, cât şi în cazul bărbaţilor.
16

17. Comparativ pe localităţi mai întâi remarcăm că în lipsa serviciilor de salubritate gradul de satisfacţie de acest
aspect al vieţii comunitare este unul dezaprobat complet de locuitorii satelor studiate, satisfăcuţi de situaţia
din prezent în acest domeniu se declară între 0% şi 14% din respondenţi. În oraşul Şoldăneşti serviciile de
evacuare a gunoiului şi salubritate sunt apreciate de 43% locuitori.
Tabelul 2. Gradul de satisfacţie de diferite aspecte comunitare, în funcţie de genul şi localitatea
respondentului
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti
Ponderea respondenţilor care
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Şestaci
Hligeni
Şipca
se declară satisfăcuţi Masculin Feminin
Relaţiile între oameni 61% 52% 53% 39% 42% 38% 40% 66% 50% 80%
Viaţa culturală 42% 39% 42% 63% 23% 13% 62% 14% 20% 45%
Alimentare cu apă 45% 39% 41% 52% 64% 10% 11% 20% 62% 48%
Alimentarea cu gaze naturale 52% 50% 56% 79% 6% 82% 36% 46% 73% 40%
Securitatea personală a
32% 30% 23% 25% 10% 59% 57% 44% 56% 34%
cetăţenilor şi a proprietăţii
Şcoli, instituţii educaţionale 71% 65% 62% 75% 76% 73% 84% 34% 78% 73%
Evacuarea gunoiului şi
23% 18% 43% 1% 1% 5% 14% 1% 5%
salubritatea
Drumuri de acces în comunitate 6% 6% 7% 28% 6% 1% 7%
Canalizarea 11% 6% 11% 2% 1% 4% 1% 15%
Drept urmare în lista priorităţilor pentru comunitate, în opinia locuitorilor, după drumuri se plasează
sisteme de colectare şi evacuare a gunoiului. Astfel, 45,1% din cetăţenii intervievaţi sunt de părere că cea
mai stringentă problemă care necesită a fi rezolvată în comunitate sunt drumurile. Unul din patru a indicat
că în primul rând trebuie dezvoltate servicii de colectare şi evacuare a gunoiului iar 6,6% au indicat o
problemă direct legată de salubritate, şi anume că atenţia trebuie acordată în primul rând problemelor de
protecţie a mediului ambiant. Pe locul trei după ponderea celor ce au indicat se plasează necesitatea
dezvoltării sistemelor de aprovizionare cu apă (21,7%), deşi doar circa 19% de gospodării din zona cercetată
au o conectare la un sistem centralizat de aprovizionare cu apă.
În cazul liderilor topul problemelor care necesită rezolvare în mod prioritar este asemănător, ieşind în faţă în
mod detaşat aceleaşi trei domenii. Aici însă, comparativ cu populaţia, importanţa dezvoltării serviciilor de
colectare şi evacuare a gunoiului şi celor de aprovizionare cu apă potabilă sunt mai evidenţiate.
17

18. Figura 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar
Populaţie Lideri
Prioritizarea problemelor comunitare nu este foarte diferită între genuri, atât bărbaţii cât şi femeile pun pe
primul loc problema drumurilor (49% şi 46%), deşi femeile într-o măsură mai mare optează pentru crearea şi
dezvoltarea serviciilor de evacuare a gunoiului (24% femei şi 18% bărbaţi) şi celor de aprovizionare cu apă
(21% şi 18% respectiv).
Există unele deosebiri şi între comunităţi. Problema drumurilor este indicată ca cea mai prioritară în toate
localităţile, cu excepţia satelor Mihuleni şi Parcani.
În localităţile Mihuleni şi Şipca pe primul loc după prioritate se află problema serviciilor de evacuare a
gunoiului (52% şi 91% respectiv), pe când în oraşul Şoldăneşti această problemă nu se află în topul
priorităţilor, fiind menţionată doar de 8% cetăţeni.
Tabelul 3. Probleme comunitare care trebuie rezolvate în mod prioritar, în funcţie de genul şi localitatea
respondentului
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti
Ponderea respondenţilor care
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Şestaci
Hligeni
Şipca
se declară satisfăcuţi Masculin Feminin
sisteme de apă 17% 21% 21% 20% 20% 28% 39% 22% 37% 3%
servicii de asistenţă socială 2% 5% 6% 3% 8% 3% 6%
18

19. Sex: Localitatea:
Şoldăneşti
Ponderea respondenţilor care
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Şestaci
Hligeni
Şipca
se declară satisfăcuţi Masculin Feminin
şcoli, grădiniţe, instituţii
3% 3% 6% 2% 1% 4% 1%
extraşcolare
centre comunitare/ case de
2% 2% 3% 2% 3% 2%
cultură
sisteme de colectare şi
18% 24% 8% 44% 23% 52% 11% 2% 91% 22%
evacuare a gunoiului
oficiul medicului de
familie/centrul medicilor de 2% 3% 1% 5% 3% 6% 3% 6% 7% 1%
familie/centrul de sănătate
drumuri şi poduri 49% 46% 49% 53% 59% 10% 26% 52% 47% 51%
sisteme gaz 3% 5% 5% 1% 9% 10% 4% 3%
mediul ambiant 11% 5% 5% 16% 3% 1% 3% 18%
telefonie 1% 0% 7%
electricitate 0% 1% 1% 3%
programe de ocrotire a
3% 4% 4% 7% 6% 2% 5% 2% 1%
sănătăţii
programe educaţionale 1% 1% 2% 3% 1%
Actorii locali: responsabilităţi şi capacităţi
Identificarea cercului de actori, care în percepţia populaţiei sunt principalii responsabili de soluţionarea
problemelor social-economice ai comunităţii permite să stabilim care ar fi formatul acceptat din partea
populaţiei în implementare unor proiecte comunitare. Datele studiului sugerează că populaţia nu percepe
dezvoltarea comunitară asigurată prin parteneriate între mai mulţi actori de diferită natură. Cel care este
responsabil de dezvoltarea comunitară este statul, prin organele sale de diferite nivele. Aceasta deoarece
din cei patru actori, care au obţinut cele mai multe menţiuni, se numără organele de stat de la toate cele
trei nivele, cu descreşterea importanţei pe verticală.
Aşadar, administraţia publică locală este pilonul de bază a dezvoltării comunitare, fiind menţionat de către
94% cetăţeni şi 96% lideri locali ca şi cel mai responsabil actor pentru dezvoltarea comunitară. Urmează
administraţia statului de nivelul doi, de nivel raional, consiliul raional fiind menţionat de 71% lideri locali şi
81% cetăţeni.
Populaţia se plasează pe locul trei în topul „responsabilizării” , menţionată de 43% lideri şi 44% cetăţeni,
fiind urmată de guvern (34% şi 36% respectiv).
În acest context concluzionăm că la nivel local predomină percepţii că dezvoltarea comunitară este posibilă
doar dacă este asigurată de către stat, iar parteneriatul „extins” în vederea rezolvării problemelor social-
19

20. economice la nivel local ar include, în percepţia respondenţilor, doar administraţia publică şi populaţia în
formă neasociată - fiecare cetăţean aparte. Prin termenul de formă neasociată ne referim la faptul că
organizaţiile neguvernamentale şi cele de caritate, care sunt nu altceva decât asocieri oficializate între mai
multe persoane, pe de o parte şi biserica, cu un potenţial de mobilizare imens, pe de altă parte nu sunt
privite, în percepţia celor intervievaţi, ca potenţial serios în rezolvarea problemelor comunităţii.
Figura 4. Actorii responsabili pentru soluţionarea problemelor social-economice comunitare
Datele studiului indică faptul că nivelul de încredere în capacitatea administraţiilor locale în rezolvarea
problemelor comunităţilor nu este promiţător. Doar 31 la sută din cetăţenii intervievaţi sunt de părere că
APL din localitatea lor se descurcă în mare măsură sau foarte mare măsură cu rezolvarea problemelor social-
culturale a comunităţii, fiecare al doilea cetăţean (46,1%) a oferit o apreciere medie iar 20% sunt de părere
că APL mai degrabă nu face faţă problemelor comunităţii.
Aprecierile liderilor locali intervievaţi sunt mai dispersate. O apreciere neconturată (aşa şi aşa) au dat o
treime din respondenţi (33,9%), în restul cazurilor opiniile se dispersează în mod aproximativ egal, 30%
oferind o apreciere pozitivă, iar 34% una negativă.
20

21. De remarcat că liderii locali sunt foarte rezervaţi cu privire la implicaţia populaţiei în rezolvarea problemelor
localităţii. Doar 6% din ei sunt de părere că populaţia se implică în careva măsură, 46% sunt de părere că
populaţie se implică în mică măsură şi 7% deloc. Locuitorii intervievaţi, deşi la fel sunt preponderent sceptici
la acest capitol, se „creditează” totuşi într-o măsură mai mare, 21% considerând că locuitorii de rând se
implică în mare măsură, iar 26% consideră că se implică în mică măsură sau deloc.
Societatea civilă la nivel local este percepută mai degrabă ca fiind subdezvoltată, cu implicaţii minime în
treburile comunităţilor. Doar 15% respondenţi (din ambele grupuri) au afirmat că ONG-urile se descurcă
mult mare sau foarte mare măsură cu problemele social-economice ale comunităţilor, pe când 59% din
lideri şi 22% locuitori au oferit aprecieri negative.
Figura 5. Aprecierea capacităţii APL, ONG şi a populaţiei de rând în soluţionarea problemelor social-
economice din comunitate în prezent
În ce măsură consideraţi că … se descurcă cu soluţionarea problemelor social-economice ai comunităţii Dvs.?
Remarcăm diferenţe mari în popularitatea componenţei organelor publice locale în diferite comunităţi.
Oraşul Şoldăneşti şi satele Parcani şi Lipceni sunt comunităţile în care administraţia locală se bucură de cea
mai înaltă apreciere din partea cetăţenilor. Să ţinem însă cont de faptul că studiul a fost realizat la relativ
scurt timp după alegerile locale, ce îşi poate lăsa amprenta asupra „raitinig-ului”.
21

22. Figura 6. Aprecierea capacităţii APL în soluţionarea problemelor social-economice din comunitate în
prezent pe localităţi
Şi totuşi în cadrul studiului calitativ sunt oferite multe exemple de acţiuni în care toţi actorii din cadrul
localităţii se implică pentru rezolvarea problemelor comunitare. Cele mai „bune practici” realizate, care
arată că există experienţă de conlucrare pentru implementarea proiectelor comunitare la moment ţin de
reparaţii ai edificiilor de învăţământ:
- „Noi am câştigat multe proiecte: gazificarea liceului, schimbarea uşilor şi geamurilor, un şir de
proiecte ce ţin de consolidarea performanţei procesului de educaţie şi instruire. Acum mai
continuăm alte lucrări ce ţin de reparaţia capitală a liceului. Aceste proiecte am reuşit să le câştigăm
şi să le realizăm cu succes datorită susţinerii comunităţii, agenţilor economici, părinţilor, primăriei şi
autorităţilor din raion. În concluzie contribuţia comunităţii la orice proiect este foarte importantă, de
altfel pierdem proiectele. La unele proiecte parteneri ne-au fost gospodăria raională de gazificare şi
Consiliul Raional” (manager instituţie învăţământ)
- „Ca atare noi nu avem servicii publice în sat. Dar la unele lucrări cetăţenii, oamenii de afaceri şi APL
ajută. Spre exemplu părinţii copiilor au ajutat la reparaţia grădiniţei” (manager instituţie
învăţământ)
- „Fiecare contribuie în măsura posibilităţii. Părinţii au contribuit financiar la proiectul ce ţine de
reparaţia liceului, au dat de la 100 lei până la 300 lei. Agenţii economici au contribuit cu sume mai
mari” (manager unitate de business)
Există experienţe de realizare în colaborare cu toţi actorii comunitari şi a altor proiecte, din alte domenii,
inclusive şi salubrizare:
22

23. - „Alt exemplu la care au contribuit cetăţenii cu câte 200 lei, din mahalaua noastră este reparaţia
drumului în variantă albă/pietriş, de asemenea oamenii au acoperit şi unele servicii de transport a
pietrişului” (manager unitate de business)
- „Ca atare în sat nu există servicii publice centralizate. De regulă ONG-le, agenţii economici şi
cetăţenii se implică în activităţi de salubrizare, declanşate de primărie înainte de sărbători” (primar)
- „La moment implementăm 2 proiecte, unul finanţat de PNUD Moldova şi altul finanţat de GIZ. Avem
un ONG, care implică cetăţenii în soluţionarea problemelor comunitare, lucrăm cu agenţii
economici” (primar)
- „În sat în 2009 am creat un Centru Comunitar, finanţat de PNUD Moldova. Un alt proiect a ţinut de
elaborarea Planului Strategic al satului pentru anii 2009-2014. Procesul de elaborare a fost unul
participativ, cetăţenii au fost activi şi sau implicat, identificând problemele cu care ei se confruntă.
Un alt proiect a ţinut de soluţionarea problemelor tinerilor din sat, în cadrul căruia tinerii s-au
implicat şi au fost activi” (primar)
Pe parcurs, în percepţia respondenţilor capacităţile actorilor locali cresc. Sunt de părere că comparativ cu
trei ani în urmă aportul APL la soluţionarea problemelor comunităţii s-a îmbunătăţit 55% din locuitori şi 38%
din liderii locali intervievaţi. Fiecare al doilea lider şi fiecare al treilea cetăţean consideră că nu sunt careva
modificări în acest sens.
Consideră că a crescut aportul populaţiei de rând în soluţionarea problemelor comunitare 49% cetăţeni de
rând şi 20% lideri. La fel a crescut şi aportul adus de ONG în opinia a 20% lideri şi 40% cetăţeni de rând.
Figura 7. În ce măsură s-a îmbunătăţit aportul … la soluţionarea problemelor social-economice
23

24. Atitudinea privind gestionarea deşeurilor solide
Discuţiile individuale cu managerii instituţiilor publice şi private din comunităţile din zonă permit să
constatăm că pe de o parte problema managementului deşeurilor este vizat în mod permanent de agenda
publică. Însă, în opinia majorităţii interlocutorilor în cadrul studiului, problema este vizată doar de
autorităţile publice locale şi mai puţin de alţi actori şi populaţie.
- „Oamenii văd şi cunosc consecinţele problemei deşeurilor solide, dar nu prea discută, mai des sunt
discutate aceste probleme la şedinţele Consiliului Local şi de APL” (manager instituţie de
învăţământ)
- „Sigur că este discutată şi această problemă de săteni, dar mai ales de primărie. Gravitatea acestei
probleme constă în transportul deşeurilor către gunoiştea autorizată” (manager instituţie de
învăţământ)
- „Nu prea este discutată de cetăţeni. Se discută mai mult la şedinţele consiliului local, dar cetăţenii îşi
caută de nevoile lor” (manager unitate de business)
- „Este o problemă care stă permanent în atenţia primăriei, cetăţenii sunt tot timpul preveniţi de
poliţistul de sector să ducă deşeurile la gunoiştea amenajată, primăria a petrecut şi o adunare
generală în privinţa deşeurilor după ce au fost lichidate gunoiştile neautorizate, problema a fost
discutată şi la Consiliul Local, Dar mai avem cetăţeni inconştienţi care aruncă gunoiul în râpi şi la
marginea drumurilor. La ieşirile din sat noi am instalat panouri de avertisment, să nu arunce gunoiul
în locuri neautorizate, că vor fi amendaţi” (primar)
Unii respondenţi au menţionat totuşi prezenţa unor luări de atitudini din partea cetăţenilor de rând:
- „O atitudine comunitară unică faţă de deşeuri nu există, dar parţial unii cetăţeni activi discută
aparte pe grupuri şi această problemă” (manager întreprindere de stat)
- „Cetăţenii discută problema deşeurilor şi nu sunt indiferenţi, am observat cum unii cetăţeni
gospodari cu stimă în sat când îi văd pe unii, care aruncă gunoiul la nimereală le fac observaţii şi cer
să ducă gunoiul la gunoiştea autorizată, acest lucru îl fac şi eu, şi încerc şi prin copii să influenţez
părinţii să păstreze mediul înconjurător curat, spunându-le că asta în primul rând este benefic
pentru sănătatea tuturor” (manager instituţie de învăţământ)
Iar din spusele unui primar eforturile pentru impune disciplină în acest sens încă trebuie depuse:
- „Sigur că această problemă este în vizorul primăriei, şi este discutată şi la şedinţele Consiliului Local.
Oamenii discută această problemă, pentru că le afectează şi sănătatea, multe din deşeuri după ploi
mari nimeresc pe loturi agricole şi în apele de suprafaţă. Sincer nu toţi locuitorii retrăiesc şi păzesc
curăţenia şi starea ecologică a satului, mai avem oameni care aruncă deşeurile solide în locuri
neautorizate, cu ei se lucrează prin metode civilizate de prevenire, dar dacă nu îşi vor schimba
atitudinea faţă de ei vor fi aplicate măsuri mai dure” (primar)
Al doilea compartiment al studiului cantitativ care reflectă gradul de satisfacţie a populaţiei de serviciile de
gestionare a deşeurilor în comunităţi cuprinde un set de indicatori menite să exprime percepţia pe cât de
24

25. adecvate sunt serviciile/practicile existente de gestionare a deşeurilor, atitudinea privind selectarea
separată a deşeurilor, percepţia necesităţii de amplasare a gunoiştilor autorizate şi altele. Percepţia
generală este că gunoiştile autorizate trebuie să existe în fiecare localitate, 93% din cetăţenii intervievaţi
fiind sprijinind o asemenea afirmaţie.
Necesitatea abordării complexe şi în mod centralizat a colectării şi evacuării deşeurilor este complet
acceptată de către cetăţeni. Doar 4% din cei intervievaţi nu vad necesitatea unei gestionări în acest
domeniu, pe când 73% sunt complet de acord că gestionarea deşeurilor în localitatea lor este una necesară,
iar alţii 21% înclină spre acest punct de vedere.
Deşi, vom vedea mai târziu, practicile gestionării „inadecvate” a deşeurilor sunt destul de răspândite,
locuitorii în mare parte admit aplicarea pedepsei pentru depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, 90%
din respondenţi fiind de acord cu aplicarea amenzilor pentru depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate.
Colectarea deşeurilor separată pe tipuri este o practică, de succesul implementării căreia cetăţenii se
îndoiesc. Consideră că aplicarea acesteia în localitatea lor nu se va solda cu succes fiecare al doilea cetăţean.
Deşi doi din trei cetăţeni afirmă că aceste informaţii sunt complete şi pe înţelesul fiecăruia, gradul de
supraestimare, caracteristic pentru asemenea indicatori (oamenii deseori se evită să spună că ceva nu le
este clar), cât şi faptul că 21% din respondenţi nu au ştiut să răspundă la această întrebare arată că
informaţiile în domeniul managementului deşeurilor disponibile populaţiei în prezent suferă la capitolul
completitudine şi eficienţă.
25

26. Figura 8. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a
deşeurilor din localitate
În funcţie de genul respondentului diferenţe majore în abordări şi atitudini privind gestionarea deşeurilor
solide nu sunt înregistrate.
În schimb înregistrăm abordări diferite din partea locuitorilor diferitor localităţi din zona cercetată.
Remarcăm faptul că locuitorii oraşului Şoldăneşti, unica localitate care dispune de un serviciu comunal
centralizat de gestionare a deşeurilor (Regia Apă Şoldăneşti), manifestă un grad mediu (comparativ cu alte
localităţi) de apreciere a necesităţii gestionării deşeurilor (73%). La fel în Şoldăneşti se înregistrează cel mai
scăzut nivel de acceptare amendării pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor. Cel mai important este
faptul că în oraş înregistrăm cel mai mare procent de respondenţi care se arată reticenţi cu privire la reuşita
selectării separate a deşeurilor – 21,6%, acesta fiind probabil un indicator care exprimă gradul de
„executare” de către locuitori ai colectării deşeurilor prin selectare, serviciu oferit prin proiectul
”Modernizarea serviciilor de salubrizare din oraşul Şoldăneşti” din 2009.
Reticenţă la reuşita practicii de colectarea selectivă a deşeurilor manifestă într-un grad sporit şi locuitorii
satelor Şestaci (21%), Mihuleni (21%) şi Şipca (22%).
De remarcat faptul că în satele Mihuleni şi Şipca înregistrăm cel mai mare procent al celor ce se declară de
acord cu aplicarea amenzilor pentru depozitarea neautorizată a deşeurilor (90,2% şi 92%) respectiv. Acest
lucru este determinat de numărul relativ redus de gunoişti neautorizate în aceste localităţi comparativ cu
26

27. altele din zonă. În satul Mihuleni nu există gunoişti neautorizate, pe când în Şipca doar două din cele patru
gunoişti nu sunt autorizate.
Tabelul 4. Percepţii ale cetăţenilor privind diferite aspecte ale serviciilor/practicilor de gestionare a
deşeurilor din localitate pe sexe şi localităţi
Sex: Localitatea:
Şoldăneşti*
Ponderea respondenţilor care
Mihuleni
Parcani*
Olişcani
Lipceni
Şestaci
Hligeni
Şipca
se declară totalmente de acord Masculin Feminin
cu afirmaţia
În localitatea Dvs. gestionarea
14,0
deşeurilor este una foarte 71,8% 74,1% 72,7% 56,5% 79,2% 79,4% 95,6% 93,0% 77,1%
%
necesară;
În localitatea Dvs. trebuie
amendaţi locuitorii care
56,0% 61,5% 54,2% 50,0% 60,0% 90,2% 70,2% 58,0% 92,0% 53,6%
depozitează deşeurile la
gunoişti neautorizate
Selectarea separată a deşeurilor
în localitatea Dvs. nu va avea 18,1% 18,1% 21,6% 21,3% 9,2% 20,6% 16,7% 10,0% 22,0% 13,4%
succes;
Numărul gunoiştilor1 # 7 # 1 10 8 4 4
din ele neautorizate # 6 # 0 10 7 2 3
* 2/3 din suprafaţa oraşului Şoldăneşti şi 1/3 din suprafaţa satului Parcani sunt acoperite de platforme pentru
colectarea deşeurilor solide prin selectare
Practicile de gestionare a deşeurilor solide afectează foarte tare locuitorii din zona studiului. Cea mai gravă
problemă, percepută de locuitori, sunt gunoiştile spontane, neautorizate. Această problemă a fost
menţionată de fiecare al doilea cetăţean intervievat. O problemă gravă semnalată de cetăţeni este practica
arderii deşeurilor, semnalată de 41% respondenţi. Lipsa condiţiilor de colectare separată a deşeurilor se
plasează pe locul trei în tipul problemelor (20%), ceea ce denotă o cerere sporită în rândul locuitorilor de un
astfel de serviciu de colectare.
Studiul denotă faptul că populaţia feminină şi cea masculină suferă în egală măsură de deficienţa situaţiei
existente, doar că femeile se arată ceva mai îngrijorate de lipsa posibilităţilor de colectare separată a
deşeurilor (24% faţă de 17% în rândul bărbaţilor).
Iese în evidenţă locuitorii satului Lipceni, care anterior într-o măsură mai mică remarcau necesitatea
dezvoltării serviciilor de gestionare a deşeurilor, iar acum fiecare al patrulea locuitor indică faptul că practica
existentă nu îi creează nici un fel de incomodităţi (24%). Remarcăm că acest lucru ar ţine mai degrabă de
gradul scăzut de conştientizare de către locuitori a riscurilor pe care le implică gestionarea iresponsabilă a
deşeurilor, în localitatea dată 7 din cele 8 locuri de depozitare a deşeurilor sunt neautorizate.
1
„Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Șoldănești”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting
27

28. Iarăşi semnalăm că în satele Mihuleni şi Şipca persoanele intervievate manifestă o percepţie mai
sensibilizată, cu cei mai mulţi respondenţi care se arată îngrijoraţi de gunoiştile neautorizate, de practica
arderii deşeurilor şi de lipsa posibilităţilor de colectare separată.
Tabelul 5. Problemele resimţite în legătura cu serviciile/practicile existente de colectare şi depozitare a
deşeurilor
Sex: Localitatea:
Ponderea
Şoldăneşti
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Şestaci
Hligeni
respondenţilor care se General Masc Fem
Şipca
declară totalmente de ulin inin
acord cu afirmaţia
periodicitatea
6% 4% 8% 8% 13% 5% 2% 4% 8% 3% 1%
colectării deşeurilor
lipsa condiţiilor pentru
20% 17% 24% 14% 30% 28% 52% 40% 83% 6%
colectare separată
arderea deşeurilor 41% 41% 41% 20% 65% 43% 58% 34% 50% 94% 56%
gunoiştile spontane în
53% 52% 54% 56% 41% 79% 73% 41% 16% 95% 37%
comunitate
nu mă afectează 6% 7% 5% 6% 1% 13% 14% 24% 1%
Alt răspuns 0% 0% 0% 0% 2%
28

29. Gestionarea deşeurilor
La momentul actual în zonă există o singură întreprindere care prestează servicii de salubrizare – Regia Apă
Şoldăneşti (RAȘ). În anul 2010 RAŞ presta servicii de colectare a deşeurilor la 22 agenţi economici şi 4160
locuitori, acoperind oraşul Şoldăneşti şi o parte din satul Parcani. Acoperirea populaţiei cu acest serviciu pe
zona de proiect constituie maximum 30%. Anunţăm maximum deoarece cifra reiese din statisticile efective
ale RAŞ, nefiind racordată la aprecierile privind accesibilitatea de facto în unele străzi/zone ale oraşului.
În celelalte comunităţi agenţi de prestare serviciilor de gestiune a deşeurilor lipsesc, iar acţiunile de în
domeniul salubrizării, întreprinse de primării sunt sporadice şi insuficiente. Cheltuielile anuale ale APL din
satele din zonă variază între 3 şi 20 mii lei anual 2. Implicare sub nivelul necesar ai APL, în mare parte din
lipsa fondurilor pentru acest domeniu, fac ca practic în toate satele să existe numeroase gunoişti
neautorizate.
Studiul relevă următoarele tipuri de deşeuri solide produse de gospodării, după cum urmează în diagramă.
Trebuie să remarcăm şi unele deficienţe în percepţia populaţiei a noţiunii de deşeuri. În multe localităţi
există gospodării care nu au raportat producerea de deşeuri de bucătărie, lucru puţin probabil în practică.
Acest lucru se datorează percepţiei în cazul când deşeurile de bucătărie sunt utilizate în mare parte pentru
alimentarea animalelor domestice (gen porcine). În total, producerea de astfel de deşeuri raportează 86%
gospodării.
Deşeuri de curte raportează 75% gospodării, deşeuri de plastic 67% gospodării. Deşeuri animaliere
raportează 52% gospodării, cu nivel scăzut, evident, în oraşul Şoldăneşti (30%). Deşeuri de sticlă au raportat
31% gospodării.
Tabelul 6. Tipuri de deşeuri produse de gospodăriile din zonă
Localitatea:
Şoldăneşti
Ponderea respondenţilor care se
Mihuleni
Olişcani
Parcani
Lipceni
Şestaci
Hligeni
General
Şipca
declară totalmente de acord cu
afirmaţia
Deşeuri de bucătărie 86% 86% 96% 99% 100% 76% 98% 78% 78%
Deşeuri de curte 75% 73% 99% 100% 97% 83% 98% 82% 50%
Sticle şi ambalaje din plastic 67% 71% 96% 98% 95% 61% 90% 86% 27%
Deşeuri animaliere 52% 30% 94% 73% 83% 56% 72% 98% 47%
Sticle şi ambalaje din steclă 31% 29% 57% 57% 83% 17% 58% 22% 6%
Haine, mobilă veche 22% 10% 77% 80% 54% 8% 62% 3% 2%
Resturi metalice 14% 11% 31% 28% 42% 7% 34% 5% 3%
Altceva 1% 1% 2% 2% 2%
2
„Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Șoldănești”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting
29

30. Practicile de depozitare a deşeurilor
Practic în toate localităţile există gunoişti masive neautorizate şi la sigur în fiecare localitate sunt locuri în
care sunt aruncate deşeuri în cantităţi mai mici, produse de una sau două gospodării. Studiul calitativ arată
că lupta cu această practică există, însă ea trebuie menţinută în continuu, deoarece acestea apar la scurt
timp după ce sunt lichidate. Cauzele principale sunt nivelul scăzut de sensibilizare a problemei în rândul
populaţiei, după cum am descris anterior, şi lipsa capacităţilor financiare pentru a transporta deşeurile către
depozitele autorizate:
- „Au existat mai multe gunoişti neautorizate, dar după alegerea noului primar au fost lichidate.
Acum apar din nou, dar cum am mai menţionat eu socot că din lipsă de transport centralizat al
deşeurilor apar aceste gunoişti” (manager instituţie de învăţământ)
- „Nu prea există în ultimul timp gunoişti neautorizate, dar mai apar aşa periodic, în râpa de la izvor,
la marginea pădurii şi în alte locuri” (manager instituţie de învăţământ)
- „Există, care apar simultan în văi, râpi, păduri, fâşii forestiere, în valea râuleţelor. De regulă
locuitorii de la periferia oraşului aruncă deşeurile în locurile neautorizate. Cam 35% din deşeuri sunt
aruncate în râpi, păduri, în valea râuleţului Ciorna” (manager întreprindere de stat)
- „Există, mai multe. Cetăţenii care trăiesc lângă pădure aruncă gunoiul în pădure, care lângă râpă
aruncă în râpă, cei de lângă drumurile de la marginea satului aruncă în buruienile de pe marginea
drumului. La aceste gunoişti neautorizate sunt depozitate, cam 50% din deşeurile solide”
(management unitate de business)
Practicile de utilizare sau depozitare a deşeurilor diferă evident după tipul deşeurilor. În acelaşi timp avem
primul indicator care reflectă situaţia de-a dreptul dezastruoasă din perspectiva gestionării raţionale a
deşeurilor şi a protecţie mediului. Pe lângă depozitarea deşeurilor în locuri neautorizate, sunt foarte
răspândite practicile de ardere şi de îngropare a acestora în sol în preajma curţii.
Deşeurile de bucătărie şi cele de curte sunt tipurile de deşeuri cu cele mai diverse practici de gestionare a
acestora de către populaţia din zonă. După pondere, în 21% gospodării aceste deşeuri sunt evacuate de
serviciile centralizate de colectare a deşeurilor, 18% gospodării îi plasează în gunoişti neautorizate, 16% le
îngroapă în curte, 12% practică utilizarea acestor deşeuri pentru alimentarea animalelor domestice. În total,
raportul între practicile adecvate şi cele inadecvate este de 55% la 43%.
În gestionarea deşeurilor de curte sunt răspândite patru practici diferite:
- 24% gospodării plasează în gunoişti neautorizate;
- 22% în locuri autorizate, după care acestea sunt evacuate de serviciile specializate;
- 20% practică arderea acestora şi
- 19% plasează în locuri autorizate.
Alte 10% gospodării practică îngroparea acestora în curte.
Raportul între gospodăriile care adoptă practici adecvate în gestionarea deşeurilor de curte şi cele cu
practici inadecvate este de 49% la 53%, predominând numeric gospodăriile care gestionează incorect acest
tip de deşeuri.
30

31. Cele mai alarmante din punctul de vedere a protecţiei mediului sunt practicile de gestionare a deşeurilor
plastice şi de metal. În total procedează în mod corect cu acest tip de deşeuri doar 35% din gospodăriile
incluse în studiu care au menţionat că produc asemenea deşeuri, pe când 67% le gestionează în mod
incorect, în majoritatea cazurilor prin arderea acestora, practicată de 50% gospodării.
Deşeurile metalice sunt depozitate de marea parte a gospodăriilor care au asemenea deşeuri la gunoişti
neautorizate – 40%, iar raportul adecvat/inadecvat în cazul lor este înregistrat la nivelul 58%/42%.
Deşeurile din steclă sunt depozitate şi ele în marea parte la gunoişti neautorizate (42% gospodării). În total
47% gospodării gestionează în mod inadecvat acest tip de deşeuri, făcând imposibilă reciclarea acestora.
Cel mai mic nivel de gestionare corectă o înregistrăm în cazul deşeurilor provenite din haine şi mobilă vechi,
71% gospodării practică arderea acestora, pe când deşeurile animaliere sunt tipul de deşeuri cel mai raţional
utilizate, în mare parte din cauza gospodăriilor care utilizează aceste deşeuri ca şi îngrăşăminte organice.
Tabelul 7. Practica de utilizare/evacuare a deşeurilor pe tipuri
animaliereDeşeuri
Deşeuri de plastic
Deşeuri de steclă
Deşeuri metalice
Deşeuri de curte
mobilăHaine/
Deşeuri de
bucătărie
Le ardem 10% 50% 1% 1% 71% 1% 20%
Le îngropăm în curte 16% 3% 4% 1% 6% 10%
Pregătim îngrăşăminte 6% 63% 6%
Îl ducem la o gunoişte comună improvizată
18% 14% 42% 40% 14% 15% 24%
(neautorizată)
Sunt colectate de către cineva responsabil 6% 8% 7% 15% 4% 1%
Îl ducem la o gunoişte comună autorizată 10% 9% 17% 10% 3% 10% 19%
Evacuate de un serviciu privat de colectare a
4%
gunoiului
Evacuate de un serviciu al administraţiei locale de
21% 18% 29% 29% 10% 6% 22%
colectare a deşeurilor
Alimentarea animalelor domestice 12%
Altceva 4% 1% 4%
Practici adecvate 55% 35% 53% 58% 13% 82% 49%
Practici inadecvate 43% 67% 47% 42% 85% 22% 53%
Notă: suma procentelor poate depăşi 100% în unele cazuri, deoarece multe gospodării practică mai mult decât un singur mod de
gestionare a deşeurilor de acelaşi tip
În total, conform datelor studiului, 21.3% practică depozitarea în locuri autorizate a cel puţin o parte din
deşeurile produse. Beneficiază de servicii de salubritate 21.2% gospodării 3.
În acelaşi timp constatăm că populaţia deseori percepe eronat statutul unui depozit de deşeuri. De exemplu
în satul Parcani, unde toate cele 10 gunoişti existente sunt neautorizate, 37,7% respondenţi au anunţat că
3
Reprezintă ponderea gospodăriilor care au raportat această practică la cel puţin unul din tipurile de deșeuri
31

32. evacuează deşeuri către gunoişti autorizate. Aici cel mai probabil se confundă gunoiştea autorizată cu
containerele de gunoi, deoarece doar 0,9% gospodării au raportat că deşeurile sunt evacuate de serviciile
specializate, în timp ce într-o treime din perimetrul localităţii sunt amplasate platforme cu tomberoane,
evacuate de serviciul de salubritate ai RAŞ.
În schimb în satul Mihuleni au raportat plasarea deşeurilor în locuri autorizate doar 1% gospodării, pe când
din datele noastre în acest sat există o singură gunoişte, şi aceasta este autorizată 4.
Important de menţionat că beneficiază de servicii de salubritate (iarăşi vorbim de percepţia populaţiei) doar
jumătate (48,2%) din gospodăriile oraşului Şoldăneşti. Deci serviciul de salubritate disponibil, fie nu acoperă
integral necesităţile populaţiei, fie este vorba despre rezistenţa populaţiei din cauza nivelului scăzut de
conştientizare a daunelor, aduse de un management al deşeurilor deficitar.
Tabelul 8. Gospodării care utilizează gunoiştile autorizate şi serviciile de salubrizare
Gunoişti Servicii de
Depozitează la gunoişti autorizate Beneficiază de salubritate
autorizate disponibile servicii de salubritate disponibile
Total 21,3% 21,2%
Şoldăneşti 19,2% + 48,2% +
Şestaci
Hligeni 50,8% +
Mihuleni 1,0% +
Parcani 37,7% - ,9% +
Lipceni 34,0% + 6,0% necunoscut
Şipca 32,0% +
Olişcani 18,4% +
Studiul „Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Şoldăneşti”, realizat în primăvara anului 2011 de Compania
Pro-Consulting estimează cantitatea de deşeuri produse în zona proiectului la 260,17 tone lunar, sau 3122,1
tone anual.
Per total, în zona studiată, practica managementului inadecvat al deşeurilor predomină ca şi număr de
gospodării. În opinia a 54,2% respondenţi localnicii obişnuiesc să arunce deşeurile preponderent în locuri
neautorizate, fie este vorba despre gunoişte neautorizată (33,3%), fie de locuri separate pe lângă
gospodărie („la râpă”) (20,9%). Pe când persoanele care consideră că marea parte a localnicilor depozitează
deşeurile în locuri autorizate doar 44,5% intervievaţi.
4
„Analiza Diagnostică a ÎM „Regia Apă Șoldănești”, 2011, elaborat de Compania Pro-Consulting
32

33. Figura 9. Modalităţile de depozitare a deşeurilor, practicate de populaţie
Unde obişnuiesc localnicii să arunce deşeurile?
O altă estimare a distribuţiei volumului total al deşeurilor plasate în diferite tipuri de depozite a fost
obţinută pe baza opiniilor exprimate de actorii locali. Aceştia au fost rugaţi să estimeze a câta parte (în %)
din deşeurile produse în localitate sunt depozitate în diferite tipuri de gunoişti. În diagrama ce urmează
prezentăm procentele medii obţinute pe întreg eşantion. Chiar dacă, am văzut anterior, 44,5% din cetăţenii
intervievaţi susţin că populaţia plasează deşeurile preponderent în locuri autorizate, dacă e să ne referim la
volumul deşeurilor, în containere (fie de colectare separată fie comună) sunt plasate, după estimările
liderilor doar 13,8% din deşeuri. În gunoişti autorizate doar 17,1% din volumul total de deşeuri.
Marea parte de deşeuri din zonă sunt depozitate în locuri neautorizate – 69,2%.
33

34. Figura 10. Distribuţia volumului total al deşeurilor pe locuri de depozitare: estimare realizată de către
liderii comunitari
Fiecare al doilea respondent consideră că în locuri neautorizate sunt depozitate peste 50 la sută din deşeuri.
Chiar şi în cazul oraşului Şoldăneşti şi Parcani, unde există serviciu de salubritate, foarte mulţi respondenţi
sunt de părere că părţi semnificative din volumul total al deşeurilor sunt plasate în mod inadecvat. În
Şoldăneşti o treime de respondenţi consideră că volumul deşeurilor abandonate la gunoişti ilegale este sub
20% din total, 36,8% consideră că 20%-50% din deşeuri, iar 29,7% consideră că mai mult de jumătate din
volumul total al deşeurilor. În Parcani a fost obţinută o distribuţie asemănătoare.
Remarcăm satul Lipceni, unde 68% respondenţi au fost de părere că volumul deşeurilor plasate în locuri
neautorizate nu depăşeşte 20 la sută din total .
Satele Şestaci, Hligeni; Mihuleni şi Olişcani deopotrivă se remarcă prin volum mare al deşeurilor plasate
ilegal.
34

35. Tabelul 9. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea populaţiei
Până la 20%- Peste
20% 50% 50%
General: 20,1% 29,1% 50,8%
Şoldăneşti 33,5% 36,8% 29,7%
Şestaci 15,7% 84,3%
Hligeni 5,0% 17,5% 77,5%
Mihuleni 3,9% 96,1%
Localitatea:
Parcani 25,4% 45,6% 28,9%
Lipceni 68,0% 22,0% 10,0%
Şipca 4,0% 49,0% 47,0%
Olişcani 3,4% 20,1% 76,5%
Liderii comunitari sunt şi mai critici în apreciere, 77% din ei consideră că volumul deşeurilor plasate în locuri
neautorizate depăşeşte 50%, din care 23,2% consideră chiar că peste 75% deşeuri.
Figura 11. Ponderea deşeurilor plasate la gunoiştile neautorizate: aprecierea liderilor
Combaterea practicilor de depozitare inadecvată a deşeurilor
Până acum au fost discutate mai multe aspecte care demonstrau că măsurile de salubrizare şi realizarea
unor acţiuni menite să combată practicile de plasare a deşeurilor în locuri neautorizate nu sunt sistematice.
Din studiul calitativ aflăm că aproape în fiecare comunitate au fost aplicate în trecutul nu prea îndepărtat
sancţiuni în formă de amenzi sau condamnări la muncă în folosul comunităţii, dar nu există o activitate
permanentă în acest sens. Sunt petrecute şi măsuri scopul principal al cărora ţine de sensibilizarea opiniei
publice în domeniul protecţiei mediului:
35