descriere platformă de conectare a generatorilor și valorificatorilor de deșeuri

1. CIRCULARIAPlatformă integrată pentru upcycling

2. 2
Problema #1
VOLUMUL MARE DE DEȘEURI NERECICLATE
CUM REUȘIM SĂ SCĂPĂM DE
INFRINGEMENT-UL PE DEȘEURI?
România - 6.000.000 tone deșeuri anual(Eurostat)
București 800.000 tone deșeuri anual (Ministrul Mediului)
Rată reciclare 2015: 4,5% vs.Target reciclare 2020: 50%(Comisia Europeană)

3. 3
Prevention
Preparing for re-use
Recycling
Other recovery
Disposal
Moving up the waste hierarchy
Problema #2
GESTIONAREA DEȘEURILOR
În Europa:
CE recomandă prevenirea și valorificarea,
în detrimentul reciclării, incinerării și depozitării
În București:
Primăria intenţionează construirea unui incinerator,
în ciuda recomandărilor CE și a gradului de poluare din Capitală.
Firmele nu au procese de management al deșeurilor puse la punct,
este descurajată revalorificarea

4. 4
Problema #3
DESCURAJAREAVALORIFICĂRII
Refolosirea, repararea și valorificarea prin upcycling sunt soluţii alternative
cu o valoare mai mare decât reciclarea, incinerarea sau depozitarea la groapa de gunoi.
Cu toate acestea, în România, aceste soluţii sunt descurajate.
Avantaje:
- obţinerea de produse cu valoare mai mare decât
în cazul reciclării
- crearea unui număr mai mare de locuri de
muncă
- informarea consumatorilor asupra problematicii
deșeurilor, altfel decât prin statistici negative
Dezavantaje:
- cantităţi prea mari de deșeuri pentru a fi
procesate prin upcycling
- prea puţini meșteri, artizani sau antreprenori
dispuși să valorifice deșeuri
- materia primă dificil de obţinut și prelucrat,
ceea ce se reflectă și în preţurile produselor

5. 6
NEVOILEVALORIFICATORILOR
Pentru a identifica nevoile valorificatorilor de deșeuri din România, am organizat 2 conferinţe
(OSCE Days București și OSCE Days Sibiu - vezi anexele 1 + 2)
și am documentat poveștile a 14 antreprenori. Iată ce am descoperit:
Companiile:
- Refuză să doneze deșeurile spre valorificare sau îngre-
unează transferul prin birocraţie
- Trebuie explicate beneficiile pentru mediu și pentru com-
panii (PR, CSR, raportare nefinanciară)
- Nu oferă date clare despre parcursul deșeurilor în firmă
și la ieșirea din firmă;
- Nu refolosesc deșeurile în propriul proces industrial;
- trebuie identificate soluţii cu departamentul R&D, bazân-
du-ne pe exemple de succes din străinătate
Valorificatorii:
- Au probleme în a găsi materialele care ar putea fi
refolosite;
- Au nevoie de o bază de date“real time”cu pro-
ducători de deșeuri;
- Au nevoie de un depozit unde să poată fi stocate
deșeurile existente;
- Au nevoie de mai multă vizibiliate în comunitate;
- Au nevoie de o legislaţie care să încurajeze firmele
să valorifice deșeurile

6. 7
CÂTEVA DINTRE SOLUŢIILE EXISTENTE
LA NIVEL EUROPEAN
Circle Economy - Programul de promovare a reutilizării deșeurilor / materialelor textile
- colaborează cu parteneri strategici pentru a permite inovaţii tehnologice în recuperarea materialului textil
- împărtășesc knowhow-ul prin studii de caz, simpozioane și instrumente digitale
Programul Naţional de Simbioză Industrială (NISP) - Marea Britanie
- organizează workshop-uri de matchmaking și identificare a legăturilor între generatorii de deșeuri
și valorificatori în mod regulat în Anglia, fiind recunoscută la nivel internaţional ca model de buna practică
SMILE Resource exchange - SMILE (Saving Money through Industry Links & Exchanges)
- au peste 800 de participanţi in retea, încurajează firmele să facă schimb de deseuri ca resurse in Irlanda
- reCreate – bratul de antreprenoriat social, preia materiale post-productie si in surplus de la firme
si le re-utilizeaza ca materiale artistice in scoli, gradinite, colegii de arta si centre comunitare, industria creativa
Valea de reciclare a textilelor - Nordul Frantei
- Initiat de consiliul regional din Nordul Frantei si finantata voluntar de industrie, faciliteaza colaborarea in jurul
fluxului de materiale si deseuri textile, impreuna cu clustere si organizatii de reciclare de textile

7. 8
PLATFORMĂ DE MATCHING ÎNTRE:
- generatorii de deșeuri
companii, instituţii, organizaţii, persoane fizice
- valorificatori
antreprenori, meșteri, artizani, persoane fizice, instituţii, organizaţii
SCOP
stimularea reutilizării unor resurse care ar fi ajuns la gropile de gunoi.
COMPONENTE
1. platformă online care facilitează schimburi de deșeuri spre
valorificare.
2. evenimente pentru valorificatori, companii și comunitatea de
upcycling: hackathon, consultări, ateliere și târguri.
3. activităţi de formare și popularizare pentru comunităţi de viitori
valorificatori: ateliere de upcycling, repair cafes.
CURCULARIA
Soluţia propusă de noi

8. 9
CURCULARIA
Business model canvas

9. 10
CURCULARIA
Activităţi

10. 11
CURCULARIA
Feedback valorificatori

11. 12
CRISTINA ZLOTA
Urbanist, designer vestimentar și coordonator al Departamentului Textile la Nod
Makerspace. În activitatea profesională îmbină experienţa din proiectele de regenerare
urbană cu pasiunea pentru designul vestimentar și interesul pentru cultura DIY.
Proiectele în care s-a implicat, în ultimii ani au avut ca punct central interesul pentru
reutilizarea și optimizarea resurselor existente, fie că s-au referit la reciclare urbană
(conversia unei foste platforme industriale în centru pentru industrii creative), upcycling
textile (dezvoltarea unui mic brand vestimentar eco-responsabil) sau diseminarea de
know-how privind reciclarea textilelor (trainer pentru un curs introductiv în croitorie și
upcycle). Prin platforma Circularia, își dorește să contribuie activ la democratizarea
designului și dezvoltarea unei mișcări reale de upcycling în București.
LAURA ROMAN
Consultant în domeniul eco-inovării și economiei circulare, parte a echipei Technopolis
Group din Bruxelles. În cei peste cinci ani petrecuţi la Bruxelles, Laura a acumulat
experienţe în analiză și dezvoltarea de programe de stimulare a inovaţiei, dezvoltării
sustenabile și a economiei circulare la nivel european. Proiecte relevante la care
lucrează sunt Observatorul European al Eco-Inovaţiei și un studiu de fezabilitate
pentru dezvoltarea unei platforme de simbioză industrială, ambele pentru Comisia
Europeană. În România, Laura este membră a Centrului Român pentru Inovaţie în
Dezvoltare Locală (CRIDL), prin care a coordonat în 2016 Zilele Economiei Circulare
Deschise în București, cu intenţia de a dezvolta iniţiative locale care să conducă la
îmbunătăţirea mediului înconjurător și crearea de oportunităţi de afaceri verzi.
IRINA BRENIUC
Jurnalist de mediu la publicaţia Green Report și Președinte al Asociaţiei pentru
Consum Sustenabil. În 2015, a iniţiat un proiect de upcycling, în cadrul căruia
confecţionează mobilier, decoraţiuni și accesorii, din anvelope uzate, paleţi recuperaţi
și alte materiale pe care alţii le consideră deșeuri. Confruntându-se cu mai multe
dificultăţi în implementarea proiectului, și-a propus să documenteze problemele
antreprenorilor români care valorifică deșeuri. Astfel, a aflat că procurarea materiei
prime și transportul acesteia este o problemă recurentă. De aceea, și-a propus să se
implice în dezvoltarea platformei Circularia, venind cu propria experienţă în domeniul
upcycling-ului și cu informaţii despre managementul deșeurilor pe care le-a aflat ca
jurnalist.
ALEXANDRA ȘTEF
Alexandra a coordonat activităţi de activare comunitară în proiectul București 2021 -
Capitală Europeană a Culturii. Având și rolul de curator de comunităţi care contribuie
la transformarea orașului într-unul mai sustenabil, creativ și inovator, precum cea a
valorificatorilor de deșeuri, a participat din partea ARCUB la discuţia despre potenţialul
unor iniţiative locale de economie circulară la OSCE Days 2016—baza proiectului
Bucharest Living Lab, inclus în dosarul de candidatură. Alte experienţe de activare și
facilitare comunitară sunt organizarea de consultări publice despre nevoi culturale în
cartiere și dezvoltarea unei comunităţi locale de inovatori sociali conectată la reţeaua
globală Edgeryders. La Circularia va facilita adoptarea practicilor de valorificare și
consum sustenabil de către comunităţi de vecini și elevi.
LAURA STROE
Laura Stroe este designer vestimentar și manifestă un interes deosebit pentru
reciclare, upcycling și posibilitatea de a ajunge la un proces complet circular în
producţia hainelor sale. În 2005 a pus bazele proiectului Skinny Bunny, ce foloșeste
cu precădere și transformă materialele textile reciclate și/sau hainele uzate în produse
noi. În cadrul platformei Circularia va folosi experienţa acumulată astfel în domeniul
designului vestimentar, va fi director de creaţie al platformei și trainer pentru atelierele
de reciclare. Mai multe informaţii despre activitatea sa profesională.
CURCULARIA
Echipa

12. 13
CIRCULARIA
IRINA
BRENIUC
ROMANIAN
TEXTILE
CONCEPT
LA
FIRUL
IERBII
NOD
MAKERSPACE
ECOTECA
RECICLARE
CALUP
LAURA
ROMAN
CRISTINA
ZLOTA
LAURA
STROE
ALEXANDRA
Design Vestimentar
CURCULARIA
Resurse disponibile

13. 14
Centrul de dezbateri și iniţiative civice LA FIRUL IERBII Asociaţia NOD Makerspace
CURCULARIA
Parteneriate

14. 15
Asociaţia Romanian Design Concept Asociaţia ECOTECA

15. 16
Asociaţia D’Avent - Reciclare Creativă Asociaţia CALUPţţ

16. 17
CURCULARIA
Anexe

18. Rezultate atelier dezbateri 10 iunie
Transformarea deseurilor textile in
resurse
Ce am făcut și idei pentru viitor

19. Contextul atelierului
• Întâlnire în context aplicativ pe industria textilă cu
propuneri de re-utilizare a deșeurilor ca resurse
secundare
• Participanți: traineri pe upcycling, designeri, Mercy
Charity Boutique – croitor de fapte bune, Proiectul
Reciclare Creativă – un makerspace pavilion cu soluții
creative , Clusterul Romanian Textile Concept, rețeaua
română de eco-inovare, Asociația producătorilor de
deșeuri, Ecoteca, EY, OKO Initiatives – consultanți pe
probleme de eco-inovare industrială
• Locația : La Firul Ierbii, NodMakerspace

20. Status quo - Provocări
• Cum facem ca deșeurile trebuie să
iasă din industrie – și ele să intre în cu
totul alte industrii, alte meserii, și asta
e mai greu de organizat;
• Economia circulară nu este o soluție
pentru tot, nu e un concept născut din
protecția mediului, ci un concept
născut din penuria de resurse;
• Trebuie gândit în afara cutiei industriei
specifice;
• Obiectul unui cluster este tocmai de a
facilita conexiunile interdisciplinare și
a aduce la masa și perspectiva unor
industrii complementare (spre
deosebire de patronate);
• Cum interacționezi cu mediul
academic – nu există o relaționare
directă, mediul academic pare a trăi
într-o bulă cu livrabile rareori
aplicabile de către mediul de afaceri;
• Probleme: oamenii nu știu la cine să
apeleze sau de unde să se informeze
pentru a face reciclare;
• Care este parcursul deșeurilor la
ieșirea din firmă: managerii sunt
foarte greu de mobilizat să renunțe la
deșeuri, există o birocrație mare,
trebuie atrași prin beneficiile pe care
le-ar putea primi sau CSR

21. Cum s-ar putea facilita schimbul de materiale
• Un portal pe baza de membership sau un grup de facebook;
• Bază de date cu producători de deșeuri - cerere de deșeuri și informare
periodică între fabrică – persoana interesată cu privire la ce resurse
sunt disponibile;
• Utilizarea de comunități deja existente;
• Design urban – ca să atragi atenția asupra problemei
• Magazin de expunere deșeuri
• Conectarea cu spații artistice
• Campanie - call for makers and designers; plus campanie de educare și
informare
• Finanțarea afacerii – ar putea exista finanțări pentru întreprinderi
sociale
• Cooperativa – cooperația pe vremea comunismului, plătea dividende
• Obligația – la fabrică, de a folosi deșeuri
• Challenge-uri în școli, cu finanțare publică

22. Ce urmează
• Creare Facebook group OSCE Romania - pentru cei
care au participat la toate evenimentele
• Idee (post- Osce days): start call for contributors /
Membership la o bază de date producători deșeuri
și potențiali receivers / users (similar ecosystem
mapping) și creare a unui traseu potențial pentru
waste flows
• Mid-term goal: Creare canal firme (industrii) -
antreprenori care ar putea re-utiliza deșeurile
printr-o platformă

23. MATERIALE SUPORT

24. Platforme deschise de Cooperare
în economia circulară
Laura Roman, CRIDL

26. DE CE OPEN SOURCE
• Transparență!
vOportunități de învățare, sharing knowledge
vOportunități de colaborare și participare
vvaloare adăugată și masă critică pentru
transformare
• Scopul OSCE Days Bucharest – 9 iunie:
transferăm metodologia open source la
accelerarea economiei circulare prin
cooperare la nivel local

27. ECONOMIA CIRCULARĂ: DE CE
Generarea de deseuri in UE, 2012 (kg pe
locuitor)

28. Industria Modei: A doua industrie ca nivel de poluare dupa petrol;
61% din deseuri textile nu se colecteaza pana si in tari avansate
http://www.circle-economy.com/textiles/

29. ECONOMIA CIRCULARĂ: REGENERATIVĂ – ZERO DEȘEURI

30. Modele de business circulare: User-centered
consum colaborativ
colaborare
in lanturile
de
distributie
simbioza industriala
eco-design
&
remanufact
uring
E.g. “Sharing economy”
e.g. makerspaces, peer2peer economy,
marketplaces for sharing resources
Marketplaces (online/ offline workshops):
deșeurile ca resursă
NISP / industrial symbiosis – UK;
Design pentru re-folosire, impact de mediu
redus, remanufacturing
Impact de
mediu
Impact social
Impact
economic
Comunități
locale angajate
în interțctiuni
dinamice
Surse de studii de caz:
https://www.ellenmacarthurfoundation.org/case-studies
www.eco-innovation.eu

31. Initiative de susținere a Valorificării Deșeurilor
(Upcycling)
vwww.rreuse.org RREUSE is a European umbrella for social enterprises with activities in
reuse, repair and recycling.
vhttp://www.nispnetwork.com/ National industrial symbiosis programme (NISP) in UK
helps to identify opportunities where waste products from one industry can be
recovered, reprocessed or re-used by other businesses, reducing the amount of waste
going to landfill
vhttp://www.wrap.org.uk/ WRAP is a platform working with businesses, individuals and
communities. It has a lot of information and tools that can help in reaping the benefits
of reducing waste, developing sustainable products and using resources in an efficient
way.
vwww.smileexchange.ie SMILE - Saving Money through Industry Links & Exchanges is a
free service for business encouraging the sharing and exchanging of resources (Ireland)

32. WRAP UK- Sustainable Clothing Action Plan
v Target: imbunatatirea sustenabilitatii hainelor pe intregul lor lifecycle.
v Steering Group: Retailers, brand-uri, actori din sectorul de reciclare,
autoritati publice, NGO-uri
v4 grupuri de lucru: Re-use & Recycling, Influencing consumer
behaviours Metrics and Design for Longevity
vRe-use and Recycling group
• Key outputs:
• Textile collection guidance for local authorities and partners
• Re-use potential of household bulky textiles
• Textile product flow and market development opportunities
• Washing and drying contaminated textiles

33. European Clothing Action Plan
vEuropean Clothing Action Plan project, finantare EU LIFE
vwww.ecap.eu.com/get-involved/

34. Textiles Recycling Valley – Nordul Frantei
vInitiat de consiliul regional din Nordul Frantei
vFaciliteaza colaborarea in jurul fluxului de materiale si deseuri
textile impreuna cu clustere si organisatii de reciclare de
textile.
vBazata pe o conventie semnata intre parteneri de dezvoltare
a unui plan de 3 ani de a crea businessuri cooperative pe tema
reciclarii textilelor
vFocus pe capturarea materialelor deja iesite in productia de
azi si reintegrarea lor in circuitul economic, nu pe eco-design
vFinantata voluntar de industrie

35. CIRCLE ECONOMY AMSTERDAM – Textiles
Marketplace – Pilot in 2016
vConecteaza industria textila si alte industrii conecte la nivel de orase
pentru schimburi de materiale / deseuri
vDHL, Recover, G-star, parteneri (versiunea beta) deja in 7 tari, incluzand
Jack Wills, Noppies si Wieland Textiles
http://www.circle-economy.com/tool/circlemarket/

36. Dezvoltare tehnologica si piete noi
E.g. VTT Finlanda – centru de cercetare in textile dezvolta fibre textile
reciclate impreuna cu Tampere University of Technology si Aalto University
http://www.3domusa.com/shop/wound-coffee-filled-filament
http://www.vttresearch.com/media/news/vtt-textile-waste-can-be-made-into-fabrics-that-are-even-
better-than-the-original
3Dom USA – 3D printing fibre din materiale / deseuri
organice – e.g. zat de cafea

37. IMPACT SOCIAL - SMILE Resource Exchange
(Irlanda)
vNetwork de schimb de deseuri si resurse
vColaborare cu ReCreate – preia materiale post-productie si in surplus de
la firme si le re-utilizeaza ca materiale artistice.
vReCreate e pe baza de membership: scoli, gradinite, colegii de arta si
centre comunitare, industria creativa - peste 800 de organizatii si
persoane private in retea

38. Cooperare la nivel national pe economia circulara
Realisation Acceleration Circular Economy (RACE)
COALITION – NL
• Dutch National government has taken the initiative to cooperate with
societal leaders to accelerate the transition towards a circular
economy. In the RACE-coalition, the cooperative company Circle
Economy (with members including companies, researchers and public
bodies, Click NL, De Groene Zaak, Het Groene Brein and MVO
Nederland) is supported by RVO Netherlands and the Ministries of
Economic Affairs, and Infrastructure and Environment, to realise the
advantages of a circular economy.
• RACE goals include:
1. Define and stimulate circular design
2. Stimulate high-quality reuse of products
3. Analyse the barriers to the circular economy
4. Create a portfolio of circular projects that will serve as examples
5. Raise public awareness about the circular economy
6. Involve young people in the transition to a circular economy.

39. Reguli Brainstorming
vIdei - pot fi bune sau rele – ne axam pe cantitate
vConstruim pe ideile celorlalti
vPot fi si idei “trasnite” J

40. Brainstorming Re-valorificare deseuri
textile
Care este potentialul pentru valorificare superioara in industria
textila in Romania?
Ce ar trebui facut pentru a facilita / stimula
Ce bariere exista

41. Imaginam solutii pentru barierele
selectate
• Cum putem crea produse noi / piete noi
• Ce rol ar avea industria si fabricile/ designerii / partenerii sociali
• Cum sa utilizam / dezvoltam tehnologii noi
• Cum putem sa avem impact social
• Cum ar interactiona start-up-urile si fabricile, cum s-ar putea organiza
schimburile de deseuri

42. Design de model de business circular de
reutilizare deseuri – in grupuri
•
• Cum arata o fabrica circulara?
• cu cine lucreaza / distribuitori / cum reutilizeaza deseurile
• Cum arata un model de business care sprijina circularitatea in
industria textila?
• Ce fel de platforma ar functiona

43. Pasi urmatori

45. Conference context, agenda & results
Why we organized OSCEDays Sibiu and who took part in it

46. CHALLENGE
A journey to learn from one another how the
circular economy and its open variant are an
opportunity for entrepreneurs, makers,
craftspeople, and citizens alike:
• how we can overcome obstacles to sustainability;
• how social and ecological principles can be
implemented in practice.

47. CONTEXT
Despite instilling new values for more
sustainable societies that in principle
are easy to agree with, in practice
“Open Source” and “Circular
economy” are buzz words which risk
being discarded by communities on
the basis of being radical, dangerous
for the status quo (e.g. too costly for
business as usual) or simply too
cryptic.
The OSCEDays Sibiu was a one day
event bringing together practitioners
and passionate citizens making the
switch to a more resource-efficient
economy. Our main guests were
leaders in larger or smaller initiatives
and businesses, who know a thing or
two about sustainability as they are
already walking the talk and facing a
number of challenges.
We welcomed participation by anyone interested to share
knowledge, learn from each other and critically challenge
one another, or simply dive deep into unknown grounds.

48. AGENDA
PART I:Towards Common Language (9:30 – 12:00)
• 1 | Challenge: Why do you care about circular economy? The open source
model: why collaborate or give public access to designs, blueprints or
source codes? 1hr
Facilitated by Noemi Salantiu, Co-founder and community
manager, EdgeRyders
With Chris Foster, environmental management consultant, life cycle
assessment specialist, Director at EuGeos, UK Partner openLCA Network
• 2 | Challenge: Towards Circular Cities – 1hr 30mins
Open debate:
Andrei Bejan, Lecturer Romstal AcademyFelicia si Marius Ienculescu-
Popovici, Greenitiative
Dorin Beu, President, Romania Green Building Council
Gabriel Moncha, Mânecă din Cânepă
Andreea Tanase, Architect, Heritas Foundation
Flavia, Architect, A.CASA in Roșia
Moderator: Iulian Ifrim, Social business consultant

49. AGENDA
PART II: Imagining Futures: case studies from entrepreneurs,
designers, craftspeople, product developers and makers (14:00 – 18:00)
• 3 | Challenge: How can we close the loop of a product from production
to distribution/ consumption and reducing waste to zero? 1hr 30mins
Open debate:
Alina Floroi, Head Cook at Laborazon Makerspace
Mircea Ilie, Sustainability Leader, IKEA România
Ionut Tata, Co-founder, Corina Stirbu, Head of communications, QUIB
Irina Breniuc, Founder, Pimp the Garbage
Silvia Leahu-Aluas via skype, Sustainable Manufacturing and Circular
Economy Consultant, OSCEDays Global Team
Moderator: Teia Ciulacu, President ViitorPlus/ Atelierul de Pânză/
Recicleta
• 4| Challenge: How do we hack our lifestyles as circular
“consumers”? 1hr 30mins
Workshop led by Dan Fofiu-Sanpetreanu, Casa de Cultură Permanentă
• Wrap Up Circle 30mins

50. DEBATES & HIGHLIGHTS
• Circular cities:
In Romania landfilling should be more expensive so people are
encouraged to organise and recycle waste.
How to think long term when planning for sustainability? People
never say “build me a recyclable house”. Should we even keep
constructing in cities versus ..renovating old buildings? Costs are
higher to redo than build from scratch, but these costs are only
calculated on the short term. Policy makers, politicians, planners
never think of the next 50 years, but they should.
What if sustainable architecture is also about options for those
traditional excluded? (the poor, the Roma, or in any segregated
communities) This is where low cost constructions can make a
difference (along the insulation - earthship range of building
types).
Everyone seemed to agree that supporting grassroots
movements is going in the right direction; next step is to partner
with people in administrations that are not politicians; next step
is to train all administrators in sustainability!

51. DEBATES & HIGHLIGHTS
• Closing the loop:
The key question here was: how to build a market for products
involving some circularity? “sustainability does not sell yet. Your
price can’t compete with mass products.. people won’t pay 2 extra
lei for your upcycled product. Nobody has enough profit yet in
order to scale up their business. They’re almost break it even.”
There needs to be more awareness of the entrepreneurs, and
becoming more skilled at marketing sustainability. We also need to
we need to pressure authorities to put the right embodied tag
costs on products - there is a lot of distorsion and consumers lack
information.
Experienced social businesses, or makerspaces and projects
incubating creativity and experimentation can offer new ways -
they do need to keep up the work and lead by example.
• Hacking our lifestyle habits for less waste: Dan shared a lot of
things that one can do - build rocket stoves for reduced energy
consumption, make our own cleaning products from vinegar, use
models such as the Repair Cafe to fix things, source food locally
(even do foraging in the city!), consume less packaged products
(from organising the food for OSCEDays, Iulian and I learned to
never again let the olive lady sack us with plastics!)

52. RESULTS: summarized in 2 features published on Green Report
Conclusion: we will not witness a transition
towards a circular economy unless citizens,
entreprenours and business alike take teh lead.
Read more... Read more...