1. .
ADR “Habitat”, vă salută şi vă doreşte multă
sănătate şi realizări frumoase în viaţă
2. PROIECTUL:
STOP Violenţei în familie!
STOP Traficului de Fiinţe Umane!
START oportunităţilor de afirmare a
Femeii!
Realizat cu suportul financiar al
Programului
Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare
din Moldova
4. Pacea este definită ca absenţă a violenţei personale şi ca
absenţă a violenţei structurale.
Violenţa scade, dreptatea creşte
Pacea trebuie înteleasă nu doar negativ, ca opusă
violenţei şi războiului ci şi în sens larg ca armonie la
nivelul indivizilor, comunităţilor şi ţărilor.
5. Democraţia este un sistem politic prost, cel mai bun, însă, dintre
cele pe care omenirea le-a inventat până acum" - fostul prim-ministru
britanic Winston Churchill.
Acest citat exprimă o realitate importantă: nicăieri în lume nu există
o formă perfectă de democraţie, cu toate acestea şi în ciuda tuturor
criticilor, democraţia este cea mai de succes procedură
pentru soluţionarea paşnică a conflictelor. Şi peste tot în
lume, în cele mai diverse regiuni şi sisteme oamenii apelează la ea.
Democraţia este posibilă doar datorită cooperării dintre cetăţeni.
Pentru a te putea implica, trebuie să dispui însă şi de cunoştinţele
necesare. Doar cine cunoaşte mecanismele şi instituţiile
din statul democratic poate să se şi angajeze. De aceea, a
pune la dispoziţie aceste cunoştinţe este una dintre cele mai
importante sarcini ale educaţiei politice, al cărei scop este
cetăţeanul matur politic şi securitatea lui.
6. Tratatele Uniunii Europene
UNIUNEA EUROPEANĂ
Pilonul 1
Politicile comunitare
Comunitatea
Europeană
Pilonul 2
PESC
incluzând
PESA
Pilonul 3
Justiţie şi Afaceri
Interne
Politica Externă şi de Securitate Comună (PESC)
Politica europeană de securitate şi apărare (PESA)
7. Violenţa este parte componentă a sistemului
social şi iese la lumină atunci când apar
raporturi inegale de forţă şi, implicit, şanse
inegale de viaţă (de ex. inechitatea distribuirii
veniturilor, a şanselor de educaţie ş.a.)
Violenţa trebuie înţeleasă ca pe o deteriorare a
nevoilor fundamentale omeneşti sau, la modul
mai general, o deteriorare a calităţii vieţii, care
scade gradul la care oamenii sunt capabili să-şi
îndeplinească nevoile la un nivel
potenţial posibil.
8. Formele de violenţă:
• Directă;
• forme mai ascunse de violenţă (structurală,
culturală)
În cazul violenţei directe (personale), victimele şi autorii
pot fi identificaţi fără nici o ezitare.
Violenţa structurală produce şi ea victime, dar nu de o
persoană, ci de structuri specifice bine organizate.
Violenţa structurală - este exercitată de către persoane şi
care este ascunsă în spatele unor structuri.
Prin violenţa culturală înţelegem ideologiile, convingerile,
tradiţiile, sistemele de legitimare, care face posibilă şi
justifică, legitimează violenţa directă sau structurală.
9. EXEMPLE:
• Criminalitate (furturi şi crime), mai ales în metropole,
oraşe mari; 90% din autori sunt bărbaţi;
• Vandalism : distrugere de bunuri;
• Scandaluri: violenţă în familii, isterie şi violenţe la
concerte pop, meciuri de fotbal sau alte evenimente
de masă;
• Violenţă xenofobă: acte de violenţă comise împotriva
unei anumite părţi a populaţiei;
• Violenţele dintre bande: confruntări violente între
bande rivale de tineri;
• Violenţă motivată politic.
10.
11.
12. SECURITAREA UMANĂ
Securitatea individului este mai mult decât absenţa
riscurilor şi ameninţărilor la adresa integrităţii fizice
sau psihice a unei persoane sau a alteia. Aceasta
este o stare în care pericolele şi condiţiile care pot
provoca atingerea unei fiinţe umane sunt controlate
în aşa fel încat individul este apărat sub toate
aspectele. De aceea, se poate aprecia că securitatea
umană este o resursă indispensabilă a vieţii
cotidiene ce permite individului şi comunităţii să-şi
infăptuiască nestingherit aspiraţiile şi idealurile.
13. Securitatea umană necesită, contracararea unei largi game de
ameninţări la adresa oamenilor. Astfel, este nevoie ca
individului să i se asigure:
- un venit minim;
- accesul la hrană de bază;
- protecţia minimă atât faţă de boli şi de un stil de viaţă
nesănătos, cât şi faţă de deteriorarea mediului şi dezastrele
naturale;
- ocrotirea în raport cu violenţa fizică, oricare ar fi sursa acesteia;
- protecţia în ceea ce priveşte degradarea relaţiilor şi valorilor
tradiţionale, de violenţă etnică şi de sex;
-un mediu de viaţă bazat pe respectarea în societate a
drepturilor omului.
-Securitatea umană trebuie abordată ca un concept
multidimensional, legat de tot ceea ce priveşte siguranţa fiinţei
umane: societate, economie, mediu, alimentaţie ş.a.
14. Tipologia
violenţei
după Galtung
Grupe de nevoi
Supravieţuire Bunăstare Identitate /
scop
Libertate
Violenţă
directă
Asasinare Violenţa în
familie
Rănire,
asediu,
sancţiuni,
sărăcie
De-
socializare,
re-
socializare,
cetăţeni de
mâna a doua
Reprimare,
închisoare,
expulzare,
deportare
Violenţă
structurală
Exploatare A Exploatare B Penetrare,
segmentare
Marginalizare
fragmentare
Luând ca reper definiţia lui Johan Galtung a violenţei
"deteriorarea nevoilor fundamentale ale oamenilor“
vom avea următoarea tipologie:
15. Un act de violenţă nu îşi lasă amprenta numai
pe corpul omenesc, ci şi asupra minţii şi
sufletului uman.
Din aceasta perspectivă, violenţa reprezintă cauza
diferenţei dintre potenţial şi realitate, dintre ceea ce ar fi
putut exista şi ceea ce există de fapt. Mai concis, când
potenţialul este mai mare decât realitatea şi această
realitate este evitabilă, se poate vorbi de violenţă.
Utilitatea acestei definiţii pentru studiile de gen devine
evidentă dacă ne raportăm la violenţa împotriva femeilor
în sens larg, ca mijloc prin care potenţialul lor nu este
doar nevalorificat ci uneori complet distrus sau deturnat.
Inegalitatea de gen în manifestările sale concrete devine
astfel sinonimă cu menţinerea unor tipare sociale
violente care restricţioneaza alegerile,
oportunităţile,dezvoltarea şi participarea femeilor la viaţa
socială.
16. Johan Galtung si Bernard Mayer au vizualizat conflictul ca pe un
triunghi, cu urmatoarele laturli: contradicţia (C), atitudinea (A) şi
comportamentul (B).
Ei văd conflictul ca pe un proces dinamic în care cele trei
componente se modifică permanent şi se influentează reciproc.
C. Contradicţia semnifică situaţia conflictuală, care include
incompatibilitatea scopurilor, reală sau percepută.
A. Atitudinea cuprinde elemente afective (emoţiile), elemente
cognitive (convingerile) şi elemente conative (voinţa). Ea presupune
percepţiile corecte şi percepţiile eronate despre celalalt şi sine, atât
pozitive, cât şi negative. Atitudinile sunt deseori influenţate de emoţii
ca teama, furia, amaraciunea şi ura.
B. Comportamentul poate include cooperarea sau constrângerea,
concilierea sau ostilitatea – ca extreme. Comportamentul violent în
conflict este caracterizat de ameninţări, constrângeri şi atacuri
distructive.
C
B
A
C
A
B C
B
A
17. Pornind de la premisa, că nu este
suficient să identifici o problemă,
noi venim cu un şir de propuneri
privitor la protecţia şi abilitarea
victimelor traficului de fiinţe
umane şi ale violenţei în familie
18. Terapii posibile:
Terapiile posibile în abordarea violenţei trebuie să urmeze două
direcţii principale:
• de prevenire;
• intervenţie—pentru a fi eficiente atât pe termen scurt şi
mediu cât şi lung.
Lucrul pe conştientizare şi prevenire este extrem de important
în special datorită focusului pe termen lung ce duce la
schimbările durabile în mentalitate şi ansamblul valorilor şi
normelor care ghidează comportamentul indivizilor, intervenţia
imediată este însă esenţială pentru a raspunde situaţiilor de
criză şi nevoilor imediate ale femeilor abuzate.
19. Idei pentru abordări preventive
Activitatea de prevenire implică în
principal mobilizarea instituţiilor şi
actorilor care pot lucra pe creşterea
nivelului de conştientizare şi implicit de
legitimare a problematicii violenţei în
general şi a violenţei/traficului de gen
în special.
20. Educaţie sensibilă la gen în şcoli.
Propuneri:
• promovarea educaţiei pentru pace din perspectiva de gen
şi prevenirea conflictelor pe cale paşnică;
• educaţie partenerială pentru viaţa privată;
• implicarea elevilor şi studenţilor în activităţi de
conştientizare a problematicii violenţei în societate şi
impotriva femeilor la toate nivelele precum, şi acţiuni
concrete de depaşire a acestei probleme;
• editare de manuale şi publicaţii sensibile la dimensiunea
de gen şi violenţă genizată;
• pregatirea profesorilor pentru a aborda problematica
violenţei.
21. Mass-media.
Propuneri:
• Campanii ample de informare a populaţiei despre
esenţa şi riscurile migraţiei ilegale, de condamnare a
fenomenelor, ce ţin de traficul fiinţelor umane şi
violenţei în familie;
• Monitorizarea abuzurilor şi violenţelor de orice fel
şi orice gen.
• Programe de instruire a jurnaliştilor privind
dezvoltarea atitudinii sensibilile faţă de gen,
modalităţile de reflectare în mass-media a acestor
fenomene
22. Biserica
Propuneri:
• Schimbare de discurs vizavi de
superioritatea bărbaţilor asupra femeilor;
• Sprijinirea infiinţării de adăposturi prin
resursele şi locaţiile pe care le au la
dispoziţie
23. Sectorul ONG-urilor
Propuneri:
• Coaliţii ale organizaţiilor neguvernamentale
care să lucreze integrat pe soluţionarea
problemelor de trafic şi violenţă a fiinţelor
umane;
• Dezvoltarea programelor de instruire şi
conştientizare asupra acestor probleme
adresate funcţionarilor publici, politicienilor,
activiştilor sociali;
• Programe de formare profesională pentru
domeniile care au cerere pe piaţa muncii
30. Modalităţi concrete de intervenţie:
• Servicii de asistenţă pentru femeile abuzate;
• Servicii de consiliere pentru barbaţii violenţi;
• Pregatirea / Instruirea reprezentanţilor
instituţiilor care trebuie să intervină în
asistarea victimelor violenţei: APL, poliţişti,
judecători, avocaţi, medici, psihologi;
• Politici şi mecanisme de încurajare pentru
agenţii economici, care crează noi locuri de
muncă
31. Cu speranţa că omul în sfârşit convins de nelimitata
capacitate a minţii sale de a stăpâni şi multiplica
cele bune şi rele , cele vazute şi nevazute , va înceta
de a se duşmăni pe sine oglindit în semenii săi.
“Conflictul nu există în absenţa oamenilor”,
Traficul de carne vie nu se practică printre
delfini, “Eşecul secolului este cel al omului în
raport cu sine”, speranţa secolului: “Secolul
XXI va reuşi imposibilul – îmblinzirea
omului?”, sunt probleme soluţionarea cărora
depinde de atitudinea fiecăruia din noi.
33. Victimile traficului de fiinţe umane -
Sclavii secolului 21
Traficul de fiinţe umane este, în prezent, una dintre cele
mai profitabile afaceri ilegale, fiind precedată doar de contrabanda
cu droguri şi arme, care aduce anual un caştig net de pană la
12 miliarde de dolari, iar peste 80% din persoanele
traficate sunt femei şi fete, conform raportului UNFPA.
Studiul Fondului ONU pentru Populaţie (UNFPA), "Femeile
si migraţia internaţională", relevă că femeile care aleg să
emigreze în alte tări în cautarea unui loc de muncă mai bine
platit, de cele mai multe ori cad pradă traficului de fiinţe
umane, diferitor forme de violenţă şi abuzuri. Organizaţia
Internaţională a Muncii estimează că aproape două
milioane şi jumatate de victime ale traficului uman
muncesc în condiţii asupritoare în întreaga lume. Anual sunt
traficate aproximativ 800.000 de persoane, iar dintre
acestea 80% sunt femei şi fete.
34. Femeile traficate sunt, de obicei, forţate să se
prostitueze, să facă treburi casnice sau alt gen
de slujbe care implică muncă asiduă şi prost
platită.
Traficul de fiinţe umane este o "afacere" care
aduce infractorilor 12 miliarde de dolari
anual, iar aceste cifre reflectă doar profiturile
din "vanzarea iniţială" a fiinţelor umane.
OIM estimează că, odată ce victimele au
ajuns în ţara de destinaţie, organizaţiile
criminale au un venit suplimentar de 32 de
miliarde de dolari anual.
35. Securitatea umană naţională, trebuie să
urmărească asigurarea stării de normalitate
democratică la care aspiră societatea şi cetăţenii,
pe baza eforturilor ce vizează deplina instaurare a
legalităţii, făurirea prosperităţii economice,
echilibrul social şi stabilitatea politică.
Securitatea umană naţională se realizează în
cadrul ordinii democratice prin: exercitarea
deplină a drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti;
asumarea conştientă a responsabilităţilor;
perfecţionarea capacităţii de decizie şi de acţiune
a statului; afirmarea Republicii Moldoba ca
membru activ al comunităţii internaţionale.
36. Nu vă pot învăţa violenţa, pentru că nu cred în ea. Pot
să vă învăţ doar să nu plecaţi capul în faţa nimănui,
chiar cu preţul vieţii voastre (Gandhi)
Secolul XXI - epoca doamnelor (Pavel Globa)
Valoarea femeii în secolul 21 – să fie competitivă în
societate (Valeriu Rusu)
http://www.youtube.com/watch?v=iFiwE4ltk34&feature=related
Viitorul este momentul în care vei regreta că nu ai
făcut tot ceea ce puteai să fi făcut astăzi (Leo Tolstoi)
37. Abuz, trafic de fiiniţe umane,
violenţă, ignoranţă!
Prin prevenire şi modalităţi de
îmbunătăţire a vieţii noastre, prin
câştigarea demnităţii – învatăm să
spunem acestor vicii
38. Vleriu RUSU director ADR “Habitat”
Adresă: str. Păcii 61, or. Rezina MD5400.
Tel.373 254 21360, email: adr.habitat@gmail.com
http://www.habitat.md
ACESTE FLORI
pentru
DOAMNE
