REFERAT

1. Operele marilor clasici aplicate in prescolaritate
„Fiecare copil pe care-l instruim este un om pe care-l câ tigăm.” —ș
Victor Hugo
Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu
se spunea in “Curriculum pentru învăţământul preşcolar”., deprinderile şi
cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior, iar
deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari,
oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate.
În primii ani de viaţă, limbajul se însuşeşte spontan, empiric, în mediul
familial. Apoi in gradinita prin diverse activitati, prescolarii isi dezvolta atat
limbajul, cat si alte abilitati, deprinderi, priceperi.
Datorită literaturii pentru copii are capacitatea de a visa şi de a conferi
lumii înconjurătoare o aură pe măsura dorinţelor lui, de aceea el este atras
de poezie şi basm, şi este receptiv la frumos, care trebuie să existe în forme
adecvate potenţialităţii lui psihice şi sensibilităţii. Datorită capacităţii copilului
de a intra în pielea personajelor, de a se identifica cu eroii cărţilor citite, el
îndrăgeşte tocmai eroii memorabili din aceste opere. Există o literatură
preferată de copii, însă nu este obligatoriu ca aceasta să fie inspirată din
universul lor. Există opere care numai în aparenţă sunt pentru copii, dar care
în realitate sunt despre copii.
Scriitorii de literatură pentru copii nu trebuie să fie încorsetaţi de nivelul
de accesibilitate redus al micilor cititori. Literatura chiar şi pentru copii trebuie
compusă la nivelul ei ca artă, şi nu la nivelul anilor puţini ai cititorului, dar, se
scriu cărţi numai pentru copii cu condiţia ca scriitorul să găsească acele căi
ale frumosului artistic spre care micii cititori au acces.
Literatura pentru copii ca parte integrantă a întregii literaturi
abordează teme legate de viaţă. Nu se poate stabili o delimitare precisă între
tematica literaturii pentru copii şi tematica literaturii pentru maturi.
Literatura română a cunoscut o serie de etape fundamentale, începând
cu literatura populară, apogeul acestei dezvoltări fiind marcat de epoca
marilor clasici când pe scena vieţii culturale apar numeroase personalităţi,
precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Ioan Slavici,
Ion Creangă.
El a fost cosiderat ca un poet national dar si ca poet universal pentru
ca, prin valoarea operei, isi deschide aripile asupra unui domeniu de
sensibilitate si gandire capabil sa reflecte deopotriva ceea ce este specific
fiecarui popor in parte si ceea ce este comun tuturor popoarelor la un

2. moment dat. Eminescu reprezinta sinteza traditiei si a noutatii, a elementelor
artistice romanesti si a celor universale; prin el, literatura noastra atinge o
culme si isi face totodata iesirea necontestabila in lume.
Poezia, chiar si poezia lui Eminescu poate însoţi copiii în orice moment
al zilei şi poate fi folosită de educatoare în orice tip şi categorie de activităţi.
Pentru că aceasta se adresează în primul rând afectivităţii copiilor,
producînd multă plăcere prin rimă şi muzicalitate. O singură strofă bine
construită poate transmite mai multe cunoştinţe decât o întreagă activitate şi
poate modela mai mult decât orice sfat sau concluzie moralizatoare prin
impresiile şi emoţiile puternice.
Memorizarea este o activitate de educare a limbajului a cărei valoare
formativă se centrează pe dezvoltarea memoriei logice voluntare a copiilor în
corelaţie cu procesele psihice ale vârstei lor.
Pove tile - fie ca sunt expuse oratoric, fie ca sunt citite - joacă un rolș
esen ial atât în educa ia, cât i în dezvoltarea copiilor. Reprezintă un stimulț ț ș
pentru creativitate, o întărire a rela iei cu părin ii, ajută la dezvoltarea moralăț ț
si îi înva ă să capeteț încredere în propriile for eț , dar i să pătrundă într-unș
univers fantastic plin de mistere si distrac ii. Pove tile nu trebuie niciodatăț ș
înlocuite cu televizorul, desenele său calculatorul!
Cu mult timp inainte ca micu u să meargă său să vorbească, el va acorda oț
aten ie deosebită i va asculta ritmul vocii tale atunci când îi spui pove ti.ț ș ș
Înainte de 6 luni experien a bebelu ilor cu pove tile este asociată cu cea peț ș ș
care o trăiesc când ascultă muzică. Ci irea sau spunerea pove tilor ajutăț ș
copilul peste 6 luni să î i dezvolte mai repede limbajul. Acesta este unulș
dintre cele mai importante roluri ale pove tilor.ș
Pove tile îi ajută pe copii să se simtă i confortabil i in siguranta si săș ș ș
creeze o legatură specială cu tine.Unele pove ti î i pot fi un ajutor deș ț
nădejde, pentru ca te pot ajută să răspunzi prin ele la unele dintre cele mai
inconfortabile întrebări ale copiilor despre: moarte, furie, divor , iubire etc.ț
Multe pove ti au o morala la sfâr itul lor de care te po i folosi pentru a- iș ș ț ț
educa bine copilul. Reprezintă un instrument la-ndemână de educa ie iț ș
disciplinare. Prin expresiile literare întâlnite în pove tile pentru copii, ace tiaș ș
î i dezvoltă vocabularul, înva ă cuvinte i expresii noi, reu esc să seș ț ș ș
exprime mai u or.ș
Creangă este cel mai mare povestitor român şi unul dintre cei mai mari
povestitori europeni- Fraţii Grimm, Perault şi Anderson. Opera de maturitate
este scrierea memorialistică “Amintiri din copilărie”. “Povestea lui Harap-Alb”
este cel mai reprezentativ basm al lui Creangă.
Ion Creangă a fost un scriitor român. Recunoscut datorită măiestriei
basmelor, pove tilor i povestirilor sale, Ion Creangă este considerat a fiș ș

3. unul dintre clasicii literaturii române mai ales datorită operei sale
autobiografice • “Amintiri din copilarie”
Ion Creanga este scriitorul roman cel mai apropiat de spiritul creatiei
folclorice. Socotit la inceput autor “poporal”, el s-a dovedit, in realitate, un
artist profund original, care a creat, pornind de la folclor, o opera de neta
individualitate, cu elemente caracteristice, de neconfundat, rezultat al unei
inteligente artistice superioare si al unei inzestrari lingvistice remarcabile.
Respectand schema traditionala, Creanga devine original prin abundenta
detaliilor specifice, prin insistenta asupra aspectului particular, prin
nuantarea miscarilor, a gesturilor, a vietii sufletesti. Creanga improvizeaza
pe marginea schemei universale a basmului o imagine a vietii taranesti de
altadata, cu tipurile ei morale, cu traditiile si obiceiurile ei, cu deprinderile de
comportament si cu limbajul ei specific.
Umorul lui Creanga se vadeste, inainte de toate, in exprimarea posnasa,
in sucirea mucalita a frazelor, intr-o siretenie sintactica in care cazi ca intr-o
capcana. Alteori, cuvintele capata forme neasteptate sau sunt asezate in
combinatii surprinzatoare. Integrarea personajelor negative traditionale –
prostul,lenesul,zmeul,dracul,moartea,etc – intr-un univers comic. Desi
simtul umorului este la Creanga o problema de temperament, in opera el se
realizeaza intr-o viziune si cu mijloace populare, ceea ce este inca o dovada
a faptului ca fondul sau spiritual primar este echivalent cu fondul spiritual al
folclorului romanesc. El se ridica la nivelul cel mai inalt a artei literare culte,
realizand o literatura cu specific national, care a ajuns sa se inscrie I
universal, prin faptul de a fi fost mai intai romanesc.
IOAN SLAVICI este considerat “părintele nuvelei româneşti” şi “un
Balzac al satului românesc. Alături de Caragiale este considerat creatorul
nuvelei realiste şi psihologice (Povesti:Zana zorilor,Florita din codru,Ileana
cea sireata,Limir-imparat ,Spaima zmeilor )
În concluzie, putem spune că pove tile spuse copiilor oferă beneficiiș
multiple dar din păcate în zilele noastre părin ii neglijează acest mod de a- iț ș
petrece timpul cu copiii lor, acest lucru duce la pierderea interesului pentru
lectură al copilului colar.ș
Clasicismul a început în Fran a secolului al XVII-lea, pe timpulț Regelui
Soare i s-a manifestat în alte domenii precum artele plastice, arhitectura iș ș
literatura, cel din muzică luând na tere un veac mai târziu. Curentul muzicalș
este delimitat orientativ între anul mor ii lui Bach si anul mor ii luiț ț Ludwig van
Beethoven, de i trecerea de la un curent la altul este treptată, iar limiteleș
sunt aproximative.

4. Audierea propriu-zisa echivaleaza cu depistarea imaginilor muzicale
cuprinse în lucrarea propusa. Aceste imagini nu se lasa usor descoperite,
uneori fiind nevoie de reluarea unor auditii, fie în cadrul aceleiasi activitati, fie
în altele viitoare. Se recomanda deprinderea copiilor de a comunica
raspunsurile lor la problema urmarita în auditie, numai dupa încheierea
acesteia si dupa consumarea ultimelor impresii si trairi generate de ea.
Efecte educative deosebite se obtin prin înlocuirea în auditii a
înregistrarilor sonore cu interpretarile "pe viu" ale educatoarei.
În acest caz, copiii, au un reper important în întelegerea muzicii, faptul ca
aceasta este produsa de instrumente sau vocea unui interpret care le este
cunoscut, facându-li-se cunostinta si cu modalitatea concreta de interpretare.
Un alt avantaj al acestei demonstratii directe este acela ca permite
revenirea asupra unor fragmnte mai dificile sau mai expresive.
Auditia nu trebuie inclusa numai în activitati special destinate acesteia.
Fiind un mijloc specific educatiei muzicale, ea se poate utiliza eficient în
fiecare activitate astfel: înlocuieste sau precede interpretarea model a unui
cântec ce urmeaza a fi însusit dupa auz;
Repertoriul auditiilor pentru prescolari este foarte divers asa cum îl
voi enumera mai jos, specificat de programa, dar, în gradinita educatoarea
are libertatea de a alege si alt repertoriu recomandat de Programa -
instructiv-educativa, potrivit nivelului de receptare al copiilor de interese sau
de gustul estetic al copiilor si al cadrului didactic.
Un material deosebit de atragator si educativ, adecvat auditiilor
muzicale pentru prescolari îl constituie muzica populara româneasca.
Jocurile instrumentale, cum sunt hora, sârba, brâul, calusul, interpretate la
instrumente soliste sau de catre diferite formatii instrumentale, pot servi ca
material de auditie la fel ca si cântecele satirice (ex: ,,Mi-o zis mama ca mi-o
da!")
Treptat, daca auditiilor muzicale li se asigura permanenta continuitate,
ca si o îmbogatire calitativa si progresiva a materialului muzical audiat, se
poate trece la audierea unor lucrari vocale si instrumentale mai dezvoltate
ca: fragmente din opere si operete, si alte dansuri clasice, diferite piese din
genul muzicii cu program, suite instrumentale, concerte instrumentale,
sonate, simfonii, etc.
Nu trebuie uitat faptul ca, valoarea artistica si educativa a povestilor, a
poeziilor si a pieselor musicale dezvolta latura afectiva a copiilor.