Jurnal CDIMM nr. 2, Februarie 2020 publicat de EDIC Maramures
Cuprinsul numarului: UE publică Raportul de țară pentru România, 2020, Ziua Siguranței pe Net la Colegiului Tehnologic „C. D. Nenițescu” din Baia Mare, Dezbatere publică ”Europa mai aproape de oameni - pregătirea cetățenilor pentru viitor prin educație și competențe”, Vizionare de scurtmetraje marca #EUand-ME la Colegiul Tehnic „C.D. Nenițescu”, Noua hartă ofi cială a Uniunii Europene, Digitalul, un instrument pentru o viață mai bună.
Jurnal CDIMM nr. 2, Februarie 2020 publicat de EDIC Maramures
Cuprinsul numarului: UE publică Raportul de țară pentru România, 2020, Ziua Siguranței pe Net la Colegiului Tehnologic „C. D. Nenițescu” din Baia Mare, Dezbatere publică ”Europa mai aproape de oameni - pregătirea cetățenilor pentru viitor prin educație și competențe”, Vizionare de scurtmetraje marca #EUand-ME la Colegiul Tehnic „C.D. Nenițescu”, Noua hartă ofi cială a Uniunii Europene, Digitalul, un instrument pentru o viață mai bună.
Prezentarea diferitelor oportunitati de dezvoltare personala si profesionala accesabile de catre tineri, prin diferite programe oferite de Uniunea Europeana (Corpul European de Solidaritate, Erasmus+, EU Aid Volunteering, Interreg Volunteer Youth, Erasmus for Young Entrepreneurs), sau in afara acestora pecum voluntariatul local, international si alte instrumente pentr dobandirea de competente si experienta utile pe piata muncii.
"New ways of teaching mathematics and physics - practical and cross-curricular approach"
Formare continuă pentru personalul implicat în educaţia şcolară
Dezvoltarea institutionala prin proiecte Erasmus +Anamaria Popa
Material realizat in cadrul proiectului :
Centre Educationale in Rural - Consortiul CERC
2015 -1- RO01- KA104 – 014746
Parteneri in cadrul Consortiului CERC:
Centrul de Resurse si Consultanta in Educatie, ADAM Moldovita; ADAM Slatina Timis;
APPE Ciumarna; AGLT
Dezvoltarea institutionala prin proiecte Erasmus +CRCE ROMANIA
Material realizat in cadrul proiectului :
Centre Educationale in Rural - Consortiul CERC
2015 -1- RO01- KA104 – 014746
Parteneri in cadrul Consortiului CERC:
Centrul de Resurse si Consultanta in Educatie, ADAM Moldovita; ADAM Slatina Timis;
APPE Ciumarna; AGLT
This document is a catalog of events for the Europe Direct Valcea Information Center for 2014. It provides information on various informational activities and events organized by the Center to inform citizens about the European Union.
This document is a catalog of events for the Europe Direct Valcea Information Center for 2014. It provides information on various informational activities and events organized by the Center to inform citizens about the European Union.
1. Europa - direct la tine
Newsletter Centrul de Informare
EUROPE DIRECT V@lcea
BIBLIOTECAJUDE|EAN~
„ANTIMIVIREANUL”V^LCEA
Nr. 9
- septembrie 2014 -
Ziua European` a Limbilor - s`rb`torit`
]i la Centrul ED V@lcea
{ncepând cu anul 2001, ziua de 26 septembrie este dedi-cat`
celebr`rii limbilor europene dup` ce Uniunea European` ]i
Consiliul Europei au lansat aceast` iniiativ` de a celebra bog`ia
lingvistic` a Europei.
}i Centrul de Informare EUROPE DIRECT Vâlcea a
s`rb`torit aceast` zi, chiar în data de 26 septembrie 2014, de la ora
9.30. Prima parte s-a desf`]urat la Sala de conferine a Bibliotecii
Judeene „Antim Ivireanul”, structura gazd` a Centrului ED, iar
de la ora 10.00, cei care s-au [nscris la cursurile de limbi str`ine au
fost invitai la Sala Universitarilor,
pentru am`nunte despre program.
De Ziua European` a Lim-bilor,
Centrul de Informare EUROPE
DIRECT V@lcea a avut oaspei ]i de
la Biblioteca Naional` a Republicii
Moldova. De asemenea, a fost
s`rb`torit` ]i una dintre voluntarele
Centrului ED, trainer la cursul de
limba englez` pentru aduli, nivel
[ncep`tori!
Noul comisar european
din partea Rom@niei
Sub acest generic, de-a
lungul anului 2014, Cen-trul
de Informare EU-ROPE
DIRECT Vâlcea
organizeaz`, pentru vo-luntarii
s`i, 12 cursuri de
dezvoltare personal`.
Astfel, [n data de 9
septembrie 2014, [n dou`
sesiuni, de la ora 10.00 ]i
de la ora 14.00, la sala de
seminarii a Centrului ED
din Biblioteca Judeean`
„Antim Ivireanul” s-a de-rulat
cursul „S` [nv``m
CUM S~ {NV~|~M”.
„For us, for Europe”
- cursuri de dezvoltare personal` pentru voluntarii ED -
2. Pagina 2 Nr. 9 Newsletter
Stagii ]i vizite de studiu
la Parlamentul European
Consumatorii din România ]i din întreaga Uniune Eu-ropean`
vor putea utiliza, în condiii de mai mare sigu-ran`,
anumite produse cosmetice, ca urmare a dou` noi
m`suri de restricionare a folosirii conservanilor în aces-tea.
M`surile au în vedere doi conservani din categoria
parabenilor (propilparabenul ]i butilparabenul), precum ]i
amestecul de metilcloroizotiazolinon` (]i) metilizotiazoli-non`
(MCI/MI).
Decizia Comisiei vine în urma unei evalu`ri efectuate
de Comitetul }tiinific Independent pentru Sigurana Con-sumatorilor
(CSSC), un organism consultativ care reali-zeaz`
o evaluare atent` a riscurilor pe care le prezint`
substanele înainte de a recomanda restricionarea sau in-terzicerea
acestora.
Conservanii sunt importani în produsele cosmetice
întrucât protejeaz` consumatorii împotriva agenilor pato-geni
nocivi care altfel ar invada cremele ]i alte produse pe
care le folosesc zilnic oamenii. În lipsa conservanilor,
toate produsele cosmetice ar avea un termen de valabilitate
foarte scurt ]i majoritatea ar trebui p`strate la frigider.
Mai multe detalii sunt disponibile în comunicatul de
pres` din pagina:
http://ec.europa.eu/romania/news/26092014_comisia
_imbunatateste_siguranta_produselor_cosmetice_ro.htm
Parlamentul European
ofer` diferite stagii de pre-g`
tire [n cadrul Secretariatului
s`u pentru a contribui la
preg`tirea profesional` a
tinerilor cet`eni ]i la [n-
elegerea mecanismului de
lucru al instituiei.
Candidaii la un stagiu tre-buie:
• s` fie cet`eni ai unui stat
membru al UE sau ai unei `ri
candidate;
• s` fi [mplinit v@rsta de
18 ani la data [nceperii stagiu-lui;
• s` cunoasc` [n mod
aprofundat una dintre limbile
oficiale ale UE ]i satisf`c`tor
o a doua;
• s` nu fi beneficiat de un
stagiu de preg`tire sau s` nu fi
fost angajat [ntr-o instituie
UE;
• un num`r mic de
cet`eni aparin@nd unor `ri
tere poate beneficia de stagii
de preg`tire la Parlamentul
European.
Stagiile pl`tite de formare
cuprind:
1. Burse Robert Schuman,
opiune general`
2. Burse Robert Schuman,
opiune jurnalism
Criterii:
1. Burse Robert Schuman,
opiune general` - candidaii
trebuie s` demonstreze c` au
elaborat o lucrare scris`, ca
parte a cerinelor pentru
obinerea licenei sau pentru o
revist` ]tiinific`. Una dintre
aceste burse, cunoscut` ca
„Bursa Chris Piening” poate
fi acordat` unui candidat a
c`rui lucrare a tratat [n mod
special relaiile dintre Uni-unea
European` ]i Statele
Unite.
2. Burse Robert Schuman,
opiune jurnalism - candidaii
trebuie s` fac` dovada expe-rien
ei profesionale, fie prin
articolele publicate, fie prin
calitatea de membru al unei
asociaii de jurnali]ti dintr-un
stat membru al Uniunii Eu-ropene,
fie printr-o diplom` [n
jurnalism recunoscut` [n
statele membre ale UE sau [n
`rile candidate.
Stagiile pl`tite de formare
se vor acorda pentru o pe-rioad`
de cinci luni.
Datele limit` pentru
[nscriere sunt:
- 15 octombrie (pentru
stagiile care [ncep pe 1 mar-tie)
- 15 mai (pentru stagiile
care [ncep pe 1 octombrie).
Fiecare stagiu are criterii
specifice de eligibilitate care
sunt prezentate [n regulament.
Stagiile de formare
nepl`tite au o durat` cuprins`
[ntre una ]i patru luni.
Ele ofer` tinerilor cet`eni
posibilitatea de a [ntreprinde
un stagiu de formare profe-sional`:
• [n cadrul studiilor uni-versitare
sau al cursurilor unei
instituii de [nv``m@nt de
nivel echivalent;
• [n cadrul preg`tirii pro-fesionale
la nivel [nalt organi-zate
de o instituie f`r` scop
lucrativ (mai ales institute sau
organisme publice);
• pentru a putea exercita o
profesie.
Exist` trei date limit` fixe
pe an:
Pentru stagiile de formare
neobligatorii:
- 1 octombrie (pentru sta-giile
care [ncep la 1 ianuarie)
- 1 februarie (pentru sta-giile
care [ncep la 1 mai)
- 1 iunie (pentru stagiile
care [ncep la 1 septembrie)
Pentru stagiile de formare
obligatorii
- 1 octombrie (pentru
stagiile care [ncep [ntre 1 ianu-arie
- 30 aprilie)
- 1 februarie (pentru stagii-le
care [ncep [ntre 1 mai - 31
august)
- 1 iunie (pentru stagiile
care [ncep [ntre 1 septembrie
- 31 decembrie)
Vizite de studiu
Vizitele de studiu au fost
concepute pentru a oferi
cet`enilor Uniunii Europene
]ansa studierii mai [n detaliu
a subiectelor specifice legate
de integrarea european`, fie
prin consultarea docu-mentelor
]i arhivelor existente
[n Biblioteca Parlamentului
European, fie prin contactul
cu membri ai Parlamentului
European sau cu speciali]ti.
Durata maxim` a unei vizite
de studiu este de o lun`.
Mai multe informaii:
http://www.europarl.eu-ropa.
eu/aboutparliament/ro/
007cecd1cc/Stagii.html
http://www.europarl.eu-ropa.
eu/aboutparliament/ro/
0 0 2 0 8 4 a a 7 c /Vi z i t e - d e -
studiu.html
Comisia a luat m`suri
de restricionare a folosirii a trei
conservani [n produsele cosmetice
3. Nr. 9 Newsletter Pagina 3
Care este viziunea ta
asupra Europei?
Ce înseamn` pentru
tine s` fii european? Ce
faci pentru a te implica
activ în povestea comun`
a Europei? Spune-ne
care este viziunea ta
asupra Europei, într-un
comentariu, la urm`-
toarea adres`:
http://ec.europa.eu/de
bate-future-europe/new-narrative/
have-your-say/
quotes/5_en.htm
Opiniile exprimate vor
fi f`cute publice în data de
28 octombrie 2014, la
evenimentul de închidere
al campaniei „New Narra-tive
for Europe”/„O nou`
viziune asupra Europei”.
Tinerii care studiaz`
sau particip` la activit`i de for-mare
în str`in`tate nu numai c`
dobândesc cuno]tine în anumite
discipline, ci î]i consolideaz` anu-mite
competene transversale
cheie care sunt foarte apreciate de
angajatori. Un nou studiu privind
impactul programului Erasmus al
Uniunii Europene, care vizeaz`
schimbul de studeni, demon-streaz`
c` absolvenii cu expe-rien`
internaional` au ]anse
mult mai bune pe piaa forei de
munc`. Probabilitatea ca ei s` fie
afectai de ]omajul de lung` du-rat`
este redus` la jum`tate, în
comparaie cu tinerii care nu au
studiat sau nu au participat la ac-tivit`
i de formare în str`in`tate;
la cinci ani dup` absolvire, rata
]omajului lor este mai mic` cu
23%. Studiul, realizat de experi
independeni, este cel mai mare
de acest fel ]i se bazeaz` pe feed-back-
ul primit de la aproape
80 000 de respondeni, printre
care s-au num`rat studeni ]i în-treprinderi.
„Concluziile studiului
privind impactul programului
Erasmus sunt extrem de impor-tante,
date fiind nivelurile inac-ceptabil
de ridicate ale ]omajului
în rândul tinerilor în UE. Mesa-jul
este clar: dac` studiezi sau
participi la activit`i de formare
în str`in`tate, ai mai multe ]anse
s`-i îmbun`t`e]ti perspectivele
de a g`si un loc de munc`. Noul
program Erasmus+ va oferi
burse UE pentru patru milioane
de persoane în perioada 2014-
2020, permiându-le s` vad`
cum se tr`ie]te într-o alt` ar`,
prin intermediul studiilor, al
form`rii, al activit`ilor de
predare ]i al voluntariatului”, a
declarat Androulla Vassiliou, co-misar
european pentru educaie,
cultur`, multilingvism ]i tineret.
Noul studiu arat` c`, în
luarea unei decizii de recrutare,
92% dintre angajatori caut` anu-mite
tr`s`turi de personalitate pe
care programul le dezvolt`, pre-cum
tolerana, încrederea, abi-lit`
ile de soluionare a
problemelor, curiozitatea, cu-noa]
terea propriilor puncte forte/-
puncte slabe ]i hot`rârea. Testele
administrate înainte ]i dup` pe-rioada
schimbului arat` c` stu-den
ii care particip` la programul
Erasmus obin scoruri mai mari
pentru aceste tr`s`turi de person-alitate,
chiar înainte de a participa
la program, iar pân` în momentul
în care se întorc, diferena dintre
scorurile obinute de ei ]i
scorurile obinute de ceilali stu-den
i cre]te în medie cu 42%.
Studenii care benefi-ciaz`
de finanare prin programul
Erasmus pot alege s` studieze sau
s` efectueze un stagiu în
str`in`tate. Raportul arat` c` mai
mult de o treime din stagiarii
ED V@lcea - [n revista „Buletin de Europa”
Erasmus primesc o ofert` de a
lucra în întreprinderea în care î]i
efectueaz` stagiul. Stagiarii Eras-mus
sunt, de asemenea, mai între-prinz`
tori decât colegii lor care î]i
efectueaz` stagiile în propria ar`:
1 stagiar din 10 ]i-a început pro-pria
afacere ]i mai mult de trei
sferturi dintre ei intenioneaz` s`
fac` acest lucru sau î]i pot imagi-na
c` vor face asta. Ei pot, de
asemenea, s` se a]tepte la o
avansare mai rapid` în carier`;
conform declaraiilor a 64% din-tre
angajatori, personalului cu ex-perien`
internaional` i se
încredineaz` responsabilit`i mai
mari.
Programul Erasmus nu
îmbun`t`e]te numai perspec-tivele
de carier`, ci îi ajut`, de
asemenea, pe studeni s` î]i
l`rgeasc` orizontul ]i leg`turile
sociale. 40% ]i-au schimbat ara
de re]edin` sau ara în care
muncesc cel puin o dat` dup` ab-solvire;
acest procent este
aproape de dou` ori mai mare
decât în cazul persoanelor care nu
au mers în str`in`tate pe durata
studiilor. În timp ce 93% dintre
studenii cu experien` interna-
ional` î]i pot imagina c` vor tr`i
în str`in`tate în viitor, acest lucru
este valabil doar pentru 73% din
cei care r`mân în aceea]i ar` în
timpul studiilor.
De asemenea, exist` o
probabilitate mai mare ca fo]tii
studeni Erasmus s` formeze un
cuplu cu o persoan` de alt`
naionalitate: 33% din fo]tii stu-den
i Erasmus au un partener de
alt` naionalitate, în comparaie
cu 13% din cei care r`mân în ara
lor pe parcursul studiilor; 27%
dintre studenii Erasmus î]i întâl-nesc
partenerul în timpul progra-mului
Erasmus. Pe aceast` baz`,
Comisia estimeaz` c`, începând
din 1987, este posibil ca aproxi-mativ
un milion de copii s` se fi
n`scut din cupluri formate da-torit`
programului Erasmus.
În urm`torii ]apte ani
(2014-2020), noul program Eras-mus+
va oferi posibilitatea de a
merge în str`in`tate unui num`r
de 4 milioane de persoane, printre
care se num`r` 2 milioane de stu-den
i ]i 300 000 de angajai din
înv``mântul superior. În plus,
programul va finana 135 000 de
schimburi de studeni ]i de per-sonal
care implic` `ri partenere
din afara Europei. Erasmus+ va fi
]i mai accesibil, datorit` cre]terii
sprijinului lingvistic, normelor
mai flexibile ]i sprijinului supli-mentar
pentru persoanele cu
nevoi speciale, provenind din
medii defavorizate sau din regi-uni
izolate.
Mai multe informaii:
http://ec.europa.eu/romania/new
s/22092014_rezultatele_studiu-lui_
privind_impactul_progra-mului_
erasmus_ro.htm
Publicaia poate fi
obinut` gratuit de
la Centrul de Infor-mare
EUROPE DI-RECT
V@lcea din
B i b l i o t e c a
Judeean` „Antim
Ivireanul” - parter.
Studiul privind impactul programului Erasmus:
Programul de schimb de studeni al Uniunii
cre]te capacitatea de inserie profesional` ]i mobilitatea profesional`
4. Pagina 4 Nr. 9 Newsletter
Colul de lectur` EUROPE DIRECT
Cei interesai putei pro-cura
gratuit de la Centrul de
Informare EUROPE DI-RECT
V@lcea din Bi-blioteca
Judeean` bro]ura
„Ajutor umanitar ]i pro-tec
ie civil`”.
Din cuprins: „De ce
avem nevoie de o politic`
european` privind ajutorul
umanitar ]i protecia civil`
- Salv`m viei ]i prevenim
suferina; Cum acioneaz`
UE - O abordare bazat` pe
nevoi; Ce face UE - Re-spectarea
angajamentelor;
{ncotro ne [ndrept`m - Noi
provoc`ri.”
Bro]ura este editat` de Oficiul pentru Publicaii al Uniunii
Europene ]i face parte din seria „S` [nelegem politicile Uniunii Eu-ropene”.
• Este bine s` ]tii! • Este bine s` ]tii! •
Eures
Despre:
EURES este o reea de cooperare [ntre
Comisia European` ]i serviciile publice de ocupare a
forei de munc` din statele membre ale UE, Norve-gia,
Islanda, Liechtenstein ]i Elveia. La nivel euro-pean,
reeaua cuprinde peste 850 de consilieri
EURES care ofer` servicii de informare, orientare ]i
consiliere profesional` pentru angajatori ]i pentru
persoanele care []i caut` un loc de munc`.
Se adreseaz`:
Persoanelor aflate [n c`utarea unui loc de
munc` ]i angajatorilor interesai de piaa de munc`
european`.
}tiai c`?
Exist` peste 900 de consilieri Eures [n Eu-ropa,
dintre care 43 sunt [n Rom@nia.
Contact:
Portal Eures (portalul mobilit`ii eu-ropene
pentru ocuparea forei de munc`)
https://ec.europa.eu/eures
Sursa: bro]ura Reele de informare ]i asisten` ale
Uniunii Europene
Consultarepublic`privindreutilizareaapelorepurate
Ce crezi despre reutilizarea apelor epurate? Care sunt
preocup`rile tale în ce prive]te un astfel de demers ]i ce fel de
m`suri ar putea fi luate pentru a r`spunde lor? Care ar fi prin-cipalele
obstacole din calea reutiliz`rii? Pân` în data de 7 noiem-brie
2014, ai posibilitatea de a-i spune p`rerea asupra tuturor
aspectelor referitoare la reutilizarea apei în Europa.
În acest sens, poi participa la consultarea public`, lansat`
de Comisia European`, cu privire la o serie de eventuale m`suri ale
UE care ar încuraja reutilizarea apelor reziduale epurate. Con-sultarea
este deschis` tuturor cet`enilor, întreprinderilor,
ONG-urilor, autorit`ilor publice etc., interesate de potenialul re-utiliz`
rii apei epurate ]i obstacolele care împiedic` o astfel de re-utilizare.
Rezultatele consult`rii vor sta la baza unei evalu`ri a
impactului care va acoperi toate aspectele-cheie ale reutiliz`rii apei,
avându-se în vedere întrebuin`rile sale în agricultur`, în mediul
urban, în cel industrial ]i în scop recreativ. În 2015, Comisia
intenioneaz` s` prezinte o propunere oficial` în materie, bazat` pe
dovezile cuprinse în evaluarea de impact.
Mai multe informaii:
http://ec.europa.eu/romania/news/05082014_reutilizarea_a
pei_in_europa_ro.htm
Centrul de Informare EUROPE DIRECTV@lcea
Biblioteca Judeean`
„Antim Ivireanul” V@lcea
Str. Carol I, nr. 26, Rm. V@lcea, cod 240591
Telefon/fax: 0350/424 540
E-mail: europedirect.valcea@yahoo.com, bibliotecavl_cic@yahoo.com
www.cicvalcea.ro
Proiectul
este finanat
de
Comisia
European`
]i
Consiliul Judeean
V@lcea
Coninutul acestei publicaii nu reprezint` [n mod necesar poziia oficial` a Uniunii Europene