Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea sla...Daniela Munca-Aftenev
Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea slabă, deficiență de auz și deficiențe locomotorii. Lopatiuc Anastasia, psihopedagog Serviciul de asistenţă psihopedagogică, din cadrul CPSP, mun. Chișinău
VISIBLE LEARNING înseamnă un rol fundamental pentru cadrele didactice care devin evaluatori ai propriei lor predări. Predarea si învățarea vizibilă are loc atunci când cadrele didactice pot vedea învățarea prin ochii elevilor și ii ajută să devină proprii lor profesori. Învățarea vizibila ajută școlile să afle impactul pe care il au asupra rezultatelor elevilor
Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea sla...Daniela Munca-Aftenev
Facilitarea adaptării în instituțiile de învățământ a copiilor cu vederea slabă, deficiență de auz și deficiențe locomotorii. Lopatiuc Anastasia, psihopedagog Serviciul de asistenţă psihopedagogică, din cadrul CPSP, mun. Chișinău
VISIBLE LEARNING înseamnă un rol fundamental pentru cadrele didactice care devin evaluatori ai propriei lor predări. Predarea si învățarea vizibilă are loc atunci când cadrele didactice pot vedea învățarea prin ochii elevilor și ii ajută să devină proprii lor profesori. Învățarea vizibila ajută școlile să afle impactul pe care il au asupra rezultatelor elevilor
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAFlorinaTrofin
olaborarea la nivel transfrontalier prin împărtășirea opiniilor, practicilor, metodelor și strategiilor de lucru cu cadrele didactice din Republica Moldova și România pentru îmbunătățirea procesului educațional cu finalități comune.
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
Nevoi educationale in secolul XXI
1. Nevoi educaționale
în secolul XXI
Petre Botnariuc
Institutul de Științe ale Educației
bpetre@ise.ro
4 decembrie 2015
Conferința: Educația pentru secolul XXI
2. Sumar
• profilul studentului secolului XXI - modele
internaționale de definire
• abordare națională
• ce sugerează studiile
1. profesionalizarea (OECD, Cedefop)
2. implicații didactice ale neuroștiinței
3. Modele de definire
• P21 Framework for 21st Century Learning
• k12.thoughtfullearning.com
• Framework for Student Learning
• Oracle: 3Rs X 7Cs = 21st Century Learning
• Microsoft Competencies wheel
• Skills for workers in high performance
workplace of the 21 century John Lawrence
9. Skills for workers in high performance workplace
of the 21 century - John Lawrence
• Basic skills (reading, writing, mathematics,
speaking, listening)
• Thinking skills (creative thinking, problem
solving, decision making, visualisation)
• People skills (social, negotiation, leadership,
teamwork, cultural diversity)
• Personal Qualities (self-efficaccy, self
management, responsibility)
10. Modelul național
• LEN 1/2011, Art. 2 (1): „promovarea unui învăţământ
orientat pe valori, creativitate, capacităţi cognitive,
capacităţi volitive şi capacităţi acţionale, cunoştinţe
fundamentale şi cunoştinţe, competenţe şi abilităţi de
utilitate directă, în profesie şi în societate”.
• idealul educaţional LEN 1/2011, Art 2 (3):
„dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a
individualităţii umane, în formarea personalităţii
autonome şi în asumarea unui sistem de valori
care sunt necesare pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului
antreprenorial, pentru participarea cetăţenească
activă în societate, pentru incluziune socială şi
pentru angajare pe piaţa muncii”.
11. Modelul național
• Direcţii de restructurare a curriculumului
național (ISE 2015)
–centrarea pe elev
–centrarea pe competenţe
–abordarea integrată
–regândirea bugetului de timp alocat
învăţării
12. Modelul național
Profilul de formare al absolventului diferitelor
niveluri de studiu - descrie aşteptările exprimate
faţă de elevi la sfârşit de nivel, prin raportare la:
– cerinţele exprimate în LEN,
– documente de politică educaţională
– studii de specialitate;
– finalităţile învăţământului;
– caracteristicile de dezvoltare ale elevilor.
13.
14.
15. Rezultate ale cercetării
OECD
• competențele nu conduc mereu la rezultate
economice și sociale superioare
• declinul muncilor rutiniere și creșterea cererii pentru
abilități cognitive, interpersonale de nivel superior
• nevoia de previziune asupra competențelor, de
actualizare a curriculumului
• implicarea partenerilor sociali
• învățarea la locul de muncă
• investiția în învățarea permanentă
16. Rezultate ale cercetării
OECD
• educatia
– îi face pe indivizi mai performanți, dar și
– îmbunătățește starea de sănătate,
– promovează cetățenia activă / încrederea interpersonală
– reduce violența
– crește statutul social și oferă acces la rețele sociale
– crește speranța de viață
17.
18. Rezultate ale cercetării
Neurostiinta
• Nutriție și sănătate
– zilnic 11 % din copiii până în 2 ani consumă cartofi prăjiți,
și 24 % hot dog
– alimente hrănitoare pentru creier (legume, fructe,
seminte)
– vitamina A susține memorarea și învățarea
– rolul suplimentelor
– hidratare suficientă (8 -12 pahare pe zi)
19. Rezultate ale cercetării
Neurostiinta
• Nutriție și sănătate
– deficitul nutrițional se asociază cu note
mai mici la teste, suplimentele cu note
mai mari
– de două ori mai probabil ca elevii cu
deficit de fier (aprox. 1 din 12
copii) sa obțină note sub medie la
matematică
20. Intoxicante
• Alcoolul
– acceptabil cultural
– acte neașteptate din partea unor persoane stabile. Rol?
– ethanol induce stări modificate de conștiință
– definiția dependenței / tehnici de manipulare
• Efecte
– estim. 3.8% din totalul mortalității la nivel mondial și
4.6% din „global disability-adjusted life-years”
– doar in SUA anual 17000 decese/250000 vătămări
– teste in simulatoare auto – relevă creșteri semnificative
în activarea creierului și modificări comportamentale
– obiceiuri de consum tineri vs. adulți
21. Levels of Damage (health, drug dependency, economic costs and crime)
The Drunkard’s Progress
– 1846
22. Creierul
• întotdeauna activități cu sens – guvernat de
utilitatea în viața reală
• structură dinamică și versatilă (ce depășește orice
alt sistem cunoscut în complexitate)
• procese aparent simple (e.g. „învățarea literelor”)
sunt procese înalt specializate/complexe „Ți-am
spus de o mie de ori că litera ’l’ nu e ’I’”.
• Adaptabilitate / Integrare (cooperare
și competiție) / Sofisticare
25. Atenția – condiții
elevii
• aleg situații de învățare relevante și cu sens
• să poată auzi bine profesorul - 80 % din sălile de clasă
nu respectă standardele acustice
• au suficient timp de somn
• nu consumă droguri și alcol
• nu suferă de deficit de atenție sau tulburări de
procesare auditivă centrală (5 -17% pot intra în această
categorie)
• conținutul captează atenția dacă emulează titluri de
tabloide. Sunt: - emoționale, specifice; inedite
• 80% rata de eșec în menținerea atenției pe durata unei
prelegeri
26.
27. Mecanismele învățării
• învățarea prin încercare și eroare
– face creierul mai deștept (crește
noi dendrite) permite elevului să
învețe din experiență cum să
elimine alegerile nepotrivite
– rolul profesorului
• acceptă că rareori elevul
poate oferi răspunsul corect de prima dată imediat
după expunerea noilor informații
• asigură un mediu securizant pentru activități ludice și
în perechi în care poate să se producă faza de erori
28. Mecanismele învățării
• Memoria de lucru (WM) receptează noile informații
(poate gestiona maxim 7 elemente informaționale
noi într-o sesiune).
• Informația este procesată și
direcționată către
–short-term memory – STM
sau
–long-term memory - LTM)
29. Mecanismele învățării
• Informația nouă
trebuie să primească feedback imediat (cel mult la 10
minute) astfel încât să aibă loc corecția înainte ca
informația să se fixeze.
• întrucât memoria de lucru este bombardată în
permanență cu noi informații, revederea trebuie să
aibă loc în mai puțin de 24 de ore, și din nou după 7
zile, altfel se pierde
• Noua informație se procesează (prin discuții,
rezumări, jocuri, proiecte, rezolvări de probleme), și
doar după aceste activități se poate produce
30.
31. Mecanismele învățării
• creierul acordă atenție
modelelor
• alternați prezentarea cu
momente de stabilire a
conexiunilor
“Settling time” is not “rest”!
„Feeding, but also digestion”
• ne amintim mai bine informația vizuală
32. Mecanismele învățării
• mișcarea fizică crește nivelul de amine
determinând:
– concentrare mai bună, învățare mai puternică, crește
motivația, îmbunătățește comportamentul la clasă și
performanțele academice
• Scutirile la sport „dacă diagnosticele de pe scutiri ar
fi reale, .. elevi ar trebui să fie cocoșați, gușați sau în
scaune cu rotile”
• Feedbackul este esențial în învățare
• Diferențe individuale în ce privește activarea
emisferelor
36. Rolul afectivității
• „Oricine poate deveni mânios, - e simplu.
Dar să te înfurii pe cine trebuie, cât trebuie,
când trebuie, pentru ce trebuie și cum trebuie
– nu e deloc ușor” Aristotel
•Afectivitatea orientează atenția, crează sensul,
are propriile căi de memorare, reglează
comportamentele, și ne ajută să ne organizăm
lumea din jurul nostru.
37. În relația cu adolescenții
• comunicare succint ă
• atitudine înțelegătoare / directă, nu sarcastică,
superioră
• e indicată modelarea, rezumarea, îndrumrea discuțiilor
• au nevoie de un antrenor – exuberanța sinaptică
sporită a adolescentului reduce capacitatea de luarea
deciziilor. Au nevoie de reamintirea deciziilor și oferirea
de variante.
• sunt incapabili să recunoască multitudinea de variante
posibile – prin urmare mint mai mult
• au nevoie să simtă consecințele propriilor decizii, dar
pedepsele trebuie abordate cu grijă
• au nevoie de somn suficient
38.
39.
40. Bibliografie
• www.ise.ro
• www.oecd.org
• Jensen, Eric. Teaching with the Brain in Mind.
• Medina, John. Brain Rules - http://brainrules.net
• Medina, John. Brain Rules for Babies