1. jndemnafi sii se revolte
fmpotriva stiipanirii spaniole,
olandezii ~i-au ca~tigat inde-
pendenfa dupii o luptii de 80 de
ani jn aceastii perioadii ei s-au
bucurat de timpuri prospere,
devenind cea mai importantii
nafiune comercialii din Europa.
An secolul XVI T~rile de Jos (Olanda mo-
I dem~ ~i Belgia) erau formate din 17 provin- .
cii separate, fiecare beneficiind de vechile
drepturi ~i traditii, fiind 1ns~supuse Ducelui
de Burgundia. incepand din 1556, acesteaau
devenit supuse Regelui Filip al lI-lea al
Spaniei, ale c~rui numeroase teritorii peste
care domnea l-au f~cut cel mai putemic con-
duc~tor din 1ntreagaEurop~. Revolta din cele
17 provincii 1mpotriva autorit~tii lui Filip a
avut consecinte profunde ~i de lung~ durat~.
Spaniolii au reu~it s~-~i mentin~ stapanirea
asupra sudului (Flandra), care a rnmas catolic O Alessandro Farnese, Duce de Parma, a
~i care a devenit independent (sub numele de reca~tigat provinciile sudice ale Olandei pen-
Belgia) abia in secolul XIX. paruI In 1581, tru Spania.
provinciile din nord s-au separat, formand o
republic~ protestant~: Provinciile Unite ale O Fragment dintr-o pictura pe sticla infa,i-
Olandei, numite adeseori "Olanda", dup~ ~andu-1 pe Wilhelm I, prin'ul de Orania ~i pri-
denumirea celei mai mari provincii olandeze. - mul guvernator al Republicii Olandeze, la ba-
Cele 17 provincii erau foarte avansatedin talia de la Leiden din 1574, una dintre primele
punct de vedere economic, cu ora~e fondate "' victorii olandeze asupra stapanirii spaniole.
cu mult timp in unna:;la lnceputul domniei lui puteroica ~i instructiuni de a distruge orice
Filip, cel mai mare ora~, Antwerp, era centrul rezistenta. Alba a ascultat ordinele, creind un
commercial fmanciar al Europei de Nord. in
~i "Consiliu singeros" ~i executindu-l pe
alte zone agricultura, textilele, pescuitul ~i con- Egmont ~i pe al1;inobili modera1;i ~i loiali aces-
struirea de vapoare erau importante, iar ora~ul tuia. De~i s-a aflat in exil pentru o perioada de
nordic Amsterdam avea un rol important in co- timp, Wilhelm de Orania a reu~it sa se a~eze
mel1Ulprosper din Marea Baltica. Unul dintre in fruntea opozi1;iei. A fost poreclit Wilhelm
obiectivele lui Filip -care nu parea ira1;ional Tacituroul, datorit:l discre1;iei sale, ~i a reu~it sa
din punctul sau de vedere -era sa m:lreasca uneasca diferitele grupari de lupt:ltori.
taxele pe acestebunuri prin abolirea privilegi- in 1572, o astfel de grupare, o flot:l semi-
ilor provinciilor; asemenea celorlalti monarhi pirat:l de "calici maritimi", a opus rezistenta
din vremea sa, dorea unirea $i centralizareare- printr-o revolt:l, ocupind ora~ul Brill. Dupa
gatelor sale.in acestcaz, centralizareaInsemna aceasta au unnat o serie de alte revolte impotri-
conducerea din lndepartatul Madrid, lucru va spaniolilor la care participau in cea mai mare
materializat de prezenta garnizoanelor spa- parte protestan1;i, majoritatea apal1inind unei
niole in Tarile de ]os. Centralizareaimplica, de secte severe: cea calvinist:l. De~i se aflau inca in
asemenea,prinderea ~i arderea protestantilor minoritate, ace~tia au reu~it sa-~i sporeasca nu-
de catre Inchizi1;ie, procedura ce a devenit marul ~i influenta; acesta flind unul din mo-
foarte raspandit:lin aceastaepoca dura. tivele care au dus la divergente intre provinci-
ile din nord ~i cele din sud. in 1579, cele mai
Rascoala calicilor radicale provincii nordice au fonnat Uniunea
Datorita motivelor de mai sus, protestele de la Utrecht care, doi ani mai tarziu, a renuntat
Impotriva politicii lui Filip s-au intensificat In la suveranitatea lui Filip, devenind o republica
anul 1560, acestea fiind conduse de nobili, olandeza, Provinciile Unite.
cum ar fi Contele Egmont ~i Wilhelm de Lupta pentru supravietuire abia incepuse..
Orania; ei ~i succesorii lor eraU cunoscuti -la Trimis de Filip sa restabileasca pozitia spa-
inceput lntr-un mod dispreWitor- sub numele niola, un soldat ~i om de stat competent,
de Calici (1esGueux). Filip le-a raspuns printr- Alessandro Faroese, Duce de Panna, a reu~it sa
O Olanda in 1648, a nul in care indepen- o politica de represiune, trimitandu-l pe ocupe majoritatea provinciilor din sud prin
den~a sa a fast recunascuta aficial. Ducele de Alba, din Spania,cu o armat:l foarte concesii, indreptandu-se apoi hot:lrat spre
133

2. 44 EPOCA DE AUR A OLANDEI
-~~
jutorul
voltarea spectaculoa
.nt :rda Devenind protestan~
mt:1, Olanda a amlS oameni
ftigia' din sud, evrei, protestanti
I car< tribuit mult
Rezisten1;; Ilal
acesteia. Industria ( )landeza s-a dez-
ar mai impc navele olandeze tt ansp°rtau marta
in lntreaga lume. Fi ind coll.5tien1;ide
"sele : )erit11tiilor, oiandezi: i au dus r:lzboaie
lucele pentru 2 ca~tiga avantaje cc)merciale unice,
je lile pe c~ incl~siv ( )u11 rilzboaie lmpotr iva protestan1;i!or
in Illsecint:l uit, iar In din Angli ~nit, de asemenea, )nda-
lncheiat armistitiu ani. Cand torii unu mperil lbilind centre COlT rciale
India, la Capul Bunei
sf: in 1621, ~ )pania 5i Olanda In Indiil
tin raz )oi care a Sperante
In cele irulnd
illi LO de nari pro- profituri pe unna lh.'!-rult 1i india avilor
:liJ >recum ~i in mir, odeniik ~ntale
portii, Ra:
minare 1<: jE lpogeu la ncepu1 :ul sea:>1, XVII
Prnvinl e atat cultural
1.In rant )landezi erau ~i ru
Noua republic~ . Rembrandt, Hal: ~myeer ~i Ruysc
::estor luipte noua republi( ~i Leeuwen : erau pionieri ai
lpul
ma putere economica. Bloc intei, juristul Hug
Sctle mil dinw ndato~ drel= llui intc
O Realiz3rile alandeze au fast atat
",~,rWCA;{sj;$1!QAM culturale cat ~i materia le. Prin Baruch
O pana in 1625, ...'.i.'.~~~
Spinaza, Olanda a aferit a figur3 marcant3
colonia olandeza
New Amsterdam t filasafiei eurapene.
cuprindea aproxima- ~poca de aur a fost Ilnsa d(
tiv 200 de locuitori.
ele din urrrul, un m]ic stat
in 1664, colonia a
resurse limitate, nu putc
cazut in mana brita-
t:lri invecinate. Ameninl
nicilor, care au rede.
Ludovic al XIV-lea al Frantei, C
numit-o New York.
tiirat.I intr-o ~erie de r:lzboaie el
O Vechea Casa de
au epuizat-o. Dep~~ita
economic de c~tre Fra I ~i Anglia, p"anil
Schimb din
Amsterdam, unde se
inceputul sec Dlului XV Olanda devenis~
aduceau mastre de
tara cu o ] >rosperital
indoiala, ad( ,ua putere
bunuri, jar camertul
se desfa~ura in aer
liber, a fast falasita I DATE IMPORTANTE
pana in anul 1835.
1556-98
O Detaliu a! Domn;a 'u; F;';p a' "-'ea a' Span;e;
chipuri!or olandeze
din tabloul 1567-75
Staalmasters de A'ba ,ncearca sa zdrobeasca rez;stenta
Rembrandt, pictat in o'andeza
1662, pentru 1579
Breasla Croitorilor Un;unea de 'a Utrecht
din Amsterdam. 1581
°'anda se dec/ara ;ndependenta
1585
Span;o';; captureaza Anvers-u'.
Exped;t;a eng'eza ,n scopu' spr;j;n;r;;
o'andez;'or
1609
Arm;st;t;u ,ntre Span;a ~; °'anda.
1621-48 Razbo;u' ;a sfar~;t. Tratatu'
de 'a Miinster
1652.54 si 1665-67
Razboa;e a~g'o-o'andeze
1672.78
°'andez;; fac fata atacur;'or franceze
1689
W;'he'm de Oran;a dev;ne
rege'e Ang';e;
1689-97 si 1702-13
°'andez;; part;c;pa ia coa';t;;'e europene I
,mpotr;va Frante; ~
~rsal~ 5 EPOCA RA11UNIi I
~