1. 1)Particularitatile anatomo-fiziologice ale cv,etapele de formare a curburilor fiziolo
Cv este cel maiimportant segment al ap loc ,de cv sunt legate si celelate segmen care alcatuiesc
trunchiu membr super si infer.cv nu este rectilinie ci are 4 curburi aranjate antero-posterior .2 lor si
2 cif , care favorizeaza mentinerea cv pe bazin si micsoreaza socurile pe verticala are rol de
amortizat .curb isi pastreaza forma si marimea datorita jocului articular si tonusului muscular....la
nou nascuti cv este rectilinie si la virsta de un an sunt formate cele 4 curburi.Aparitia si dezvol
definitiva a curburilor depinde de gradul de activitate si dezvoltare a musculat ce se insera pe
apofizilew spinale.Datorita unirii cv prin intermediu cartilaj elastice si datorita curb fiziolog se
mentine pozitia orostatica si echilibru corpului,se amortizeaza miscarile astfel pastrind organele
interne de zdrucinari .Cu cit organism este mai slab dezvol fizic cu atit el oboseste mai rapid,cind
corpul e gaseste o perioada indelung intr-o pozitie silita cu timpul ea devine obisnuita.3 stadii de
deformare a cv :1)schimbarile snt localizate numai in muschii si la contract sau relaxarea lor curb
fiziolog isi revine la norm,al ;2)) schimbarile la nivelul ligamentelor si muschilor se revine la
normal numai la extinderea cv.3) schimbarile la nivel de muuschi ligament si oase ,nu se revine la
normal nici dupa extinderea cv
2)Atitudinea corpului .factorii ce actioneaza formarea at
Atit corp prezinta pozitia corpului fara incordarea de prisos a musculaturii .orce abaterede la ea se
numeste deficienta(ele sunt functionale si se pot corecta...ele sunt tulburari de sprigin si
locomotie ...cauze: 1)predisponibile—caracterul congenital ;2) favorizante—conditiile de igiena de
veata etc ;3)determinante ---elem pasive oase artictesut periartic si element active muschi snc
snp).tinuta corpului este un stereotip dinamic ce se formeaza in decursu vieti omului.ea influenteaza
asupra tuturor organel si sistem de organe.Atit corp se dezvolta in urma unor experiente repetate
ca rezultat al mentinerii in acelasi fel al pozitiei si al executarii inn acelasi mod al miscarilor
3)Clasificarea deficien de atitudine.etiolog simptome notiuni
In plan sagital:1)cu marirea curb fiz:rotund;cifotic;rotund-curbat;lordotic..2) cu micsorarea curb fiz:
plat ;plat curbat.In plan frontal : tinuta asimetrica.
1)s.rotund: arcuirea cv in plan sagital s transversal cv apare rotunginta in toate diametrele sale
...abdomenul atirna ,fesierii platizati....curbura cv nu depaseste ivelul dorsal maximul curburii nivel
omoplati...capul aplecat anterior..muschii spatel intinsi si relaxati cei pectorali scurtati si
contractati...omoplatii apropiati de cv umerii rotiti anterior si atirna...membre infer flectate in artic
genunchi..de regula e insotita de o lordza compensata de care trebuie sa tinem seama la alegerea
positiei pn executarea exercitilor....SR se caracter printr-o insuficienta de dezvoltare a musculat
spatelui...din cauza defectelor sistemului ligamentar muscular are loc micsorarea ecxursiei cutiei
toracice si a fazei de inspiratie ....apar dereglari carsiovasc..intilnit mai frecvent la fetele inaltes la
cei care lucreaza in pozitie cifotica
Obiectivele k-ei : tonifierea in conditii de scurtare a adductorilor omoplatilor;tonifierea i conditii de
alungire a paravertebralilor dorsali abdominalilor flexorilor coapsei ... corectarea posturala...k-pia
alege pozitii cu o baza larga de sprigin .exer speciale se ineplinesc pe fondul celor de dezvoltare
generala si respiratorie,sunt indicate exer de extensie fara sa exagereze curbura lombarasau
cervicala,exer pn toate grupele de muschi .Sunt contraindicate :rostogolirile ,rotirea memb super in
anterior ,ridicarea transport greutatilor.program de exer:mers prin camera cu forfecarea bratelor la
verticala apoi la orizontala;mers cu rotarea bratelor inapoi;stind departat aplecarea trunchiului la 45
gr cu ducerea bratelor oblic inainte revenire p.i ;stind ridicarea piciorului drept peun scaun
cancomitent ducind bratele la ceafa coatele trase inapoi spatele in extensie ,aceieasi cu celalat ;stind
cu picorul sting pe scaun rotatii ale bratelor de inainte spre inapoi aceieasi cu celalat ;dd pe pat cu
jumate din torace in afara suprafetei de sprigin ducerea miinelor la ceafa cu extensia spatelui .

2. 2)cifozele: Deformație a coloanei vertebrale care duce la o proeminență dorsală. V. cocoașă.
se caracteriz prin forma ovala ,trunchiul pare flexat in intregime,umerii sunt addusi omoplatii
departati.aceasta forma de spate se intilnmeste des in activitatea sportiva(luptatori,boxeori
ciclisti).este mai mult o deviatie costaladecit vertebrala
- functionale: deviatii tipice usore cu un nceput greu de precizat cu o evolutie lenta si un
prognostic greu de precizat .deosebim :tinuta
cifotica;habitala;profesionala;compensatorie.Predisponibile pn aparitia cifozei este copilu
doarme in colacel ,incordarea neuniforma a peretelui anterior...- patologice: sunt deviatii
accentuate grave ale cv cu modificari in forma struvctura si functia acestea,cu cauze bine
determinate intilnim : adolescenti;senila;traumatica;reumatice;paralitice osteohondroza
etc.SC se corecteaza prin exer care au scop de a intari muschi spatelui si abdomen ,p aceasta
se vor alege pozitii din dv,dd ,patrupedie,de tirire,repspirat.program
exer:contraindicate:flexia trunchiului;pozitia sezind deoarece favorizeaza cifoza;odihna se
va aface pe un pat tare cu geunchii bine intinsi si fara perna.- stind cu bastonul pe linga
coapse ducerea baston prin inainte inapoi omoplatilor spatele in extensie revenire pi.Stind
fondare inainte cu ducerea bastonului deasupra capului spatele in extensie.sind departat
rotatia bratelor din inainte spre inapoi.Dv miinele la ceafa coatele drepte extensia
trunchiului.Dv extensia tru nchiului prin apucarea gleznelor cu miinele si mntinerea pozitiei
5 sec .....Dv miinele apucate la spate extensia trunchiului cu mentinerea 5 sec;DD arcuirea
spatelui cu sprigin pe caps i antebrate.pe gennchi cu sezuta pe taloane ridicarea pe genunchi
cu ducerea miinilor la ceafa.
3)lordozele:sunt deviatii ale cv in plan sagital exagerarea curburii lombare.Norma curb vertebrale
120 grade .SE caracteriz:prin intinderea lord lombare in sus in regiunea dorsala a cv compensata
uneori printr-o cifoza cervico-dorsala ssi prin inclinarea accentuata a bazinului in fata,omoplatiii se
desprind si se indeparteaza de cv umerii par trasi inapoi ,corpul este usor aplecat inapoi toracele se
bombeaza sau se turteste abdomenul proemina s fesele sunt pronuntate.lordozele pot fi scurte
limitinduse la citeva vertebre si lungi in care participa intreaga cv.Lord pot fi :usoare gr1;medii
gr2;accentuate gr 3.Deosebim L functionale :ceea ce tine de lipsa autocontrolului pn mentinerea
tinutei corecte ,fac parte L de obisnuinta si cele specifice virstei tinere.Cauzele:greutatea
mare;insuficienta muschi peretelui abdominal;contractarea muschilor flexori ai coapseei;pozitia in
flexie a articul coxo-femurale.Pozitialordotica se accentueaza in stind cu miinile in sus si in stind pe
genunchi se corecteaza sau se micsoreaza in sezind sau sezind pe genunchi.program exer(care
comntribuie la lungirea si tonifierea muschi lombari si la scurtarea celor abdominali;se folosesc mai
multe miscari de flexie a trunchiul si tonifiere a abdomen;inainte de program se recom
masaj;contraindic:exer de extensie;ridicarea transport de greut;statul in picioare timp
indelungat;mersul pe distante mari;depasirea peste limita a greutatii.)stind flexia trunchiul asezind
miiinele pe sol revenire;sezind pe scaun ducerea genunchiului drept la piept cu aapropierea capului
de el; sezind pe scaun aplecarea trunchiului inainte cu apucarea gleznelor si expiratie ;dd cu
genunchii indoiti ducerea genunchilor ;stind departat cu bastonul sus flexia trunchiul cu ducerea
bastonuluiiintre picioare ;stind trecerea alternatica a picioarelor peste baston.
4)s plat:caracteriz prin micsorarea tuturor curbur fiziolog mai ales lordozei lom si cifozei dorsale
,cu micsorarea unghiului de inclinare a bazinului.Ca rezultat se micsoreaza functia de amortizare si
se produce zdrucinarea maduvei spinarii encefalului si a tuturor organelor mi ales la alerg
saritur,.Subetii acuza dureri de cap,oboseala micsorarea capacit de munca.Simptomele: cutia
toracica ingustata si aplatizata,musculat slab dezvooltata mai ales cei ai spatelui,omoplatii ramin in
urma de la torace ;picioarele in supeextensie-sunt predispusi pentru dezvoltarea scoliozelor.Indicate
alergari sarituri,exer de mers;indicat inainte de program masaj. program:mers cu flexia si extensia
trunchiul;alergarea cu trunchiul flectat si calciile la sezuta ;pe genunchi ducerea bszinului inainte cu
aplecarea capului;;dd ridicarea bazinuluicit mai sus mentinerea 5 sec bratele p elinga corp .dd

3. ridicarea bazinului si asezarea pe o minge revenire.dd ducerea picioarelor peste cap revenire;dd
ducerea picioarelor la verticala cu apropierea capului de ele
5)spatele plat-curbat:se intilneste destul de rar se caracteriz prin micsorar lordozei cervical a
cifozei toracale si cu marirea lordozei lombare sau ea ramine neschimbata .Bazinul puternic
inclinat in anterior si omoplatiii in posterior,proemineaza ft mult fesieriii muschii abdomenului slab
dezvoltati:
metode de evaluare a atitudinii corpu;ui:
1)masurari generale: perimetru corpului;inaltimea greutatea;inregistrarea perimetrului toracit etc-ne
da posibilitatea de a masura dezvoltarea privind caracterile sexuale si tonicitatea
musculara...2)maurarea staticii cv: pentru a pune in evidenta existenta o unor deficiente sau
inegalitati.Studierea staticiii cv se face cel mai bine cu firl de plumb ,notam cele patru puncte
,subectul e vaut din profilpunctul cel mai posterior il mnotam cu zero,apreciem curburile.3)exmenul
rdiologic
Kinnetoprofilaxia deficientelor de atitudine:
incepe cu perioada prescolara continuiind dupa adolescenta cel mai des deficien de atitudin apar in
perioada pubertatii.Pentru profilaxia defincientelor de atitudine se vor lua urmat masuri:imbnatatirea
dezvoltarii fizice a subiect ;imbunata conditiei de trai prin respectarea regim aliment ,igienic .L a
nou nascuti trebuie dezvol reflexu de intoacere pe burta de tirire de sedere statica si mers,la virsta
scolara li se educa un stereotip dinamic de tinuta corecta stind sezind,pentru aceasta se va alege
corect mobilierul gheozdanul trebuie de purtat in spate,respectarea conditiilor igienice de
somn.Scopul kine-xiei : ameliorar circ sang; diminuarea incord muscu; dezvoltarea corecta a
reflexului de postura etc.
Boala scoliotica etiologie patogeneza clasificare...
Scolioza –este o boala cronica grava a cv care progreseaza in timp prezinta o deviere a cv in plan
frontal.Clasificare:s miopatice(procesele distructive din muschi si ligamet); s neurogene(se dezvol
in urma afect neurolog);s care se dezvolta i urma abmaliior coastelor si vertebrelor; s ce se dezvol
in urma maladilor cutiei toracice; s idiopatice orig necunos.Dupa principiu ,morfologic :functionale
si structurale
Etiopatogeneza:1)fac primari:de origine congenital cauzata de cresterea si dezvolt neproportionala a
cv prin atrofie musculara pe o parte a spatelui;pri oprirea din dezvol a vertebrelor; prin sudarea a 2
sau mm coaste sau vertebre.2) fact statico –dinamici: pozitia asimetrica indelungata a
acorpului;asimetria membrel infer;talpa plata unilaterala etc.....3)fact patologici generali:cele care
micsoreaza rezistenta generala a organismului –lipsa de aer lumina etc..
Metode de evaluare:examenu patologiei se incepe cu o anamneza amanuntita.Examinarea clinica
cuprinde:1)examenu clinicostatic:examinarea se face din stind culcat si atirnat atit in plan frontal cit
si sagitalmarcind cu un creion dermatografic reperele osoase ale cv se noteaza abaterile pe regiuni si
segmente apreciind astfel forma si tipul scoliozei.2)Exam clinico-dinamic: consta in efectuarea unor
miscari :flexia trunchiului : evidentieaza rotatia vertebre; extens trunc: din dv reduce ghibozit
costala sau corectea complet scolioz; rasucirea trunchiul : accentueaza ghibozit cind se executa spre
convexit si invers; atirnat : in aceasta pozit are loc redresarea cv...3) exame antropometric: m de ord
general : de obicei inaltimea ,greutatea ,perimetru toracel in raport cu virsta;...m de ord special :indicile de proportionalitate este raportul dintre lungim cv masutrata de c7 pina la coccis urmind
sirul de apofize si lungimea in linie dreapta cu cint raportyul e m mare cu atit deviatia mai grava ;
-masurarea ghibozitatii din stind cu trupul flectat pina ce palmele ajung nuvelul genunchi se
noteaza in cm; -lungimea memb infer de la splina iliaca anterosuperioar apina la marginea
inferioara a maliolei tibiale 4) examen radiologic: dupa ceaclin :gr 1 :1-10 grade; gr 2-11-25
grade ;gr 3 -26-40 grade ;gr 4 tot cei mai mare de 40 grade

4. Scopul obiectivele si metodele folosite k-piei: scopul ;oprirea din evolutie a scoli ;corectarea
deviatiilor vertebrale;mentinerea si consolidarea rezultatelor; prevenirea complicatiilor. Obiective:
corectarea curb cv ;reducerea ghibozitatii prin exer de detorsionare;eechilibrarea centurii
pelviene;crearea reflex de atitu coret Metodele folosite : gims de inviorare ;acupatiii in grup si
individuale . metodele de petrecere a lectiei depide de gradul de dezvoltare a boliii S cu tendinta de
a progresa lectiiile individual se vor folosi numai exer de tonifiere a muschi spatelui si abdomen se
fixeaza scolioza in pozitie corecta cu ajutorul apar gipsat ; la scoliozele stad 1-2-4 gim med cuu
scop de stabilizare a procesului ,iar de stadiu 2 cu scop de corectie.Se executa exer simetrice(se
prescriu la toate formele si stadiile de scolioza) ; exer asimetrice( contraindi la formele care
progreseaza); de detorsionare( i se indeplin in cazul cind detorsionarea este puternic pronuntata).
Este indicat inotul curativ ca brasul craul ,skiurile
Program in scolio ‘’c stinga’’:mers cuspatele drept bratul drept sus si stingul pe linga corp ;mers
cu mingea medicinala pe cap tinuta cu mina dreapta prin lateral;; stind cu bastonul la spate apucat de
sus cu miina dreapta si de jos cu stinga indoirea trunchiului spre stinga; aceasi pozitie rasucirea
trunchiului spre dreapta si revenire ; mers cu mina stinga pe omoplat dreapta pe cap;mers prin
camera cu ducerea genunchiului sting la piept la 5 pasi cu mina stinga pe sold si cu dreapta tinind
prin lateral;stind cu picioril sing spriginit lateral pe un scaun mina stinga pe sold si dreapta la ceafa
indoirea trunchiului spre stinga cu 2-3 arcuiri si revenire.
Program scol in ‘’s’’:a 2 curbura apare ca compensare a curburii primare.program pentru scolioza
tipica curb dorsala spre dreapta cea lombara spre stinga.Redresarea se face in pozitia stind in fata
oglinziii prin readucerea umerilor pe aceeasi linie indreptarea spatelui si a bazinului,de asemenea se
inttroduce un talon sub calciu piciorului mai scurt.se fixeaza una din curburi in pozitia corecta si
se actioneaza asupra celeilalte prin exer corectoive ......:mers cu ridicarea genunchiului sting la
piept la 5 pasi cu ridicarea bratului sting si ducerea la spate a bratului drept duupa altiii 5 pasi
;mers cu ridicarea genunchiului sting la piept la 5 pasi purtind pe cap o minge tinuta cu mina
stinga si dreapta pe sold ;stind cu piciorul sting asezat pe un scaun miina stinga la ceafa si dreapta
pe sold indoirea trunchiului spre dreapta cu arcuire si revenire; aceieasi pozi extensia trunchiului
cu rasucirea spre stinga si revenir;;pe genunchi cu sprigin pe palme mers inainte cu pasirea numai
cu mina si piciorul sting ; aceieasi poz ducerea bratului sting inainte sus si a piciorului sting inapoi
sus cu arcuirea revenire....
Kinetoprofilaxia scoliozelor:
-controlul medical al noilor născuŃi pentru a identifica existenŃa ( inegalitatea membrelor
inferioare) care pot genera atitudinea scoliotică; - până la şase luni se contraindică purtatul în braŃe
şi înfăşatul strâns; -controlul periodic al copiilor de vârste şcolară şi preşcolară pentru depistarea
eventualelor asimetrii de sprijin şi mişcare, tulburări ale aparatului locomotor,
sechele post-traumatice, sechele de rahitism; -depistarea şi observarea continuă a copiilor care fac
repetat infecŃii şi boli cronice ale plămânilor, tulburări endocrine care au efecte negative asupra
sistemului nervos; -depistarea elevilor cu defecte de auz şi văz; -supravegherea şi tratarea continuă a
atitudinilor asimetrice în perioada creşterii intense în înălŃime. Kinetoprofilaxie
Obiectivele propuse în corectarea atitudinii global asimetrică, urmăresc:
dezvoltarea simetrică a toracelui;
corectarea deviaŃiilor coloanei vertebrale şi spatelui;
menŃinerea în poziŃie simetrică a umerilor şi omoplaŃilor, şoldurilor şi membrelor
inferioare;
dezvoltarea elasticităŃii toracelui;
prevenirea instalării unei curburi compensatorii în regiunea supra sau subiacentă;
Mijloacele folosite sunt:
exerciŃii statice sub formă de poziŃii: corective şi hipercorective;
exerciŃii dinamice, exerciŃii cu obiecte, la aparate, pe perech

5. exerciŃii de respiraŃie.
Exemple de exerciŃii statice sub formă de poziŃii: corective şi hipercorective.
1. Din poziŃia pe genunchi, alinierea corectă a bazinului în raport cu colana
vertebrală şi membrele inferioare (poziŃie corectivă).
2. Din poziŃia atârnat posterior alinierea corectă a bazinului (poziŃie corectivă).
3. Din stând, corectarea poziŃiei membrelor inferioare, în special a genunchilor şi
şoldurilor, corectarea poziŃiei umerilor şi omoplaŃilor, şi menŃinerea corectă a poziŃiei nou
obŃinută (poziŃie corectivă).
Exemple de exerciŃii dinamice
1. Din aşezat pe un gymball, înclinarea trunchiului de partea convexităŃii cu flexia
membrului superior de partea concavităŃii.
2. ExerciŃii de mers şi căŃărare cu structură asimetrică.
3. Deplasare în poziŃia pe genunchi cu sprijin pe mâini corespunzător obiectivelor
propuse (braŃ şi picior de aceeaşi parte, sau braŃul de partea concavităŃii cu piciorul de
partea opusă). Lector univ. dr. BALINT NELA TATIANA
Exemple de exerciŃii cu obiecte
1. Aşezat cu un baston Ńinut în mâini în plan posterior, membrul superior de partea
concavităŃii îndoit, se execută rotări ale trunchiului de partea convexităŃii.
2. Aşezat, membrul superior de partea concavităŃii îndoit, Ńinând în mână o minge,
se execută îndoirea trunchiului de partea convexităŃii.
3. Din stând, cu o minge Ńinută în mâna de pe partea concavităŃii, urcarea pe şi
coborârea de pe banca de gimnastică cu membrul inferior de partea convexităŃii.
Date anatomofunctionale ale piciorului afectiuni ale piciorului
Piciorul reprezinta dupa coapsa si gamba a treea pirghie a principala a memb infer repreznta puctul
de legatura dintre corp si sol .scheletul picorului e alcatuit din 26 de oase si 20 de muschi .Intrega
structura si arhitectura piciorului e sustinuta de 2 formatiuni :aponevrovza plantara profunda si
apone plantara superficiala. Cea sueprficiala e cea mai importanta este foatrte rezistenta si
contrbuie la sustinerea boltii plantare in pozitie ortostatica, deoarece sub greutatea corpului bolta
longitudinala a piciorului tinde sa se aplatizeze astfel pune in tensiune aponevroza plantara.Cele
mai multe afectiunii ale piciorulu sunt datorate compresiuniii exercitate de greutatea corpului
asupra solului.Deformatiile piciorului seimpart in 2 grupe:- defor legate de modificarea de sprigin
:picior varus,valgus;plat ecvin ,talus; -- deviatii legate de modificarea axului piciorului: picior abdus
–cind axul piciorului in lungime orientat inintregime sau partial inafara; picior abdus cind axul
acestuia e orientat i interioor
Metodele de diagnostic:plantografia dupa metoda lui cigin .. radiografia piciorului pune in evidenta
orizontalitatea calcaneului, iar in formele avansate prezenta artrozelor examinarea ghetei : in formele simple este tocita
pe partea externa a tocului, iar in cele rigide este tocita pe partea interna a acestuia
k-pia picio plat longitudinal:
Piciorul plat poate fi determinat de cauze congenitale sau castigat prin : eforturi
profesionale indelungate, supraincarcare ponderala, paralizie, traumatisme netratate la timp si in mod corespunzator,
slabirea elementelor de sustinere prin boli anergizante sau prin factori functionali, asa cum se intampla mai ales in
perioada prepubertara si pubertara.Obiective : - tonifierea in regim de scurtare a musculaturii plantare, a extensorilor
plantari si rotatorilor interni; - combaterea contracturilor musculare si a redorilor articulare - imbunatatirea circulatiei
sangvine si limfatice a piciorului; - formarea reflexului de asezare corecta a plantelor pe sol in ortostatism si in mers
Mijloace Exercitii statice sub forma pozitiilor corective si hipercorective derivate din pozitia stand,
pe genunchi, sezand culcat. In prima faza se va evita pozitia stand. Exercitii dinamice sub forma
de :• exercitii pentru membrele inferioare in care predomina miscarile de flexie
plantara ;• exercitii aplicative cu caracter corectiv ca de exemplu : mers pe varfuri, mers pe partea externa a plantei,
mers pe un teren denivelat natural sau artificial, mers prin nisip, tarare si catarari ;• exercitii de redresare pasiva si mai
ales activa, cu autocontrol, in care greutatea corpului sa fie repartizata pe marginea externa a plantei.

6. K=pia plat transversal: Piciorul plat anterior reprezinta prabusirea boltii transversale a piciorului, care din concava devine
convexa sau dreapta. EtiopatogenieDeficienta este provocata prin factori constitutionali, inflamatori si degenerativi,
la care se adauga incarcarea ponderala. In prezenta acestor factori, aparatul capsulo-ligamentar si muscular
cedeaza, metatarsienele se indeparteaza progresiv in evantai, cele mijlocii (II,III si IV) coborand si comprimand
tesuturile moi plantare. Simptomatologie Sindromul caracteristic consta in inversarea boltii transversale, cu latirea
piciorului anterior si prezenta bataturilor plantare sub capetele metatarsienelor II si III. La inceput deformarea este
supla, dar in timp devine ireductibila si dureroasa la nivelul metatarsului. In repaus durerile cedeaza Deformarea
antepiciorului se accentueaza progresiv, aparand in plus halux valgus, cu artroze si deficit functional.
Gr 1- caracter- aplatizarea bolteilong si coborirea ei c apro 2-3 cm,acuza oboseala picioa aparitia senzatiei de arsura
dureriin bolta plantara si transiratia piciorin urma plantogramei se observa un coificient 1-1,5.durerile apar in timpu efort s
dispar dupaGr 2-dureri m puternice transpirat abundenta ,aplatizarea este videnta piciorulisi pierde coniguraia,toate simp
apar la un efort fiic moderatla nivel gleznei s metatarsienilor,apare edemul, deseori aplatizarea boltii duce la apaaritia
neuritei nervilor talpii...plantograma inregistrea 1.502 ..dupa repaus durereea si edemul dispareGr3-piciorul isi pierde
configuratia apar dureri la nivel boltii plantare glezne si genunchidurerile apar la o simpla deplasare..mersul greoi..toata
talpa primeste o pozitie valga piciorul calca pe partea interna.... incaltamintea este greu de incaltat are loc edemarea a
picorului puternika ajungind pina la genunchi ....dupa odihan durerea si edemul dispareGr 4se poate incalta numaiincalt
ortopedica ,piciorulisipierde configura,mersul este ingreunat greoi durerile se raspindesc de la bolta plantara in glezna
genunchi si sold si reg lombara....au probleme in deplasarea la serviciu si daca sunt nevoiti la serviciu sa pastreze pozitia
statica durerile disspar numaiin pozitia culcat
Torticolism etiopatogenie clinica:o deficienta localizata la nivelul gitului caracteriz prin scurtarea
musculat sternocleidomastoidiana capul find inclinat sprepartea bolnava iar fat sprea cea
sanatoasa.Torti paote fi inascut sau capatatSe intilnesc urmatoarele forme: congenital;audiitiv;ocular;
banal (rasucire brusca si fortata a capului);paralitic;.Mai des intilnim T unilateral dar exista si
bilateral..La 3-6 ani daca nu a fost tratata paote duce la complicatii :tinuta asimetrica;scolioza in
regiu cervicala
T congenital :etiolog:pe deplin necunosc dar se presupune pozzitia vicioasa a copil in uter...semne
clinice:muschiu sternocleidomas scurtat;capulinclinat spre partea blnava;fata rotita sspre cea
sanatoasa;la palpare muschi copil prezinta dureri.Tratamentu de corectie incepe in primul an de
veata :copilu va fi infasat in pozitia fiziolog a capului ; gitul va fi fixat cuun valatuc de vata si tifon
;copilu va fi culcat pe partea bolnava c o perna sub cap; sursa de lumina v fi plasata astfel incit copilu
sa intoarca capul spre ea;exer de corectie si masaj indeplin de 10-12 ori zi;exer:flexia-exten capului ;
inclinarea spre partea sanatoasa;rotirea spre partea bolnava,,daca k-pia nu a adus rezultate pina la
vvirsta de 1 an se recoman tr ortoped dupa 2 ani chirurgical.
Kineto program: Scopul kinetoterapiei in caz de torticolis congenital:
- tonifierea simetrica, in conditiile de scurtare a musculaturii posterioare a gatului si in conditii de alungire a grupelor
musculare anterioare;
- corectarea atitudinilor deficiente secundare aparute la nivelul coloanei vertebrale, umerilor si toracelui;
- stingerea reflexului gresit de atitudine a capului si gatului , precum si formarea unui nou reflex neuromuscular corect
stabil.
Dispalzia coxo-femurala etiologie clinica:este una din cela mai grave patologii ale apar locomooreste intilnita mai des
cea unilaterala si mai rar cea bilateral.Etiologie:este necunoscuta dar se presuune urmat teorii:intirzierea in dezvoltarea a
articul coxo-femurale;tulburarea interactiunii dintre capul femurului si artic acetabulara in timp dezvol intrauter;dezechi de
vitamine hormonal,tulb metabolice ....simptome clinice: in primele zile de la nastere se aude un pocnet in art cox la flexia
coapsei ;vizual un piciorul este mai lung decit celalalt ;;se observa o asimetrie a plirilorpe fese s coapse;ste limitata
miscarea de rotatie externa a coapsei
K=pia program:obiective:profilaxia aparitie contract musculare de add si abd a coapsei ; formarea corecta a artic opasei ;
intarirea muscul spatelui si amem infer..trat consta in masaj;pozitionari(prin purtarea pampersului ;prin infsare,prin purtarea
copilului pe un singur sold;sau dispozitive ortopedice speciale sina li volcov);fizioproc...........dd flectarea picioruselor din art
genun si coxofe si apropie m de abdomen ; miscaric irculare cu coapsa;copilu se ridicainpozitia sezind picioarele fiin dmult
departate;copilu este ridicat pe sezute silast in pozitia asta;abducerea unui picior apoi celalat ;ducerea la verticala a
piciorului aceieasi cu celalalt ...

7. Clasificarea bolior articul: se clasif:1)inflamatorii :artritele ; 2)degeneratice:osteohondroza ,guta; 3)inflamator –
degenerative
In cazurile de
osteocondroza( R e p r e z i n t ă ă t u l b u r a r e a p r o c e s u l u i d e o s i fi c a r e e n c o n d r a l ă c u l o c a l i z a r e l a cartilajul de articular
sau al plăcilor metafizare (fizelor) de creştere) a coloanei vertebrale, se afectează discurile intervertebrale si
vertebrale învecinate. Modificările discurilor sunt condiționate de procesele degenerative-distrofice, care apar in
urma îmbătrânirii organismului.simprmele sunt dureri in segmentele afectate sunt cauzate de următorii factori: compresiunea
rădăcinilor rahidiene (radiculite cervicale), compresiunea măduvei spinării (mielopatie), lezarea măduvei spinării ca urmare a
tulburărilor circulatorii asociate cu stenoza (îngustarea) arterelor şi venelor.. Osteocondroza segmentului cervical al coloanei
vertebrale este diferită în manifestările sale de osteocondroza segmentelor lombare şi toracice. Caracteristicile simptomelor
osteocondrozei segmentului cervical sunt legate de specificul anatomic al acestui segment al coloanei vertebrale. Dimensiunile
vertebrelor segmentului cervical sunt semnificativ mai mici decît dimensiunile structurilor osoase ale altor segmente ale coloanei
vertebrale. Segmentul cervical se confruntă în mod constant cu efort, menţinînd capul, şi în acelaşi timp el se distinge prin mobilitate
mare şi anume în segmentele cel mai mobile (C-5, C-6, C-7) cel mai frecvent se întîlnesc modificări degeterative ale discurilor.
COXARTROZA
ARTROZA(OSTEOARTRITA)= afectiune degenerative, progresiva, localizata mono saupoliarticular, de etiologie multifactoriala,
caracterizata de: 1. Degradarea cartil. hialin2. condensarea osului subcondral, 3. Osteofitoza marginalaCOXARTROZA PRIMITIVA
- fara fact etiologici cunoscuti, - apare dupa 60 de ani, -frecvbilat, - se asoc si cu alte localiz de tip degenerative COXARTROZA
SECUNDARA:favoriz de interv unor fact: 1.traum– major sau minorrepetat din active sport sau profesion, 2. malform congenit
– displaziiartic(maladia subluxanta, maladia protruziva, coxa vara, coxa valga, anteversia cresc a
coluluifemoral) 3. osteocondrita juvenila4.Osteonecroza aseptic5.Fact mec de suprasolicit artic(obezit, poz vicioase, ef fizic)6.Coxite
reumatismale7.Coxite infectioase8.Sinovite vilonodulare9.Tulb metab din guta10.B.endocrine.....DUREREA: -sediu:
- inghinal+/- fata anter a coapsei ->genunchi+rareori genunchi izolat, fesa, mare trohanter
INSPECTIA: ortost.-decubit – analiza mersului:echilibrat- schiopatatAtitud vicioase( fixarea in abd simuleaza o alungire/ fixarea in add simuleaza oscurtare)Atitud. antalgice, redoarea coapsei in flexie sau a pic in rot ext, dezaxarile gen( var, valg, flexum) anomalii ale pic(platvalg, scobit
valg, scobit var)Bascul bazin- inegalit de lung a membr inf, scolioza, asez pacientului pe untaburetHiperlordoza lomb- bascul anter a bazinSterg lordozei lomb– bascul post a bazinSpijin monopodal–
Trendelenburg ->deficit de stabilizare lat a sold prin insuf fes mijl
Limitarea precoce a mobilitatii si in spec a rotatiilor, abd siextensiei, -modif radiol: ingustarea compartimentala
a spatiului artic,osteofitoza, osteoscleroza subcondrala
OBIECTIVE: I. COMBATEREA DURERII II. AMELIORAREA DEFICITULUI FUNCTIONAL III.
INCETINIREA RITMULUI DE PROGRESIVITATE A MALADIEI
IGIENA ARTICULARA:
Reduc greut corpor.Evit ortostatism si mersului prelungit...Mers cu sprijin in baston( in mana opusa-initial sau final, de acceasi parteptcazuri cu dur severe)...Evit mers pe teren acid...Evit schiopatarii prin controlvolitional al mersul....Repaus postural la pat, de cel
putin 2 ori pe zi, cu artic coxoferm intinse....Se vor prefera deplas cu bicicl,,,,Se vor purta pantofi cu tocuri joase si moi
Se vor corecta inegalit membr inf de la 2 cm in sus.....Se va executa, de cel putin 2 ori pe zi, progr de kt pt sold
Programul :posturari pn evitarea flexumului: dd la marginea patului lasind sa atinrne memrele atentie sa nu se lordozele
spatele;dv un sac de nisip pe sacru si unul sub genunchi....programul se va cncentra pe flexii extentii rotatia interna si
abd: dd se flecteaza trunchiul deasupra picioreloor ceia ce mareste flexia ;dd incercind sa se mobilizeze bazinul se
executa abducii ample ;dd tripla flexia a piciorului k-tul incearca sa se opuna miscarii;dv se executa extensii de sold cu si
fara genunchiul indoit la 90 grade; patrupedie se flecteaza trunchiul fortind flexia coapsei;bicicleta descarcarea statica a
articul ;
2) gonartroza
Genunchiul, cea mai mare articulatie portanta intermediaraa membrului inferior, este deosebit de solicitat atat in momentul de
sprijin,Simptomul principal este durerea. In perioada initiala durerile sunt de mica intensitate; ulteriorele devin persistente, cu
intensificari in anumite imprejurari cum ar fi: urcarea si coborareascarilor, mers pe teren accidentat, pozitia ghemuit cu flexie mare a
genunchilor .Gonartroza se manifesta prin:durere ;limitarea mobilitatii ;aparitia instabilitatii cu hipertrofia cvadricepsului.se caracter
prin 3 etape :
Etapa 1
, initiala, caracterizata prin:dureri in ortostatism prelungit si mers pe teren accidentat;incapacitate interminenta de fixare a
genunchiului la mers;usoara hipotrofie a cvadricepsului;crepitatii articulare moderate.Astfel in etapa initiala, medicatia
antiinflamatoare-antalgica ca si fizioterapia, in general nureprezinta un tratament patogenic, ci doar simptomatic, care poate deveni
indirect daunator,creand o falsa impresie de ameliorare.
Singura forma eficienta de tratament ramane kinetoterapia in care se urmareste:tonifierea musculaturii care intareste genunchiul in
mers, cvadricepsul in principal,mobilizare articulara, urmarindu-se mentinerea unei amplitudini complete de miscare(recastigarea

8. extensiei complete).Tot pentru mobilitatea articulara se recomanda, ca dupa un repaos prelungit in pat si pe scaun,sa se execute cateva
miscari de flexie-extensie din genunchi inainte de a se ridica in ortostatismsi de a merge. Mersul pe bicicleta este extrem de favorabil.
Etapa a 2-a
, caracterizata prin:dureri intense care apar repede in ortostatism si mers;mobilitate a genunchiului limitata;hipotonie si hipotrofie
importanta a cvadricepsului, care determina o instabilitate activa;crepitatii intense;radiografia arata o reducere a spatiului
articular.Kinetoterapia se bazeaza pe:posturari pentru corectarea flexumului si a deviatiilor posibile in plan frontal;tonifierea
musculara a cvadricepsului dar si a ischiogambierilor;mobilizarea articulara pentru recastigarea extensiei complete si pentru marirea
flexiei,utilizandu-se toate tehnicile cunoscute (posturari, mobilizari pasive, active, cu piciorulalunecand pe o planseta, etc).
Etapa a 3-a
, finala caracterizata prin decompensare severa, definitiva, ireversibila agenunchiului:durerile sunt prezente le orice miscare, chiar si
in repaos;genunchiul este aproape permanent in reactie inflamatorie;deficit motor sever;deformarea reliefului articular;insuficienta de
cvadriceps;mersul aproape imposibil fara sprijin pe carje, bastoane, sau cadru.Kinetoterapia in aceasta faza are urmatoarele obiective
si mijloace:evitarea cu strictete a oricarei forme de suprasolicitare articulara;posturari pentru corectarea flexumului de
genunchi;mentinerea sau recuperarea fortei musculare;mentinerea sau recastigarea mobilitatii articulare pentru flexie-extensie
Progmam: a ) e x e r c i ţ i i i z o m e t r i c e
:- d e c u b i t d o r s a l : s e c o n t r a c t ă p u t e r n i c c v a d r i c e p s u l ; - d e c u b i t d o r s a l :
kinetoterapeutul cu o mână menţine coapsa
p e p l a n u l p a t u l u i , i a r c e a l a l t ă m â n ă s u b c ă l c â i . P a c i e n t u l în c e a r c ă s ă r i d i c e , e x t i n sm e m b r u l
i nf e r i o r ; - s e z â n d , c u g a m b a î n e x t e n s i e , s e e x e c u t ă c o n t r a c ţ i i ; - s e z â n d s a u
d e c u b i t d o r s a l , c u g e n u n c h i i f l e c t a t i , l i p i ţ i p u t e r n i c unul de altul; se comanda
contracţia pentru extinderea gambei, fără să se execute, continuând să se ţină strâns lipiţi genunchii;
b)exerciţii cu rezistenţă progresivă
:- d e c u b i t d o r s a l , g e n u n c h i i î n d o i ţ i , s e e x e c u t ă e x t e n s i a g a m b e i ,
î n t im p c e k in e t o t e r a p e u t u l o p u n e r e zi s t e nţ ă l a n i v e l u l t r e im e i i n f e r i o a r e a g a m b e i . C o n t r a r e z i s
t e n t a s e v a a p l i c a l a d i v e r s e g r a d e d e f l e x i e a genunchiului;- s e z â n d , g a m b a
s ă n ă t o a s ă p e s t e c e a a m e m b r u l u i a f e c t a t execută contrarezistenţă ;- s p r i j i n p e
g e n u n c h i s i p e p a l m e , s e e x t i n d g e n u n c h i i c a s a s e ajungă in sprijin pe mâini şi pe
vârfurile picioarelor;- p a c i e n t u l î n d e c u b i t v e n t r a l s a u s e z â n d , i n s t a l a ţ i e c u s c r i p e t e
s i contragreutăţi care se prind de gleznă; genunchiul în flexie 90° se execută extensia gambei ;- p a c i e n t u l
î n d e c u b i t d o r s a l , c u c o a p s a î n t i n s ă , g a m b a î n a f a r a patului,membrul inferior
opus flectat, se sprijină cu piciorul pe pat; priza
seface pe faţa dorsală a piciorului şi pe faţa anterioară distală pe gambă;s e e x e c u t ă f l e x i a d o r s a l ă a p
i c i o r u l u i ş i î n c o n t i n u a r e e x t e n s i a gambei în totalitate - se opune rezistentă
variantă - membrul inferior afectat pleacă de la poziţia de
t r i p l ă f l e x i e , k i n e t o t e r a p e u t u l s e o p u n e l a e x t e n s i a p i c i o r u l u i ( f l e x i e pla
ntară), apoi în continuare la extensia gambei care se execută concomitent şi cu întinderea coapsei;d e c u b i t d o r s a l a r t i c u l a ţ i a c o x o f e m u r a l ă f l e c t a t ă l a 9 0 ° , d i n aceasta
poziţie se execută extensia genunchiului cotra unei rezistenţe ;d e c u b i t d o r s a l m e m b r u i n f e r i o r î n u ş o a r ă f l e x i e a genunchiului (10°),
kinetoterapeutul apucă rotula tragând-o în jos şi în afară;se comandă extensia completă, cu fracţionarea rotulei în sus şi
înăuntru ;- e x e r c i ţ i i l a b i c i c l e t a e r g o m e t r i c ă ; - g e n u f l e x i u n i
(până la 50° din flexia totală)
spondilita anchilozanta : Exercitii corectoare de constientizare posturala:
In ortostatism, cu calcaiele la 15 cm de zid: se iacontact cu sacrul pe zid, apoi cu omoplatii, apoi
cuocciputul; se mentine aceasta pozitie 1-2 minute, apoi
se “rupe”, apoi se reface
In sezand, cu spatele la un perete, se ia contactul cu
peretele prin 3 puncte, ca mai sus, “deruland” coloana
de-a lungul zidului
Din pozitie “patrupeda”, cu bratele flectate, nasul la
sol, se lordozeaza, apoi se cifozeaza coloana, pentruconstientizarea pozitiei coloanei
Sezand pe un scaun, mainile la ceafa, coatele traseinapoi, se inspira adanc bombandu-se pieptul (seintind
pectoralii si se mobilizeaza si articulatiilesternocostale)

Din aceeasi pozitie se fac rotatii de trunchi sprestanga si dreapta (cu bratele la orizontala)

Din sprijin pe genunchi si pe antebrate, fruntea lapodea se executa balansari cu lordozare puternica

Din ortostatism, sezand pe scaun sau din genunchi,mainile la ceafa, se executa lateroflexii ale trunchiului

9. Intr-un genunchi, celalalt intins lateral, mana in axila, cealaltaridicata cu bratul pe langa ureche, se fac
aplecari laterale aletrunchiului

Din pozitia patrupeda, se roteaza corpul, ducand un brat sprezenit, privirea urmareste miscarea mainii

Din ortostatism, se apleaca inainte corpul, bratele intinse inainte,mainile prind spatarul unui scaun, se
executa flectari de trunchiintre brate

Din pozitia sezand, din cea patrupeda ca si din DD se executa
toate miscarile din coloana cervicala pentru mentinerea supletei
si reducerea anteflexiei (F/E, Lat stg/Lat dr, ROT stg/dr,circumductii)

Pentru coloana vertebrala dorsala se executa miscari de inclinarelaterala asociate cu miscari de extensie
globala a coloanei siextensia soldurilor

10. Intr-un genunchi, celalalt intins lateral, mana in axila, cealaltaridicata cu bratul pe langa ureche, se fac
aplecari laterale aletrunchiului

Din pozitia patrupeda, se roteaza corpul, ducand un brat sprezenit, privirea urmareste miscarea mainii

Din ortostatism, se apleaca inainte corpul, bratele intinse inainte,mainile prind spatarul unui scaun, se
executa flectari de trunchiintre brate

Din pozitia sezand, din cea patrupeda ca si din DD se executa
toate miscarile din coloana cervicala pentru mentinerea supletei
si reducerea anteflexiei (F/E, Lat stg/Lat dr, ROT stg/dr,circumductii)

Pentru coloana vertebrala dorsala se executa miscari de inclinarelaterala asociate cu miscari de extensie
globala a coloanei siextensia soldurilor