MARA
de
Ioan Slavici
Conf. univ. dr. Mihai BRĂSLAŞU
 Cunoscut mai întâi din
revista ,,Vatra”(1894) de
un cerc mai restrâns de
cititori, intrat apoi în
conştiinţa publicului şi a
criticii literare odată cu
publicarea în volum
(1906), romanul Mara a
cunoscut trei ediţii în
timpul vieţii autorului, fiind
tradus şi în numeroase
limbi străine.
 “Dacă celelalte romane ale lui
Slavici sunt fără valoare (Cel
din urmă armaş şi Din
bătrâni), Mara trebuie
considerată prima
capodoperă a genului de la
noi”
(Nicolae Manolescu – Arca lui
Noe)
 “Mara este cea mai expresivă
operă epică apărută între
1880 -1900, ba chiar ... cel
mai bun roman al nostru
înainte de Ion”
(Şerban Cioculescu – Curs
de istoria literaturii române
moderne)
 Monografie a târgului
ardelenesc din a doua
jumătate a secolului al XIX-
lea.
 Roman caracteriologic
(conform afirmaţiilor autorului,
romanul arată desfăşurarea
caracterelor, cu alte cuvinte,
formarea acestor caractere)
 În centrul unui roman trebuie
să stea, spune Slavici, un
caracter dominant, un om
energic, constant şi tare, care
să dărâme munţii.
 Roman social – romanul socialităţii
învingătoare pe toate planurile în
confruntarea cu indivizii, luaţi în
parte, pe care natura şi vârsta îi
împing vremelnic la nesupunere.
(N. Manolescu)
 Roman realist – Realismul
romanului lui Slavici constă în
zugrăvirea acestui echilibru, doar
provizoriu tulburat, dintre viaţa
oamenilor şi valorilor care le
conduc, prin consimţământ
aproape, destinele dintre
adevărurile particulare ale eroilor şi
acel unic adevăr general în care se
topesc toate. (N. Manolescu)
 Stilul indirect liber
 “A rămas Mara, săraca, văduvă
cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar
era tânără şi voinică şi harnică
şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă
şi noroc.”
 “De aceea se închină Mara şi în
faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii,
pe care totdeauna îi poartă cu
dânsa, îi dă puţin înainte şi le
zice: "Închinaţi-vă şi voi,
sărăcuţii mamei!"
 Folosind expresiile Marei, ca şi
cum şi-ar însuşi punctul de
vedere, naratorul rămâne totuşi
distinct de personaj.
 Mara se înscrie în categoria
personajelor feminine
puternice, ambiţioase şi
volitive.
 Portretul fizic, prezentat la
începutul romanului
sugerează masivitate,
stabilitate, fiind un factor de
echilibru:
“Muiere mare, spătoasă şi cu
obrajii bătuţi de soare, de ploi
şi de vânt. Mara sta ziua toată
sub şatră, în dosul mesei de
poame şi de turtă dulce”.
 Sufletul văduvei cu doi
copii este dominat de
două pasiuni: dragostea
pentru copii şi dragostea
pentru bani.
 Mara cunoaşte preţul şi
valoarea banilor “Mai
presus de bani nu e nimic
decât sănătatea şi voia
bună. Banul are mare
putere, el deschide toate
uşile şi strică toate legile”.
 Pentru Mara, banii
reprezintă siguranţa zilei
de mâine, stima si
aprecierea oamenilor:
”Banul te ridică şi în
sufletul tău şi în gândul
altora.”
 Originalitatea personajului
constă într-un amestec
dintre sentimentul de
dragoste pentru copii şi
ambiţia de a agonisi tot mai
mulţi bani, care nu o
dezumanizează, nu-i
modifică sentimentele.
 Ea este o parvenită, ca şi
Păturică ori Scatiu, însă
cea dintâi căreia ideologia
autorului nu-i răpeşte,
printr-un act arbitrar,
biruinţa. (N. Manolescu)
 Lumea meseriaşilor, a
târgoveţilor este lumea
pe care Slavici o
cunoştea din vremea
copilăriei.
 Capitolele din Mara
dedicate lumii breslelor
transilvane nu
alcătuiesc tablouri
disparate, ci se
integrează organic
acţiunii prin afinităţile
şi antagonismele
dintre personajele
romanului.
 Episoadele dedicate
cojocarului Bocioacă şi
ucenicului său Trică,
măcelarului Hubăr şi fiului
său Naţl – mai ales
pregătirii acestuia pentru
“lovitura de măestru”, în
urma căreia trebuia să fie
primit în sânul breslei - se
constituie în veritabile
pagini de antologie, în
care documentul de
epocă este dublat de
măiestria comunicării
artistice.
 Sunt prezente şi câteva
dintre instituţiile satului :
mănăstirea cu ”fereştrile
date în alb, ca să nu se
vadă prin ele”, care nu se
deschideau niciodată, şi
cu ziduri înalte, biserica,
şcoala.
 Un alt pasaj memorabil
este şi prezentarea
târgului de toamnă de la
Arad: „Mare lucru târgul
de toamnă de la Arad !
Timp de câteva
săptămâni, drumurile de
ţară toate sunt pline...
 Moralitatea este un factor
extrem de important in
scrierile lui Slavici.
 Mai mult ca la orice alt
scriitor, aici observăm cum
prin cuvintele naratorului
obiectiv transpare deseori
un spirit justitiar.
 Finalul operelor aduce o
stare de echilibru, care
este atins tocmai prin
pedepsirea tuturor
personajelor care prezintă
lacune din punct de vedere
etic.
 Romanul Mara culminează cu
moartea măcelarului Hubăr,
vinovat de destinul ratat al lui
Bandi; băiatul este mijlocul
prin care Hubăr este tras la
răspundere pentru păcatul său
şi pedeapsa lui este moartea.
 Tot în Mara observăm simţul
datoriei foarte dezvoltat în
cazul Persidei: ea se ghidează
după un cod strict care, deşi la
început se afla în opoziţie cu
sentimentele pentru Naţl, în
timp, ajunge să fie aplicat şi în
cazul iubirii.

Mara

  • 1.
  • 2.
     Cunoscut maiîntâi din revista ,,Vatra”(1894) de un cerc mai restrâns de cititori, intrat apoi în conştiinţa publicului şi a criticii literare odată cu publicarea în volum (1906), romanul Mara a cunoscut trei ediţii în timpul vieţii autorului, fiind tradus şi în numeroase limbi străine.
  • 3.
     “Dacă celelalteromane ale lui Slavici sunt fără valoare (Cel din urmă armaş şi Din bătrâni), Mara trebuie considerată prima capodoperă a genului de la noi” (Nicolae Manolescu – Arca lui Noe)  “Mara este cea mai expresivă operă epică apărută între 1880 -1900, ba chiar ... cel mai bun roman al nostru înainte de Ion” (Şerban Cioculescu – Curs de istoria literaturii române moderne)
  • 4.
     Monografie atârgului ardelenesc din a doua jumătate a secolului al XIX- lea.  Roman caracteriologic (conform afirmaţiilor autorului, romanul arată desfăşurarea caracterelor, cu alte cuvinte, formarea acestor caractere)  În centrul unui roman trebuie să stea, spune Slavici, un caracter dominant, un om energic, constant şi tare, care să dărâme munţii.
  • 5.
     Roman social– romanul socialităţii învingătoare pe toate planurile în confruntarea cu indivizii, luaţi în parte, pe care natura şi vârsta îi împing vremelnic la nesupunere. (N. Manolescu)  Roman realist – Realismul romanului lui Slavici constă în zugrăvirea acestui echilibru, doar provizoriu tulburat, dintre viaţa oamenilor şi valorilor care le conduc, prin consimţământ aproape, destinele dintre adevărurile particulare ale eroilor şi acel unic adevăr general în care se topesc toate. (N. Manolescu)
  • 6.
     Stilul indirectliber  “A rămas Mara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcuţii de ei, dar era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi noroc.”  “De aceea se închină Mara şi în faţa icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna îi poartă cu dânsa, îi dă puţin înainte şi le zice: "Închinaţi-vă şi voi, sărăcuţii mamei!"  Folosind expresiile Marei, ca şi cum şi-ar însuşi punctul de vedere, naratorul rămâne totuşi distinct de personaj.
  • 7.
     Mara seînscrie în categoria personajelor feminine puternice, ambiţioase şi volitive.  Portretul fizic, prezentat la începutul romanului sugerează masivitate, stabilitate, fiind un factor de echilibru: “Muiere mare, spătoasă şi cu obrajii bătuţi de soare, de ploi şi de vânt. Mara sta ziua toată sub şatră, în dosul mesei de poame şi de turtă dulce”.
  • 8.
     Sufletul văduveicu doi copii este dominat de două pasiuni: dragostea pentru copii şi dragostea pentru bani.  Mara cunoaşte preţul şi valoarea banilor “Mai presus de bani nu e nimic decât sănătatea şi voia bună. Banul are mare putere, el deschide toate uşile şi strică toate legile”.  Pentru Mara, banii reprezintă siguranţa zilei de mâine, stima si aprecierea oamenilor: ”Banul te ridică şi în sufletul tău şi în gândul altora.”
  • 9.
     Originalitatea personajului constăîntr-un amestec dintre sentimentul de dragoste pentru copii şi ambiţia de a agonisi tot mai mulţi bani, care nu o dezumanizează, nu-i modifică sentimentele.  Ea este o parvenită, ca şi Păturică ori Scatiu, însă cea dintâi căreia ideologia autorului nu-i răpeşte, printr-un act arbitrar, biruinţa. (N. Manolescu)
  • 10.
     Lumea meseriaşilor,a târgoveţilor este lumea pe care Slavici o cunoştea din vremea copilăriei.  Capitolele din Mara dedicate lumii breslelor transilvane nu alcătuiesc tablouri disparate, ci se integrează organic acţiunii prin afinităţile şi antagonismele dintre personajele romanului.
  • 11.
     Episoadele dedicate cojocaruluiBocioacă şi ucenicului său Trică, măcelarului Hubăr şi fiului său Naţl – mai ales pregătirii acestuia pentru “lovitura de măestru”, în urma căreia trebuia să fie primit în sânul breslei - se constituie în veritabile pagini de antologie, în care documentul de epocă este dublat de măiestria comunicării artistice.
  • 12.
     Sunt prezenteşi câteva dintre instituţiile satului : mănăstirea cu ”fereştrile date în alb, ca să nu se vadă prin ele”, care nu se deschideau niciodată, şi cu ziduri înalte, biserica, şcoala.  Un alt pasaj memorabil este şi prezentarea târgului de toamnă de la Arad: „Mare lucru târgul de toamnă de la Arad ! Timp de câteva săptămâni, drumurile de ţară toate sunt pline...
  • 13.
     Moralitatea esteun factor extrem de important in scrierile lui Slavici.  Mai mult ca la orice alt scriitor, aici observăm cum prin cuvintele naratorului obiectiv transpare deseori un spirit justitiar.  Finalul operelor aduce o stare de echilibru, care este atins tocmai prin pedepsirea tuturor personajelor care prezintă lacune din punct de vedere etic.
  • 14.
     Romanul Maraculminează cu moartea măcelarului Hubăr, vinovat de destinul ratat al lui Bandi; băiatul este mijlocul prin care Hubăr este tras la răspundere pentru păcatul său şi pedeapsa lui este moartea.  Tot în Mara observăm simţul datoriei foarte dezvoltat în cazul Persidei: ea se ghidează după un cod strict care, deşi la început se afla în opoziţie cu sentimentele pentru Naţl, în timp, ajunge să fie aplicat şi în cazul iubirii.