manual croitorie

Latimea chilotului. Laturile orizontale AB ~i CD. al~. drept-
unghiului sint ~~ale .~u 27 ern (1/2 din jumatate~ gr?SI~ll soldu-
rilor, conform masuru, plus 1 ern pentru toate masur ile):
(52: 2) + 1 = 27 ern.
Linia taliei §i pensa. Pe lini~ AB se ap lica d~n ~une:ul B
spre sstnga 23 ern ~i se note~.za punetul T (1/2 din Ju~t~te~
grosimii taliei , conform masurii , plus 3 ern pentru to ate ma;lUnle).
(40: 2) + 3 = 23 em.
Din punctul r, perpendicular pe linia AB, se ap'li~r in .S~B
1 em (pentru toate masur ile). Din punctul B se aplIeaf pe ImH~
AB spre stinga 5 cm , iar din punetul 5 spre stinga, pe aeeea~l
linie, inca 2 ern (pentru toate masurile~. J?ista.n~a de la pun~tl~I
2 pilla la punctul 5 se i~p.arte in doua, I~r ~m pu~et.ul de d}vl-
ziune, perpendicular pe Iinia AB, se duee .m JOS0 Iinie lunga de
5 ern (pentru to ate masurile). Punctele 2 ~I 5 se unese cu punctul
5. Punetele 1 ~i 2 se unesco . . ,. .
Cusatura Iaterala. Din punctul A pe linia AD in JOSse ~ph '!
18 ern (pentru toate masur ilo). Punetele ~8 ~i 1 se unese.p~I!ltr-()
linie punetata care .se.imparte iI~doua. D.ll~punctul ?e diviziune,
perpendicular pe linia punetata, se ap lica sp~ev stm~a. 0,5 em
(pentru to ate masur ile). Din punetul 18 se ap lica pe Iinia AD ~II
jos 7 ern (pentru toate masur~le). Cusatura Iaterala se duee dill
punetull, prin punct~le O,5y 1~, spre punctul 7...
_Lini~ de jos a ehilotului, Dm pu~et~l C pe Iinia CD SPI'I
stinga se apl ica 4 ern (pentru toate m!'lsunle). . ..
Linia de pe picior. Punetele 7 ~I 4 se unesc prmtr-o lI~ II'
punctata care se impar.te in trei p~ryi egale. D~n punetu.l ~uperlOl'
de diviziune perpendicular pe Iinia punctata, se apl ica 4 cm,
iar·din punetul inferior de diviziune -:- 6 ern ~p~ntru t?~te masu
rile). Punetele 7, 4, 6 ~i 4 se unese prmtr-o Iinie arcuita.
Croitul si eusutul '.
~e~tru croitul ~hilotului de baie, materialul se pune in d0111l
pe direct ia firului de lungime, ~u .fa~a in~untru. ,Tip~rele pal'! II
din fata ~i din spate se asaza cu Iinia de mIJloc pe indoitura r:wII'
rialul~i in direetia firului de lungime, unite intre ele pe Iin ia iii'
jos a ohi lotulu i,'N~ se la~a rezerva pentru cusatur i, i!ltrurH I,ll
intocmirea t.iparului s;,a ~mut seama de acea.st!'l' Bent ita pcnt ru
nasturi se indoaie si se dau semne cu late pe linia soldului. 1>111'11
nu se prevad fente' pe .~m~ele parti ale ?hilotu~ui, bent.ita do I'"
partea dreapta a partll dm spate s~ taie. Cusatur! latera 1,1 dill
dreapta se incheie eu e~satur~ r~!ee? Jar pe ~oldul. stmg ~e IUCI'I'"II
fenta. De partea stinga a par~ll dm -spate a chilotului, pe 1111111
16B
~olclului, se eoase la masina hentita cro ita pe 0 la~ime de 4-5 ern ~i
('11 Iungimsa egala eu Iungimea ehilotului pe linia ~oldului. Bentita
HIIlnsai.leaza eu fata pe dosul ehilotului §i se trage la masina la
d iHLan~ade 0,5-1 ern de margine, cusatura se dezdoaie in ambelo
III I'~i, iar bent ita se intoarce apoi pe f'ata ehilotului. Marginoa
Iihcra a bent.itei se indoaie eu 0,5-1 ern §i se tighele~te in margine.
Pentru partea din fa~a a ehilotului pe Iinia ~oldului se cro-
i(l~Lode asemenea 0 bent ita, lata de 4-5 ern (1a eroit) ~i avind a
lungime egala eu lungimea ehilotului pe linia soldului. Bentita
HI insaileaza eu fat a pe dosul ehilotului ~i se trage la maeina.
CllsiHura se dezdoaie in ambele parti, bent ita se intoarce pe' fata
nhilotulu i,marginea libera a bent itai se indoaie eu 0,5-1 cm si
HOtighele§te pe margine. '
Pe linia taliei se eoase eordonul, prevazut in fa~a eu unu]
HUlldoua colturi. Cordonul se insaileaza aplicat eu fa~a pe dosul
"Itilotului, se trage la masina, cusatura se dezdoaie in ambele
III r'~i, iar cordonul se intoarce apoi pe fa~a ehilotului. Maro'inea
ibora a eordonului se indoaie eu 0,5 em"se insaileaza ~i'se tighe-
IIl~te in margine. Daca modelul prevede garnitura eu paspoal,
UC10stase ineaileaza pe marginea eordonului §i se t.ighelesto odata.
Po linia soldului din stinga, pe partea din spate a chilotului, se
rOB nasturii, iar pe bentita par~ii din fa~a a ehilotului se fac buto-
IIiere. Chilotul se poate ineheia ~i pe ambele solduri.
Linia de pe picior a ehilotului se f'iniseaza eu 0 bentita pe
hi lata de 2,5-3 em la eroit. Bent.ita se aplrca eu fata pe dosu]
ohilotului , se trage la masina, cusatura se dezdoaie in ambele
piirti, apoi bent ita se intoaree pe fata ehilotului ~i seinsaileaza
In margine. Marginea Iibera se indoaie eu 0,5 em, se insaileaza si
HIltighelest« in margine. Daca se prevede garnitur~ eu paspoal ,
ucosta se introduce sub bent ita de pe linia de pe pieior a ehilotului
~iso t.ighelesto odata eu aeeasta.
RI,UzA PENTRU FEMEI CU'PENSA LA UMAR
'1'lpILl'ul de baza
Infig. 109 este prezentata 0 bluza de femeie eu pensa pentru
hllsL pornind de la umar.
Pentru eonstruirea tiparului aeestei bluze (masura 50) se
01' lua urmatoarele masur i:
- Iungirnea spatelui p ina Ia talie .
- Iungirnea fetei plna Ia talie .
- Iungirnea umaru Iu i .
- jumatats din grosirnea gitului .
- jumatats din grosirnea bustului .
- jurna tate din grosirnea soldur ilor .
- Iungirnea m ineci i "'" .
- jumatats din grosirnea mtinii la ineheietura
169
,,39 ern
54 ern
14 ern
19,5 ern
50 ern
52 ern
60 ern
10 em

Fig.'109. Bluza pentru femei eu pensa la umar.
Tiparul , format dupa
descrierea de mai jos,
se poate transform a (v.
fig. 154) in orice model
de bluza.
Construirea tiparului
(fig. 110)
Se deseneaza un drept-
unghi ABCD, eu latu-
rile verticale AD ~i BC
egaleeu 57 em, reprezen-
tind lungimea bluzei (Iun-
gimea spatelui pina la
talie, conform masurii ,
, plus 18 em pentru toate
masur ile}:
39 + 18 = 57 cm.
Laturile orizontale AB ~i
CD.,egale eu 55 em, re-
prez inta latimea blu.zei
(jumatate din grosimea
bustului, conform rna-
surii, plus 5 em pentru
toate rnasur ile):
50 + 5 = 55 cm.
Adincimea rascroiturii bratului. Din punctul A pe Iinia AD
in jos se apl ica 207 em si se noteaza punctul G (1/3 din jumat.atea
, " '-'
grosimii bustului, conform masurii , plus 4 em pentru toate masu-
rile) :
(50: 3) + 4 = 20,7 em.
Din punctul G se duee spre dreapta 0 linie orizontala' p lna la
interseetia eu linia BC si se notsaza punetul G1•
Latimea spatelui. Di~ punetulG se 'apliea 19,2 em pe linia
GG1
spre dreapta ~i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea
grosimii bustului, eonformmasurii, plus 2,5 erri pentru teat
masurile) :
(50:3) + 2,5 = 19,2 ern.
110
1>in punetul G2 se duee in sus 0 linie perpend icu lara pelinia GG1,
IItna la intersect ia eu linia AB. Punetul de intersectie se noteaza
('II P.
Lafimea rascroiturlt brafului., Din punctul G2 pe linia GG}
f! ap lica 12,5 em spre dreapta ~i se .noteaza punctul G3 (1/4. din
[umatatea grosimii bustului conform masurii):
50:4 = 12,5 cm.
A
-T, •.•...
~ ';:)
~ 1§~~=~ ~~~~~~~ __~~~~~
i __T Lima ta/iei
Linio to/ie;
r,
Z
Linia sotdotoi
CD~,~--~~~~-AH~~L~m~j~oJeo"~~~~~Uii-=-=-=~~~
1""" •• >-------- 5$ -'---------------...,.,j/
Fig. 110. Tipar de bluza eu pensala umar (tiparul de baza). '
Completarea umarului. Din punctul G1 pe linia BC in sus se
plica 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2 din jumatatea grosimii
natului , conform masuri}, plus 0;5 em pentru toate masur ile};
(50 :2) +0,5 =' 25,,5e'ni.
Din punctul G3 seduce insus 0 linie .lunga de asemenea de
,5 em perpend iculara pe Iinia GG1 ~i se noteaza. punctul 'PI-
unctul de intersectie eu Iinia .A'B.se notsaza eu P2.·PuTletele
1 ~iS se unesc.

Punctele ajutatoare ale liniei. umarului ~i rascroiturii bra-
tului. Liniile PG2 ~i P2G3 se impart in patru par~i egale.
, Linia taliei. Din punetul A se ap lica pe linia AD in jos 39
em (lungimea spatelui plna la talie conform masurii) si se noteaza
punetul T. Din punetul T, se duee spre dreapta 0 linie orizontala
pina la intersectia eu linia BC ~i se notsaza punetul TI. .
Linia de pe sold. Din punetul G2 se apl ica 3,1 em pe linia
G2G:~spre dreapta ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din la~imea rascroi-
turii bratului):
12,5: 4 = 3,1 em ..
Din punetul G4 se duee 0 linie perpend iculara pe linia CD ~i punetul
de intersectie cu linia CD se noteaza eu H, iar punetul de inter-
seetie eu linia TTI, eu T2•
, Cu aeeasta se ineheie desenarea elementelor ajutatoare ~i se
treee la eonturarea spatelui ~i apoi a fetei de bluaa.
Spatele
Rascroitura gitului. Din punctulzl , pe linia AB spre dreapta,
se apl ica 7 cm (1/3 din jumatatea~gro~imii gitului, conform masu-
r ii, plus 0,5 em pentru toate masunle):
(19,5:3) ~ 0,5 = 7 cm.
Diu.punctul 7, perpendicular pe linia AB, se ap lica in sus
i 5 em (pentru toate masurile) ~i din punctul ~,5 se apl ica in sus
i~ca 1 em (pentru toate masurile). Punetele A ~i 1 se unesc prin-
tr-o linie usor arcuita.
inclinarea umarului. Din punetul P, pe linia. PG2 in jos, se
aplica 1,5 em (pentru .toate masurile)·v . A " A
Linia umarului. Din punetul1,5 (rascroitura gltulUl) treemd
prin punetul 1,5 (inelinarea umarului) se duee linia umarului,
Iunza de 15 em (lungimea umarului conform masurii, plus 1 em
pentru sust.inere , la toate masur ile) : .
,14 ~ 1 = 15 em.
Punetul1 (rascroitura gitului) se uneste cu linia umarului .printr-o
linie usor arcuifa.
Linia raseroiturtl brajului. Unghiul PG2G4 se imparte in douii
printr-o linie punetata ~i ~in pU!1c.tulG2 se apl ica pe aceasta lin.i
3 em (pentru toate masurile). LIma de pe ~old .se pre~u~ge~vte dl~,
punetul G4
in suseu 1 c~ (pentru toate I!1asurIle). Linia .r3:s~rol-
'tur ii bratului se duee din punetul 15 prm punetul de diviz.iuno
din mijlo~ al liniei PG2 ~i punetul 3, spre punctul 1.
172
Cusatura laterala. Din punctul T2, pe linia TTI spre stinga
Hn ap lica 2 em (pentru toate masurile). Linia cusaturii laterale
MO duee din punetul 1, prin punetele G4 ~i 2, spre punetul H.
II'Rf,a
Rascroitura gttulul. Din punctul S, pe linia PIS spre stinga,
HO aplica 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masu-
ri i, plus 0,5 em pentru toate masurile}:
(10,5:3) ~ 0,5= 7 cm.
Din punetul Sse apl ica pe linia CS in jos 8 em (1/3 din jumatatea
~I'osimii gitului, conform masuri i, plus 1,5 em pentru toate
lIIi1surile) :
(19,5:3) ~ 1,5 = 8 cm.
I unctele 7 ~i 8 se unese pr intr-o linie punctata care se imparte
npoi in doua.
Din punctul S, prin punetul de diviziune al liniei punctate,
fI" ap lica 7,5 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform
11I1 sur ii, plus 1 cm pentru to ate masurile):
(19,5:3) ~ 1 = 7,5 cm.
I) iIl punetul 7, prin punetul 7,5, se duce 0 linie arcuita spre pune-
1111 8.
Lungimea umarului de la rascroitura gitului pina la pensa
dc, IIC umar. Din punetul 7 se ap lica 4 em pe linia PIS spre stinga.
Dill punetul 4 se apl ica in jos 1 cm (pentru toate masur ile). Pune-
(,1110 1 ~i 7 se unesc.
Din punetul GI pe linia GGI se aplica 10 em spre stinga ~i
I noteaza punctui G5 (rascro itura gituIui pe linia de sus, plus
" em reprezentind lungimea umarului de Ia r,aseroitura gitului
I'lrH Ja pensa de pe umar, minus 1 em pentru toate masurile}:
, (7 ~ 4) - 1 '. 10 em.
Punetele 1 ~i G5 se unese.
, I)ens~ de ~aAuma~.D~n run~t~l.!, se ~r~lunge~te sprevsti!l~a
1111111 umarului in direct ia Inolinarii , ap lictnd pe aceasta linie
I rI uuimea pensei , adica 8,5 em, (lungimea fetei p lna la talie ,
HI form masurii , minus· 1/3 din jumatatea grosimii ' gitului
I nnlorm masurii, minus lungimea spatelui piha la talie, conform
I urii):
54 ....:..(19,5 : 3) - 39 = 8,5 em.
113

Se mascara linia pensei din punetul 1 ptna la 'punctul G5,
apoi din punetul G5 se duee prin punetul 8,5 0 Iinie e&,ala ea lun:
gime cu linia pensei din punctul1 pi,na i~ pU,netul ~5 ~I s~ noteaza
punetul P3• Laturile pensei trebuie sa he obligatoriu egale
intre ele.
Lungimea umarului de la pen~a de la, u~ar pina l~ rascroitura
bratului. Punetul P3 se uneste prmtr-o Iinie punetata eu punetul
superior de diviziune a liniei PG2 (spatele). Di.n punet~l P~
se aplica pe linia punotata spre stinga 10 e~rf(lunglI~ea u~arulUl
conform masurii minus 4 em, adica lungimea umarului de la
raseroitura gitului ptna la pensa de la umar):
Pentru corpul adus de spate (tinuta inclinata spre faya) ,de
pilda, adineimea rascro itur ii bratului ~i layimea spatelui se
calculeaza in Ielul urmator :
Adincimea raseroiturti bratulut (1/3 din jumatatoa grosimii
bustului conform masurii plus 4 cm - dimensiunea constanta ,
plus 1 em - inclinarea):
(50 : 3) + 4 + 1 = 21,7 em.
Lafimea spatelui. (1/3 din jumatatea grosimii bustului con-
form masur ii plus 2,5 em - dimensiunea constanta , plus 1 em _
inelinarea) :
(50 : 3) + 2,5 + 1 = 20,2 em.
. Pentru corpul inclinat spre spate, adineimea raseroiturii
bratului si latimea spatelui se stabilese in felul urmator :
' Adincime~ discroiturii bratului (1/3 din jumatatsa grosimii
bustului, conform masurii , plus 4 em - dimensiunea constanta,
minus 1 em pentru inclinarea spre spate):
(50: 3) + 4 - 1,= 19,7 em.
Lafimea spatelui (1/3 din jumatatoa grosimii bustului , con-
form masur ii, plus 2,5 em - dimensiunea constanta , minus
0,5 em pentru inclinarea spre spate):
(50 : 3) + 2,5 - 0,5 -:- 18,7 em .
Mineca, (fig. 111)
Se deseneaza un dreptunghiABCD, cu laturile verticale AD
~i BC egale cu 60 cm , reprezentind lungimea minecii conform
mjisuri i ~i laturile orizontale AB ~i CD egale cu 39,4 em, repre-
zcnttnd liitimea minecii (1/3 din jumatatea grosimii bustului,
conform masur ii,plus 3 em pentru toate masurila, inmult.it cu 2):
[(50 : 3):+ 3J X 2 = 39,4 cm.
lniUfimea rascroiturl! minecii. Din punetul A, pe linia AD
In jos, se ap lica 14,5 em ~i se noteaza punctul R (3/4 din adinci-
mea rascroitur ii bratului la hluza minus 1 em pentru toate
masur ile) :
14 - 4 = 10 cm.
Punetul 10 se uneste printr-o linie punctata ctr punetul inferior
de diviziune a liniei P2G3• .
Din punctul 10 se ap lica in jos ~e linia punctata 1,5 cm
(pentru toate m~sur.i.le). Pun~ul.1 ~5 ~I P 3 se~un~se.
Linia rascroiturti bratului. LIma punetata, din punetul 1,5
(linia umarului) plna in punctul inferior, ~e. diviziune a Jiniei
P2Ga, se imparte in doua: Din punctul de diviz iune, perpendle~lar
pe linia punctata, se ap lica spre dreapta 1em (pentru toate masu-
rile) : . . ~. . , ~
. Unghiul P2G3G4 se imparte III doua prmtr-o Iinie punetata
pe care se aplica 2 em (pentru toate masl!rile) din punetul, G,a'
Linia rascroiturii bratului se duee prm punctele 1,5 (Iinia
umarului}, 1, punetul inferior de diviziune a liniei P2G3
, punetul
2•.~i atinge GGI, spre p~netul 1 (linia de, sl!brat).
Cusatura laterala. Din punetul T2 pe Iinia TTI spre dreapta
se ap Iica 2 em (pentru toate masurile). Cusatura laterala se duee
prin punetele 1, G4, 2, spre punetul H.
Linia taliei. Din punetul TI se aplica in jos 2 em (pentru
toate masurile) ~i punetul ohtinut se uneste eu punetul 2 (cusa-
tura laterala).
Linia soldurilor. Linia BC se prelungeste din punctul C in
jos cu 2 em (pentru toate masurile). Punetul 2 se uneste eu punc-
tul H. .'
o b s e r vat i e: daca jumatatea grosimii soldurilor , con-
form masurii , Impreuna eu rezerva de 2 em (pentru toate masurile~
. este mai mare dectt eea din tipar, diferenta se imparte in trei
paryi egale ~i 1/3 se adauga la spate pe linia ~oldurilor, iar
2/3 in faya.
, La lntocmirea tiparului se yine seama de particularitatile
corpului femeii.
(20,7.: 4) X 3 - 1 = 14,5 cm.
Din punctul R se duce spre dreapta 0 linie orizontala pina la
intersectia eu linia BC ~i se noteaza punctul RI
.
Llniile ajutatoare ale minecii. Linia or-izontala A B se Imparts.
In patru paryi egale ~i punctul de diviziune din mijloe se noteaza
U O. Din toate punetele de, diviziune a liniei AB se eoboara
174
'175

perpendieulare ptna la intersectia eu linia CD. Punetele de
intersectie se noteaza eu H, HI ~i H2•
...,_0----'------- 39.1,. -----;;----->-1'1
I
1
- i-'t----x
• v,
~
I I
l_R#.~__ ~ __ ~ __ ~~~
. Mineca
i
I . ,
l___J 11
2
1
D H Hf H2
Fig. 111. Tipar de mineca.
Linia raseroituri! mineeii. Punetele R ~i 0 se unese printr-o
linie punetatiL Punetul de intersectie a aeesteia eu linia ajutji-
toare se notsaza eu 01. Punctele 0 ~i R1 se unese printr-o linir
t 76
punctata. Punetul de interseetie a aeesteia eu linia ajutatoare se
noteaza eu O2. Segmentele liniilor punctate R01, 01
0, 002, 02R1
se impart in doua ~i din punetele de diviziune, perpendicular pe
linia punctata, se ap lica : de la R01 in jos 0,5 em, iar de la 01
0
in sus - 2 em, de la 002 in sus 1,5 em ~i de la 02R1 in jos - 2 em
(pentru toate masurile). Din punetul 01 se apl ica pe linia ajuta-
toare in sus 1 cm. Linia rascroitur ii mineeii se duee din punetul
R prin punetele 0,5, 1, 2, 0, 1,5, O2 ~i 2, spre punetul R1
•
PunetuI 0 este punetul eel mai inalt al mineeii.
Linia de lungime a mineeii (linia tivului). Din punetele D,
fIl ~i C se ap lica in sus, pe liniile ajutatoare, cite 1 em (pentru
toate masurile). Din punetul H2 in sus, 'pe [inia ajutatoare, se
apl ica 2 em (pentru toate masurile). Linia tivului se duee din
punetul 1 prin punetele H, 1, 2 spre punetul 1.
Linia minecii seurte. Din punctul 0 se ap lica in jos 20-26 em
§i prin punetul notat se duee 0 lillie orizontala pina la intersectia
eu liniile AD ~i BC.
Man~eta tara clapa (fig. 112)
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile orizontale AB
~iCD egale eu 13 em, reprezentind lungimea mansetei (jumat ate din
A~13 --18
f - Ill'!:
1i5.::::
co .!::I·iS
1
,i::"t5 LIma de •...•
.,::j$ indo/turd 2-- C
1D Clapa TT? 3
Fig. 113. Tipar de man-
:;;eta eu clapa.
Fig. 112. Tipar de manseta.
rosimea miinii la lncheietura, conform masur ii,plus 3 em pentru
ate masur ile, pentru fenta}:
10 + 3 = 13 em
i lntur ile verticals AD ~i BC egale eu 6 em, reprezentind lii{imea
mansetei (pentru toate masurile).
an~eta eu clapa (fig. 113)
CD egale eu 13 em, reprezentind lungimea mansetei (jumat.ats
n grosimea miinii la inoheietura, conform masurii , plus 3 em
nLI'U toate masur ile pentru Ienta):
10 + 3 = 13 em;
177

iar laturileverticale AD ~i BC, egale cu 6 cm, reprez inta lasimea.
mansetei (pentru toate masurile),
Clapa. Din punctul C pe linia BC spre stinga, se ap lica 2 cm
(pentru toate masur ile). Din punctul 2, perpendicular pe Iin ia
CD, se apl ica in jos 3 em (pentru toate masurile), Linia verticalil
se continua din punctul D in jos cu 3 cm. Punctele 3~i 3 se unesc.
Linia de Indoitura a clapei: Linia de Indo itura a clapei treco
pe linia CD.
GuIer pentru bluza tnchelata ptna la git (fig. 114)
Se deseneaza fin dreptunghi ABCD, cu laturile orizontale·
AB ~i CD egale cu 24,5 cm, reprezentind lungimea gulerului
(jumatate din grosimea gitului, conform masurii , plus 5 em pentru
toate masurile}:
19,5 + 5 '= 24,5 em
~i laturile verticale AD ~i BC egale eu 8 em, reprezentind Zafi-·
mea gulerului (pentru toate masurile). .
Linia de montare. Din punetul A pe Iinia AD in jos se aplica
2 em (pentru toate masur ile). Din punetul B pe linia AB spr
stinga se ap lica 5 em (pentru toate masur ile). Punetele 2 ~i 5 so
unesc printr-o linie dreapta ..
5_- 8 ~ini.a pelerinei gul~-
{;1='=::;:LJ;::'n;ia;::d;:::e~m~o:n~ta;r~e-~-1r r~IuAI.DDIllpUI!lCvt~1D P1e11-
ma se ap ica III sus em
(pentru toate masurile).
Punetele 1 si C se unesc.
Linia eoltului. Puncto-
Ie 5 si C se unesc.
Fig. 114. Tipar de guler pentru bluza '
lncheiata la glt.
~.- ~C
'"'" 21t-.S ""I
GuIer pentru bluza de-
coltata in tata (fig. 115)
_ A • 7 5 - B S8 deseneaza un drep-
f <>.>'2Lima de rnof7tare ~'2 tunghi ABCD, cu 1aturil
Co ~ ..§ orizontale AB ~i CD egalc
Is-g cu 24,5 .em, reprezentind
I. 1 --.J,_ C lungimea gulerului (jumii-
- D __ 21,.5 __I tate din g!osi~ea gttului,
• ~.' v conform masuru, plus 5 emFIg. 115. 'I'ipar de guler pentru bluza t t tv"1)'
desiacuta la glt. pen ru oa e masurr e .
. 19,5 +5 = 24,5 em
~i laturile vertieale AD ~i BC ega1e eu 8 em, reprezentirid lal i
mea gulerului (pentru toate masurile).
178
Linia de montare. Din punetul A, pe linia AB spre dreapta
fill ap lica 7 cm (1/3.din jumatatea grosimii gitului, conformmasurii,
plus 0,5 em pentru toate masurile):
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
Din punctul B, pe linia AB spre stinga se ap lica 5 em (pen-
t.ru toate masurile). Din punctul 5 se ap lica 2 ern in directia per-
pondiculara pe linia AB. Punctele A, 7 si 2 se unese.
Linia de [os a gulerului. Din punctul D, in sus pe linia AD,
fi() ap lica 1 ern (pentru toate masur ile). Punctele 1 §i C se unesc.
Linia coltului. Punctele 2 :;;i C se unese
Croitul ~i cusutul
Bluzele se confectioneaza incheiate sau deseheiate la git.
La bluzele incheiate la git se face 0 Ienta pe mijloeul Ietei , se
trag cerculete sau cutisoare de ambele parti ale fentei. Bluza se
ncheie in nasturi sau in copci.
Nasturii se aranjeaza in functie de model la distanta egala
unul de altul sau in grupe de cite doi-trei.
Gulerul se face de obicei rasfrtnt , minecile eu 0 singura
ulIsa:tura,seurte sau lungi, incheiate cu 0 manseta, spatele drept
sau eu cerculete pe mijloeul spatelui indreptate in .afara.
Fenta precum §i cutisoarele sau cerculete le (daca aeestea
Mint prevazuts in model) se fae inainte de eroit. In acest seop,
hucata de' material pentru fete trebuie sa aiba 0 lungime egala
011 doua fete plus 4 cm (2 cm pentru cuaatura umarului ~i 2 cm
pontru tiv).
Pe aceasta bucata de material se trag, in locurile insemnate,
orculete sau cutisoare in tcata 1ungimea materialului.
Banta pentru Ienta se pregateste in diferite feluri; metoda
leu mai obisnuita este urrnatcarea: pe partea dreapta a Iete i se
lusu 1 em de Ia margine a materialului (liziera se indeparteaza)
ontru indoit, iar de aici se lasa pentru Iatimea bent ii 4 em.
)aea materialu1 nu are fata §i dos, atunci banta se intoaree pe
rau §i se tigheleste die ambe1e parti Ia 0,5 cm de margine. Daca
uiterialul are 0 singura fata, atunci banta se marcheaza asa cum
-a aratat mai sus, se intoaree pe dos' §i se tigheleste numai
arginea indoita (far a sa se prinda de bluza), apoi se Iixeaza de
luza prin festonarea: butoniere1or. Pe Iata stinga se lasa 0,5-1 em
Ia marginea materialului, apoi inca 4 em. Materialul se indoaie
dos ~i se tighelests in margine.
BIuza descheiata Ia git (decoltata) se confectioneaza la fel
~i eea inoheiata Ia git. Se deoseheste numai prin faptul c£i,in,
179

loe de banta are revere. Pregatirea reverelor se face in felul urmator :
de la marginea Ietelor se apl ica cite 0,5 em ~i se indoaie pe dos,
iar de aiei se apl ica pentru bezet (dublura reverului) 11 em (riis-
eroitura gitului pe linia de sus, plus 2 em pentru petreeut butoni-
era, plus 2 em pentru petreeutul reverului pe linia umarului do
Ia rascroitura gitului):
7 + 2 + 2 = 11 em.
Prin punctul 11 hezetul se indoaie pe dos.
Daca modelul prevede garnitura in forma de cutisoare sail
cerculete aeestea se marcheaza ptna la mijloeul umarului. Po
fetele astfel pregat ite se ap lica tiparul in asa fel ea mijloeul Ietci
sa vina pe mijloeul bentii sau la 2 em de indoitura pentru
petreeutul fentei.
Piesele tiparului se aranjeaza pe lungime pe firul de urzeala
a materialului (daca modelul nu prevede altfel). La eroit se lasa
urmatoarele rezerve pentru cusaturi : pentru rascroitura gitului
0,5-1 em, pe linia umarului 2 em, pe linia raseroituri i bratului
1,5 em, pe linia de subrat 2-3 em, pe linia rotunjimii bluzei
2 em. Dupa ee s-a eroit, se dim semne eu late pe eonturul tiparului,
iar mijloeul .spatelui ~i gulerului, pre cum ~i punetul eel mai
inalt al mineeii se rnarcheaza eu punete inaintea aeului. So
insaileaza apoi eusjituri le de pe umar sustinindu-se umarul ~i eelo
de suhrat. Cusatur ile umarului ~i eele de subrat se ineheie prin
cusatur i de asamblare sau cusatura frantuzeasca , dupa gradul
de destramare a ·materialului.
Gulerul se Insaileaza ~i se asambleaza sustinindu-se in colturi ,
Materialul din cnltur ile gulerului se decupeaza ea sa nu formezo
Ingrosari. Se intoaree apoi pe fata, se insaileaza pe margine ~i so
calca. Gulerul astfel ineheiat se monteaza pe rascroitura gitulu i
avind grija ca mijIoeul spatelui sa coincida eumijloeul guleruIui,
iar eapetele. gulerului cu mijlocul Ietei pe linia de montare.
Gulerul se insaileaza apoi sustintndu-se rascroitura gitului p
taietur ile in verif.
Mineea se insaileazi; ~i. se ineheie eu cuaatura de asamblar
sau frantuzeasca, se prinde manseta ~i mineea astfel pregatita ~i o
monteaza pe rascro itura bratului conform sehemei de montaro a
mineeii (fig. 334.).
Butonierele pentru nasturi se marcheaza pe mijloeul fe~ i
in linie verticala pe Iata dreapta , iar nasturii se eos pe Iata stingu
de asemeI}eape rnij Iocul Ietei ,
180
!"USTA iN ~ASE eLINI
"In fig. 116 este prezentata 0 rochie eu fusta forrnata din
sase elini.
Pentru tiparul aeestei fuste (masura50) se iau urmatoarele
masuri :
- lungimea fustei ... . . . .. .. . . . . .. .. .. . . .. .. 70 em
- jumatate din grosimea taliei 40 em
- [umatate din grosimea soldurilor 52 em
Tiparul de clin se deseneaza pe hirtie pusa in doua ineepind
de Ia indoitura.
Fig. 116. Roehie eu fusta in sase clini.
. 181

Construirea tiparului de clin (fig. 117, a)
Se deseneaza un unghi drept cu virful in punetulA.
A f- 6.7--I
I
Q5~ T,
LiniQ
to/ie'
II
j
18
182
1-----9
Linia 2
sotdutu,
70
Linia
tatiei
~ ,
"tl Llnia
} ~o/du7ui
~
2 70 ~-----oS-8
a b
Fig. 117. Tipar de fusta in sase clini:
a - elinu!; b - cl inul eu evazarea in partea de Ios.
Linia taliei. Din punetul A, se aplica spre dreapta, pe Iatu-
ra unghiului, 6,7 em ~i se noteaza punctul T (jumatate din gro-
simea taliei, conform masurii , impartita la 6 - numarul cIinilor):
40 : 6 = 6,7 em.
Din punetul A, pe Iatura unghiului in jos, se ap lica 0,5 em
Iji punetuI 0,5 se uneste eu punetul T.
Lungimea fustei. Din punetuI 0,5 pe Iatura unghiului in
jos, se ap lica 70 em (1ungimea fustei conform masur ii).
Linia soldurilor. Din punetuI 0,5 se apl ica in jos, pe latura
unghiului, 18 em. Din punetuI 18 se duee spre dreapta, perpend i-
cular pe linia ee uneste punctele 0,5 ~i 70, 0 linie dreapta Iunga
de 9 em (jumatate din grosimea soldurilor conform masurii plus
2 em pentru toate masurile , iar suma ohtinuta se imparte Ia
~use - numarul cIinilor):
(52 + 2) : 6 = 9 em.
Linia laterala a clinului. Din punetulT, se duee prin pune-
(,111 9 0 linie dreapta, lunga de 70 em (1ungimea fustei conform
miisur ii) .
Linia rotunjimii clinului. Punctele 70 ~i 70 se unese.
Evazarea cllnului de la linia soldurilor in [os. Din punetele
9 ~i 70 (1inia Iaterala) se ap lica spre stinga cite 2 em pentru toate
miisurile), ~i se unese aceste punete prin linia taieturii.
Pe linia marcata se taie cIinul ~i se distanteaza in partea
II jos eu 6-8 em (fig. 117, b).
Desenarea tiparului de fusta cti orice numdr de clini - pe-
oche sau nepereehe - se face dupa acelasi prineipiu ea ~i pentru
Iuata eu sase elini. In aeest scop, jumatate din grosimea taliei,
.onlorm masurii si jumatate din grosimea soldurilor , conform
IIsurii, impreuna eu rezerva de 2 em, se impart la numarul
linilor. De pilda, la fusta eu 10 cIini, latimea elinului pe linia
liei va fi 40 : 10 = 4 em, iar latimea eIinului pe linia soldurilor
(52 + 2) : 10 = 5,4 em.
oltul ~i cusutul
La eroitul fustei in cIini, directia firului de lungime trebuie
Lroaea pe mijlocul fiecarui cIin.
Pentru cusaturi se lasa urmatcarele rezerve: pe linia de sus
1Tl, pe liniile laterale 2 em, pe linia de rotunjime pentru
r. -6 em. /
183

Liniile laterale ale
. elinului se unese priu
eusatura de asamblare.
Marginea elinului se In-
. eheie prin surfilat sau
festonare, apoi se calcii ,
cusatura desfacindu-se in
doua parti sau intr-una
singura (dupa dorinta) ~i
se tiveste fusta. Mai free-
vent fusta in elini se f i-
niseaza in feIul urmator.
Linia de rotunj ime a fie-
carui clin se tntoarce ma i
int.ii pe dos ~i se prindo
eu punet aseuns sau in
cruciulite , iar dupa aceea
clinii se unese prin cu-
satura de asamblare.
FUSTA PLISATA
In fig. US este pre-
zentata 0 fusta dreapta
plisata. .
Pentru ealeulul Ius-
tei plisate (masura 50)
sint neeesare urmatoa-
rele masuri :
- lungimea fustei 70 em
- jumatate din
grosimea taliei 40 em
- jurnatate din
grosimea soldu-
rilor .. .. .. .. .. 52 em
Pentru 0 Justa pli-
sata de aceasta masuru
Fig. 118. Fusta plisata. sint neeesari 324 em dr
material (grosimea soldu-
rilor conform-masur iiplus 4 em pentru toate masurile , inmultitcu 3):
(104 + 2) x 3 = 324. em.
Pentru adineimea eutelor intra doua treimi din lat,im II
materialului. Pentru a determina numarul de cute. se imparl,o
184
grosimea soldurilor , conform masurii, impreuna eu rezerva de
4 em prin 1atimea stahi lita a cutei (in exemplul nostru latimea
eutei este egala eu 4 em):
(104 + 4) : 41= 27 cute .
Cusutul fustei ineepe prin unirea eelor trei latimi (foi) de
material (eu exceptia ultimei cusaturi , intrucit pe mate~ialul
desfacut se marcheaza ~j se fae mai usor eutele). Se stab ileste
c a fie f
Fig. 119. Tipar de fusta plisata.
Ipoi lungimea general a a fustei. Se indoaie tivul , se insaiieaza
'I HO ineheie eu punet ascuns sau in cruciulite. Materialul se
nIdi ~i se marcheaza latimea ~j adineimea eutelor (fig. 119).
Ilpliea de la margine 1 em pentru cusatura ~i jumatato din
ncimea primei cute, se ap lica apoi latimea si adineimea
185

cutei urmatoare si asa mai departe. La marcarea cutelor este
de dorit ca sa vida cusatura in ad incimea cutei. ~~tele mar~ate
se tnsaileaza incepind de la tivul fustei pina in Iinia ~o.ldurIlor.
Latimea fustei trebuie sa fie egala cu gr~sime~ ~o,ldurIlor ,con-
form masurii , plus rezerva. Se vcalc.~le,aza apo! dlferenta T mtr~
,grosimea solduri lor conform masuru impreuna cu rezerx a, ~l
srrosimea taliei conform masurii:
't>
(104 + 4) - 80 = 28 cm.
Diferenta de 28 cm se imparte la numarul cutelor:
28 : 27=1. cm (rotunjit).
Acest centimetru se
ia in fiecare cutii' de Ia
linia taliei spre solduri.:
Cutele se insaileaza ~i
se calca pe dos cu 0 clrpa
uda. Se incheie apoi ul-
tima cusatura, se prindc
corsajul sau cordonul, so
coase tivul in dreptul
cusaturii de asamb lare
cu punct ascuns sau in
cruciulite si se calca inca
odata, ~c~vind in pre-
alabil sularul de pe cute
~i tivul fustei.
Fig, 120. Fusta dreapta eu sase pense.
186
FUSTA DREAPTA CU ~ASl:
PENSE
In fig. 120 este pre-
zentata 0 fusta dreaptii
ou sase pense ~i cu 0 sin-
• gura cusatura in sp~te.
Pentru constrUlrea
tiparului acestei fuste
(masura 50) se vor lu
urmatoarele masuri:
_ lungimea fustei 70 em
_ jumatate din
grosimea taliei 40 em
_ jumatate din
grosimea soldu-
rilor .. .. .. .. .. 52 em
Construirea tiparului (fig. 121)
Se deseneazii un dreptunghi ABeD, cu laturile verticale
AD ~i Be, egale cu 70 cm, reprezentind lungimea justei conform
masurii , si laturile orizontale AB si eD egale cu 54 cm,~repre-
I.. 24- ---~...,
I 0.5 0.5 2
-iA v ta lie'.~~~'t-:-r,rnr;;-~dF~"-'l"'-_B
Lima 2 2 3,
~
L 2.
L-------"-
z s o t au tu !
Partea din
Fato
Partea drn
spate
on~--------------~H~------------~--~IC"--- 51,. ---------- ....••~I
Fig. 121. Tiparul de Iusta dreaptacu sase pense.
~(lnt.tnd liitimea [ustei (jumatate din grosimea ~oldurilor, conform
suri i, plus 2 em pentru toate masurile}:
52 + 2 = 54 cm.
Linia de sold (Iaterala). Din punctul A se apl ica 24 ern, pe
I in AB spre dreapta ~i se noteaza punctul T (1/2 din jumatatea
'187

grosimii soldurilor , conform masur-ii', minus 2 em pentru toate
masurjle) :
(52 : 2) - 2 = 24 em.
Din punctul T se coboara 0 perpendiculara pina la interseetia eu
linia CD. Punetul de interseetie se noteaza eu H.' ,
Linia soldurtlor. Din punctul A, pe linia AD in jos , s~ aplica
18 em (pentru toate masurile) ~i se noteasa punetul L. Din
punetul L.se duee 0 Iinie orizontala spre dreapta ptna la inter-
sectia eu linia BC. Punetulde interseetie eu linia BC se noteaza
eu L1, iar eu linia TH, eu L2• '
Calculul adincimii pense lor pe linia taliei. Se calouleaza
diferenta dintre jumatatea grosiinii soldurilor , conform masurii
(im~reuna eu rezerva de 2 em pentru toate masurile) ~i jumatatea
grosimii taliei conform masurii: . '
(52 + 2) ;- 40 = 14 em.
Din diferenta de 14 em pentru pensa laterala se rezerva 7 em
(jumatate din diferenta}:
14 : 2 = 7 em,
pentru pensa din fa~a 3 em, iar pentru eea din spate - 4 em
(restul din diferent.a) :
} - 3 ' 4 em.
Pensa Iaterala. Adineimea pensei Iaterale este de 7 em (con-
form ealeulului) .. Din punctul T pe linia AB spre dreapta ~i
spre stinga se ap lica cite 3,5 em (jumatate din adineimea pensei
laterale) :
7 : 2 =3,5 em.
Din punetele 3,5 se ap lica in sus cite 2 em (pentru toato
masurile). Din punctul L2 se ap lica in sus 2 em (peritru toate
masurile). Punctele 2 se unese prin linii punctate eu punctul
2 (de pe Iinia TH). Liniile punctate se impart in doua ~i din
punetele de diviziune, perpendicular pe Iinia punctata, se ap lica
cite 0,5 em (pentru toate masurile). Din punetul 2 din stinga
treeind prin punetul 0,5 _spre punctul 2 (pa-Iinia TH) se duc~
linia pensei usor arcuita. In acelasi fel se deseneaza linia laturii
drepte a pensei laterale.
Pensa de la spate. Adineimea pensei de la spate esterde 4
em (conform' ealeulului). Distanta LL2 se imparte Inxloua, iar
din punctul de diviziune se ap lica spre stinga 2 em (pentru
toate masurile) ~i se noteaza punctul L3. Din punetul L3 so
188
due~ in sus .0 linie pu~etata,' p~ralel eu linia AD ~i din punetul
de intersectie a acesteia en Iinia AB se ap Iica spre dreapta si
sprestinga cite 2 em (jumatate din adineimea pensei de la spate):
4 : 2 = 2 em.
Di~ pune~ele 2 se ap lica in sus cite 0,5 em (pentru toate ma-
surile). Dm punetul L3 pe linia punctata se aplica in sus 2 em
(pentru toate masurile), Linia pensei de la spate se duee din
punetul 0,5 prin punetul 2 spre punetul 05.
Linia taliei in parte a din spate a fust~i. Punetele A si 0 5
precum ~i punetele 0,5 ~i 2 (pensa laterala) se unese. ' ,
Pens a din fata. Adineimea pensei din fataeste de 3 em
(conform ealeulului). Distanta LIL2 se Imparte in d~ua si din
punctul .d~ diviziune in sus, perpendicular pe linia L1L2, se
duc~ 0 Iinie punotata ptna la linia AB. Din punetul de inter-
H ctie eu aeeasta se ap lica spre dreapta si spre stinga cite 1 5
ern (jumatate din adineimea pensei din fa'ta): '
3 :"2 = 1,5 em.
I).in, I?unetele, 1.'~ se ap lica in sus cite 0,5 em. Din punctul de
IIIVJZlUne a ImIeI LIL2 se aplica in sus pe linia punctata 2 em
(pc!ntru toate masuril~). Liniile pensei se due din punetul 0,5
PI'In punetele 1,5, 2 ~I 1,5 spre -punctul 05.
Linia taliei Ia jiartea din fata afust~i. Punctele B si 0,5
11I'( cum ~i punetele 0,5 ~i 2 (pensa laterala) se unesc. '
Clt'oitul ~i cusutul
Cu ajuto.rul tiparului de Iusta dreapta eu sase pense se
pOHLo confee~lO!la 0 Justa dreapt~ eu 0 eusatura in spate sau in
rU~1 , yreeuI? ~I eu doua ?usat~rI - in fa~a ~i in spate, sau pe
luturi. Dupa tiparul descris mal sus se confect ioneaza si fuste in
plillJ'i,~aind tiparul in anumite Ioeuri ~i departtndu-I cu distanta
IIC f'C sura pentru cute:
Tiparul se aplica in lungime pe direetia firului de urzeala
I I 11I11terialului , se prinde eu ace de gama'lie si se eroieste. Pe
t I'UI' pensele se taie, iar pe material ramtn net&iate. La croit se
II urmatoarele rezerve pentru cusaturi : pe liniile laterale
:1mil, pe linia de sus a fustei - 1 em, pe linia tivului - 5-6
I I. I)upa ee s-a ,~roit se dau semne eu late pe eonturuI tiparului
I I penselor. MIJ Ioeul par~ii din fa~a ~i din spate se marcheaza
puucte Inaintea aeului. .
J)upa ce s-au dat semne eu late, se tnsaileaza pensele, cusa-
J luterale (daca fusta se face eu cusatur i pe linia soIdului)
I, 10 (daca aeestea exista), apoi se face proba. Dupa proba
189'
--- "',""",

'pensele ~i cusatur ile se tighelese; pentru ca virful pensei sa nu
se bombeze prea mult , tighelul se continua eu 1 em peste virful
pensei, prinzind 0,1 em din material. Se lasaeapete lungi do
a~a care se innoada ~i se trag apoi cu acul prin pensa.
La fusta eu cute (in pliuri), aeestea se tighelese in Iunctio
de model pe dos ori pe fa~a. Cutele se intaresc la fel ea ~i pensele.
Fenta, lunga de 14-16 em, se face in partea sttnga in pensa
lateral a sau in cusatura (daca fusta are doua cusatur i, Fini-
sarea fentei se poate vedea la fig. 346. Daca ousatura fustei
trece prin mijlocul spatelui, fenta se £oate face pe mij locul aces-
tuia. Se monteaza apoi rejansa (fig. 347). .
De rejansa se prind doua agatatori in dreptulliniilor laterale.
Fusta se rotunjeste la proba cu ajutorul unei rigle, masurtnd
distanta de la podea in felul urrnator : rigla se a~aza pe podea
~i se mascara distanta de la podea ptna la lungimea prciectata
a fustei, marclndu-se printr-o linie cu 0 creta, bucata de sapun
useat sau eu ace eu gamalie. Dupa linia marcata se indoaie tivul.
Se tnsaileaza intii la 'distanta de 1-2 em de indo itura ~i
marginea indo ita se calca. Apoi se insaileaza din nou ~i so
prinde tivul eu punet aseuns, iar daca Justa este Iucrata din
material gros, tivul se prinde eu punet in cruciulite sau marginea
se bordeaza eu material de captuseala ~i se eoase eu punet
aseuns.
Fusta astfel confectionata se calca eu cirpa uda.
}l'USTA: cu notu CUSATURI ~I PENSE
In fig. 122 este prezentata 0 fusta eu doua cusaturi ,
Pentru tiparul aeestui model '(masura 50) se vor lua urma-
toarele masuri :
- Iungimea fustei 000 o. 000000 70 em
- [umatate din grosimea taliei . 0 00 ••• 0 00 00 00 40 em
- [umatate din grosimea soldurilor 00 •• 00 .0 o •• 52 em
Construirea tiparului
Caleularea adineimii penselor de pe linia taliei. Se stabileste
diferenta intre jumatate din grosimea so.lduri lor conform masurii
(impreuna eu rezerva de 2 em) ~i jumatate din grosimea taliei
conform masurii:
(52 + 2) - 40 = 14 em.
o Diferenta de 14 em se ia in adineimea penselor pe linia taliei.
In pensa laterala se iau 7 em (jumatate din diferenta}:
14 : 2 = 7 em.
190
rn pensa din fata se iau') ,
,) em, iar in eea, din
spate, restul de dife-
ronta:
'7 - 3 = 4 em.
1)arteadinspate(figo123a)
Se deseneaza un drept-
unghi ABCD, eu latu-
rile verticale AD ~iBC,
ogale eu 70 em, repre-
zcntfnd lungimea fustei
conform masurii , ~i Ia-
Lurile orizontale AB si
CD egale eu 24 em, r~-
prezentind liitimea fustei
(1/2 din jumatatea gro-
simii soldur ilor conform
masurii minus 2 em pen-
tru toate masurile):
(52 : 2) - 2 = 24 em.
Linia soldurilor. Din
punetul A: pe linia AD
In jos se ap lica 18 em
~i se notaaza punetul L.
Din punetul L, se duee
/! pre dreapta 0 linie ori-
zontala ptna la inter-
/! ctia eu linia BC0 Pune-
1111 de interseetie se no-:
I. aia eu L1
., '
Cusatura laterala.
Din punetul B, pe linia
AB se alpiea spre sttn-
~n 3,5 em (jumatate din
ud lncimea .pensei late-
ale): Fig. 122. Fusta eu doua cusaturi ~i pense.
7 : 2 = 3,5 em.
Din punetulo 3,5 se ap lica in sus 2 em (pentru toate masurile).
Punoe~ele 2 ~!1:1 ~e unese printr-o linie punctata , care se imparte
pOI III vdoua ~l ?Ill punetul de diviziune, perpendicular pe linia
~netata, se ap Iica spre dreapta 0,5 em (pentru toate masuri ls).
In pu~e~ul CJ pro~lungind linia CD, se ap lica spre dreapta
em. LIma eusaturu laterale se duee din punetul 2 prin punctele
191

spre . dreapta ~i spre stinga (pe linia AB) cite, 2 cm ,(1'/Z din
adincimea pensei de Ia spate):
4 : 2 ..:..-2 cm.
Din punctele 2, ~i2 se .ap lica in sus cite 0,5 cm (pentru toate
masurile). Punctele 0,5, 2 ~i 0,5 se unesc. Punctele A ~l 0,5, pre-
cum ~i 0,5 ~i 2 de pe Iinia taliei se unesc.
Parte a din fata (fig. 123 b)
, Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu laturile verticale
A.D~i BC egalecu 70 em, reprezentind lungimea fusteicon-
form masurii , ~i laturile orizontale AB ~i (;D egale cu 30 em,
reprezentind liiiimea [ustei (jumatate din grosi.mea soldin-ilor ,
conform masurii , plus 4 em pentru toate masurile)«
(52 : 2) + 4 = 30 em.
Linia soldurllor. Din punctulB se ' ap lica in jos 18 cm p~
linia BC s1 se noteaza punetul L. Din punctul L se duee spre
attnza 0 li~ie or izontala pinaIa intersectia cu linia AD. Punctulb , ,
de interseetie se noteaza cu L1• , " '
'Cusatura laterala. Din: punctul A, pe linia AB spre dreapta,
se ap lica. 3,5 cm jjumatate din adincimea perisei laterale):
, 7: 2 = 3,5 cm.· ,
Din punetul 3,5 se ap lica in sus 2 em (pentru toate masur ile),
Punetele2 si Ll se unese printr-o Iinie punctata , care se imparte
apoi in dou'a ~i din punctul de diviz iune, perpendicular pe l~nia
puuctata, se ap lica spre stingaO,5 em, (pentru t?ate I?-~s':lnle).
Din punctul D, se ap lica s'pre.sti!l~a(pe'preI~nglrea Iiniei CD)
~ em (pentru toate masurile). LIma cusaturii laterale se -dU?8
dill punetu1 2 prin puncteleid.e , 0,5,·Lr spre punctuI4.Dm
plill ·tuI 2, se ap lica pe linia cusaturi i IateraleIn jos 70 em (Iun-
g'irnoa fustei conform masurii). .'
Linia rotunjimii Iustei. Pun'c-t:p.!"70'se uneste cu punctul C
I'" int.r-o linie usor arcuita. . " .• ,' 1,' " ,
Linia taliei si pensa din fafg..Linia~oldunlor LLI se. imparte
III doua ~i din'punctuI de divi:zi~ne se duce in sus ,0 perpel!- ,
dil'ulurapina la interseeFtl; cuhn:a, 1B. Pun?t~~ demterS~cyl~
111 notcaza cu T.Din puncful de diviziune al Iiniei LLI se aplwa
III sus 2 em (pentru toatetmasur-ile). Din punctul Y',se ap lica
"'pr'l dreapta ~i spre stinga cite 1,5 em, (adtncimea pensei din !ata):
3:'2 0, 1';5 .cm,
l iin punctele 1;5se aplica-tnsus c,ite 0,5'erh (pentrufoate masu~
'1111). Punctele 0,5, 1,5, 2,'1,5 ~l 0,5 ~e u~e~c. P~n?tele B ~l
0, ~i punctelb 2 ~i 0,5 se unesc formmd Iinia taliei.
0,5, Ll spre punctuI 3. Din punctul 2, se apl ica apoi pe linia
cusaturii laterale in jos . 70 em (lungimea fustei conform masurii):
Linia rotunjimii fustei. Punetul 70 se uneste eu punetuI D
printr-o linie usor arcuita.
, /'
If ~OIL .~
t,,- 1:) '. )( .
Lima 2-soldulUI
~, 0
0i:l
Q
L,
I~
I
Par-tea din'
spate Partea din-
/atii
L~707D~Jo *' --,0 I
1-01••0=---21,. ---.../ I-I.~-,---- 30 ----<,..~f
b
Fig. 123b. Tiparul parti i din fat a
a fustei eu doua cusaturi si pense.
a
Fig. 123a. Tiparul part.ii din spate
a fustei eu doua cusaturi i?i pense.
Linia taliei §i pensa de la spate. Linia soldur ilor LLI S
imparte in doua ~i din punctul de diviziune se apl ioa spre sttnga
2 cm (pentru toate masurile). Din punctul 2, se ridica 0 perpen-
diculara ptna Ia intersect.ia cu linia AB, purictul de intersectin
notindu-se cu T. Din punctu1 2 de pe linia soldurilor, se aplic:ll
in sus -2 cm (pentru toate masur-ila}, D-in punctuI T se apl iell
l'lultul ~i cusutul in casa
193192

Croitul ~i eusutul
Fusta eu doua cusaturi se eroieste ~l se eoase IIa feI ell
fusta dreapta' eu ~ase pense (p. 186). Se lasa aeeleasi rezervo
pentru cusaturi , Finisarea /fentei si montarea Ireja~sei sint
date in fig. 343, 347.
FUSTA SEMICLO~'
punetuI A se apI~ea 25 .e~pe linia pun~tata,,,punetele 25 se
unese printr-o linie arcuita. ,.' , .
Lungimea mstei. Din ~u~etele 25, ...spre stm~av ~l .in JOS, pe
Io.turile unghiului si pe Iinia ~~netata, se a~lIea clte 70 em
(Iungime.a fus~e.i eonf.or~ .masurn).
Lima taliei euprmsa mtre punetele 25 se imparte
25 ..,;;.,•.' ------~
In fig. 124 este prezentata 0 roehie eu fusta semiclos. Pentru
eonstruirea tiparului aeestei fuste (rnasura 50) se vor lua urma-
toarele masuri :
- lungimea fustei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. 70 em
- jurnatate din grosimea taliei 40 em
La eroitul fustei semiclos nu este necesara masura jumatatii
grosimii ~oIdurilor, deoa-
rece ea este foarte larga
pe Iinia soldur ilor.
Construirea' tiparului
(fig. 125f
Se d esen e a za un
unghi drept 9U virful in
punetuI A ..
'Linia taliai.' Din
punetul A, pe laturilc
unghiului, spre stinga
~i in jos, se apliea cite
25 em (1/2 din jumatataa
grosimii taliei, conform
masurii , plus 5 em pen-
tru toate masuri ls}:
Fig. 124.' Rochie eu Iusta, semiclos.
194
(40 : 2) +5 = 25 em.
.Punetele 25 se unese
printr-o 1ini~ punctata
care se Imparte apoi in
doua. Din punctul A prin
punctul de. diviziune a
Iiniei punctate se due
,0 Iinie punctata de lun-
gime nedeii:Q,ita, apoi din
-:./
/
/
/
/
/
/
/
-----670Fig. 125. 'I'ipar de fust1'l. semiclos.
d in punetele de diviziune
v
se ~plica de asemenea cite 70 em
lungimea fustei conform masurn) .
Llnia rotunjimil Iustei. Prin punctele notate cu 70 se duce
I niu usor arcuita a rotunjimi i fustei.
n tu 1 ~i eusutul
J)llpa tiparul Iustei semiclos, s~ poate eo~fe~tiona fusta eu
I lIillJ,tura cusatura pe mijloeuI fe~el s~u ~l sp~teIUl. Pentru erolt,·
I ,(riulul se pune in' doua pe dlrectlva f,lrulUl de latime. Liziera
I ,(rialului va trece pe arnbele partI.
195,
. .

.Daca lungimell' fustei nu intra pe laFmeamateria lulu i, !'l
pot face innadiri asa cum se indica pe tipar prin linia punctati ,
cu <?onditia respectarii stricte a directiei firului.
La croit se lasa urmatoarele rezerve. 'pentru cusaturi: )l(
linia taliei - 1 em, pe, linia cusaturii - 2 cm, pe linia dl
rotunjime a fustei - 3~4 cm. .
Dupa croit fusta se prinde pe cuier pentru citeva ore, fixln-
du-se 0 greutate pe linia firului in' bie (verif).
Dupa ce Iustas-a intins, se aplica din nou tiparul pe material
§i se' rotunjeste fusta pe linia tivului, apoi se coase tivul CII
punct ascuns sau incruciulite. .
Tiparul fustei's'emiclo§ se poate taia in orice numar de clini.
In acest f'COP linia taliei ~i a rotunjimii fustei se impart in pary1
egale, punctele de di-
viziune se unesc §i ti-
parul fustei demisolei
se taie in clini pe aceste
linii.
La croit se lasa re-
zerve pentru cusaturi pe
ambele par,ti ale Iiecarui
clin. Directia firului de
lungime' a materialului
trebuie sa treaca prin
mij locul fiecarui clin.
In Ielul acesta la
croitul fustei somicloe,
in clini, se elimina par-
tia1 directia absolut pe
bie a materialului, de-
oarece materialul se in-
tinde Ia purtat.
La fel cu fusta semi-
clos se croieste si se
con'fectioneaza' fust~ clos
'~i314'clo~. '
Fig. 126. Fustii clos.
196
Fus'rl CLO~
In fig. 126 este pre-
zentata fusta clos, foarte
,larga in partea de jos.
<IJ
to
'r;,
c::
:t
-2
CIJ
't:>
~::,
'-Q
~./
./
./
/
'./
./
./
/
/
/
/
I
/
~I
<:>,1
/ ~I
",.
/
0-
/
~I <3
''''I~ )oj
~ I·t:
...,
'" - '"
'" 12'
::l
'"
'""
!;: 1-2•• <:::>
'"I'" ~
euioin 80 InJlj ijl'tS
•..ell
'g 1"3
0..
.S: I~ 8
-{g 1'- -:
""
~I
"'"
.::JI bO
~
""
"" -,
197

Pentru biparul acestei fuste (masura 50) se iau urmatoarele
.masuri :
- lungimea Iustei: .........•................ 70 em
- jumatate din grosimea taliei '. . 40 em
. .
Pentru tiparul de. fusta clos nu se ia jumatate din grosimea
soldurilor , deoarece fusta este foarte larga pe linia soldurilor.
-Oenstmlrea tiparulul (fig. 127)
Se duce 0 linie orizontala de lungime nedefinita, se imparte
in doua ~i punctul de diviziune se noteaza cu litera A.
Din punctul A se coboara 0 perpendiculara de Iungims nede-.
Iinita. .
Linia taliei. Cele doua unghiuri formate se impart in doua
prin linii punctate ~i din punctul .,4 se ap lica spre stinga ~i spre
dreapta, in jos ~j pe bisectoarele unghiurilor, cite 12 em (1/4 din
jumatatea grosimii taliei, conform masurii, plus 2 em pentru
toate masurile}:
(40 : 4) + 2 = 1'2 cm ..
Linia taliei se duce prin punctele notate cu 12.
Lungimea Iustei. Din punctele 12 se ap lica spre stinga, spre
dreapta, in' jos ~i pe bisectoarele unghiurilor cite 70 em (lungimea
fustei conform masurii).
Llnia rotunjimii fustei. Linia tivului se duce prin punctele
notate cu 70. Daca lungimea f.ustei nu se cuprinde in latimea
materialului,. se innadeste 0 fi~ie de material, asa cum se arata in
schita tiparului pcin Iiniapunctata, respectind cu strictete direc-
tia Iirului, adica tnnadind linia de lungime eu materialul pefiru J
.de lungime.
FUSTA, 3f4 CLO§ (fig. 128), I
. Pentru construirea tiparului de fusta 3/4 .clo~ (masura 50)
se iau urmatoarele masuri: , .
- hingimea fustei 70 em
'- jumatate din grosimea taliei . 40 em
Pentru 'tiparul fustei 3/4 clos nu se ia jumatate din grosim
.~oldu.rilor deoarece fusta este foarte larga pe linia soldurilor.. .
Construirea' tiparului (fig. 129)'
Se duee 0 Iinie orizontala de lungime nedefinita, nottndu-sr
pe ea punetul A. Din punetul A se coboara 0 perpendiculars dl'
lungime nedefinita, . .
198 .
(!~O: 4) + 1 = 11 ern.
Din punetul11, perpen-
dicular pe Iinia orizon-
I.nlil, se apliea in jos de
usomenea 11 cm.
Prin punctele A sl
t t (inferior) se duce'o
Iin ie punctata de lun-
imo nedefinita
Linia,·taliei·se ?u?e pr.in punctala 16 ~i 16 spre punc~ul 11.
L~~glmea fusteI ~l Iinia tivului. Din punctals 16 16 si 11
f nph.~a spre stinga ~i in jos cite 70 cm (lungimea fust~i conform'
, sur ii).
Punctele 70 se unesc print~-() linie arcuita,
Linia taliei. Din
Jmnctul A se aplica spre
st~.!lga.~i)? jos cite 16 em
(112.dln Jumatatea gro-
simii taliei conform ma-
surii minus 4 cm pentru
toate masurile):
(40 : 2) - 4 . 16 cm.
Din punctul A se
nplicaspredreapta 11 cm
(1/4 din jumatatsa zro-
simiitaliei, conform ~a-
surii , phis 1 'em pentru
toate masur ile}:
Fig. 128. Fusta trei sf'erturl clos.
U&FlAJUL AJUSTAT
f)n fig. 130 este. rep~e~entata.· 0 rochie cu e~~saj ajustat.
I ontru GOnstrUlrea t.iparului .de corsaj ajustat (masura
It nocesare urmatoarelo rnasur i:
50)
- Iungimsa spatelui pina la talie '..
- lungimea fetei ptna la talie : .
- lungimea umarului
- ~umatate din grosime~ '~it~i~i :: : : : : : : : : : :
- jumatats din grosimea bustului .
..- jumatate din grosirnea taliei .
3~ em
54 em.
14 em
19,5 em
50 em
40 em
199

'
~. r-".
<
j
-.
.n-
o
<3
';:
;:l
+'e,
Q)
•....
~ '"'0;
'-<+'
>oj
+'
'";:l
•....
Q)
'0
@
0,
E::
~
""....
eon
~
200
~ 0-__ ---
Fig, 130, Rochie cu corsaj ajustat.

Constrnirea tiparului (fig. 131)
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu Iaturile verticals AD
~i BC egale cu 39 em, reprezentind lungimea spatelui ptna la talie,
conform masurii, ~i latur ile orizontale AB ~i CD egale eu 52 em,
4---7-S
1, !
nA 5
r ~7
I
.
"Q:)
GJ
'"
L
:; '-~
~ "t:J ~
, , ~0)
"'>
:;l.J
~'-2
'.:;:-'
~
~1~L~ln~l~a~~~~-1~~ __~~~L~/n~/~a~~F~~-p!Z~~~~C
01
2-
f---. ' 5Z----------------~
Fig, 131. 'I'ipar de corsaj ajustat.
reprazenttnd :latimea corsaiului (jumatate d~n g~osimea bustului,
conform masurii, plus 2 em pentru toate masurile) :
50 + 2 = 52 em.
. ' Adi~cimea raserolturl! bratului. Din 'punetul A se ap Ii('
20 7em In jospe linia AD ~i se :r'J.oteazapunctul G (1/3 din jum •
tatea grosimii bustului, eonform masurii, plus 4 em pentru touLn
masurile):
(50 : 3) + 4 = 20,7 em.
202 :
Din punetul G se duee spre dreapta 0 linie orizontala ptna la inter-
sectia eu linia BC; punetul de intersectis se noteaza eu Gl
.
Latimea' spatelui. D'in.puncful G, se apl ica 18,~ em pe linia
GGI spre dreapta ~i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea gto-
aimii bustului, eonform masurii, plus 1,5 em pentru toate masu-
r'ile): .
(50 : 3) + 1,5 ~ 18,2 em.
Din punetul G2, se ridica 0 perpendiculara ptna la intersect.ia eu
Iinia AB; punetul de intersectie se noteaza eu P.
Latimea raserolturti bratului. Din punctul G2 se aplica 12,5
ern pe linia GGI spre dreapta ~i se noteaza punetul Ga (1/4 din
jumatatea grosimii bustului conform masur ii).
50 : 4 = 12,5 em.
Din punetul Ga se r idica 0 perpendiculara ptna la interseot ia eu
linia AB ~i se noteaza punetul P2•
Completarea umarului. Din punctul GI se apl ica 25,5 em pe
linia BC in sus (~i inprelungire) si se noteaza punctul S (1/2 din
[umatatea grosimii bustului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru
t,oute masur ile}:
(50 : 2) + 0,5 = 25,5 em.
in punetul Ga se ap lica in sus de asemenea 25,5 em sise notead
punctul Pl" . ,
Punctulde intersect ie eu linia AB se noteaza eu P2
• Punetele
I ~i S se unese. .
Linia de subra]. Din punetul G2 se ap lica 3,1 em pe linia GGI
111'( dreapta ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din latimea raseroiturii
II,ului) ;
12,5 : 4 = 3,1 em.
. ,
in punetul G4 se coboara 0 perpendiculara plna la interseetia eu
J , in CD ~i se noteaza punctul H.
Punetele ajutatoare pentru linia umarului ~i linia rascroiturii
I [ului. -Lin iile PG2 ~i P2G3 se impart in patru parti egale,
Cu acestea se -termina desenarea elementelor ajutatoare ,i.
t, nee la eontur,area tiparelor de spate ~i de fata.
tole
Itll.scroitura gitului. Din punctul A' se aplieii pe linia AB
'I drcapta 7 em '(1/3 din jurnat.ataa grosimii gttului, eonform
IUlJ'ii, plu~, 0,5 em pentrti toate masur ils}:
(iQj5 : 3) + 0,5 =,7 em.
203

Din punctul 7 se :J.IJ:ieiUn su~ 1,5 e~ (p~ntru toate masurile)
si din acest punet se ap lica tot m sus ,mea 1 ,e~ (pentru to,a~e
, v ,'I) Punetele A si 1 se unese printr-o Iin ie usor aremta.
IDaSUlI e . , I P I' v, ios 1 5 em
Inclinarea umarului. Din punetu se ap lea m JO , ,
(pentru toate masurile). "" I i) ,
' Lini~ umarului. Din punetul 1,5 (ra~e~oltur~, glt~ ur prm
t I 1 5 (inclinarea umarului) se duee Iinia umarulm lunga de
pune u'v ' f v." 1 1 em pentru15 em {Iungimea umarul,u1 con orrn masur u, p us
sustinere la toate masur ile):
, 14 + 1 = 15 em.
Punetul 1 (rascroitura gitului) s~ uneste ,eu li~ia umarului. '
Linia raseroiturfi -bratului, Unghiul eu ,vIrf,ul in p~n.?tul G2
tm arte in doua si pe biseetoarea unghiului se aph?a 3 em
se e~tr~ toate masurile). Linia de sub,rat ,~e prelung;e~te dm pun?-
~~l G, in sus eu 1 em, linia rase~olt~~lI brat~l~I, se du~e prm
punctele 15, punetul de diviziune d in mij loe al Iiniai ,PG2 ~I punc-
tul 3 spre punetul1. - 'v 1" CD '
Liuia de subra]. Din punet~I H s,e ,aphea pe mra sp~e
'stinga 2 em (pentru toate masurile). Linia de subrat se duee prm
punetele 1, G4 spre punetul 2. , v ' ,,- CD
lUijlocul spatelui. Din punetul D se aphea pe ~1.nIa spre
dreapta 1 em (pentru toate masur ile). Punetele A ~I 1, se un~se:
Pensa de pe linia taliei. Distant~ GG2 se im~arte I? d?uva ~I
din unetul de diviziune se eoboara 0 per:pendlCul~ra pma ,l~
inter~ectia eu linia taliei. Din punetul de mterseet:e s~l )pg?a
spre dreapta ~i spre stin~3: ~ite 1 em (p~nvtr,u ~oate masurr e ~nt;~
unctulde divrz iune a liniei GG2 se ap lica m JOS 4-5 en: (p
foate masur ile). Punetul notat se uneste eu punetele 1 ~I 1.
Fata
Rascroitura gltului. Din punetul S pe linia SP! se aplica
/3 di , Vt t osimii aitului, conformspre stinga 7 em (1 in juma a ea gr b .
, masurii , plus 0,5 em pentru toate masurile):
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
, Din unetul Sse aplica pe linia Sc., in jos 8 em (1/3 din juma-
tatea gro~iniii gitului, conform masurii , plus 1,5 em pentru toat
masurile) :
(19,5 : 3) + 1,5 = 8 em.
Punetele 7 si 8 se unese printr-o linie punetat~ ~a~e se im
I
I~a~l(,
" d .: Din punetul S prin punetul de div iz iune a rmr r
apor In oua. di tIS ptna 1/1
. punctate .se apl ica-? em, adica distanta in pune u I c
204.
punetul 7. Linia rascroitur ii gitului se duee din punctul 7 prin
punetul 7, spre punctul 8. .
Lungimea umaruhn de la rascroitura gitului pina Ia pens a
de Ia umar. Din punetul 7 se apliea spre stinga 4 eill'(pentru toate
masur ila). din punetu1 4 se ap lica in jos 1 em (pentru to ate masu-
tile). Punetele 1 ~i 7 se unese. Din punetul G1
se apl ica spre stinga
'10 em ~i se noteaza punetul G5 (rascroitura gitului in faja pe Iinia
Hllperioara plus 4 em - lungimeaumarului de la raacroitura gitu-
IIIi pil'la la pensa de la umar, minus 1 em pentru:toate masurile):
(7 + 4) - 1 = 10 em.
Punctele 1 ~i G5 se unese.
Pens a de la umar. Din punetul '1 se ap lioa spre stinga (pe
Irwl inarea umarului) adineimea pensei de 8,5 em (lungimea taliei
III fa~a conform masur ii, minus 1/3 din jumatatca eireumferintei
~lLlIlui conform masur ii, minus lungimea taliei in spate conform
1111sur iil:
(54 - 19,5) . (3 - 39) = 8,5 em.
Lillin pensei se masoara din punetul 1 ptna Ia punetul G
5
, iar
/loi din punctul G5 se duee prin punetul 8,5 0 linie de lungime
1111 eu linia pensei (din punctul 1 pina la punctul G
5
) ~i se
1lIl,flll7.apunctul P3 (laturile pensei trebuie sa fie egale Intra eJe).
Lungfmea umarului, de Ia pensa pina la raseroitura bratulut.
1I/llIlul P3 se unests printr-o linie punetata cu punetul superior
jl diviziune al liniei PG2 (spate). Din punot.ul P3
se aplica spre
111Ij.{1lpe linia punetata 10 em (lungimea umarului conform
uri i minus 4 em - Iungimea umarulu i de la rascro itura gttu-
pillu la ineeputul pensei de la umar):
14 - 4 -: 10 em.
11111'1.111lOse unests printr-o linie punetata eu punetul inferior
dlvi~illne alliniei P2G3' Din punetul10 se ap lica in jos pe linia
111'1.111.12 em. Punetele 2 (umar) ~i P3
se unese.
I, IIiu rascroiturii bratulul. Linia punctata din punetul 2
111I1I1't!aumarului) pina la punetuI inferior de diviziunea
d I'l;a se imparte in dou& ~i din punetul de diviziune, formind
1111h i drept fata de Iinia punetata, se ap Iica spre dreapta lcm
111'11I,oute masur ile). Din punetul G3
pe biseetoarea unghiului
(' HI ap lica 2 em (pentru toate masurile). Linia rascroituri!
11111i 1'10 duee prin punetele 2, (inelinarea umarului), 1, punctul
(II' II! div iz iuns al liniei P2G3 ~i' punetul 2, atingind linia
JlI'! punctul 1.
'205

Cusatura laterala. Din punetul H se ap lica spre dreapta 2 em
(pentru toate masur ile). Cusatura laterala se duee prin punetele 1,
G4 ~i 2. ,
Linia taliei. Din punetul C se prelungeste linia BC in jos
eu 2 em (pentru toate masur ile). Punetul 2 se uneste eu punetul
2 (de pe linia de subrat).' ,
Pens a de pe linia taliei. Din punetul 2 (mijloeul Ietei) s
aplica spre stinga, pe linia taliei, 8,5 em (distanta de la punetul
G1 ptna la punetul G5, minus ,1,5 em pentru toate masur ile):
10 - 1,5 = 8,5 em.
Punetele 8,5 ~i G5 se unese. Din punetul G6 se ap lica in jos 5-6 em .
(pentru toate masur ile), Din punctul 8,5,se aplica spre stinga 3 em
(pentru toate masurile) , Punctul 3 se uneste eu punetul 5-0.
BOeHlE NETAlATA 'iN TALIE
Tiparul de baza
Roehia netaiatil. in talie eu pensa la umar aratata in fig. 1 2
reprezinta un model de roehie dupa care se eonstruiesc ~i al Li
tipare de roehii eu modele mai complicate (vezi eapitolul "Formaroll
mulajelor pentru diferite modele de Imbracaminte pentru femei").
Pentru eonstruirea tiparului de baza al roehiei netaiata III
talie (masura 50) se iau urmatoarele masuri:
,
- Iungimea roehiei , , ,' 109 em
- Iungimea spatelui ptna Ia talie 39 em
- Iungimea Iete i pina Ia talie .... :. .. . . .. .. 5£0 em '
- lungimea umarului .. ,. . . .. .. .. . . .. .. .. H em
- [umatate din grosimea gitului.. .. .. .. .. .. 19,5 em
- [umatate din grosimea bustului 50 em
- [umatate din grosimea taliei £00 em
- [umatate din grosimea soldurilor . . . . . . .. 52 em
, Construirea tipar~lui (fig. 133)
Se deseneaza un dreptunghi ABr;D, eu laturile verticale 11 "
~i BC egale eu 109 em, reprezentind lungimea rochiei conform
masurii ~Uaturile orizontale AB ~i CD egale eu 54 em reprczt II
ttnd lii(imea rochiei (jumatate din grosimea bustului, COnf(IJ'1I1
masurii , plus 4 em' pentru toate masurile):
I '
~o+ 4 = 54.
Lungimea rascroiturti bratului. Dip punetul it se 01111'
20,7 em pe linia AD in jos ~i'se noteaza punetul (; (1/3 din jlllll
, '
206 ,
t,atea' grosimii h'ustului ' f
t t ~ , con orm masurii" ,plus 4oa e m,asurile): em pentru
. (50 : 3) + 4 '20 7 em' ' , .
Om punctul G. se duee spre d t , ..". : '
scctia eu linia BC ~i se note:~~P p~~e~~/~~~lzontala pina la inter-
Fig. 132. Roehie netaiata in talie.
.lnlu taliei. Din punetul A I'" ,. '
11I1/1 spatelui pina la tad/eco~~la AD, l? jos ..se ~pliea 39 em
1111, t . Din punetul T se dude;, orm masurll~ ~.1 se '.noteaza
I lnLorseeliia eu linia BC si s ~prte dr~apta 0 Iinis orlzontala
,', ,e no eaza punetul T1
• •
207

f '
A
4-7-::,
1 , I ,/
'/ B
208
+
8
=-
-11 - ''" ""
~ 1 fl4=~~~--~--~~~~~tJ1~~11~~T
:;lJ
!:2
::::-.
~
T Linio to/iel. 2
(5 15 73
Linia soldurllor. Din punetul T se aplica pe linia AD in jos;
18 em (pentru toate masurile) ~i se noteaza punetul 1, de la care
se duee spre dreapta 0 linie orizontala pina la intersecpia eu Iinia
BC ~~ise noteaza punetul L1• '
Latimea spatelni. Din punetul G pe Iinia GG1 se aplica spre
dreapta 19,2 em sise noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea grosi-
mii bustului, conform masur ii,plus 2,5 em pentrutoate masurile)
(50: 3) + 2,5 = '1.9,2 em.
Din punetul q2 se rid ica 0 perpendicularape linia AB ~i punctul
de interseetie se noteaza eu P.
Linia ;ascroitul'ii bratului. Din punetul G2, pe Iinia GG1 se
ap lica spre dreapta 12,5 em ~i se noteaza punetul Gs (1/4 din juma-
tatea grosimii hustului conform masurii}: .
50 : 4 = 12,5 em
Completarea umarului Din punetul G1 se aplica in sus pe
linia BC ~i in eontinuare, 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2
din jumatatea grosimii bustului, conforrnmasurii, plus 0,5 em):
(50.:2) + 0,5 = 25.,5 em.
Din punctul Ga, perpendicular pe Iinia GG1 se apl ica in sus
, de asemenea. 25,5 em ~i se noteaza punctul PI; punetul de inter-
scctie eu Iinia AB se noteaza eu P2' Punctele PI~i Sse unesc.
Linia de subra]. Din punctul G2, pe linia GG1 se apl ica spre
dreapta 3,1 em ~i se noteaza punetul G4 (1/4 din latimea rascroi-
turii bratului): '
12,5: 4 = 3,1 em.
nin punetul G4 se coboara 0 perpendiculara pe linia CD; punetul
do intersectie eu linia TTI se noteaza eu T2, iar punetul de inter-
IH ct.ie eu Iinia LLI se noteaza eu L2:
Allincimea rascroiturtt bratului. Din punetele G2 ~i Ga se
ploC Iungese liniile vertic ale G2P ~i GaP2 in jos en 1 em (pentru
tOIlLo masur ile). Punetele 1 ~i 1 se unese.· Intersectia cu linia de
Ilhloat se noteaza eu G5•
Punctele ajutatoare ale Hniilor umarului ~i raseroiturii bra-.
.nlui. Liniile G2P ~i GaP2 se impart fieeare in patru parti egale.
Cu aeeasta se ineheie desenarea e1ementelor ajutatoare ~i
"c trece la conturarea tiparelor de spate, ~i de fata.
14 209
j
~
l J Luna 2 sotdutui Lima 1M L,
2
!1
Q)
'0~.
""-
'"~ c: ,13 'i3
<::; :~
"fig '-'0
C:r
t:l.
~.
0
...,
is 0
'-
~ ..".
'"
~.
'"III
'to
~
't:l
t3
~ c:-.j
~.
_, D~i ~H~I~~~~Hk'~~======~f
1-.•------5* -I
Fig. 133. T'ipar de rochie netaiata in talie (tiparul de baza).

s,
Spatele
Baseroitura gitului. Din punetul A pe linialAB se ap lica
spre dreapta 7 em (1/3 din [umatatea grosimii gitului, conform
masur-ii, plus 0,5 c~ pentru toate masurile) :
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 cm. _'
Fa~a
Rascroitura gitului. Pe Iinia PIS, se a'pl~~a din 'punctul S,
spre sttnga, 7 cm (1/3 din juma~ate~ gr?Sl~ll gttului, conform
rnasurii, plus D,5 em pentru toate masur ile):
(19,5 : 3) + O,!) = 7 ern,
Pe linia CS se ~plica di~ punctul S ,~n jos , 8 em (1/3 din
jumatatea grosimii git'Ului, conform masurii , plus 1,5 cm pentru
toate masurile):
Din punctul 7 in sus, perpendicular pe linia AB, se apl ica 1,5
em (pentru toate masurile). Di:Q punctul 1,5 in sus se aplica
inca 1 cm (pentru toate masurile). Punctele A ~i 1se unese
printr-o linie U~Or arcuita, '
Iuclinarea umarului. Din punctul P se apl ica pe Iinia PG?;
in jos 2 em (pentru toate masurile),
~ Linia umarului. Linia umarului se duce din punctul 1,5
(rascro itura gitului), prin punctul 2 (mclinarea' umarului) pe 0
lungime de 15 em (Iungimea umarului conform masur ii plus
1 em pentru toate masur ile pent;u sustinere):
14 + 1 ""'"15 em. ,
(19,5 : 3) +,1,5 = 8 cm.
. .
Punctele 7 si 8- se unesc printr-o linie punctata care se ,i~p,arte .
apoi in doui ~i din punctul '8, trecind pri~ pD;net,:l de dlvlz~un,~
al liniei punctate, ~e, aRlica 7 em (1/3 din Jumatat~a ?rOS~nll!'
:gitului, conform masurn, plus 0,5 ?m pentru toate masur ile};
, (19,5 : 3) '+ 0,5 0::::;> 7 em.
Punctele 7~ 7 ~i 8 ~e unesc pri.ntr-o linie. arcujta.
Lungimea umarului de l~ ~ascroltura git~l~l pina la pensa de
la umar. Din punctul 7, pe Iinia PIS se ap lica spr: stinga 4, c~'
(pentru toate masurile) ~i din .punctul 4, }erJ:>endlCular pe lnpa
PIS, se ap lica in jos 1 em (pent:u. toate. masun~e!, Puncte!e 7 ~I1
se unesc. Din punctulGi p.e ~m}a Gf:!1 se aplIca. spre .st,mga 10
em si se noteaza punctul GIS (rascroltura gltulUl p~ linia supe:
rioa;a plus 4 cm +: lungimea umarului 'de v la ~ascroltura gitUI~1
ptna la pensa, minus 1 cm pentru toate m~surIle): .
7 + 4 - 1 c::a 10 em.
Pensa de la umar, Lini'a care .uneste punctele '7 ·~i 1 s~ pre-
lungeste , apliciIl:du-se din punetul 1 spre sti~ga (pe i~clm~r~a
umarului) adinoimea pensel de 8,5 ern (Iungimea f~~e:, pina l,a
talie conform masurii minus 1/3 din jumatatea groslmll gitului , '.
()onf~rm masurii, min~s lungimea spatelui ptna la. talie conform
masur ii) :
54 - (19,5 : 3) - 39 = 8,5 cm.
So unesc punctele 1 ~i GIS' se m~soara distanta d~~t~e ele ~i. di~
punctul G6
trecind pri~ punctul ~,5 se ducev
apoi ~ Iinie de acee~~l
lungime cu aceasta distanta ~l, se n?teaza punctul P3 (Iatur ile
p( nsei trebuie sa fie in mod obligatoriu ~gale intre .ele).. •
Lungimea umarului de Is pensa pina la rascroltura bra~ul~l.
Punctul P3
se uneste printr-o linie ~u:netata cu punetul ~uyeno~
d diviziune al liniei PG'/, (spate). Din punetul P3 .se ap lica apoi, .
Punctu11 (rascroitura~gitului) se uneste cu linia umarului pr intr-o
linie usor arcuita.
. Linia rascroiturii bratulul. Din punctul 1 (adincimea rascro-
itnr ii bratului) se ap'lica pe bisectoarea unghiului 3 em (pentru
toate masur ile). Linia rascroitur ii bratului se duce din punetul
15 prin punctul de divizi'une din mijloc a Iiniei PG2 ~i punctul $
spre punctul G4
: • '.' . ,
, Linia de subra]. Din punetul T pe linia TTI se apl ica spre
stinga 2 em (pentru toate masurife) .~i se noteaza punetul 1'3'
Linia cusatur ii laterale se duce prin punctele G~, Gs, T3, L2' ~i in
coirtinuare pina la intersectia cu linia CD, Din punctul 1'3 se
ap lica pe linia de suhrat 0 lungime egala cll; distanta dintre
punctele T ~i D ~i se noteaza punctul H.. Punetul H se uneste
cu ' punctul D, ,.
Pensa de pe Iinla taliei. Linia GG2 se imparte in doua ~i din
punctul de diviziune se aplica spre sttnga 1 ern (pentru toate·
masurile). ,
Din' punctul 1 in jos, perpendicular=pe Iinia GG2 se duce 0
linie punctata rpfna Ia dntersect ia cu linia LLI ~i pe aceasta se
aplica din punctul1 in jos 5 em (pentru toate masurile).
De Ia punctul de intersectie al liniei punctate cu. Iinia taliei
se ap lica spre dreapta ~i spre sttnga cite 1,5 em (pentru toate
masur ile). De Ia Iinia ~oldurilor se aplica in sus 2 cm. Punctele
J,5 ~i 1,5 se unese cu punctele 5 ~i 2.
211210

pe linia punct.ata spre strnga 10 em (lungimea ymarului, eo~-
form masur ii, minus 4 em - lungimea umarului de la rascro i-
tura gitului ptna la pensa):
14 - 4 = 10 em.
Punetul 10 §i punetul inferior de diviziune a li~iei P2G~ se
unese printr-o linie punctata. Din punctul 10 se apl ica pe linia
punctata in jos 2 em (pentru toate masurile). Punctele 2 ~i p~
se unesc.
, Linia rascroltnrli bratului. Linia punctata care uneste punc-
tul 2 cu punctul inferior de diviziune a liniei P2G3 se imparte in
doua si din punctul de diviziune, perpendicular pe linia punctata,
se apiica spre dreapta 1.em ,(pentru ~ovatemasur ile). Din punct~l
- G3 pe bisectoarea unghiului se aphca 2 cm, (pentru toate ~a-
surile). Linia rasoroiturii bratului se duce prm punctele 2 §l 1?,
punctul i~f~rior de .?iv:iziune va li~iei ..P2G3, pr~n pu~e~u~ 2 §l
atingind linia de adtncire a rascroiturii bratului, se cidica spre
punctul G4•
Linia de subrat. Din punetul T2 pe linia TTI se ap lica, spre
dreapta 2 em (pentru toate ~asurile) §i se noteaza punctu~ 1'.4'
Linia de subrat se duce prm punetele: G2, G3, T4, L2 §l m
continuare ptna la intersect ia eu .linia qD. J?in punctu! T4,.t~e:
cind prin punetul L2 ,se aplica 0 distanta egala eu lu~gImea liniei
de subrat la spate din punetul T3 ptna la punctul H §I se noteaza
punetul HI' , .
Linia taliei. Pe linia BC se ap lica din punctul TI in JOs-
2 cm.(pentru toate masurile). Punctele 2 §i T4 se unesc.
Linia solduriIor. Din punetul LI pe linia BC se aplica in
jos 2 em '(pentru .~oate masur:il.e) .. P~llletele 2 §i L2 se unes?
Linia de rotunjime a roehiei. LIma BC se prelungeste din
punetuLC in jos cu 2 cm (pentru toate masur ile). punctele 2 §i
HI se unese. '
, Pensa de pe linia taliei (in fata). Din punctul 2 (linia talieij
se apl ica spre stinga 8,5 em (distanta GIG6 minus 1,5 em pentru
toate masurile):
10 - 1,5 = 8,5 ern.
Punetele 8,5 ~'i G6 se unesc ~i pe aee~sta linie, din punctul
G6
se apl ica in jos 5 em (pentru toate masur ile). Din .punctul
8,5 pe linia taliei spre stinga, se ap lica 3 cm (pentru toate
masur ile). Punetele 5 §i 3 se unese. Adineimea pensei din f~ta
se imparte in doua ~i din punetul de diviziune se duce in jos 0
linie punctata, paralela cu mijlocul Ietei , pina Ia linia soldur ilor ,
212
Din punctul de intersect ie 'cu ac~asta linie se ap lica in sus 2 .em
(pentru toate masurile). Punetul 2 se uneste eu punctele 8,5 ,~l 3.
Pensa laterala de pe linia taliei. Din punetul G3 se duee in
jos 0 linie punctata, perpendiculara pe linia GG1, ptna la linia
'9oldurilor. Din punetul de intersect.ie se ap lica in sus 2 cm
(pentru toate masur ile). , '
Din punetul G3 se ap lica pe linia punctata in jos 5, em (pentru
toate masur ile). Din punctul de, intersect ie eu linia taliei se
aplica spre dreapta §i spre stinga cite 1 em (pentru toate masurile)
Punetele 1 ~i 1 se unesc cu punctele 5~i 2.
o b s e r vat i e. Daca jumatate din grosimea soldurilor ,
-conforrn masurii , impreuna cu adaosul de ,2 em (pentru toate
masurile) este mai mare decit eea prevazuta intipar, diferenta
se imparte in trei parti egale; 1/3 se adauva la spate pe linia
'soldur-ilor , iar 2/3 in fata de asemenea pe linia ~oldurilor. Dac~?
de pilda, jumatate rlin grosimea solduritor conform masurii
nu este 52, ei 55 em, diferenta este de 3 em. Prin urmare, la
spate se va adauga: 3 : 3 = 1 em, iar in fata (3 : 3) X 2. = 2 cm.
Oroitul ~i eusutul
La formarea tiparului 'de haza a] roehiei netaiate in talie
1111 se tine seama de rezerve pentru cusaturi. Indicati ile pentru
rnzervele cusatur ilor ~i asezarea pe material pentru eroit stnt
rlute in eapitolul 'de transformare a tiparelor (modelare) (p. 306),
dooareee in general, se confectioneaza rareor i-rochi i dupa tiparul
prozentat mai sus, insa pe baza lui se lucreaza diferite modele.
Regulele eusutului sint date in capitolul "Tehniea eusutului".
1 NIWA PE COT CU 0 SINGtJRA CUSATiJRA
In fig. 134 este prezentata d bluza cu mtneca pe cot cu 0
ill~llra cusatura.
Pent,ru tiparul aeestei mineci (rnasura 50) se iau urmatoare le
III sur i:
- lungimea minecii .... , . . . . . . . . . . . .. . . . . . . 60 em
- lungimea rninecii ptna Ia eot , . . . 33 em
- jurnatate din grosimea bustului ,......... 50 em
- [umatate din grosimea mtinii Ia incheietura 10 em
/,1'11 irea tiparului (fig. 135)
S( II seneaza un dreptunghi ABCD.
213

Lnngimea minecii. Laturile vertieale A D ~i Be ale dreptun-
ghiului sint egale eu 62 em (lungimea mineeii conform masurik
plus 2 em pentru toate masur ile}:
60 + 2 <:::I 62 em.
Fig: 134. Bluza cu mtneca - pe. cot - eu 0
singura cusatura,
La~imea mineeii. Laturile orizontale AB ~i CD ale dreptun-
'ghiului sint egale eu 39,3 em (la 1/3 din jumatatea grosimii
bustului, conform masur ii,se adauga 3 empentru toate masur ile,
iar suma obtinuta se tnmulteste eu 2):
, [(50: 3) + 3] X 2 <:::I 39,3 em.
InaJ~imea raserotturlt mineeii. Din punctul A, pe linia 'AD
in jos, se ap lica 15,5 em ~i se noteaza punctul R (3/4 din adin-
eimea raseroitlJ.rii bratului dupa tiparul de, baza al bluzei; la
214
,-
rochiile eu masura 50, adlncimea rjiscro itur ii bratului este de
20,7 em);
(20,7 : 4) X 3' = 15,5 em.'
.pin pun?tul R. s:pre dreapta se duce 0 linie orizontala ptna la
mtersectia eu linia BC ~i se noteaza punctul RI.
I.•• 39.3 .,
I
I
~--.'S- __ ---J8
-;

2 I_ _ _ _ H ~' :J,..1 ...-_-=?--:-oZ --l
O--.:...----11•.~lO'5 H. W2 58-C
Fig. 135. 'I'ipar 'de mtne ca -, pe cot - cuo singura cusatura.
I
215 '

. Linia cotului. Din punctul A pB linia'AD se ap lica in jos
33 em (Iungimea mineeii ptna la cot conform masurii) ~i se no-
teazji punetul L. Din punctul L se duce spre dreapta 0 Iin ie
?rizontala ptna la.intersectia eu Iinia BC ~i se noteaza punetul L1•
Liniile ajuiatoare. Linia AB' se imparte in patru parti egale,
iar punetul de diviziune din mijloc se noteaza ell litera' O. Din
punetele de diviz iune si din punetul 0 de pe linia AB se due.
in jos linii vertic ale ptna la intersectia eu linia CD. Punetele de
intersectie se noteaza eu H, HI ~i H2 (de la stinga spre dreapta).
.Linia rascrolturti minecii. Punetele R si 0 si punetele 0
~i Rl se unese pr inIinii punctate, iar punctele de intersee.tie ale
aeestora eu .li?iile ajutatoare se noteaza eu literele 01'~i O2,
Segmentele Iiniilor punctate R01, 010, 002 ~i 02RI se impart
in doua ~i din punetul de diviziune a fiecarui segment, perpen-
~ieular pe linia .punctata, .se apl ica: de la segmentul R01 in
JOs - 0,5 em, de la 010 in sus - 2 em, de la 002 in sus - 1 5
em ~i de la 02Rl in jos - 2 em (pentru toate masur ile). DIn
punetul 01 se ap lica pe linia ajutatoare in sus, ..1,5 em (pentru
toate masur ile). Linia raseroiturii mineeii se duee prin punetele:
R, 0,5, 1,5,2,0,1,5, O2, 2 spre punetul RI.
o-este punetul eel mai inaIt al mineeii.
Liniile laterale ale minecii. Latimea pe linia de lungime a
mineeii este egala eu 22 em (grosimea miinii i la inoheietura ,
conform masur ii, plus 2 em pentru toate masurile):
(10 X 2) + 2 = 22 em.
Diferenta intre latimea mtnecii pe linia RR1 ~i latimea
mtnecii in partea de jos este de 17,3 em: ,
,
39,3 - 22 = 17,3 em ..
Din punetul D, pe linia CD se ap lica, spre dreapta 10,5 em
(273 din' diferenta intre latimea minecii ~i grosimea m iin ii la
Incheietura, lmpreuna eu rezerva, minus .1 em) : :
(17,3 : 3) X (2 - 1) -:- 10,5 em.
Din punctul ' C se ap lica pe linia CD spre stinga, 5,8 em
(1/3 din diferenta intre Iatimea mtnecii si grosimea miinii la
Incheietura impreuna eu rezerva}: . ,
17,3 : 3 = 5,8 em.
Din punctul-vL, pe Iinia LLI se aplica spre dreapta 2' em
(pentru toate masurile). Pimetele.2 (pe Iinia LL1) si 105 se
unesc printr-o linie punctata care se imparte apoi in doua si din
punctulde diyiziune spre stinga, perpendicular pe linia punctata,
216
- lungimea jachetei , •..............
- lungimea spatelui p ina la talie .
- lungimea Ietei ptna la talie .
- lungimea umarului ' .
- jumatate din grosimea gitului .
- jumiiiate din grosimea bustului ' .
- jumatate din grosimea soldurilor .
- lungimea mineeii .
- jurnatate din grosimea rn iin ii la tncheietura
65 em
39 em
54 em
14 em
19,5 em
50 em
52 em
60 em
10 em
se aplica 1 em (.pentr:ll toate.:mastiri1~):'· Pr.inpunctale R 2 si 1 se
~uee spre pm:lCtul 10..,5?)inie lina, U~orareuita ..; (Di~ punctul
1), 8, pe~pe~dICular pe hUla. CD,. se aphca in sus··2 em (pentru
~oate masunle). Punctele 2 ~l R1seunese· printr-o Iinie punctata
tar pune~u~ de interseot ie aI, acesteia' eu linia LL senoteaz6"
c~ L2·. Lml~pllneta~a din. p~ne~uI .L2 pin~ la pun6tul 2 (Iinia
t ivului) se l~p~r~e. m ·trel. ~a~tl egale. Din punctul L2 ~i din.
rllnetel~ de dlv.IZ!Une ale ,lmlel'punetate, perpendicular pe linia
punetata se aphea spr: ,s,tm~a. eIte.i- e~ (pentru toate masur ils) .
Punctele R1, 1, 1,1 ~l 2 (Iinia tivului ) se unese printr-o Iinie
ll~or arcuita. .
.L~nia. de~lungime a.minecii (Iintativulul). Din punetul H '.
r~Iinia ajutatoare in sus, se ap lica 1 em (pentru toate masurile):
,Dm pun?t~I H2 de ~semeneAap~.liilia ajptatoare se .aplica in sus
:2 em. Linia ~e lungims a mrnecu se duce din punetul 10,5, prin
punctele 1 ~l 2 spre 'punctul 2.'
. Linia cusaturii dinspre spate sesustine la ealeatiar cea
d mspre fapi, se in·tinde., ' ." , .
J f.
,JACHE·TA AJUSTATA
.1n fi!5' 1.36 .este pr~z~mtata 0 jacheta ajustata. Pentru eon-
Hl.l~mre.atiparului acestei jachete (masura 50) se iau urrnatoarele-
rnasun: .
(Jollstruirea tiparului (fig. 137)
. Se desenoaza un dreptunghi ABCD, eu laturile vertieale AD'
~~He ~gale eu 65 em, lungimea jachetei conform masurii ~i latu-
1:110 or~zo.ntaI~eAB ~i CD egaIe eu 55 em reprezentind ldtimea.
"tr'ltete~ (jumatate din grosimea bustului, conform masurii , ' plus
,) urn pentru toate masurile) :
50 + 5 = 55 em.
A,dinciD?-eal'ascl'oitu~ii bratului. Din punetul A pe Iinia AD
f ll,!h~~ in JOS20~7 em ~I se noteaza punetul G (1/2'din jumatatea
I'o~lrn.ll bustului, conform masur ii, plus 4 em pentru toate
III IWI'de): -
(50 : 3) + 4 = ':0,7 em.
217

. . "
------_ ... - ~ --
Tj
Linia soldnrilor. Din punctul. T. pe. Iinia AD se apl ica in'
jos 18 em (pentru toate masurile) §i se notsaza-punctul L. Din
punetul L se duee spre dreapta 0 linie orizontala plna l~ inter-
seot ia eu linia BC ~i se noteaza punctul Ll· .
Latimea spatelui. ,Din punetul G pe Iinia GGl ,se aplica spre
dreapta 19,2 em §i se noteaza punetul G2 (1/3 din jumatatea
A
-'rt,
ss<J
i
.2
..,•...
tJ
~ G a .1
4-5
, :;,
'I..l
:2 ~,:~
~
1
~
LL
D HI
. Fig. 136. Jacheta ajustata.
. Din punctul q ,se duce, spre dreapta 0 linie orizontala pin
la mt~r~eetla .c~ Im,la Be ~l se noteaza punctul G1•
Lml,a taliei. Din punctuI A pe Iinia AD in jos se ap lica
3~ ern ~l sev
no~~aza ~JUnctul T (Iungimea spatelui pina la tali~
co~form ~asurll), DIII punctul T se duce spre dreapta 0 linit
or izontalaptna Ia intersect ia eu linia BC ~i se.noteaza punetuI TJ
•
218
~-';")'fffz1~~B~: 1• -q .
, ..., .
't~:'£l',
~:=.lJL==<I'-' J
~
I
r,
I 2
Z L,
,-I. 5S , -
. Fig, ,137. Tiparul de jacheta ajustata .
IKlmll bustului, conform masurii , plus 2,5 em pdntru toate-
sur ile) :
(50 : 3) + 2,5 = 19,2 em.
Din punetul G2
' se ridica 0 porpendiculara ptnaIa intersectia
linin AB §i se noteaza punetul P.
2191

Lalimea rascrolturti bratului. Din punetul G2' pe linia GGI
se ap lica spre dreapta 12,5 em ~i se notsaza punetul Ga (1/4 din
jumatatea grosimii bustului , conform masur ii):
50 : 4 = 12,5 em.
Completarea umarului. Din punetul GI se ap lica pe linia BC
in sus 25,5 em ~i se noteaza punctul S (1/2 din jumatatea gro-
simii bustului, conform masur ii, plus 0,5 em pentru toate ma-
surile) :
(50 : 2) + 0,5 = 25,5etn.
. J
Din punetul Ga (pe linia GGI) se ap lica in sus de asemenea
25,5 -em ~i se noteaza punetul PI; punetul de intersectie eu linia
AB se ncteaza eu P2' Punetele PI ~i S se unesc,
Adincimea liniei raseroituri! bratului. Din purietele G2 ~i
Ga (de pe linia GGI) se prclungesc liniile vertieale in jos eu 2 em
(pentru toate masur ile). Punetele 2 ~i 2 se unese.
Linia de subra]. Din punetul 2 de pe linia care porneste din
punetul G2 (adincimea rascro itur-ii: bratului) se apl ica spre dreapta
3,1 em ~i se noteaza punctul G4 (1/4 din latimea rasoroitur ii
hratului) :
12,5 : 4 = 3,1 em.
Din punetul G4 se cohoara 0 perpend iculara pina la inter-
'sectia eu linia CD; punctul de intersectie eu linia TTI se noteaza
eu T2, iar punctul de intersectie eu linia LLI se noteaza eu L2'
Punctele ajutatoare ale -llniilor umarului §i rascroituril
bratului. Liniile PG2 ~i P2Ga se impart in patru parti egale.
Dupa ee s-au desenat elementele ajutatoare se treee la con-
turarea t.iparului de spate, apoi a eelui de fata.
Spate Ie .
Rascroitura gitului. Din punetul A pe linia AB se aplica
spre dreapta 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform
.masur-ii , plus 0,5 em pentru toate masur ile):
(19,5 : 3) + 0!5 = 7 em.
Din punctul 7 se ap lica in sus 1,5 em ~i din aeest punct
,de asemenea in sus 1 em (pentru toate masurile). Punetele A
-si 1 se unese.
o Inellnarea umarului. Din punctul P se aplica in jos 1,5
em {pentru toate masur ile).
Linia umarului. Linia umarului se duee din punetul 1,5
~raseroitura gitului), prin punetul 1,5 (inelinarea umarului),
:220
pe 0 lungime de 15 em (lungimea umarului, conform masur ii,
plus 1 em pentru sust inerea la to ate masur.ile) :
14 + 1 = 15 em.
Punetul 1 (rascro itura gitului) se uneste eu linia umarului.
Linia rascrniturti bratului. Unghiul eu virful in punetul2
(adineimea rasoro itur ii bratului) se imparte in doua. Pe bisee-
toarea unghiului se aplica 3 em (pentru toate miisurile). Linia
de subrat se prelungeste din punetul G4 in sus eu 1 em (pentru
toate masur.ile). Linia rasoroiturii hratului se duee prin punetul
15, punetul de .diviz iune din mijloe al liniei PG2 ~i punetul 3
.~re punetul 1.
Linia de subrap. Din punetul T2 (pe linia TTI) se ap lica
spre stinga 2 em (pentru toate masur ile). Linia de subrat se
duee prin punetele 1, G4, 2, L2 pina la linia CD.
Pensa de pe linia taliei. Distanta GG2 (pe linia GGI) se tm-
parte in doua ~i din punetul de diviziune se aplica spre sttnga
1 em (pentru toate masurile). Din punetul 1 se coboara 0 perpen-
diculara pina, la intersectia eu linia rsoldur ilor. Din punetul de
intersectie se aplica in sus 2 em (pentru toate masur ile). Din
punetul 1 (pe linia GGI) se apl ica in jos 4-5' em (pentru toate
masur ile). Din punetul de intersectie eu Iinia taliei se aptica
spre dreapta ~i spre stinga cite 1,5 em (pentru toate masur il.').
Punctele 1.,5 ~i 1,5 se unese eu punetele 4-5 ~i 2.
II'u(,a
Rascl'oitura gitului. Din punetul S se ap lica spre stinga
7 ern (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masur ii, plus
Il,:> em pentru toate masur ile}:
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
Din punetul S se ap lica in jos 8 em (1/3 din jumatatea gro-
1111 i i gftului , conform masur ii,plus 1,5 em pentru toate masur ile).
(Hi,5 : 3) + 1,5 - 8 em.
PII netele 7 ~i '8 se unese printr-o linie punctata care se im-
JlIII'/'O apoi in doua. Din punetul S, trecind prin punetul de divi-
11110 al liniei punctate, se ap lica 7,5 em (suma distantelor pentru
1Il"III1I'on rascroiturii gitului in fata, pe linia orizontala ~i ver-
t I III/ , Ympartita la 2):
(7 + 8) : 2 = 7,5 em .•
l'unctele 7, 7,5 ~i 8 se unese printr-o Iinie arcuita.
Ijllllg-imea umarului de la rascroitura gitului pina Ia pensa.
, punctul 7 pe linia SPI spre stinga se ap.lica 4 em (pentru
221

~oate masur ile). Din punctul 4 soap lica in jos 1 em pentru touu
masurile). Punctele 1 §i 7 se unesc. . . ,
.Din punctul G1
se aplica spre stinga 10 em §l se noteazt
-punctul G
5
(rascroitura gitului in fata pe Iinia superioara p lus
,4 ern -;- lungim,ea umarului de la Tascroitura gitului pina III
-psnsa, minus 1 em pentru toate masucile}; '
i + 4 - 1 = 10 em.
Punctele 1 §i Gs se unesc. .
Pensa de la umar. Din punctul Z (pe linia tnclinarii umarului)
,seaplica adincimea pensei de 8!5 ~m Qungimea t~li~~ ix: fa",
.conform' masurii, minus 1/3 din jumatatea groslmn gitului ,
,conform masurii , minus Iungimea taliei in spate, conform
:masurii) :
54 - (19,5 : 3) - 39 = 8,5 em.
Se masoara apoi linia pensei de la punctul 1 plna Ia punctul
~s ,§i-se dupe din punetul Gs prin punctul ~,5, 0 linie egal~ (1
Iinia pensel, de Ia punctul 1 pma Ia punctuI Gs· Punctul obtinut
.se noteaza eu litera P3 (laturile pensei trebuie s'a fie egale).
Lungimea nmarului de la pensa p~na la rascroitura bratulut.
Se uneste punctul P3
cu punctul superior de diviziune a liniei
PG
z (din spate) printr-o linie punctata. Din punctul P3 se aplic
.apo i pe linia punctata spre stinga 10 em (lungimea umarului
conform masurii minus 4 em - lungimea umarului de larascroi
.tura gitul ui ptna la pensa}:
14 - 4 = 10 em.
Punctul 10 §i punctul inferior de diviziune a liniei P2G3 ~I
unesc printr-o linie punctata. Din punctul 10 se apl ica pe linin
punctata in jos 1,5 em (pentru toate masur ile). Punctele1,5 ~i
P3
se unesc, '
Linia rascroitUi'ii hratulul. Linia punctate din punctul J!,
.(capatul Iiniei umarului) ptna Ia punctul inferior de divizium
.al liniei P2
G.3
se imparte in doua §i din punctul de diviziuno,
perpendicular pe linia punctata, se aphca spre dreapta 1 em
(pentru toate masurile). Din punctul 2 (linia adincimii rascro:
turii bratului), pe bisectoarea unghiului cu virful in punctul ~,
se apliea' 2,5 ern (pentru toate masur ile). Linia rascroiturii bru
1-1'1luise duce prin punetele 1,5, 1, punctul inferior de diviziune III
Iiniei P
2
G3
, puncttrl 2,5 §i. atingind linia adincimii rascroitueu
bratului, spre punctul 1.
, Linia de subrat. Din punctul T2 se aplica spre dreapta 2 1'111
(pentru toate masurile). Linia de sub rat se duce prin punctelo / I
222. '
G4! 2, L2 yina Ia intersectia cu linia CD. Punctul de- intersectie
se noteaza cu H.' "
Linia taliei. Din yun?tul ,! (pe linia TT1) se aplica in j;s.
2 cIIl: (pen~r? toate masuri le) ~l se noteaza punctul T3• Punctele
T3 ~l 2 (Iinia de subrat) se unesc, ' .
. Linia soldurtlor. Din p~nct~l LI (pe linia LLI) se aplica
in JOS 2 ern (pentru toate masurile). Punctele 2 si L se unesc
, ~'ixarea liniei de rot~njime a jachetei (tivului). 2Linia ver~
ticala BC se prelungeste din punctul C in jos cu 2 ern sise noteaza.
punctul HI' Punctele HI ~i H se unesc.· '
, ~ensa d~ ~e Iinia taliei (in fatal; Din punctul T3 (pe linia
taliei) se aphca sprestinga 8,5 cm(distanta egala cu G G minus,
1,5 em pentru toate masurile) : ' I 5
10 - 1,5 = 8,5 em.
Punctele 8,5 ~i G5 se unesc,
, ~Dj~ punctul G5 se aplica in jos 5-6 em (pentru toate'masu-
rile}. Din punctul 8,5 se ap Iica pe linia taliei spr.e stinga 3 cm
(pen ru toate masurile). ' .
. Incimea pens;i ~i~ fata §i din' punctul 8,5 plna la punctul
3, s~ imparte !n doua ~l~din p~~ctul de d~viziune se duce in jos o
I!n~e punct~ta, paralela cu mijlocul fetei , ptna la intersectia cu
hm,a ~§olduhlor. Din punctul de intersectie cu linia soldurflor se
phca in sus 2 em (pentru toate masur ile). Punctele 2 8 5 5~6
'I 3 se unesc, , ' "
~ensa 'de le l~nia, ,taliei (la~eral).. Din punctul 2' (Iinia de
«itnCln:e a r,~scrolturn, br~tuIUl) se co~oara, 0 linie punctata
ralela,c':l mlJloc~l fetei. D~n~punctul de intersectie a Iiniei punc-
t. ,toeu linia ~oldurIlor, se apl:ca in,sus,~ em (pentru toate masurile).
In" punctul 2 (adinClmea}aS~rolturI bratului), se aplica in jos
,1, em (pentru toate masur ile). Din punctuI de intersectie a
I mer punctate.cu linia taliei se aplica spre dreapta si spre stinga·
IL« 1 em (pentru toate masur ile). "
Punctele 1 ~i 1 se unesc cu punctele 3, 4 si 2. . .
Ad~osul pentru rever. Din punctele 8 ~i HI epe Iinia BC ~i pe
lungirea acesteia) perpendicular pe linia BC, se ap lica spre
I II PLa cite 5 em {pentru toate masurile}. Punctele 8·5 isi H
urn ~c print~-~ Iin~e.punctata. Din punctul 7 pe.linia ;a.~croiturii
It. ilu i ~e aplI~a in JOs 2'cm (pentru toate masur ile}. Din punctul
u'phca in JOs 1 ,cm. ~unctele 2 ~i 7 se, unesc ~i prin punctul 1
I II( 0, 0 dreap~a ptna Ja intersectia cu linia punctata.
1 lInctu~ ~e intersectie se noteaza cu E., Din punctul E se
1« po linia punctata in. jos 7 cm ' (pentru toate masurile).
223

Din punctele T3~i HI se ap lica spre dreapta cite 3 cm (pentru
toate masurile}. Linia se duce prin punctele E, 7, 3 ~i 3 spro
punctul HI'
Punctul de unde incepe montarea gulerului se marcheaza in
felul urmator : din punctul1 pe linia ce uneste punctul 2 (pe Iinia
rascroiturii gitului) cu punctul E, se apl ioa spre dreapta 4-~ cm
(pentru toate masur ile).
o b s e r vat i e. Daca jumatate din grosimea soldurilor
conform masur ii, plus adaosul de 2 em (pentru toate masuril )
este mai mare dectt valoarea ind icata pe tipar, diferenta se tmparto
in trei parti egalesi 1/3. din diferenta se adauga Ia spate pe linin
soldurilor, iar 2/3 din diferenta , in fa~a.
ll'lodele de revere pentru jacheta
In fig. 138 se pot vedea doua tipare de revere pentru jacheta.
Dupa ce s-a format tiparul de baza al jachetei, se contureaz(
reverul ~i gulecul dupa modelul ales.
Jaeheta la doi nasturi (fig. 138, a). Dinpunctele 8, Ts ~i 11,
, se aplica spredreapta cite ,9 cm (pentru toate masur ile), perpon-
dicular pe linia verticala. Punctele 8, 9, 9,9 ~iHI se unesc printr-o
linie punctata. Din punctul 7 (inceputuI rascroiturii gttului 1n
partea de sus) pe linia rascro itur ii gitului in jos se ap lica .2 ern
(pentru toate masurile). Din punctuI 8 se ap lica spre dreaptu ,
pe linia punctata, 2 cm ~i din punctul obtinut se aplica in jOH
inca 2 cm (pentru toate masurile). Linia se duce prin punct 10
7, 2, 8, 2. Din punctele 9 de pe linia taliei ~i Iinia rotunjimii
jachetei se ap lica spre stinga cite 2 cm. Din punctul 2 (Iinia tali i)
se ap lica in sus 10 cm (pentru toate masurils.) Din punctul !}
(superior) se ap lica spre stinga 1 cm ~i din punctul 1 se ap 1il'lI
in sus inca 1 em (pentru toate .masurile).
Linia reverului se prelungeste din punctul 2 spre punctul I,
atinge Jinia punctata ~i apoi in continuare trece prin punctolo
10, 2 ~i 2 spre punctul HI'
Linia deindoituri'i a reverului se marcheaza in felul urmator:
din punctul 7 (linia rascroitur ii gitului) se ap lica spre dreapln
3 cm. Punctele 3 ~i 10 se unesc printr-o linie punctata.
Jaeheta la un nasture §i cu guler (fig. 138, b). Din pun 'LillI'
8 $i HI se ap lica spre dreapta cite 5 cm (perpendicular pe linlll
vert'icala). Punctele 8, 5,.5, ~i HI se unesc printr-o Iinie punctaj
Din punctuI 7 se ap lica pe linia rascroiturii gltului in jos 2 (III'
Din punctu] 8 se aplica spre dreapta pe linia punctatt2 ern ~,
se ia din aeest punct in jos 2 cm. PunctuI 2 obtinut '~e Un(l~111
cu punctul '2 (rascro itura gitului).
224
, ,
-
~
,~
1'-'
':::'
10'

I
I
,
, ,~i~ punctu] 7 ,(partea' superioara ,a' liniei ras,croiturii:gitului)
se rr rea 0 perpe!1dlCularii ~i pe aeeasta se aplica in sus-S cm Din
punctul 9 s8',aphca perp~ndieular spre stinga 4 em iar din .
tul 4 se aphca in jos 3 cm. ' 'pU~lC-
I
I
, .
-""""""===;;;i.._..t2~
H'_9
·a b
, :t;ig. 1~8. Tipare de revere pentru jachetii:
a - Ja~heta la doi n:tsturi; b - jachetii l<f un nasturc.
I ' ,
15 - Croitul ~i cusutul in cas;;
I
I
,
I
I
I
I
I
I
I
7j '3 .:
I
I
I
I
II
I
, I
' . D.Uil'ii"c'e s-a terminat,. deseparea' elementel'or aj"utatoare 'se
~ece la conturaraa, gulerului, Punctele 3 si 2 se unesc. Din punctul
se duos .prm punctul 9 0 'linie lungii' de 6~ 7 em,
225

Punctele 6, 7 ~i 5 (superior) se unesc apoi intr-o Iinie punctatn .
care se imparte in trei parF egale. Din punetul inferior de divi-
ziune, perpendicular pe linia punctata, se apl ica spre stinga1 crn.
Linia gulerului se prelungeste din punetul 6-7 spre punctu ~
1 treeind prin punctul 5 ptna la punetul 2. Din punctul 5 (supe-
rior) se aplica in jos 3 em. Din punctele T3 ~i HI, perpendicular
pe linia vert icala, se· aplica spre dreapta cite 3 cm. Linia feve-
rului se prelungeste din punetul 2 prin punctele 3, 3 ~i 3 spre·
punctul HI' ,,,'
Gulerul se contureaza impreuna eu jacheta croindu-se insa
separat. In afara de gulerul deseris, exista ~i alte modele -de
gulere pentru jacheta. Se dau mai jos tiparele a doua. model
mai rasplndite de guler.
GuIer cu colt ascutit (fig. 139)• • I
si CD egale eu 25,5 cm reprezentind lungimea gulerului (jumatat
. din grosimea gitu~ui, cvonform mas':lr~i,. plus 4-5 cm - distant,a
de la mijlocul Ietei pina la punctul initial de montare a gulerului t
plus 2 em pentru colt):
19,5 + 4 + 2 = 25,5 cm.
~i laturile verticale AD si BC egale cu 9 cm, reprezentind latim a
eulerului (pentru toate masurile),
o Linia de montare. Din punctul A pe linia AB se ap lica spr
dreapta 7 em (1/3 din jumatatea grosimii gitului, conform masurii t
plus 0,5 em pentru toat
A - 7 2 - masurile):
',- -,~ Lirua B (19,5: 3) + 0,5 = 8 cm.
<1)' ~ Din punctul B, pe Ii
1 2.s - - -. 1- - '- nia AB se ap ica spre stingn
. - j~-------~--=..c=,= •.~C 2 cm. Din punctul 2 se (:(1
°1 boara 0 perpendiculari'i ~I
se ap lica pe aceasta 4 ('III,
Punctele 7 ~i 4 se un HI'
Fig. 139. Tipar de guler cu colt ascutit , printr-o linie punctata CHI'I'
se imparte in doua ~i d iI
punctul 1 de diviz iune in sus, perpendicular pe linia punctum
se apl ica 1 cm.
Linia de montare se duee prin punctele A, 7, 1 spre punctu I ,f
Linia coltului. Punctele 4 si C se unesc.
Linia de fos a gulerulul. Di~ punctul D pe linia AD se apl il'll
in sus 2 cm. Punctele 2 ~i C se unesc printr-o linie punctata CIII'I
I
~I·---- ZS5,. ~.-----1'1
226
se Imparts in trei par~i egale. Din punctul de diviziune din dreapta,
perpendicular pe linia punctata, se ap Iica 1 em,
Linia de jos a gulerului duce prin punctele 2 ~i 1 spre
1mnctul C.
Guler cu colt drept (fig. 140)
Se deseneaza un dreptunghi ABCD, cu laturile orizontale AB
~i CD egale cu 21,5 cm (jumatate din grosimea gitului, conform
masurii , plus 2 em pentru
toate masur ile}, reprezen-
tlnd lungimea gulerului.
19,5 + 2 = 21,5 cm ,
si laturile verticale AD ~i
IIC egale eu 9 em, reprezen-
t.lnd ldtirnea gulerului (pen-
t.ru toate masurile).
Linia de montare. Dm
punctul A se ap lica pe Ii- .
Ilia B spre dreapta 7 cm (1/3 din jumatatoa grosimii
~form masur ii, plus 0,5 cm pentru toate masur-ilo}:
I
----- ll.5 ----~ •••
Fig. 140~Tipar de guler cu colt drept.
gitului ,
(19,5 : 3) + 0,5 = 7 em.
Din punctul B pe linia BC se ap lica in jos 4 cm. Punctele
'1 ~i 4 se unesc printr-o linie punctata , care se imparte in doua
I din punctul de diviziune in sus, perpendicular pe linia punctata
I up lica 1 cm. Linia de montara se duee prin punctele A, 7 ~i
, M£"'0 punetul 4. ,
Linia eoltului. Din punctul C, se aplioa 2 cm pe linia CD
(11'1' sttnga. Punctele 2 ~i 4 se unese.
l.inia de jos a gulerului. Din punctul D, pe linia AD, se
",ii' 2 em in sus, Punctele 2 ~i 2 se unesc printr-o linie punctata,
I II'" 1i0 imparte. in trei parti egale ~i din punctul de d iv i-
111110 din dreapta, perpendicular pe linia punctata, se apl ica in
I Lcm.
Linia de jos a gulerului se duce prin punctele 2 ~i 1 pina
I'llnctul 2.
1fH'1t ('U dona eusaturi (fig. 141)
'(I deseneaza un dreptunghi ABCD, cu laturile vertieale AD
I t' "gonIc cu 60 cm , adica cu lungimea mineeii conform masuri i
I (1lI'ii orizontale AB ~i CD, egale cu 18,7 cm , reprezentind
227

liUimea minecii (1/3 din jumatatea ~gro~iinii bustului , conform
,m&surii, plus 2 em pentru toate masunle):
50 : 3 + 2 = 18,7 em.
rn~ltimea raseroiturii mineeii. Din punetuI A, pe Ii,nia tD
in J' os s~ ap lica 17,5 em, ~i se noteaza p~netuI ~P(3(4 d.l?ba t1n-
, . Clmea rascrorturii ra,u-
I· 18.7 •. ~ Iui de Ia jacheta, plus
1 0' 2 em pentru toate ma-
A "~B surile):
-1--' /', 15. ~. / .'~'
'.f.'Ot/ "0 [(20,7 : 4) X 3J +.'+ 'I- 2
/
/
./
1
5,2 y
.~
Parte a de deasupra
a minecii
Cusatura din faja. Din
k!¥.::;~zt;===;~f-~c punetele P ~i D (pe Ii
3 . nia AD) se aplica SP"II
Fig. 141. Tipar de mtneca eu doua cusaturi. stinga cite 4 em (p(l~1
tru toate masurile), ])111
unetuI L se ap lica spre stinga 2 em (pentru to~te .masuril. ~
Lnia cusaturii din fa~a se duee prin punetele 4 ~l 2 spre pun:
tuI 4 de jos.
9
/1
"I '
I I
, ', I
I I
2~~~~~~~~~~14
Linia
cotutut
+2=17,5em.
Din punetuI P se
duee spre dreapta 0. Iin i
orizontala ptna Ia m~er-
seetia eu linia BC ~l se
noteaza punetuI !. .
Linia cotului. D1S-
tanta P D (pe linia AD)
se imparte in doua ~idin
punetuI de diviziune so
ap lica in sus 2 em (pen-
tru toate masurile) no-
tindu-se punetuI L. Din
punctul L s~ ~uee. spn-
dreapta 0 Iin ie orizon
tala .pina Ia intersectin
eu linia BC ~i se no
teaza punetul Ll.
Linia rascroiturii minecii. Din punetuI P se 'apIi~a (pe linia
A·D) in sus 5,2 em (1/4 din adtncimea ras'eroiturii bratului de
Iajacheta): . " . '.
20,7 : 4 = 5,i em.
Linia AB se imparte in doua, ~i punotul de diviziune se
noteaza eu punetuI 0 care este punetul, eel mai inalt al mineeii.
Punetele 5,2 ~i 0 se unese printr-o linie punotata, eare se
~mparte apoi in doua, iar punetul de diviziune se unesto eu punetuI
A de asemenea printr-o linie punetata. Aeeasta linie se lrnparte in
trei par~i egale. PunetuI inferior de diviziune se noteaza cu 0
1
,
Din punetul PI (pe linia BC) se aplioa in sus 5,2 em (1/4 din
adtncimea rasel,'oiturii bratului la jacheta}:
20,7 : 4 = 5,2 em .
Prin punctul 5,2 se duee 0 Iinie punctata orizontala pe care
~o ap.lica spre dreapta 4 em. Distanta de Ia punetuI B ptna Ia
punctul 5,2 se imparte in doua, ~i punetul de diviziune .se noteaza
'11 O2, Punetele 0 ~i O2 se I unese printr-o linie punctata care se,
rnparte in doua ~i de la punetuI.de diviziune in sus, perpendicular
I( linia punctata, se ap lica 1,5 em. ,
~i;inia rascroitur ii mineeii se duee prin punetele 4,5,2; ,0
1
,.
J, 1,5, O2 ptna Ia punetul 4.
Linia eusatur]] de la cot. Linia LLI seprelunge~te spre
Il'papta eu 4 ern ~i punetul notat cu 4 se unests eu punetul supe-
ior 4 de pe linin punetata. Din punetul 4 (superior) se ap licatn
1 !) em. Din punetul D se aplica pe linia CD spre dreapta 15 em
(JurnAtate din grosimea miinii la ineheietura, conform masurii, '
hiM 5 em p.entru toate maeurfle):
10 + 5 = 15 em.
Punetele 15 ~i 9 se unese printr-o linie punetata care -se
npnrto apoi in doua ~i din punetul de diviziune, perpendicular
linin punctata, se aplica spre dreapta 1 em (pentru toate
urile). Linia cusaturii de Ia cot se duee din punetul 4 (capatul
f i r&seroiturii mtnecii), 9, 1 spre punetul 15, prelungind
C I linin in jos eu 3 em (pentru toate masurile).
IIIIlia de lungime a minecii (tivului). Linia de lungime a
If oii so duee prin punetele 4 -~i D pina, la punetul 3. '
lilli/it de indoitul'a (curbura) a pal'fii de deasupra a minecii.
11In(1tuI L (pe linin LLl) se ap Iioa spre dreapta 2 em (pentru
I sur ils). Linia de curbura a minecii se duee prin punetele
I ~i in continuara plna Ia intersee~iil- cu liniade ras-
_IILI.1m It rntnecii ..
22B
229

Partes de dedesubt a minecii
Linia cusaturi! din fata. Din punctele P, 2 si D (pe Iinia
de curhura a partii din fa~a a minecii) se ap lica spre dreapta
cite 3 cm. Punctele 3, 3 ~i 3 se unesc.
Linia cusaturii de la cot. Din punctul 3 (superior) se ap lica
pe linia PP1 spre dreapta 10,5 em (1/4 din jumatatea grosimii.
bustuIui, conform masurii , minus 2 em pentru to ate masur ile};
(50 : 4) - 2 = 10,5 cm.
Din punctul 3 (linia cotului) se aplica spre dreapta 10 cm
(1/4 din jumatatea grosimii bustului , conform masurii , minu
2,5 cm pentru to ate masurile):
(50 : 4) - 2,5 = 10 cm.
Din punetul 3 situat la capatul cusaturii de la cot a par[.i
de deasupra a minecii de pe linia de Iungime se apl ica spre stinga
2 cm. Linia cusatur ii de Ia cot' se duce prin punctele 2, 10, 10,5
~i in continuare pina la intersectia cu Iinia punctata eare pornesto
din punctul 5,2. Punctul de intersectie se noteaza cu 03,
Bascroitura pal'tii de dedesubt a minecii.· Distanta de 10.
punctul 3 de pe linia PP1, ptna la punctuI10,5 se imparte in
trei par~i egale. Punctul de diviziune din stinga se noteaza en
04, Linia rascroituri i part.ii de dedesubt a minecii se duce prin
punctele 3 ~i 04 pina la punctul 03' Din punctul 03 se ap lica spr
stinga 2 em (pentru toate masur ile). Punctul 2 se uneste cu Iinia
rascroiturii par~ii de dedesubt a minecii (rezerva pentru cazn f
strlmtari i eventuale a minecii).
o b s e rv a ~ i e. Partea de deasupra a minecii se sustim
Ia calcat pe linia cusaturii de la cot si se intinde pe linia cusatur ir
din fata.
In' fig. 141 sint prezentate cele doua jumatati ale mlneci i
(partea mare ~ipartea mica). La deeuparea mulajului se va pune
dedesubt 0 a doua coala de hirtie, astfel ca pe prima coala HII
se decupeze partea de deasupra, iar pe a doua, partea de dedesuhl
a minecii (de prefer at ca partea de deasupra sa fie decupata dill
-foaia a, doua pusa dedesubt in acest scop). .
Croitul ~i cusutul
Tiparul se a~aza pe tesatura in asa fel ca firul de lunginu
sa treaca pe Iungimea pieselor principale ale jachetei. La croll
se lasa rezerve pen+ru cusaturi, deoarece la formarea t.iparuhu
nu s-a tinut seama de aceasta.
230
JACHETA DREAPTA SAU STRIMTA PE LINIA ~OLDURILOR
. Jacheta prezentata in fig. 142 se poate Iuera dreapta sau
mal strimta in partea de jos, pe linia soldurilor eu umerii lasati.
Pentru tiparul de jacheta (masura' 50) 'se iau ur~atoarele masu~i:
- lungimea spatelui ptna la talie 39 em
- lungimea fetei ptna la talie , , . . . . . 54 em
- lungimea umarului , , . . . . . 14 em
- [umatats din grosimea gitului .-r , " 195 em
- jurnatate din grosimea bustului ,..... 50' em
- jumatats din grosimea solduriloi- .. ,..... 52 em
Construirea tiparului (fig. 143)
. Se deseneaza un dreptunghi ABCD, eu Iaturile vertieale AD
1;1 BC, egale eu 57 em,~.,
roprezent.tnd lungimea -
[achetei (l ungimea spa-
f,,.lui ptna la talie eon-
I'OI'rU masur-ii , plus
1K em pentru toate ma-
HIIl'iIe):
---L9 + 81 = 57 em.
i Iaturile orizontale
t /I §i CD egale eu
17 ern, oonstituind Ia-
t II 11('U jachetei (juma-
1111(I din grosimea bus-
I ului , conform masurii ,
!,11If! 7 em pentru toate
111 'mile):
r,o 1- 7 = 57 em:
Aclincimea ras-
rulturi! bratului. Din
1I11!'!,1I1 A 'se ap lica
lin ia AD in jos
",7 I'm ~j se notsaza
III II !'I,ll IG (1/3 din ju-
1,,1/011 grosimii bus-
11111, oonform masurii ,
II II ern pentru toate
lII'i 10) :
'I) I 4 = 20,7 em.
Fig. 142. Jaeheta dreapta sau strlmta pe linia
soldurilor .
23J

manual croitorie

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

manual croitorie