Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie

UNIVERSITATEA SPIRU HARET
Facultatea de Educaţie Fizică Şi Sport
Specializarea: Kinetoterapie şi motricitate specială
INTREBARI PENTRU EXAMENUL DE LICENTA – ANUL III
EVALUAREA CUNOŞTINŢELOR FUNDAMENTALE ŞI DE SPECIALITATE
SESIUNEA: IULIE 2010
1.Abducţia braţului până la 90º este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos
2.Abducţia orizontală a braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid
3.Abducţia orizontală a umărului se evaluează între:
a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º
4.Abducţia şoldului are o amplitudine de mişcare:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 100º
5.Adducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare romboid
6.Adducţia orizontală a braţului are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º
7.Adducţia orizontală a braţului este realizată de:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral
8.Adducţia şoldului are o amplitudine de mişcare între:
a. 45º si 0º
b. 90º si 0º
Page 1 of 38

c. 100º si 0º
9.Adducţia şoldului este realizată de:
a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern
10.Amplitudinea de mişcare a rotaţiei externe a braţului este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º
11.Amplitudinea de mişcare a rotaţiei interne a bratului este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70
12.Coborarea şi adducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul
13.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile
Paralysis, 1 exprimă:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
c. Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita
14.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile
Paralysis, 5 exprimă:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
15.Evaluarea flexiei cotului, forţa 2, presupune ca poziţia de start a pacientului să
fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
16.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forţa 3, presupune ca poziţia de start a
pacientului să fie:
a. Decubit lateral, mainile intinse in fata
b. Decubit dorsal, mainile sub cap
c. Decubit dorsal, mainile pe langa corp
Page 2 of 38

17.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forţa 5, presupune ca poziţia de start a
18.Evaluarea rotaţiei trunchiului pentru forţa 2, presupune ca poziţia de start a
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp
19.Eversia piciorului are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 25º
b. 0º - 15º
c. 0º - 30
20.Eversia piciorului este realizată de:
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul
21.Extensia braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular
22.Extensia coloanei toracale şi lombare, forţa 2:
a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata
amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine
limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
23.Extensia cotului are o amplitudine de mişcare între:
a. 145º-160º si 0º
b. 180 º si 0º
c. 120º si 0º
24.Extensia cotului este realizată de:
a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare homboid
Page 3 of 38

25.Extensia cotului pentru forţa 3,4,5 presupune ca pacientul să aibă poziţia de
start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie
26.Extensia gâtului este limitată de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentului galben
c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
27.Extensia gâtului este realizată de MUŞCHII:
a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul
gatului, digastricul nucal
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,
28.Extensia genunchiului are o amplitudine de mişcare de:
a. 120º - 130º si 0º
b. 180º si 0º
c. 160º si 0º
29.Extensia genunchiului este realizată de:
a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
30.Extensia pumnului are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 70º
c. 0º - 100º
31.Extensia pumnului este realizată de:
a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar
32.Extensia şoldului are o amplitudine de mişcare, de la linia mediană, de:
a. 0º si 10º - 15º
b. 0º si 20º
c. 0º si 25º
Page 4 of 38

33.Extensia şoldului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
34.Extensia trunchiului este realizată de MUŞCHII:
a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
35.Flexia braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial
36.Flexia cotului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
37.Flexia dorsală a gleznei este realizată de:
a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior
38.Flexia gâtului este limitată de:
a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase
39.Flexia genunchiului are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 130º
c. 0º - 160º
40.Flexia genunchiului este realizată de:
a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,
semimembranos, semitendinos
41.Flexia plantară a gleznei are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 45º
b. 0º - 90º
c. 0º - 25º
Page 5 of 38

42.Flexia plantară este realizată de:
a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete
43.Flexia pumnului are o amplitudine a mişcării de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 120º
c. 0º - 50º
44.Flexia pumnului este realizată de:
a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar
45.Flexia şoldului are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 150º
c. 0º - 125º
46.Flexia şoldului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare
47.Flexia trunchiului este realizată de MUŞCHII:
a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex
48.Înclinaţia cubitală a pumnului măsoară:
a. 0º - 10º
b. 0º - 20º
c. 0º - 30º
49.Înclinaţia radială a pumnului măsoară:
a. 0º - 30º
b. 0º - 20º
c. 0º - 10º
50.Inversia piciorului are o amplitudine de:
a. 0º - 15º
b. 0º - 10º
c. 0º - 35º
Page 6 of 38

51.Inversia piciorului este realizată de:
a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete
52.Mişcarea de adducţie a omoplatului este stabilizată de:
a. Greutatea trunchiului pacientului
b. Greutatea trunchiului examinatorului
c. Greutatea membrului superior al examinatorului
53.Mişcarea de eversie a piciorului este limitată de:
a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna
54.Mişcarea de eversie a piciorului este stabilizată de:
b. Greutatea gambei pacientului
55.Muşchii principali care realizează flexia gâtului sunt:
a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidu
56.Muşchiul principal care realizează abducţia şoldului este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare
57.Pentru a evalua adducţia orizontală a braţului, forţa 3, poziţia de start a
pacientului este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
58.Pentru a evalua extensia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
59.Pentru a evalua extensia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului este:
a. Asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinut
c. Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta
Page 7 of 38

60.Pentru a evalua extensia genunchiului, forţa 2, poziţia pacientului este:
61.Pentru a evalua flexia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
62.Pentru a evalua flexia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului este:
a. Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinuta
b. Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinuta
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat
63.Pentru a evalua flexia genunchiului, forţa 4,5, poziţia pacientului este:
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat
64.Pentru a testa abducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia mediana
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in extensie
c. Decubit dorsal, membrele inferioare flectate
65.Pentru a testa abducţia şoldului, forţa 4,5, poziţia de start a pacientului este:
66.Pentru a testa adducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul se afla în:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna
67.Pentru a testa adducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este:
a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut de
examinator cu o abductie de 25º
b. Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45º
c. Decubit ventral, membrele inferioare in adductie
68.Pentru a testa adducţia şoldului, forţa 3,4,5, poziţia de start a pacientului este:
Page 8 of 38

69.Pentru a testa extensia braţului forţa 1, pacientul se afla în:
a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal
70.Pentru a testa extensia braţului forţa 2, pacientul se afla în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral
71.Pentru a testa extensia coloanei lombare forţa 4,5, se opune rezistenţa:
a. Pe partea superioara a toracelui
b. Pe partea inferioara a toracelui
c. Pe bazin
72.Pentru a testa extensia coloanei toracale forţa 4,5, se opune rezistenţa:
c. Pe bazin
73.Pentru a testa flexia braţului forţa 1, pacientul se afla în:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
74.Pentru a testa flexia braţului forţa 2, pacientul se afla în:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
75.Pentru a testa flexia pumnului, forţa 2, poziţia de start a pacientului este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna
76.Pentru a testa flexia şoldului forţa 1, poziţia de start a pacientului este de:
a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixat
b. Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinut
c. Decubit dorsal, membrul inferior sustinut
77.Pentru a testa flexia şoldului forţa 2, poziţia de start a pacientului este de:
Page 9 of 38

78.Pentru a testa ridicarea bazinului forţa 3, poziţia de start a pacientului este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral
79.Pentru a testa ridicarea omoplatului, forţa 2, pacientul se afla în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
80.Pentru a testa rotatia externa a braţului forţa 2, pacientul se afla în:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
81.Pentru a testa rotatia externa a şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului
este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
c. Asezat, gambele atarnate
82.Pentru a testa rotatia în jos și adducţia omoplatului, forţa 2 pacientul se afla în:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
83.Pentru a testa rotatia în sus și abducţia omoplatului, forţa 2, pacientul este în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
84.Pentru a testa rotatia în sus și abducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul este
în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
85.Pentru evaluarea extensiei şoldului, forţa 4,5, poziţia pacientului este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat
86.Pentru testarea flexiei plantare forţa 3 se realizează:
a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara
Page 10 of 38

b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si
oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara
87.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia
omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Trapez, mare rotund, mic rotund
b. Trapez, mare romboid, mic romboid
c. Trapez, mare rotund, mare romboid
88.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia braţului
până la 90º nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Mare dorsal, deltoid
b. Supraspinos, deltoid
c. Deltoid, subspinos
89.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia orizontală
a umărului nu se evaluează între:
a. 0º - 180º
b. 0º - 45º
c. 0º - 90º
90.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia orizontală
a braţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Deltoid
91.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia orizontală
a braţului nu are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 95º
92.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia orizontală
a braţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Mare dorsal
b. Mare rotund
c. Mare pectoral
93.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Amplitudinea de
mişcare a rotaţiei externe a braţului nu este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 90º - 180º
Page 11 of 38

94.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Amplitudinea de
mişcare a rotaţiei interne nu este de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 180º
c. 0º - 70
95.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Abducţia şoldului
nu are o amplitudine de mişcare:
a. 0º - 90º
b. 0º - 45º
c. 0º - 100º
96.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia şoldului
nu are o amplitudine de mişcare între:
a. 45º si 0º
b. 90º si 0º
c. 100º si 0º
97.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Adducţia şoldului
nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept intern
b. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept intern
c. Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern
98.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Conform scalei
numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 nu exprimă:
a. Paralizia completa a muschiului
b. Miscare completa realizata impotriva gravitatiei
99.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Conform scalei
numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 nu exprimă:
a. Forta unui muschi normal
b. Paralizie completa a muschiului
100.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Coborarea și
adducţia omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Trapez portiune inferioara
b. Trapez portiune superioara
c. Supraspinosul
101.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia gâtului
nu este limitată de:
a. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
b. Tensiunea ligamentului galben
Page 12 of 38

c. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
102.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia gâtului
nu este realizată de MUŞCHII:
a. Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului,spinalul
b. Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului,
c. Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului,
103.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Evaluarea flexiei
trunchiului pentru forţa 5, nu presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:
105.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Evaluarea rotaţiei
a. Asezat, bratele pe langa trunchi
b. Decubit dorsal, bratele incrucisate
c. Decubit ventral, bratele pe langa corp
106.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia
trunchiului nu este realizată de MUŞCHII:
a. Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spatelui
b. Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsal
c. Marele oblic abdominal, marele drept abdominal
107.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia coloanei
toracale şi lombare, forţa 2 nu se testeaza din:
a. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toata
amplitudinea
b. Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudine
limitata
c. Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata
Page 13 of 38

108.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia braţului
a. Deltoid, coracobrahial, biceps
b. Mare dorsal, mare rotund, deltoid
c. Mare rotund, triceps, subscapular
cotului, forţa 2, nu presupune ca poziţia de start a pacientului să fie:
a. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, bratul fixat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, bratul fixat
c. Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat
110.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia cotului
a. Mare dorsal, mare rotund
b. Triceps, anconeu
c. Trapez, mare rhomboid
nu are o amplitudine de mişcare între:
a. 145º-160º si 0º
b. 180 º si 0º
c. 120º si 0º
pentru forţa 3,4,5 nu presupune ca pacientul să aiba poziţia de start:
a. Decubit dorsal, bratul flectat la 90º, cotul flectat
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie externa, cotul in flexie
c. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º si rotatie interna, cotul in flexie
113.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia pumnului
a. Primul radial, al doilea radial, cubitalul anterior
b. Primul radial, al doilea radial, cubitalul posterior
c. Primul radial, al doilea radial, mare palmar
114.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia pumnului
nu are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 70º
c. 0º - 100º
115.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia şoldului
a. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahial
b. Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
Page 14 of 38

c. Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural
116.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Extensia şoldului
nu are o amplitudine de mişcare, de la linia mediana, de:
a. 0º si 10º - 15º
b. 0º si 20º
c. 0º si 25º
genunchiului nu are o amplitudine de mişcare de:
a. 120º - 130º si 0º
b. 180º si 0º
c. 160º si 0º
genunchiului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern
b. Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul extern
c. Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral
119.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Eversia piciorului
a. Lung peronier lateral, scurt peronier lateral
b. Tibialul anterior, tibialul posterior
c. Gemenii, solearul
120.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Eversia piciorului
nu are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 25º
b. 0º - 15º
c. 0º - 30
121.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia gâtului nu
este limitată de:
a. Tensiunea muschilor posteriori ai cefei
b. Tensiunea muschilor anteriori ai cefei
c. Apropierea apofizelor spinoase
122.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia trunchiului
nu este realizată de MUŞCHII:
a. Marele drept abdominal
b. Marele dorsal
c. Marele complex
Page 15 of 38

123.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia braţului nu
este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Mare dorsal, trapez
b. Trapez, anconeu
c. Deltoid, coracobrahial
124.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia cotului nu
a. Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinator
b. Biceps brahial, brahial anterior, lung supinator
c. Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator
125.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia pumnului
nu are o amplitudine a mişcării de:
a. 0º - 90º
b. 0º - 120º
c. 0º - 50º
126.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia pumnului
a. Cubital anterior, mare palmar
b. Cubital posterior, mare palmar
c. Cubitalul posterior, mic palmar
127.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia şoldului nu
a. Ilio-psoas
b. Fesier mijlociu
c. Fesier mare
128.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia
genunchiului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinos
b. Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinos
c. Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,
semimembranos, semitendinos
129.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia
genunchiului nu are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 180º
b. 0º - 130º
c. 0º - 160º
130.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia plantară a
gleznei nu are o amplitudine de mişcare de:
a. 0º - 45º
Page 16 of 38

b. 0º - 90º
c. 0º - 25º
131.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia plantară nu
a. Gemeni, solear, tibial anterior
b. Gemeni, solear, tibial posterior
c. Gemeni, solear, lung extensor degete
132.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Flexia dorsăla a
gleznei nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Gambierul (tibialul) anterior
b. Gambierul (tibialul) posterior
c. Tibialul posterior
133.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Înclinaţia cubitală
a pumnului nu măsoară:
a. 0º - 10º
b. 0º - 20º
c. 0º - 30º
134.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Înclinaţia radială a
pumnului nu măsoară:
a. 0º - 30º
b. 0º - 20º
c. 0º - 10º
135.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Inversia piciorului
a. Tibialul posterior, lung extensor degete
b. Tibialul posterior, lung flexor degete
c. Tibialul anterior, lung extensor degete
136.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Inversia piciorului
nu are o amplitudine de:
a. 0º - 15º
b. 0º - 10º
c. 0º - 35º
137.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Muşchii principali
care realizează flexia gâtului nu sunt:
a. Sterno-cleido-mastoidianul
b. Trapezul fibre inferioare
c. Deltoidu
Page 17 of 38

138.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Mişcarea de
adducţie a omoplatului nu este stabilizată de:
b. Greutatea trunchiului examinatorului
139.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Muşchiul principal
care realizează abducţia şoldului nu este:
a. Fesier mijlociu
b. Fesier mic
c. Fesier mare
eversie a piciorului nu este limitată de:
a. Tensionarea ligamentelor externe ale tarsului
b. Tensionarea ligamentelor interne ale tarsului
c. Contactul oaselor tarsului pe marginea interna
eversie a piciorului nu este stabilizată de:
b. Greutatea gambei pacientului
142.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a evalua
flexia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa nu se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
extensia gâtului, forţa 4,5, rezistenţa nu se aplica pe:
a. Occiput
b. Frunte
c. Trunchi
144.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru a testa
extensia coloanei lombare forţa 4,5, nu se opune rezistenţa:
c. Pe bazin
extensia coloanei toracale forţa 4,5, nu se opune rezistenţa:
Page 18 of 38

c. Pe bazin
ridicarea bazinului forţa 3, poziţia de start a pacientului nu este:
a. Decubit ventral sau decubit lateral
b. Decubit dorsal sau ortostatism
c. Ortostatism sau decubit lateral
rotatia în sus şi abducţia omoplatului, forţa 2, pacientul nu este în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
rotatia în sus şi abducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul nu este în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
ridicarea omoplatului, forţa 2, pacientul nu se afla în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit ventral
c. Asezat
adducţia omoplatului, forţa 3,4,5, pacientul nu se afla în:
a. Decubit lateral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie externa
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º si rotatie interna
rotatia în jos şi adducţia omoplatului, forţa 2 pacientul nu se afla în:
a. Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spate
b. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
c. Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate
flexia braţului forţa 2, pacientul nu se afla în:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
Page 19 of 38

flexia braţului forţa 1, pacientul nu se afla în:
a. Asezat
b. Decubit lateral
c. Decubit dorsal
extensia braţului forţa 2, pacientul nu se afla în:
a. Decubit dorsal
b. Decubit lateral
c. Decubit ventral
extensia braţului forţa 1, pacientul nu se afla în:
a. Asezat
b. Decubit ventral
c. Decubit dorsal
adducţia orizontală a braţului, forţa 3, poziţia de start a pacientului nu este:
a. Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90º abductie
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º
c. Decubit ventral, bratul in abductie 90º
rotatia externa a braţului forţa 2, pacientul nu se afla în:
a. Decubit ventral, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
b. Decubit dorsal, bratul in abductie 90º, asezat pe masa, antebratul atarnat vertical
la marginea mesei
c. Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna
158.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pronatia
antebraţului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator
flexia pumnului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este:
a. Asezat, antebratul in supinatie
b. Asezat, antebratul in pronatie
c. Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna
flexia şoldului forţa 1, poziţia de start a pacientului nu este de:
Page 20 of 38

flexia şoldului forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este de:
162.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru evaluarea
extensiei şoldului, forţa 4,5, poziţia pacientului nu este:
a. Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensie
b. Decubit dorsal, genunchiul in extensie
c. Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat
abducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este:
abducţia şoldului, forţa 4,5, poziţia de start a pacientului nu este:
adducţia şoldului, forţa 3,4,5, poziţia de start a pacientului nu este:
adducţia şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este:
rotatia externa a şoldului, forţa 2, poziţia de start a pacientului nu este de:
a. Decubit lateral
b. Decubit dorsal
Page 21 of 38

c. Asezat, gambele atarnate
extensia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului nu este:
extensia genunchiului, forţa 2, poziţia pacientului nu este:
flexia genunchiului, forţa 1, poziţia pacientului nu este:
c. Decubit dorsal, genunchiul usor flectat
flexia genunchiului, forţa 4,5, poziţia pacientului nu este:
c. Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat
172.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Pentru testarea
flexiei plantare forţa 3 nu se realizează:
a. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara
b. In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara si
oboseste
c. In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara
173.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Rotatia
trunchiului nu este realizată de MUŞCHII:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex
174.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Ridicarea
bazinului nu este realizată de MUŞCHII:
a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul
Page 22 of 38

175.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Rotatia în sus şi
abducţia omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior
176.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. Ridicarea
omoplatului nu este realizată de MUŞCHIUL/MUŞCHII:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos
177.Pronatia antebraţului este realizată de:
a. Patrat pronator, mare pronator
b. Rotund pronator, patrat pronator
c. Rotund pronator, mare pronator
178.Ridicarea bazinului este realizată de MUŞCHII:
a. Ilio-costalul dorsal, lungul dorsal
b. Patratul lombar, sacro-lombarul
c. Fesierul mare, pectineul
179.Ridicarea omoplatului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Dintat anterior, mare dorsal
b. Trapez fibre superioare, angularul
c. Rotund mare, supraspinos
180.Rotatia externa a braţului este realizată de MUŞCHIUL / MUŞCHII:
a. Subscapular, mare rotund
b. Subscapular, mic rotund
c. Subspinos, mic rotund
181.Rotatia externa a şoldului este realizată de:
a. Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemen
inferior, fesier mare
b. Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,
gemen inferior, fesier mare
c. Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,
gemen inferior, fesier mare
182.Rotatia externa a şoldului măsoară:
a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º
Page 23 of 38

183.Rotatia în jos şi adducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL /
MUŞCHII:
a. Mare romboid, mic romboid, trapez
b. Mare rotund, mic rotund, trapez
c. Supraspinos, subspinos, subscapular
184.Rotatia în sus şi abducţia omoplatului este realizată de MUŞCHIUL /
MUŞCHII:
a. Trapez
b. Mare dorsal
c. Dintat anterior
185.Rotatia interna a braţului este realizată de:
a. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotund
b. Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid
c. Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare rhomboid
186.Rotatia interna a şoldului este realizată de:
a. Fesier mare, tensorul fasciei lata
b. Fesier mijlociu, tensorul fasciei lata
c. Fesier mic, tensorul fasciei lata
187.Rotatia interna a şoldului măsoară:
a. 0º - 15º
b. 0º - 55º
c. 0º - 45º
188.Rotatia trunchiului este realizată de MUŞCHII:
a. Marele drept abdominal, micul drept abdominal
b. Marele oblic abdominal, micul oblic abdominal
c. Marele complex, micul complex
189.Supinatia antebraţului este realizată de:
a. Biceps brahial, scurt supinator
b. Coracobrahial, scurt supinator
c. Anconeu, scurt supinator
190.Valgusul este:
a. Miscare de lateralitate interna
b. Miscare de lateralitate externa
c. Miscare de sertar
191.„Mana cazuta” este aspectul clinic major în paralizia de:
a. nerv median
b. nerv radial
c. nerv cubital
Page 24 of 38

192.Afazia fluenta presupune un debit de:
a. peste 100 cuvinte / minut
b. peste 200 cuvinte / minut
c. peste 50 cuvinte / minut
193.Afazia nonfluenta presupune un debit de:
a. sub 50 cuvinte / minut
b. intre 100-75 cuvinte / minut
c. intre 100-50 cuvinte / minut
194.Agnozia reprezintă:
a. imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jur
b. imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jur
c. imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur
195.Amorfognozia reprezintă:
a. nerecunoasterea formei obiectelor
b. nerecunoasterea structurii, texturii, materialului
c. incapacitatea de a denumi obiectul, chiar daca il recunoaste dupa forma, marime
si consistenta
196.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor
dezastruoase ale inactivitatii fizice asupra:
a. fortei si rezistentei musculare
b. stabilitatii articulare
c. metabolismului bazal
197.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente
anatomice, dintre care cel mai important este:
a. grupul ligamentelor plantare tarsiene
b. gambierul (tibialul) posterior
c. lungul peronier lateral
198.Asomatognozia reprezintă:
a. recunoasterea schemei corporale
b. incapacitatea de recunoastere a schemei corporale
c. capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait
199.Asupra articulatiei, procesul inflamator şi aparitia infiltratului produce:
a. distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteia
b. strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea ei
c. nu infuenteaza direct functionalitatea articulara
200.Axonotmesis înseamnă:
a. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina
b. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
Page 25 of 38

c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
201.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos în picioare este:
a. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in
abductie, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele
b. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in
flexie anterioara, inchiderea ochilor nu accentueaza simptomele
c. statiune imposibila, doar cu baza de sustinere largita, cu membrele superioare in
abductie, inchiderea ochilor accentueaza simptomele
202.Caracteristica clinica a sindromului cerebelos în repaus este:
a. la ridicarea din decubit dorsal in asezat, cu mainile incrucisate pe piept, ridica
membrul inferior afectat de pe planul patului
b. tremuratura de repaus a capului
c. ambele
203.Cauzalgia este o complicatie care apare în leziunile nervului:
a. median
b. radial
c. cubital
204.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:
a. entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral intern
b. entorsele piciorului propriu-zis
c. entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern
205.Clonusul apare în:
a. leziuni pseudobulbare
b. leziuni piramidale
c. leziuni de nervi periferici
206.Clonusul piciorului – miscari ritmice de flexie-extensie – apare după intinderea
brusca a:
a. bicepsului femural
b. tibialului anterior
c. tricepsului sural
207.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita
terapeutica adoptata, durează:
a. intre 1-2 luni
b. 3 luni
c. pana la 4-5 luni
208.Debitul verbal normal la o persoana sănatoasă este de :
a. 100-150 cuvinte / minut
b. 50-100 cuvinte / minut
Page 26 of 38

c. peste 150 cuvinte / minut
209.Dintre factorii de risc în cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit
și în legatura cu:
a. greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutati
b. obezitatea, intemperiile, caratul de greutati
c. obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul
210.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:
a. tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humerala
b. folosirea diagonalelor Kabat
c. folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa
211.Dintre probele de disdiadocokinezie, la proba marionetelor, la cerebelosi
mişcările sunt:
a. lente, hipermetrice, sacadate
b. rapide, hipermetrice , cursive
c. rapide, hipermetrice, sacadate
212.Disartria reprezintă:
a. incapacitatea pacientului de a vorbi spontan, sau de a vorbi corect, cu toate ca
stie ce vrea sa spuna
b. exprimarea imperfecta a sunetelor si cuvintelor
c. pierderea capacitatii de a articula cuvintele
213.Efectele medicamentelor antiinflamatoare în traumatologia sportiva se bazeaza
pe efectul acestora:
a. de a stimula sinteza prostaglandinelor
b. de a inhiba sinteza prostaglandinelor
c. de a nu influenta sinteza prostaglandinelor
214.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i
pacientului:
a. sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaun
b. sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei linii
c. sa realizeze toate aceste manevre
215.Evaluarea sensibilitatii superficiala tactila se face prin stimulare:
a. direct pe piele si apoi ridicat, fara a fi miscat de-a lungul ei
b. direct pe piele si miscat de-a lungul ei
c. indirect pe piele si apoi ridicat
216.Examenul obiectiv în cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:
a. scolioza
b. cifoza
c. nu deceleaza modificari vertebrale statice
Page 27 of 38

217. Examenul obiectiv în cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla nu va
decela niciodata:
a. limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgice
b. limitarea mobilitatii in plan frontal
c. mobilitatea libera in toate sensurile.
218.Examinarea coordonarii presupune evaluarea modului în care subiectul:
a. se imbraca, se desbraca, atitudinea in somn si in efort
b. isi incheie nasturii, isi leaga sireturile, atitudinea in somn si in efort
c. se imbraca, se desbraca, isi incheie nasturii, isi leaga sireturile
219.Exerciţiile de stoarcere a unei mingii, ca și mişcarea “de a face mana cupa
(caus)”, fac parte din programul de reeducare analitica în:
a. paralizia de radial
b. paralizia de medial
c. paralizia de cubital
220.Faza a II-a a recuperarii umărului posttraumatic, care incepe după
suspendarea imobilizarii, urmareste întretinerea mişcării:
a. cu solicitare si cu implicarea leziunii
b. cu solicitare dar fara iritarea leziunii
c. fara solicitare si fara iritarea leziuni
221.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare în
cazul sportivilor:
a. poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecarii
b. poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilor
c. trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerarea
consecintelor negative
222. Fractura de scafoid nu se poate complica cu:
a. necroza aseptica, ulterior artroza secundara dureroasa
b. picior plat traumatic, ulterior artroza secundara a interliniei Chopart
c. calus vicios, cu anchiloza secundara
223.În cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:
a. imobilizare la pat + kinetoterapie generala
b. tractiune-suspensie timp de 45 de zile
c. imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile
224.În cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:
a. elastic, datorita participarii fibrelor de elastina
b. inert si inutil
c. nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei
225.În cazul leziunilor de tendon în zona pumnului, imobilizarile durează:
Page 28 of 38

a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii
b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii
226.În cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive și din
“suspendat”, pot incepe:
a. dupa primele 21 de zile
b. dupa 3-4 saptamani
c. dupa 4-5 zile
227.În cazul recuperarii umărului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:
a. recuperarea fortei musculare si stabilitatea
b. asuplizarea articulatiei
c. recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic
228.În cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps său jonctiune
musculo-tendinoasă), se prefera:
a. imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilor
b. interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamana
c. interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani
229.În cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot
incepe:
a. imediat dupa interventie
b. dupa minimum o saptamana de la interventie
c. din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie
230.În discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:
a. care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventrala
b. in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies inexpresiv
c. cu membrele inferioare in extensie puternica
231.În evaluarea coordonarii neechilibratorie pentru membrele superioare, la proba
„indice-nas” la pacientul cu sindrom cerebelos se observă:
a. tremuratura neintentionala + depasirea tintei (hipermetrie)
b. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + fara depasirea tintei (hipermetrie)
c. tremuratura intentionala la sfarsitul miscarii + depasirea tintei (hipermetrie)
„indice-indice” la pacientul cu sindrom cerebelos unilateral se observă:
a. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge
+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos
b. degetul de partea leziunii nu atinge linia mediana, degetul sanatos o depaseste
+ degetul afectat dedesubtul celui sanatos
c. degetul de partea leziunii depaseste linia mediana, degetul sanatos nu o atinge
+ degetul sanatos dedesubtul celui afectat
Page 29 of 38

asimetriei tonice dinamice la pacientul cu sindrom cerebelos se observă, la comanda
de a ridica brusc membrele superioare indreptate inainte până la orizontală:
a. bratul partii afectate se opreste inainte, ridicandu-se mai jos decat cel normal
b. bratul partii afectate nu porneste o data cu cel sanatos, ridicandu-se mai jos
decat cel normal
c. bratul afectat nu se opreste la timp, ridicandu-se mai sus decat cel normal
234.În evaluarea motilitatii, se observă intai atitudinea pacientului în pat. Poziţia cu
un membru inferior flectat din coapsă si genunchi, evoca:
a. meningita
b. Parkinson
c. sciatica
235.În faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive
(histamina, anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:
a. vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculare
b. vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edeme
c. in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza
236.În faza I (imediat după traumatism / după interventie ortopedico-chirurgicala)
imobilizarea umărului posttraumatic se poate face:
a. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zile
b. imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30de zile
c. imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate
237. În faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicată:
a. imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilor
traumatizate
b. mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilor
c. mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare
238.În hemiplegia spastică atitudinea particulară caracteristică este:
a. membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratului
b. pacient cu membrele inferioare in extensie puternica
c. pacient in atitudine indiferenta
239.În neuropatia cubitalului sunt compromise mişcările de:
a. abductie + adductie degete
b. pronatie + flexie pumn
c. extensie cot + extensie pumn
240.În neuropatia medianului sunt compromise mişcările de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
Page 30 of 38

c. abductie + adductie deget
241.În neuropatia radialului sunt compromise mişcările de:
a. pronatie + flexie pumn
b. extensie cot + extensie pumn
c. abductie + adductie degete
242.În paraplegia spastică atitudinea particulară caracteristică este:
a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies
inexpresiv
243.În perioada imediat următoare imobilizarii, în primele 2-3 săptamani dacă
persistă inflamatia se indică:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6 ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare
244.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se
recomandă:
a. contractii izotonice cu rezistenta
b. programul Williams
c. contractii izometrice
245.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se
recomandă exerciţii de tip:
b. hold-relax
246.În perioada subacută a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se
recomandă:
b. pozitiile finale ale diagonalelor Kabat
247.În programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica și antrenarea
adductorului policelui (să ţină între policele addus și index obiecte tot mai mici, tot
mai subţiri) în cazul:
a. paraliziei de nerv radial
b. paraliziei de nerv medial
c. paraliziei de nerv cubital
248.În recuperarea cotului posttraumatic trebuiesc respectate cateva consideratii
generale, cu exceptia uneia dintre cele de mai jos:
Page 31 of 38

a. stagnarea recuperarii >15 zile nu impune o pauza, iar lipsa ameliorarii nu impune
mobilizare sub anestezie sau interventie chirurgicala(artroliza), ci trebuie continuata
recuperarea
b. cotul inflamat nu se mobilizeaza, pana nu dispare edemul si inflamatia
c. nu se folosesc mobilizari pasive sau incarcarea cu greutati pentru a forta
extensia
249.În recuperarea leziunii flexorilor în zona palmara distala după interventia
chirurgicala este contraindicătă introducerea miscarilor pasive şi/său cu rezistenţa:
a. primele 2-3 saptamani
b. primele 5-6 saptamani
c. primele 6-8 saptamani
250.În recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive
şi/sau întinderile cu poziţionare pe atele amovibile sunt:
a. indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturile
b. indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelor
c. contraindicate, ca si termoterapia
251.În stadiul de lombosciatică, fragmentul discal herniază:
a. paraligamentar
b. supraligamentar
c. subligamentar
252.La inspecţie, în boala Parkinson atitudinea particulară caracteristică este:
a. pacient in ortostatism in „semn de intrebare”, cu corpul anteflectat si facies
inexpresiv
253.La manevra de flexie bruscă a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann
apare dacă se produce:
a. flexia + adductia policelui & flexia indexului
b. extensia + abductia policelui & flexia indexului
c. opozitia policelui + flexia indexului
254.La manevra de percuţie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul
Rossolimo la mana dacă apare:
a. extensia degetelor + pronatia antebratului
b. flexia degetelor + supinatia antebratului
c. extensia degetelor + supinatia antebratului
255.Lezarea tendoanelor flexorilor în zona palmară distală şi/sau a degetelor
proximal, se recuperează numai după rezolvarea chirurgicală care constă în:
a. sutura tendoanelor
b. plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive
Page 32 of 38

c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva
256.Leziunea arhicerebelului determină:
a. ataxia trunchiului, mers ebrios,disartrie, fara tulburare de tonus, tremor,
nistagmus
b. ROT crescute, tulburari de coordonare, tulburari de echilibru
c. manifestari distale homolaterale – dismetrie, dissinergie, hipotonie, tremor, ROT
abolite
257.Leziunea neocerebelului determină:
nistagmus
abolite
258.Leziunea paleocerebelului determină:
nistagmus
abolite
259.Lombalgia într-o protruzie discală simplă este datorată:
a. efortului fizic normal, repetat
b. efortului fizic supradimensionat
c. nu depinde de efortul fizic
260.Nervul circumflex (axilar) are originea în rădăcinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
261.Nervul musculocutanat are originea în rădăcinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
262.Nervul suprascapular are originea în rădăcinile:
a. C5-C7
b. C5-C6
c. C6-C8
263.Neurapraxie înseamnă:
a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
b. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
Page 33 of 38

c. leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina
264.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprimă clinic printr-un deficit motor
pentru:
a. abductia bratului (primele 15 ) + rotatia externa a bratului
b. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului
c. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
265.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprimă clinic printr-un
deficit motor pentru:
a. abductia bratului (primele 15 ) + rotatia externa a bratului
b. flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat
c. abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului
266. Neurotmesis reprezintă:
a. leziunea completa a unui nerv – axon si teaca de mielina
b. leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielina
c. compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului
267.Pacientul cu proteza totală de şold va evita următoarele manevre, cu excepția
uneia dintre cele de mai jos:
a. decubitul dorsal
b. combinatia flexie- adductie- rotatie externa
c. rotatia externa si adductia din decubit / asezat
268.Pacientul cu sindrom cerebelos are mersul:
a. cu baza largita, hipermetric, ebrios, deviaza de partea bolnava
b. cu baza normala, hipermetric, ebrios, deviaza de partea sanatoasa
c. cu baza normala, hipermetric, ebrios, nu deviaza
269.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip inferior cuprinde rădăcinile:
a. C5-C6 contingent C4
b. C8-T1, contingent T2
c. in principal C7
270.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip mijlociu cuprinde rădăcinile:
a. C5-C6 contingent C4
b. in principal C7
c. C5-C7
271.Paralizia posttraumatică de plex brahial de tip superior cuprinde rădăcinile:
a. C5-C6,contingent C4
b. C5-C7
c. C5-C7
Page 34 of 38

272.Patologia traumatică la sportivi impune circumstanţe specifice, printre care nu
se numără una dintre următoarele:
a. rezolvarea cazului cat mai rapid posibil
b. rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat,interzicerea
sprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)
c. rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare
273.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. În cazul leziunilor
de tendon în zona pumnului, imobilizarile nu durează:
a. 3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensorii
b. 3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensorii
c. 3 saptamani - extensorii, 5 saptamani – flexorii
274.Precizaţi care dintre variantele de mai jos nu este adevărată. În perioada
imediat următoare imobilizării, în primele 2-3 săptămâni dacă persistă inflamaţia
nu se indică:
a. atele posturale de flexie si extensie maxima schimbate la 3-6ore
b. hidrokinetoterapie calda
c. miscari active ajutate pe tot arcul de miscare
275.Pregatirea programului kinetic de recuperare funcțională se face folosind
triada:
a. aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgica
b. aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimulare
c. caldura + masaj + electroterapie antialgica
276.Primul obiectiv în recuperarea funcțională propriu-zisă a umărului
posttraumatic este:
a. recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umarului
b. refacerea amplitudinii complete de miscare
c. recastigarea abilitatilor in diverse activitati
277.Printre factorii de risc în cazul discopatiilor vertebrale lombare, nu se numară:
a. obezitatea , frigul , umezeala , miscari bruste necontrolate
b. caratul de greutati in mod obisnuit
c. greutatea corporala scazuta si caldura excesiva
278.Proba Babinski – a aplecării pe spate în sindromul cerebelos:
a. cerebelosul o face fara sa flecteze genunchii si cade ca un butuc
b. cerebelosul o face cu extensia trunchiului
c. cerebelosul o face cu tripla flexie
279.Proba Garcin Rademaker – pacientul stă cu un picior înaintea celuilalt, cu
picioarele depărtate şi este împins anterior:
a. normal – se echilibreaza facand un pas inainte cu piciorul anterior
b. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul sanatos, indiferent
Page 35 of 38

daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt
c. in sindromul cerebelos unilateral paseste inainte cu piciorul bolnav, indiferent
daca acesta a fost inaintea/inapoia celuilalt
280.Procesele inflamatoare influentează musculatura juxtaarticulară:
a. determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculare
b. determina scaderea fortei de contractie
c. nu influenteaza activitatea musculara
281.Programele educaționale kinetice în cazul discopatiilor îți propun printre
obiective:
a. inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
b. eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
c. pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului
282.Programul de kinetoterapie în recuperarea şoldului nu presupune:
a. evitarea flexuum-ului prin reeducarea extensiei
b. evitarea rotatiei externe prin reeducarea rotatiei interne
c. posturi libere in care pacientul sa nu aiba dureri
283.Răspunsul caracteristic pentru semnul Babinski este cu:
a. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + strangerea degetelor
b. flexia plantara lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in
evantai
c. dorsiflexia lenta, tonica, uneori clonica a halucelui + separatia degetelor in
evantai
284.Recuperarea funcțională propriu-zisă a umărului posttraumatic se desfășoară
în:
a. faza a II-a
b. faza a III-a
c. faza a IV-a
285.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune
triada:
a. caldura - intindere - masaj
b. caldura - intindere - atela
c. masaj - intindere – atela
286.Redoarea de ceafă apare în:
a. meningite, hemoragii meningeene
b. boala Parkinson
c. discopatii vertebrale
287.Redoarea de ceafă defineşte:
Page 36 of 38

a. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de
mobilizare activa si pasiva a cefei
b. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de
mobilizare activa a cefei
c. rigiditatea si spasmul musculaturii cefei, asociata cu durere la incercarile de
mobilizare pasiva a cefei
288.Refacerea stabilitatii şi mișcării controlate în recuperarea umărului începe din:
a. faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsare
b. faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsare
c. faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare
289.Reflexul ahilian depinde de rădăcinile:
a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2
290.Reflexul bicipital este controlat motor de:
a. nervul axilar – ramurile C4-C6
b. nervul musculocutanat – ramurile C5-C6
c. nervul radial – ramurile C6-C8
291.Reflexul bicipital se exprimă prin:
a. flexia antebratului
b. usoara supinatie a antebratului
c. ambele
292.Reflexul rotulian depinde de rădăcinile:
a. L2-L4
b. L5-S2
c. L4-S2
293.Reflexul tricipital este controlat motor de:
a. nervul median – ramurile C6-C8
b. nervul radial – ramurile C6-C8
c. nervul cubital – ramurile C6-C8
294.Reflexul tricipital se exprimă prin:
a. extensia antebratului + usoara rotatie externa
b. extensia antebratului + usoara rotatie interna
c. extensia antebratului
295.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:
a. la jonctiunea tendon-muschi la tineri
b. la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnici
c. la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive
Page 37 of 38

296.Sechela cea mai importantă care poate apare după fracturile bimaleolare este:
a. redoarea articulara
b. edemul cronic de glezna
c. instabilitatea laterala a gleznei
297.Semnul Babinski se obține prin stimularea părtii laterale a plantei şi se face cu
membrele inferioare:
a. in flexie
b. in extensie
c. indiferent
298.Semnul flexiei combinate a coapsei şi trunchiului Babinski reprezintă o
sincinezie caracteristică:
a. leziunilor pseudo-piramidale
b. leziunilor piramidale
c. leziunilor de nervi periferici
299.Semnul Romberg (manevra de dezechilibrare daca subiectul este cu ochii
închişi) este pozitiv de cauza cerebeloasă, dacă:
a. apare lent, cade de partea leziunii, modificarile pozitiei capului modifica sensul
caderii
b. inchiderea ochilor nu accentueaza tulburarea de echilibru
c. apare imediat dupa inchiderea ochilor
300.Sensibilitatea proprioceptivă mio-artrokinetică reprezintă:
a. simtul atitudinilor
b. simtul miscarii si pozitiei
c. ambele
Page 38 of 38

Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

More from Alexandra Ally

More from Alexandra Ally (20)

Licența 300-intrebări-(spiru) Kinetoterapie