Cetatea ciacovei,mihai aurel ianosel

1. Anul VI Nr. 71 - Ianuarie 2011 INTERNET: www.ianosel.com Coordonator: Mihai
H H Aurel Ianoşel
Despre semnificaţia zilei de 1 Decembrie, s-a scris şi s-a vorbit mult. S-a sărbătorit de fiecare dintre noi,
aşa cum am crezut de cuviinţă. Pe o ploaie măruntă şi deasă de început de iarnă, în mica noastră urbe aco-
perită parcă tot mai mult de vălul indiferenţei şi lipsei de speranţă, o mână restrânsă de ciacoveni au încercat
să marcheze evenimentul, după posibilităţi. Conducerea Primăriei a depus o coroană de flori ( artificiale ) la
Monumentul Eroilor. Liceul din localitate a fost reprezentat la iniţiativa d-nei director adjunct, prof. ing. Ioana
Lăzău - prezentă la eveniment - cât şi la invitaţia conducerii Primăriei, de elevii clasei a III - a, care timp de 20
de minute au prezentat un program artistic dedicat Marii Uniri. Cu câte o panglică tricoloră în piept şi un ste-
guleţ în mână, au cântat şi au recitat cântece şi poezii patriotice. Au fost răsplătiţi cu sucuri şi ciocolată, oferite
de Primărie. La plecare, d-na Mariana Stoianovici - responsabil cultural - le-a mulţumit pentru prezenţa la
eveniment. Răspunsul unuia dintre elevi, ne-a surprins pe toţi cei de faţă: - “Dar credeaţi cumva, că puteam lipsi?!”
Orice comentariu ar fi de prisos.
Cu toate acestea, unii dintre aleşii locali au prefe-
rat să stea în localul din vecinătate la o cafea, un
coniac, sau o bere, că doar era sărbătoare. Alţii au
procedat ca de fiecare dată, adică, nu s-au implicat
în niciun fel. Singura problemă (spre exemplu), care
îl frământă pe un lider politic local şi cămătar vestit,
cu nivelul de inteligenţă al unei marmote, este legată
de scăderea cuantumului indemnizaţiei pentru şe-
dinţele de Consiliu Local. Iată că nici după mai bine
de 10 ani de mandat, dintre care (printr-un concurs
nefericit de împrejurări) 8 ca viceprimar, nu ştie că
aceasta reprezintă 5% din retribuţia primarului. Pes-
te un an şi jumătate însă, el şi alţii ca el ne vor bate
din nou la uşă convingându-ne cât de multe vor să
facă pentru comunitatea noastră şi cum vor aduce
fericirea în casele fiecăruia dintre noi. Ne vor cere
în schimb, doar votul. Vor lăsa la plecare şi o găle-
tuţă cu câte ceva de-ale gurii şi poate chiar câţiva
bănuţi otrăviţi. Unora dintre ei ar trebui să le arătăm
atunci, cartonaşul galben sau roşu. Asta doar aşa,
că tot sunt parte din culorile drapelului naţional ... .
în picioare, s-a cântat în final „O, ce veste minunată”.
Nu pot să închei fără a lăsa posterităţii, numele protago-
Aşa cum deja ne-am obişnuit de câţiva ani niştilor care prin talentul lor şi repertoriul ales, ne-au trans-
încoace, prin grija părintelui vicar general pus preţ de o oră, într-o lume mai curată şi mai bună.
Msgr. Kobor Gheorghe, Moşul a fost şi în a-
cest an prezent printre elevii Liceului ciaco-
vean. Aşa se face că, din clasă în clasă a
fost însoţit de preotul catolic Filip Dorin, fie-
care dintre cei peste 800 de elevi primind
câte o cutie, conţinând cadouri sosite tocmai
din Anglia şi Olanda.
În unele cutii era şi câte o felicitare de la copiii care l-au convins
pe Moş, să aducă cadourile. Firesc ar fi acum, să li se răspundă
printr-o scrisoare de mulţumire. Căci cine ştie?! Printr-un simplu
gest de recunoştinţă, se pot lega prietenii trainice ... .
Mi-a fost dat ca după zeci de ani în care am trecut de sute de
ori pragul Bisericii Ortodoxe din Ciacova, să asist timp de o oră, la
ceva cu totul aparte. Pentru prima dată în altarul lăcaşului de cult
s-a organizat un spectacol de înaltă ţinută artistică şi au răsunat
aplauze. Ne-a onorat cu prezenţa, cvartetul „Incanto Quartetto” al Instrumentişti: Ovidiu Adrian Rusu - vioară, Veaceslav
Operei Naţionale Române din Timişoara, însoţit de doi solişti de Minzat - vioară, Marius Bernecker - violoncel şi Nada
marcă ai aceleeaşi prestigioase instituţii culturale. Petrov - vioară. Solişti: Mihaela Marcu şi Dan Patacă.
Programul muzical a cuprins piese - îndeosebi colinde - din Organizatori: Primăria Ciacova şi Biserica Ortodoxă.
repertoriul naţional şi internaţional. Împreună cu întreaga asistenţă Pagină realizată de: Mihai Aurel Ianoşel

2. CETATEA CIACOVEI PAGINA 2
Colectivizarea în Ciacova s-a terminat în `62, astfel că nu au mai lăsat nici un ţăran să fie particular. În ultimi ani însă, n-au
mai rămas la colectiv decât oameni în vârstă. Era nevoie să se lucreze pământul cu maramureşeni, bistriţeni şi bihoreni, care
dând aici de bine, nu s-au mai întors la casele lor. Dar despre aceasta am mai relatat şi într-un episod anterior.
În Ciacova era plin de meseriaşi, de aceea a putut funcţiona Şcoala de Ucenici. Şi aici vreau să menţionez ceva: fratelui meu
i s-a recunoscut în Germania diploma aceea şi dreptul de a instrui la rândul lui, ucenici. Cumnatul meu a avut dreptul în baza
diplomei, să-şi deschidă un atelier. Erau la noi vreo 5 croitorii, unele chiar de lux, care lucrau cu ucenici. Lumea nu se îmbrăca
cu haine de-a gata, îşi confecţionau la comandă. Aveam şi mai multe tâmplării. Se confecţiona mobilă la comandă. Eu am o
mobilă care curând va avea 100 de ani, pe care a comandat-o bunica mea, un dormitor. E la fel de trainică ca atunci.
Erau apoi opincarii, pentru că toţi ţăranii indiferent de naţie, umblau în opinci. Erau şi sârbi, şi români şi nemţi, opincari. Nu
se purtau cu obiele, la noi. Şvabii mai umblau şi în şlapi (şlaiheri). Nici nu concepeau unii alte încălţări, pe timp călduros.
Deci la noi, erau foarte mulţi meseriaşi. Nu mai găsesc acum la nimeni, pieptene de os. Era unul care făcea astfel de pieptene
din corn de vacă. Toată lumea folosea pieptene de os. Eu cred că e şi cel mai sănătos, dar acum nu se mai confecţionează.
Meseriaşii mergeau la târguri până la Bozovici, prin tot Banatul. Erau trei: cel care făcea piepteni, cel care făcea perii şi cu
tata, ceasornicarul. La Ciacova e un dezastru acum, nu mai e nici frizer. Vine unul din satul vecin să tundă lumea, când pe vre-
muri erau câteva frizerii şi bărbaţii mergeau şi stăteau acolo la bârfă. Aveam şi coafură pentru femei cu multe coafeze pricepute.
În Ciacova era câte o asociaţie a femeilor cât şi a pompierilor voluntari. Acum toată lumea aşteaptă să vină pompierii militari
să le stingă focul. La Ciacova erau foarte mulţi pompieri. Era regiunea Banat pe vremea aceea şi se făceau concursuri ale
formaţiunilor de pompieri. Veneau din mai multe părţi, aveau uniforme. La Ciacova au fost de prin 1900, aveau uniforme şi
coifuri foarte interesante. Şi pompierii organizau câte două baluri pe an, la care veneau îmbrăcaţi în uniformele acelea frumoase.
Se organiza şi balul femeilor, cu tombolă pentru copiii săraci. Mergeau din casă în casă ca să strângă obiecte pentru tombolă.
Se adunau bani care se donau ori la Azilul de bătrâni, ori copiilor săraci. Erau lucruri caritabile. Era apoi balul strugurilor, când
se împodobea toată sala Căminului cultural cu struguri care atârnau. Era un obicei, să furi struguri: venea paza, te prindea,
plăteai o amendă şi aceia erau banii cu care se ajutau familiile sărace. Era frumos pentru că toată lumea venea în perechi, în
costume populare: ungurii veneau în costume ungureşti iar nemţii în costume tiroleze, cu fuste pestriţe, bluze albe şi un laibăr
negru. Erau şi baluri simple. Erau foarte mulţi tineri. Întotdeauna erau 50 - 60 de fete şi 50 - 60 de băieţi. Sala mare de la
Căminul cultural din Ciacova putea găzdui câteva sute de persoane. De multe ori se prezenta o piesă de teatru şi după aceea
era bal, până în zori. Tatăl meu făcea nişte afişe foarte frumoase pentru spectacole şi programul muzical. Scria: „Cântă muzica
Bach” - Bach fiind tatăl meu. Eu am fost în echipa de teatru. Jucam în mai multe piese şi făceam mereu repetiţii.
La Ciacova erau două mori care lucrau non-stop. Aveau foarte mulţi angajaţi. O bună parte din făina gata măcinată se ducea
direct în Rusia. Marganovici - fotbalistul, era muncitor la moară. De dimineaţa până seara încărca vagoane, şi totuşi era golghe-
terul ciacovenilor. Se juca fotbal pe gratis, fără vreun avantaj material. Ciacova avea aşadar echipă de fotbal faimoasă în tot
judeţul. Deci asta am vrut să spun, atunci era realmente o mişcare sportivă benevolă, din dorinţa de a face ceva. Era o oarecare
renaştere, după război. Mai târziu, fotbaliştii pretindeau un post de pedagog sau să fie angajaţi undeva unde să nu facă nimic,
doar să joace. Mişcarea sportivă de amatori a decăzut de tot, fiind coordonată de oameni nelegaţi spiritual de Ciacova.
Imediat după `46, în Ciacova se instituise şi paza comunală. Toţi bărbaţii din comună erau obligaţi să facă cu rândul paza
obştească. Noaptea erau câteva echipe de paznici. Se fura mult. S-a tot zis că nu-i drept ca bogaţii să fie bogaţi şi săracii,
săraci. Unii, ca şi acum, au înţeles că trebuie să fure. Vremurile iată, se repetă şi parcă e chiar mai rău ca atunci.
Aşa cum spuneam, am putut emigra în Germania. Mulţi de-ai noştri, care aici au fost contabili sau altceva, au ajuns acolo
oameni de serviciu. Până şi renumita Ani Nemtetz, care fusese în echipa naţională de handbal, terminase sportul fiind
profesoară la Ciacova şi antrenoare, dar în Germania nu a nimerit-o prea bine. Deci nu aveam ce să fac acolo. Ar fi o
absurditate să zic că am rămas aici din mare patriotism. Am avut aprobare din 1958 să ne stabilim în Germania şi fratele meu,
Toni, a fugit în `89 peste Dunăre, pentru că avea nişte feciori care voiau să fugă şi a zis: „decât să-mi împuşte copiii peste
graniţă, mai bine organizez eu treaba şi fug împreună cu ei”. Au plecat greu, cu datorii mari. Sora mea a cumpărat paşapoar-
tele. 32.000 DM a dat pe ele. Vreau să spun că mulţi nu sunt nici acum, mulţumiţi. Nu s-au realizat şi nu au ajuns la nivelul dorit.
Aşa se face că eu am rămas acasă ... .
(sfârşit) - Benkő Magdalena -

3. CETATEA CIACOVEI PAGINA 3
Ne onorează ... regăsită odată la clădirile care de mult trebuiau declarate
monumente, te izbesc acum, dezarmant nuanţe ale
Era o pasionată cititoare a ediţiei on-line a ziarului ,,bunului gust”. Şi totul pare acum mult mai altfel. Poate
nostru. Ne-a scris la redacţie. Am corespondat o perioadă şi datorită faptului că acum, privesc cu ochii maturului
pe internet. I-am propus să ni se alăture în colectivul re- care chiar vede şi înţelege.
dacţional. A acceptat cu plăcere şi acum face parte din Mai spun că strada copilăriei mele scăldată cândva de
echipa noastră. miresmele caişilor înfloriţi, este şi acum scăldată, dar de
În anul 1995 a absolvit Liceul “Alexandru Mocioni” din apele ajunse până lângă casele care se încăpăţânează să
Ciacova. A urmat cursurile Facultăţii de Litere, Istorie şi reziste la atâta umiditate şi care parcă, cer disperate ceva
Filozofie în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara. În atât de ... normal, ceva ce alţii aveau încă înainte de
anul 2009 obţine masteratul în cadrul Facultăţii de Jurna- Hristos: canalizare (sau măcar şanturile care odată
listică, secţia Management şi marketing în publicitate. existau). Ei, da. De promisiuni suntem sătui. Ba chiar
Este profesor titular la un important liceu timişorean. ne-am şi îngrăşat. M-a bucurat însă, să văd recent, că se
Cea mai mare realizare de până acum: fiul Alexandru. mai repară unele lucruri şi chiar se reconstruiesc altele.
Felicitări celor care se implică.
Las în urmă aceste nemulţumiri şi privirea mi se
îndreaptă spre adevăratele valori ale localităţii. Oameni
care mi-au îndreptat paşii spre o lume care părea
De mai bine de zece ani privesc inaccesibilă: profesorii. Am studiat la Liceul ,,Alexandru
Ciacova doar la sfârşit de săptă- Mocioni” şi sunt mândră să spun asta ori de câte ori am
mână şi chiar şi atunci, în fugă. ocazia. Pot spune fără să greşesc, că am făcut şcoală cu
Îmi este dor de locul unde am co- adevărat. Şi acest lucru îl certific fiind acum, la rândul
pilărit. Mă leagă de această locali- meu, profesor. Pe aceşti oameni deosebiţi i-am purtat în
tate, cele mai frumoase amintiri, suflet şi îi port mereu, cu mult drag. M-au învăţat să cred
multe realizări şi mai ales părinţii în mine, în forme care au valoare. Au făcut diferenţa în-
mei. Recunosc că, mi-a fost greu tre ce este trecător şi ce este permanent şi au ştiut să-mi
să mă adaptez la tumultul oraşului inoculeze corect definiţia valorii. Tuturor le mulţumesc.
Timişoara ( unde locuiesc acum ), Am avut un model în anii mei de şcoală, în acest liceu.
însă în timp am învăţat să cred în Doamna dirigintă, Măgăran Luminiţa. În tot ceea ce am
existenţa unui refugiu, al unei minunate oaze de linişte: făcut de-a lungul carierei mele, stimată doamnă dirigintă,
oraşul copilăriei mele. Surprinzător, la numai câţiva ani cuvintele dumneavoastră mi-au fost povaţă, sprijin şi
după plecarea mea, am început să realizez că frumuseţea îndemn. Vă mulţumesc şi pe această cale!
de altădată a acestei zone, pierea sub ruinele timpului. Îmi Sunt convinsă că, valoarea şcolii ciacovene a rămas la
plăcea să mă plimb prin centrul Ciacovei, unde se uneau un standard ridicat şi acest lucru mă bucură enorm. Mai
într-o horă minunată, o suită de stiluri arhitecturale valo- vreau să remarc cu bucurie, că ÎNCĂ se mai păstrează
roase. Timpul s-a prins şi el în horă şi surprinzător a jucat salutul şi familiaritatea oamenilor pe stradă. Ciacovenii
cel mai bine. Din păcate, a câştigat. Trofeele câştigate se sunt oameni minunaţi.
înşiră pe strada ce împrejmuieşte centrul. Poate vă între- Chiar dacă mă întorc doar pentru câteva ore săptămâ-
baţi cum arată trofeele timpului? Păi vă răspund: - Ruinele! nal în locul copilăriei mele, recunosc că acest petec de
Acestea sunt trofeele timpului şi a nepăsării celor care pământ este pentru mine cel mai valoros. Aici, sărut iu-
răspund de valorile arhitecturale ale Ciacovei. birea părintească şi întâlnesc blândeţea în ochii celor ca-
Priveam şi nu-mi venea să cred. Clădiri care odată mă fă- re mi-au dat viaţă. Aici, cândva ridicam ochii şi spuneam:
ceau să ridic capul înspre cer şi să exclam: ,,Ce frumoase - ,,Cât este de frumos!”...
sunt”, acum îmi cerşesc priviri lăsate înspre pământ. Sunt Mulţumiri domnului Mihai Ianoşel, pentru oportunitatea
doar mormane de moloz. Apoi, fără să jignesc pe nimeni, oferită.
că nu asta intenţionez, am văzut că, din armonia de culori Prof. Simona Perian
în ultimul trimestru al anului trecut, au fost
constatate două infracţiuni (conducere autoturism
fără permis şi conducere autoturism în stare de
ebrietate). În ambele cazuri s-a întocmit dosar de
cercetare penală. Deasemeni, contravenţiile la
regimul circulaţiei rutiere au fost sancţionate cu
fermitate de fiecare dată când au fost constatate.
- Atragem atenţia asupra unui fenomen cu care
ne confruntăm în ultima perioadă: În zonă îşi fac
simţită prezenţa, persoane care “doresc” să achi-
Beneficiind de amabilitatea proprietarului ziarului “Cetatea Ciacovei”, care o perioadă ziţioneze sau să valorifice diferite produse (lemne,
îndelungată de timp a purtat uniforma noastră slujind aceeaşi cauză, începând din acest fier vechi, oale, lână, animale, etc.), căutându-şi
număr vom fi prezenţi în coloanele ziarului cu informaţii care sperăm şi dorim să vă fie utile. potenţiale victime ale unor infracţiuni de furt sau
Aceasta, îndeosebi pentru prevenirea unor fapte antisociale pe care unii locuitori ai urbei tâlhărie. Activitatea de vânzare - cumpărare este
noastre sunt tentaţi să le comită, cât şi pentru a vă prezenta aspecte din activitatea noastră. doar un paravan. În cazul semnalării unor astfel de
Pentru început, voi face o succintă prezentare a unor activităţi desfăşurate şi constatări situaţii, vă rugăm să ne anunţaţi de îndată.
efectuate în ultimul trimestru al anului recent încheiat. Astfel: Poliţiştii din cadrul Poliţiei oraşului Ciacova, îşi
- Fenomenul speculei cu ţigări de contrabandă a fost şi rămâne în atenţia noastră în desfăşoară activitatea 7 zile din 7, 24 de ore din
permanenţă. Au fost depistate mai multe persoane care valorificau ţigări timbrate în Serbia. 24, fiind în permanenţă în sprijinul dumneavoastră.
Fapta contavine art. 270 alin.3 din Lg. 86/2006 modif. prin OUG 54/2010. Făptuitorilor le-a Un echipaj de poliţie este în permanenţă pregătit
fost întocmit dosar de cercetare penală sau a a fost luată măsura sancţionării contravenţio- să facă faţă situaţiilor pe care le semnalaţi. Putem
nale cu amendă de 20.000 (două sute milioane vechi) lei, în funcţie de cantităţile ce urmau fi contactaţi la sediu, telefon 0256/399250 sau
a fi valorificate. În toate cazurile s-a luat şi măsura confiscării ţigărilor. AVIZ AMATORILOR! telefonul mobil al patrulei de serviciu: 0752 654999.
- Au fost depistaţi mai mulţi cetăţeni care au comis acte de braconaj pe raza nostră de Fiind la început de an, permiteţi-mi să vă urez
competenţă. Acţionând cu operativitate în baza informaţiei obţinute în una din situaţii, a fost tuturor ”La Mulţi Ani!” , fără evenimente neplăcute.
depistat un grup de cetăţeni străini care au vânat (împuşcat) 116 ciocârlii. Acestora le-a
fost întocmit dosar penal conform prevederilor legale, fiind deferiţi justiţiei. Şeful Poliţiei
- Faptele ce contravin legislaţiei rutiere, sunt deasemeni în atenţia noastră. Astfel, numai Inspector de poliţie Pălăduţă Victor

4. CETATEA CIACOVEI PAGINA 4
Don’ primar, mă sună
cetăţenii în disperare şi mă întreabă când
o să mai distribuiţi publicaţia Primăriei, în care
faceţi promisiuni interesante?!
(Informaţii preluate de pe: www.primariaciacova.ro)
De Paşti
şi de Rugă! Dar
- Extindere şi modernizare sistem de alimentare cu
recomandă-le un apă şi canalizare.
ziar mai serios: - Reabilitare şi extindere sistem centralizat de ali-
“CETATEA mentare cu apă a oraşului.
CIACOVEI” - Reabilitare - modernizare străzi oraş şi pietruiri de
drumuri şi străzi în sate.
- Construirea de locuinţe pentru tineri.
- Înfiinţarea şi dotarea de cabinete medicale în sate-
le aparţinătoare.
- Reabilitare - modernizare grădiniţe şi şcoli.
- Proiect - Cămin cultural Petroman.
- Proiect „Tschakopark, veche bijuterie a oraşului”.
- Reabilitare drumuri din suburbia oraşului.
- Reabilitarea şi modernizarea sistemului de ilumi-
nat public.
- Implementarea de acţiuni pentru realizarea de
energie convenţională (eoliană).
- Ne pare rău fiule, dar în cazul acesta pentru
ODA PROŞTILOR noi ar fi o adevărată povară. Avem şi noi viaţa
De-ar fi să-i luăm pe toţi la rând, noastră şi sperăm să ne înţelegi. Întoarce-te,
Pe actualii dar şi foştii, dar uită definitiv povestea asta! Redacţia ziarului nostru îşi ex-
Cei mai deştepţi de pe Pământ Fiul a închis telefonul, iar părinţii nu au mai primă regretul că nici de data
avut niciodată prilejul să-l audă. Într-o bună zi, aceasta, conducerea Primăriei nu
Au fost întotdeauna ... PROŞTII.
au primit însă o veste: fiul lor a murit într-un a dat curs sugestiei noastre de a
Nu te ruga la ursitoare accident, existând suspiciuni de sinucidere. organiza o masă festivă în preaj-
Să-ţi facă-n viaţa ta vreun rost, ma Crăciunului, pentru vârstnici
Îngroziţi, au luat un avion mergând la morgă
Mai bine strigă-n gura mare: şi nevoiaşi. Din acest an însă,
să recunoască cadavrul. Era fiul lor. Au rămas vom avea parte de multiple acte
"Iubite Doamne, fă-mă ... PROST!" surprinşi, constatând ceva de care ei nu ştiau. de caritate. Alegerile locale ce se
De ce să tragi ca la galeră, Fiul lor nu mai avea ... un braţ şi un picior. apropie, ne vor oferi din nou şan-
Să-nveţi atâtea fără rost, Oricare dintre noi putem fi ca părinţii acestui sa de a asista la scene dezgustă-
De vrei să faci bani şi avere, soldat. E mai comod să-i avem aproape şi să-i toare, dintr-un spectacol sumbru
Ajunge numai să fii ... PROST. iubim pe cei perfecţi fizic, dându-i deoparte pe oferit de ... competitori.
cei aflaţi în suferinţă. Iar într-o bună zi, când Procuraţi-vă bilete! Locurile din
În lumea asta cu de toate, faţă sunt deja rezervate naivilor!
Unde se-nvaţă contra cost, deja e prea târziu, ne dăm seama cât de mult
Păcat că nici o facultate am pierdut ... .
Nu dă şi diplome de ... PROST. Vă vine să credeţi cum trec
Avem impozite cu carul anii?! “Cetatea Ciacovei” a intrat
Câinii vagabonzi au reprezentat o problemă în al şaselea an de ediţie. De
Şi înotăm în sărăcie,
care a dat multă bătaie de cap în ultimii ani, tot atâta vreme, intrăm în case-
Dar ce buget ar avea statul
locuitorilor oraşului nostru. Conducerile admi- le d-voastră cu aspecte multiple
De-ar lua impozit pe ... PROSTIE?!
nistrative nu au reuşit încă, să-i găsească o re- în limita spaţiului redus de care,
Ei sunt ca iarba, cu duiumul, zolvare. Aşa se face că, organizaţi în adevărate din motive financiare, dispunem.
Să nu-i jigneşti, să nu-i împroşti ! haite, atacă trecătorii şi îndeosebi copiii. Mai Ne-am propus să fim o fereas-
O, Doamne, de ne-ar creşte grâul nou, “lovesc” şi gospodăriile cetăţenilor, omo- tră deschisă spre trecutul glorios
Cum cresc recoltele de ... PROŞTI. rând păsările de curte, iepurii şi chiar o capră. al urbei noastre, prezentându-vă
Şi-n lumea asta răsturnată, Aşa s-a întâmplat pe la mijlocul lunii decembrie, şi evenimente din actualitate.
Unde cei strâmbi sunt cei mai drepţi, când au fost vandalizate pe timp de noapte, Suntem un colectiv de nepro-
Savanţii noştri mor de foame câteva gospodării de pe str. T. Vladimirescu. fesionişti în ale ziaristicii, însă
Iar PROŞTII sunt cei mai … deştepţi! animaţi cu toţii de aceeaşi do-
rinţă: de a face ceva util pentru
cei din jurul nostru! În ce măsu-
ră am reuşit, rămâne la apre-
Un soldat american urma să se întoar-
cierea fiecăruia.
că acasă, după ce o lungă perioadă de
Vă mulţumim celor mulţi care
timp luptase pentru gloria ţării sale, unde-
ne scrieţi, ne aduceţi elogii, sau
va pe pământ străin. Le telefonează pă-
chiar ne criticaţi. Astfel, ne faceţi
rinţilor să-i anunţe:
să fim mai buni!
- Dragii mei, mă întorc acasă. Vreau însă
să vă cer o favoare. Am un bun prieten Colectivul redacţional
care vreau să locuiască împreună cu noi. Ziarul „CETATEA CIACOVEI” este
- Dar nu este nici-o problemă! Ne face înregistrat în Catalogul Internaţional
al Publicaţiilor Periodice editat de
chiar o mare plăcere! Centrul Internaţional ISSN din Paris -
- Trebuie să vă spun însă, că el e infirm. Franţa şi la Biblioteca Naţională a
A călcat pe o mină şi nu mai are un picior României, având codul de identificare
internaţională: ISSN 1843 – 7435.
şi un braţ. În aşteptarea “ortacilor” de luptă, în centrul oraşului.